Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Drept civil. Obligatii rezultand din cauzarea de prejudicii.. Raspunderea civila delictuala.
Accident de
munca .
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Prejudicii cauzate unei persoane, constand in suferinte de ordin psihic.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Cauza care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, prevazuta in cap. II, t. I, C. proc. pen., partea generala.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prejudicii cauzate unei persoane, constand in suferinte de ordin psihic.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
modalitate de solutionare a actiunii penale si implicit de intrerupere a urmaririi penale,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Legea protecţiei muncii
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Infractiunea se consuma in momentul in care,
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
A fost elaborat avand ca model Codul Francez
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este una din trasaturile esentiale ale infractiunii ce priveste latura subiectiva a infractiunii ce consta in atitudinea constiintei subiectului infractiunii fata de fapta si fata de rezultatul faptei sale,
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala; raport scris in care sunt consemnate punctele de vedere ale expertului cu privire la obiectul expertizei.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
C.civ. : art. 998 si urmat.
C.pr.pen. : art. 21 alin. (1)
In aplicarea art. 998 si urm. din C.civ., indiferent de imprejurarea ca fapta este ori nu infractiune, ori a fost savarsita cu
intentie sau din culpa, raspunderea pentru repararea prejudiciului este, in principiu, aceeasi. De aceea, simpla culpa, chiar vina cea mai usoara, alaturi de celelalte conditii, este suficienta pentru angajarea integrala a raspunderii delictuale.
Numai hotararea definitiva a instantei penale are
autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei , a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia, conform art. 22 alin.(1) C.pr.pen., iar nu si
ordonanta procurorului prin care s-a retinut necomiterea unei infractiuni de catre prepusii unei societati comerciale, invinuiti de incalcarea unor norme de securitate a muncii.
La data de 05 mai 2005, reclamantii M.I. si M.M. au chemat in judecata pe parata SC Remat SA Drobeta Turnu-Severin, judetul Mehedinti, pentru a fi obligata la: 60.000.000 de lei cu titlu de
daune morale ca urmare a decesului fiului reclamantilor – M.C. in urma unui
accident de munca; plata unei prestatii periodice, in suma de 1.000.000 de lei, ca urmare a faptului ca prin decesul fiului lor, cu care gospodareau impreuna, reclamantii au fost lipsiti de sprijinul material al acestuia.
In motivarea actiunii, reclamantii au invederat ca fiul lor, M.C., era incadrat, ca muncitor necalificat, la societatea parata, iar la data de 2 mai 2001 isi desfasura activitatea la dezmembrarea unei sectii din cadrul ROMEG TERMO in vederea recuperarii materialelor refolosibile. Asa cum rezulta din
Procesul verbal de
cercetare nr. 1322 din 14 mai 2001 intocmit de Inspectoratul Teritorial de Munca Mehedinti, accidentul s-a produs in urmatoarele conditii: fiul reclamantilor a fost chemat de un alt
salariat la etajul V al cladirii pentru a ajuta la spargerea unui zid; dupa terminarea lucrarii,
victima a coborat pe scarile matalice, iar la etajul I a cazut intr-un gol tehnologic de la o inaltime de 6 m; in urma accidentului
victima a fost transportata la spital, unde s-a constatat
decesul . Ca, desi in actele de
cercetare s-a retiunut ca
victima a minimalizat pericolul de cadere de la inaltime, ca s-a deplasat intr-o zona in care nu era organizat loc de munca si nici cale de acces pentru coborare sau urcare, totusi s-au constatat mai multe deficiente imputabile societatii parate referitoare la lipsa de instruire si de supraveghere a salariatilor, motiv pentru care maistrul si directorul societatii au fost sanctionati contraventional.
Pe langa prejudiciul moral suferit in urma decesului fiului lor, reclamantii au aratat ca au suferit si un
prejudiciu material deoarece victima, persoana ce nu era casatorita, locuia si gospodarea cu reclamantii contribuind cu veniturile sale din
salariu la cheltuielile comune.
Prin intampinarea din 16 mai 2003 parata SC REMAT SA Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti, a solicitat respingerea actiunii motivand ca, desi prin procesul-verbal de
cercetare a accidentului de munca, s-a retinut
culpa comuna, a fostului
angajat si a unitatii, fiind sanctionata atat societatea, cat si persoanele fizice gasite vinovate, totusi va demonstra in cadrul litigiului ca ne gasim in prezenta unui caz fortuit, situatie in care parata nu este raspunzatoare.
Judecatoria Drobeta Turnu Severin, prin
sentinta nr. 5659 din 19 noiembrie 2003, a admis in parte actiunea reclamantilor si a obligat-o pe parata sa le plateasca suma de 30.000.000 de lei reprezentand
daune morale si o prestatie periodica in cuantum de 300.000 de lei lunar pentru fiecare dintre cei doi reclamanti, incepand cu data introducerii actiunii si pana in luna decembrie 2005. S-a retinut si motivat ca accidentul nu s-a produs din
culpa exclusiva a victimei ci si din vina angajatorului, care a facut o instruire formala personalului privind riscurile specifice lucrului la inaltime si nu a supravegheat desfasurarea activitatii personalului care executa lucrari, astfel ca parata raspunde si pentru cea mai usoara
culpa.
Curtea de
Apel Craiova-Sectia Civila, prin decizia nr. 404 din 09 martie 2004, a admis apelul declarat de parata, a schimbat in tot
sentinta judecatoriei si a respins
actiunea . Prin aceeasi
decizie s-a respins ca nefondat apelul reclamantilor.
Instanta de
apel a avut in vedere
Ordonanta din 12 august 2002 a Parchetului de pe langa Judecatoria Drobeta Turnu Severin prin care s-a dispus
incetarea urmaririi penale fata de inculpatii A.E. si G.E. si neinceperea urmaririi penale fata de numitul C.C., toti angajati ai paratei. Potrivit acestei ordonante, accidentul s-a produs din vina exclusiva a victimei, care, la coborare de la etajul V al cladirii, nu a urmat traseul autorizat, prevazut cu scari metalice si balustrada, ci grabindu-se, s-a abatut de la acest drum si ajungand la etajul I,
victima a alunecat si a cazut intr-un gol tehnologic. Pe de alta parte,
victima nu avea
autorizatie de lucru la inaltime si a urcat la etajul V al cladirii din proprie initiativa.
Imprejurarea ca anterior pronuntarii ordonantei parata ar fi fost sanctionata contraventional de Inspectoratul Teritorial de Munca Mehedinti, a fost socotita ca fara relevanta, intrucat nu este de natura a infirma
concluziile cercetarilor penale.
Prin
recursul declarat reclamantii au invocat urmatoarele critici:
instanta a aplicat gresit legea deoarece art. 22 Cod
procedura penala prevede ca numai hotararea definitiva a instantei penale are
autoritate de lucru judecat in fata instantei civile; nelegal si nejustificat au fost inlaturate
concluziile procesului-verbal intocmit de Inspectoratul Teritorial de Munca Mehedinti; gresit a fost respins apelul reclamantilor.
Recursul este fondat.
Prin
Ordonanta din 12 august 2002
Parchetul de pe langa Judecatoria Drobeta Turnu Severin a dispus
scoaterea de sub urmarire penala sau neinceperea urmaririi penale fata de numitii A.E., G.E.I. si C.C., toti prepusi ai societatii parate, pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 34-35 si 39 din
Legea 90/1996 si art. 178 alin. 2
Cod penal.
In exercitiul atributiunilor de urmarire penala, procurorul a retinut numai
culpa victimei in producerea accidentului de munca, cu motivarea ca „doar parasirea, la coborare, a traseului de catre victima, din proprie initiativa, a fost
cauza care a favorizat accidentarea” si ca „victima nu a respectat normele legale de protectie a muncii, stiind ca nu are voie sa se abata de la traseul de urcare-coborare”.
Din lectura deciziei recurate rezulta ca
instanta de apel, respingand actiunea reclamantilor, a avut in vedere o singura proba si anume
ordonanta procurorului prin care s-a constatat ca in privinta mortii numitului M.C. nu s-a comis nici o
infractiune . Dar, in dreptul civil, indiferent de imprejurarea ca fapta este ori nu infractiune, ori a fost savarsita cu
intentie sau din culpa, raspunderea pentru repararea prejudiciului este, in principiu, aceeasi. De aceea, simpla culpa, chiar vina cea mai usoara, alaturi de celelalte conditii, este suficienta pentru angajarea integrala a raspunderii delictuale.
Pe cale de consecinta, reprosul adus de reclamantii-recurenti instantei de
apel in sensul ca a dat ordonantei procurorului puterea pe care o are doar o
hotarare penala definitiva, este justificat, deoarece conform art. 22 alin. 1 Cod procedura penala, numai hotararea definitiva a instantei penale are
autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia. Chiar daca prepusii paratei nu au comis o infractiune, nu inseamna ca parata nu poate sa raspunda civil, deoarece in timp ce legea penala este carmuita de principiul legalitatii incriminarii si a pedepselor, raspunderea civila delictuala este stabilita de
Codul Civil in doar cateva articole, concepute in termeni generali, dar destul de mladiosi pentru a permite o
interpretare extensiva si o antrenare a raspunderii indiferent de gravitatea greselii ce poate fi imputata celui chemat de legea civila sa raspunda delictual.
Astfel, in
procesul verbal de
cercetare nr. 1322 din 14 mai 2001 intocmit de Inspectoratul Teritorial de Munca Mehedinti sunt mentionate doua cauze reale ale accidentului. Prima, intitulata „cauza principala” se refera la
culpa victimei. A doua denumita „cauze favorizante” priveste
vinovatia paratei si anume: instruirea formala a personalului privind riscurile specifice lucrului la inaltime; verificarea cunostintelor cu ocazia instruirii nu s-a realizat pe baza testelor specifice; au fost incalcate prevederile art.63 din NGPM ed. 1996 si art. 27 din NSSM vol. 12/2000 si art.30 din acelasi act normativ; lucrul la inaltime nu s-a desfasurat sub supraveghere; locul de munca nu a fost marcat si semnalizat corespunzator; persoanele care au efectuat instructajele nu au fost atestate printr-o diploma sau
certificat de absolvire a cursurilor de formare sau perfectionare organizate de M.M.S.S.
Fata de cele ce preced, s-a impuns admiterea recursului si
casarea deciziei data in
apel pentru ca, in rejudecare, prin suplimentarea dovezilor, inclusiv prin efectuarea unui
raport de expertiza de specialitate in care sa se stabileasca dinamica accidentului,
instanta de trimitere sa determine din complexul de fapte care au precedat nefericitul eveniment, care sunt acelea care l-a provocat ori generat.
Intrucat de stabilirea corecta a raportului de cauzalitate atarna nu numai existenta raspunderii civile, dar si intinderea reparatiunii, in rejudecare,
instanta de trimitere, va stabili prin intermediul expertizei de specialitate daca cele cuprinse in
procesul verbal amintit la capitolul „cauze favorizante” si imputabile paratei, pot reprezenta conditii exterioare care sa fi contribuit precumpanitor la realizarea efectului pagubitor si daca ele pot alcatui, impreuna cu fapta cauzala a victimei, o unitate indivizibila si prin interactiune cu aceasta, daca au avut caracter cauzal.