Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Actiune in constatare. Uzucapiune de lunga durata. Teren afectat de constructii de interes public. Neindeplinirea conditiei posesiei utile

Actiune in constatare. Uzucapiune de lunga durata. Teren afectat de constructii de interes public. Neindeplinirea conditiei posesiei utile

  Publicat: 17 Jul 2021       125 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Existenta unor constructii hidrotehnice pe terenul cu privire la care se solicita a se constata intervenirea efectelor prescriptiei achizitive, il plaseaza, sub aspectul regimului juridic, sferei bunurilor domeniului public, asadar inalienabile si insesizabile, nesusceptibile a face obiectul prescriptiei achizitive.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Uzucapiune, mod de dobandire a dreptului la proprietate si a altor drepturi reale, usufruct, uz, abitatie, servitute, superficie, prin exercitarea posesiunii asupra unui bun imobil o perioada prevazuta de lege.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta un mod dobandire a dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedarea neintrerupta a acestuia in termenul si in conditiile cerute de lege
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele financiare, pentru stabilirea subiectelor impozabile, a obiectului impunerii, determinarea bazei impozabile, calcularea impozitului,
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Imprejurarea ca asemenea constructii (impreuna cu terenul aferent) nu se regasesc ca atare reglementate, in regim de proprietate publica, prin Legea apelor nr. 107/1996, este lipsita de relevanta avand in vedere ca actul normativ care constituie sediul materiei in ce priveste proprietatea publica si regimul juridic al acesteia este Legea nr. 213/1998. Or, potrivit art. 3 alin. (4) din Legea nr. 213/1998 ``domeniul public al comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcatuit din bunurile prevazute la pct. III din anexa si din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national ori judetean``.


Astfel, retinand regimul juridic specific al terenului cu o afectatiune ce intereseaza domeniul public, devin incidente dispozitiilor art. 1844 C.civ. (conform carora nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care nu pot fi obiecte de proprietate privata, fiind scoase in afara circuitului civil), nefiind indeplinite conditiile prevazute de art. 1847 din acelasi cod pentru ca posesia exercitata sa poata fi considerata una utila, achizitiva a dreptului de proprietate .


I. Circumstantele cauzei


1. Obiectul cererii de chemare in judecata


Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi la data de 12 decembrie 2014, reclamantii A. Si B. Au solicitat, in contradictoriu cu paratii UAT Iasi prin Primar si C., ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate ca au dobandit in proprietate, prin prescriptie achizitiva (uzucapiune), terenul intravilan situat in municipiul Iasi, avand suprafata totala de aproximativ 2753 mp, din care suprafata de 1372 mp se afla in T29, parcelele 909/3, 909/4 si 910, iar suprafata de 1381 mp se afla in T29, parcelele 911, 912.


In drept, au fost invocate dispozitiile art. 1890 si art. 1847 Cod civil, cu aplicarea art. 201 din Legea nr. 71/2011.


Judecatoria Iasi, Sectia civila, prin sentinta nr. 11034 din 5 octombrie 2015, a admis exceptia necompetentei materiale a instantei, invocata din oficiu si a declinat competenta de


solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Iasi, fata de dispozitiile art. 94 pct. 1 lit. k) Cod procedura civila, constatand ca valoarea imobilului (teren) care face obiectul cererii de chemare in judecata este, prin raportare la grilele notariale, de aproximativ 693.119,96 lei.


2. Sentinta pronuntata de tribunal


Tribunalul Iasi, Sectia I civila, prin sentinta nr. 463 din 7 martie 2017, a respins cererea promovata de reclamanti in contradictoriu cu paratii Unitatea Administrativ Teritoriala Iasi si C.


3. Decizia pronuntata de curtea de apel


Solutia primei instante a fost mentinuta de Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, prin decizia nr. 508 din 28 iunie 2018, prin care s-a respins apelul declarat de reclamanti impotriva sentintei pronuntate de tribunal.


4. Calea de atac formulata in cauza


Impotriva deciziei, reclamantii au declarat recurs, solicitand, prin prisma pct. 8 al art. 488 Cod procedura civila, admiterea acestuia, casarea hotararilor pronuntate in cauza si, pe fond, admiterea, in parte, a actiunii, constatandu-se ca au dobandit in proprietate, prin uzucapiune, suprafata de 1836 mp, situata in Iasi, determinata de pct. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9...19, 20, 21...24 din raportul de expertiza efectuat de D.


Au criticat hotararile ca fiind nelegale pentru aplicarea in mod gresit a dispozitiilor art.


1847-1855 Cod civil de la 1865 si ale Legii nr. 213/1998.


Au aratat ca in ceea ce priveste posesia este evident ca aceasta exista atata timp cat stapanesc bunul - teren si acesta este ingradit, aspect necontestat in speta.


Referitor la momentul inceperii posesiei, au indicat anul 1955, cand ascendentii recurentilor au declarat imobilul la administratia financiara, aspect retinut prin hotararile atacate. Au precizat, in acest context, faptul ca depunerea, odata cu inregistrarea la administratia financiara, a unei schite pe numele vechiului proprietar nu poate fi interpretata in sensul ca au inceput sa posede pentru un altul, atata timp cat inscrierea in evidentele fiscale a fost efectuata in nume propriu.


Au inteles a se prevala de o decizie a instantei supreme (nr. 70 din 30 august 1979 a Tribunalului Suprem) in sensul ca proba posesiei se va putea face, in ceea ce priveste dreptul de proprietate, prin plata impozitelor si a celorlalte taxe referitoare la imobil si/sau prin inscrierea imobilului la circa financiara, aspect dovedit in cauza si necontestat de catre parati.


In ceea ce priveste caracterul neintrerupt al posesiei, recurentii au aratat ca, in conformitate cu art. 1849 Cod civil, posesia se intrerupe prin modurile si dupa regulile prescrise in art. 1863 si art. 1909, art. 1850 stabilind o prezumtie relativa de continuitate si neintrerupere in favoarea posesorului.


Deoarece art. 1909 din Codul civil de la 1864 se refera la bunurile mobile, iar art. 1863 era considerat implicit abrogat de prevederile Decretului nr. 167/1958, recurentii au apreciat ca in speta sunt aplicabile dispozitiile art. 16 din decret, in cauza nefacandu-se dovada vreunei recunoasteri, in ceea ce-i priveste a dreptului de proprietate al altei persoane, nici a existentei vreunei actiuni in justitie a altei persoane impotriva lor ori a unui act incepator de executare .


De altfel, chiar si in ipoteza considerarii ca neabrogate a dispozitiilor art. 1863 si urmat. Din vechiul Cod civil, recurentii au opinat ca intreruperea prescriptiei tot nu ar fi operat, in conditiile in care respectivele prevederi sunt similare celor ale Decretului nr. 167/1958.


In acest context, au sustinut ca nu poate fi retinut ca posesia a fost intrerupta in anii 1988-1990 raportat la aspectul ca terenul situat in T28 parcela 909 ar fi fost in administrarea Inspectoratului silvic, atata timp cat conform adresei 11538/CP din 18 aprilie 2018 emisa de Directia Silvica Iasi, terenul nu a fost administrat vreodata de RNP Romsilva, inclusiv in


perioada anterioara anului 1990 (in motivarea deciziei, instanta retinand o alta adresa emisa de Romsilva, desi cea mentionata anterior face referire expres la terenul uzucapat).


Pe de alta parte, au precizat ca prin actiunea introductiva de instanta au solicitat a se constata uzucapiunea doar in ceea ce priveste terenul situat in Iasi, parcelele 909/3, 909/4, 910, 911 si 912.


In ceea ce priveste caracterul public al posesiei, au aratat ca desi dispozitiile Codului civil nu definesc acest caracter, prin prisma art. 1852 care se refera la posesia clandestina, mentioneaza ca, dupa cum a rezultat chiar din declaratiile martorului E., recurentii locuiesc in imobil cel putin din anul 1970 de cand ii cunoaste.


Referitor la conditia ca posesia sa fie facuta sub nume de proprietar, s-au prevalat de dispozitiile art. 1854 Cod civil, opinand ca atata timp cat nu s-a facut dovada ca sunt detentori precari, posesia este sub nume de proprietar.


Au aratat, in acest context, ca intimata - parata UAT Iasi nu a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, ceea ce inseamna ca a recunoscut ca este proprietara imobilului uzucapat de recurenti si nu a depus niciun document potrivit caruia au posedat terenul in baza unui titlu emis de aceasta.


In ceea ce priveste chesoanele edificate pe teren - canale de colectare a apei pluviale - au aratat ca acestea sunt necesare regularizarii scurgerilor pe versanti conform art. 48 lit. d din Legea nr. 107/1996, republicata, insa nicio prevedere a acestei legi nu include terenurile pe care respectivele chesoane sunt construite in domeniul public.


De altfel, conform pct. III din Anexa Legii nr. 213/1998, modificata, terenurile pe care sunt edificate lucrari hidrotehnice necesare regularizarii scurgerilor pe versanti nu sunt incluse in domeniul public al comunei sau orasului, instanta de apel facand o gresita apreciere prin retinerea caracterului exemplificativ al enumerarii din anexa.


Mai mult, dispozitiile Legii nr. 107/1996 sunt dispozitii speciale in raport de cele ale Legii nr. 213/1998, iar respectivele chesoane sunt construite in anul 1970, asa cum a rezultat din adresa nr. 94654 din 1 noiembrie 2017 emisa de parata.


Referitor la imobilul - casa si teren ce apartin statului roman, intabulate in CF nr. 138876 a municipiului Iasi, au mentionat ca acestea nu au facut obiectul cererii de chemare in judecata .


II. Solutia si considerentele Inaltei Curti de Casatie si Justitie Analizand criticile deduse judecatii, Inalta Curte constata urmatoarele:


- In primul rand, criticile referitoare la elementele de fapt ale exercitarii posesiei stabilite


de instantele de fond pe baza probelor administrate in cauza, nu pot face obiect al cenzurii in recurs, limitate strict la aspecte de nelegalitate.


Astfel, nu se constituie in obiect al controlului de nelegalitate situatia de fapt referitoare la durata posesiunii, care nu a putut fi retinuta ca circumscrisa celei de 30 ani, fata de elementele fapt stabilite de instante - contrar pozitiei, inconsecvente de altfel, pretinse de catre reclamanti care in motivele de recurs au sustinut ca aceasta ar fi inceput in anul 1955, iar in fata instantei de fond, ca incepand in 1970.


Sub acest aspect, instanta de apel, evaluand mijloacele de proba, a constatat ca in anul 1955 (cel pretins ca moment de inceput al termenului prescriptiei achizitive) a avut loc, in realitate, inscrierea imobilului in evidentele fiscale pe baza schitei manuale intocmite de fostul proprietar, C. Si ca o declaratie de impunere, de catre reclamanti, s-a facut abia in anul 2002 (cu privire la o suprafata de teren de 1299,06 mp din terenul solicitat de 2753 mp) si de asemenea, ca abia pentru anul 2015 s-a facut dovada emiterii unor decizii de impunere (dar doar pentru imobilul din str. X. Nr. 20, nu si pentru cel de la 22, pretins de asemenea prin actiune).


La fel, s-a constatat ca in perioada 1988 - 1990, in Registrul posesorilor, cu privire la suprafata de teren inscrisa in parcela nr. 909 nu figurau reclamantii, ci Municipiul Iasi care detinerea terenul in administrare operativa, fiind in posesia Inspectoratului Silvic.


Astfel, avand in vedere, pe de o parte, inadvertentele regasite chiar in pozitia procesuala a reclamantilor in legatura cu momentul de incepere a cursului prescriptiei si pe de alta parte, elementele probatorii valorificate de instantele fondului, care au demonstrat existenta a diferite mentiuni in legatura cu inregistrarea posesorilor, altii decat reclamantii, respectiv a platitorilor de impozite in evidentele fiscale ale statului, in mod corect s-a constatat ca nu sunt incidente dispozitiile art. 1890 C.civil, care impun un termen de 30 ani pentru a face posibila dobandirea proprietatii imobiliare prin exercitarea posesiei.


De aceea, sustinerea recurentilor- reclamanti in sensul ca posesia ar fi avut caracter neintrerupt, cu referire la dispozitiile art. 1849 C.civil si la prevederile corespunzatoare din art. 16 Decretul nr. 167/1958, este lipsita de pertinenta si fara suport in considerentele deciziei de apel, in contextul in care instanta nu a retinut incidenta vreunui caz intreruptiv de prescriptie ci, in principal si in mod prioritar, aspectul referitor la neimplinirea termenului prescriptiei achizitive raportat la momentul la care s-a putut considera ca a inceput cursul prescriptiei.


Tot astfel, critica recurentilor - facuta cu trimitere la o decizie a fostului Tribunal Suprem


- conform careia dovada posesiei se poate realiza si prin plata impozitelor, nu este de natura sa combata si respectiv, sa demonstreze in vreun fel nelegalitatea deciziei atacate, raportat la considerentele retinute pe acest aspect, conform carora ``reclamantii nu au indicat din ce an au platit impozit si cand au declarat bunul imobil, neaducand dovezi privitoare la plata impozitului in perioada in care au sustinut ca au avut posesia neintrerupta (din anul 1970), actele legate de calculul impozitului, depuse de reclamanti, datand din anul 2015, iar intimata facand referire la anul 2002 a fiind cel al declararii bunului``.


Asadar, nu se poate pretinde ca instanta nu a valorificat respectivele dovezi referitoare la plata impozitelor pe terenul exercitarii posesiei, numai ca datele relevante rezultate in legatura cu momentul platii nu au permis concluzia implinirii termenului prescriptiei achizitive.


- Chiar admitandu-se ca durata posesiei s-ar fi desfasurat de-a lungul a 30 de ani, ea nu indeplinea oricum, conditiile unei posesii utile pentru a avea efect achizitiv, asa cum corect retine instanta de apel.


Astfel, afectarea in mare parte a terenului de o serie de constructii hidrotehnice (sase chesoane de captare a apei subterane in vederea combaterii eroziunii si alunecarilor de teren) il plaseaza, intr-adevar, sub aspectul regimului juridic, sferei bunurilor domeniului public, asadar inalienabile si insesizabile, nesusceptibile a face obiectul prescriptiei achizitive.


Contrar sustinerii recurentilor, astfel de constructii hidrotehnice de hidroamelioratii au o afectatiune ce intereseaza domeniul public (in raportul de expertiza consemnandu-se de altfel, ca incepand cu 01.01.1990, terenul se afla in administrarea Consiliului local ca bun ce face parte din domeniul public).


Imprejurarea ca asemenea constructii (impreuna cu terenul aferent) nu se regasesc ca atare reglementate, in regim de proprietate publica, prin Legea apelor nr. 107/1996 este lipsita de relevanta juridica pretinsa de recurenti avand in vedere ca actul normativ care constituie sediul materiei in ce priveste proprietatea publica si regimul juridic al acesteia este Legea nr. 213/1998.


Or, potrivit art. 3 alin. (4) din Legea nr. 213/1998 ``domeniul public al comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcatuit din bunurile prevazute la pct. III din anexa si din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national ori judetean``.


De aceea, in mod corect a facut instanta de apel referire la acest act normativ pentru a retine regimul juridic specific al terenului afectat de asemenea de constructii, cu incidenta corelativa a dispozitiilor art. 1844 C.civ. (conform carora nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care nu pot fi obiecte de proprietate privata, fiind scoase in afara circuitului civil).


De asemenea, retinerea in considerentele deciziei atacate, ca elemente de fapt, a aspectelor referitoare la formularea unor cereri de restituire a terenului pe temeiul Legii nr. 169/1997 si respectiv, de notificare, in vederea retrocedarii, conform Legii nr. 10/2001, de catre fostii proprietari, are semnificatia, din punct de vedere juridic, unei contestari a caracterului util al posesiei. Aceasta intrucat prin pretinderea restituirii bunului de catre fostii proprietari se pune in discutie insasi posesia sub nume de proprietar a actualului posesor.


Pe linia aceleiasi precaritati a posesiei a retinut instanta de apel, cu trimitere la proba testimoniala administrata de prima instanta a fondului, faptul ca reclamantii nu sunt cunoscuti ca posedand imobilul - construit (care a fost nationalizat) si terenul sub nume de proprietari.


In consecinta, intreaga situatie de fapt, asa cum a fost retinuta de instantele fondului au dus la concluzia corecta, a neindeplinirii conditiilor prevazute de art. 1847 C.civ. pentru ca posesia exercitata de reclamanti sa poata fi considerata una utila, achizitiva a dreptului de proprietate, criticile de nelegalitate formulate avand caracter nefondat.


Pentru toate considerentele aratate, cum decizia atacata are caracter legal, motivul reglementat de art. 488 pct. 8 C.pr.civ. nefiind incident, recursul a fost respins ca nefondat.




Pronuntata de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 35 din 15 ianuarie 2020


Citeşte mai multe despre:    uzucapiune
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Cerere de recurs semnata electronic. Nulitatea recursului
Pronuntaţă de: Decizia nr. 520 din 7 martie 2019, pronuntata de Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Anulare Hotarare CNSSU privind instituirea carantinei si interzicerea de participare doar la evenimente religioase
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL Sedinta publica din 24 mai 2021 Dosar nr. 479/32/2020

Alegerea perioadei care se ia in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singura data
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 7783/28.11.2018 a Curtii de Apel Galati

Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.569/04.10.2017 a Curtii de Apel Galati

Legislatia pensiilor militare are un caracter special, derogatoriu, si nu poate fi completata cu dispozitiile Legii nr. 263/2010
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.620/18.10.2018 a Curtii de Apel Galati

Masuri educative. Supraveghere. Neaplicare obligatii
Pronuntaţă de: Decizia penala nr. 791/07.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Masuri de siguranta. Obligarea la tratament medical
Pronuntaţă de: Decizia penala nr. 864/19.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Purtare abuziva. Agent de paza
Pronuntaţă de: Decizia penala nr. 841/18.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Inselaciune. Incheierea si executarea unui contract. In dubio pro reo
Pronuntaţă de: Decizia nr. 960/A din 01.10.2018a Curtii de Apel Galati

Venituri care nu intra in categoria „veniturilor din alte surse” si care sunt supuse platii contributiei de asigurari sociale de sanatate
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 506/20.09.2018 a Curtii de Apel Galati



Articole Juridice

Dialogurile MCP (VII): Legalitatea testarii obligatorii a salariatilor pentru prezenta la locul de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Anularea executarii silite in cazul cesiunii de creanta
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cesiunea de creanta. Efectele asupra executarii silite
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati