Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Contractul de credit , Leasing si Asigurare » Incidenta teoriei impreviziunii. Contract de credit. Actiune avand ca obiect adaptarea contractului cu efect retroactiv, de la data incheierii actului

Incidenta teoriei impreviziunii. Contract de credit. Actiune avand ca obiect adaptarea contractului cu efect retroactiv, de la data incheierii actului

  Publicat: 21 Jul 2021       186 citiri        Secţiunea: Contractul de credit , Leasing si Asigurare  


Impreviziunea produce efecte viitoare asupra executarii contractului de credit, nu efecte pentru trecut, asemenea nulitatii, fiindca se constituie intr-un remediu menit sa asigure supravietuirea contractului prin adaptarea acestuia la noile conditii economice.


Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe vre-un temei juridic.
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Prin urmare, consumatorul nu poate obtine recalcularea tuturor prestatiilor in raport de cursul de schimb valutar de la momentul incheierii contractului, intrucat adaptarea contractului opereaza numai pentru viitor.


Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta, Sectia civila, la 11 octombrie 2016 sub nr. x/212/2016, reclamanta A. le-a chemat in judecata pe paratele B. S.A. si B. S.A. - Sucursala Constanta, solicitand instantei ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa le oblige pe parate la consolidarea (convertirea) in lei, la cursul de schimb RON/CHF de la data incheierii contractului, a imprumutului ce a format obiectul contractului de credit nr. 1401R000000018663 din 27 septembrie 2007, astfel cum a fost modificat si completat prin actele aditionale ulterioare, precum si a tuturor accesoriilor acestuia, cu cheltuieli de judecata .


Prin sentinta civila nr. 2559 din 08 martie 2017, Judecatoria Constanta, Sectia civila, a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Constanta.


Dosarul a fost inregistrat pe rolul Tribunalului Constanta, Sectia a II-a civila, la 07 aprilie 2017 sub acelasi numar unic, iar prin sentinta civila nr. 1520 din 29 octombrie 2018 instanta a admis in parte actiunea si le-a obligat pe parate sa continue derularea contractului prin folosirea - incepand cu data formularii cererii de chemare in judecata, anume 11 octombrie 2016 - a unui curs de schimb valutar de 3,0687 RON/1 CHF, precum si sa plateasca reclamantei cheltuieli de judecata in suma 4.654 lei.


Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamanta A. si parata C. S.A. (fosta B. S.A.). Curtea de Apel Constanta, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, a pronuntat decizia civila nr. 248 din 16 mai 2019, prin care a admis apelul paratei si a schimbat in


parte sentinta apelata, in sensul ca a respins actiunea ca nefondata. A respins ca nefondat apelul reclamantei.


Impotriva acestei decizii a declarat recurs recurenta A., care a solicitat casarea acesteia si, in rejudecare, respingerea apelului paratei ca nefondat, admiterea apelului propriu, schimbarea in parte a sentintei apelate, in sensul obligarii paratei la continuarea derularii contractului de credit prin utilizarea unui curs valutar de 3,0687 RON/1CHF incepand cu 17 iunie 2010.


In motivare, recurenta a prezentat un scurt istoric al cauzei si a formulat o singura critica de nelegalitate, incadrata in motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a invocat faptul ca, in examinarea conditiilor impreviziunii, instanta de apel a interpretat si aplicat gresit dispozitiile art. 969 si 970 C. civ.


Un prim argument adus in sustinerea acestei critici a vizat faptul ca, desi la nivel declarativ instanta a statuat in sensul ca impreviziunea trebuia raportata la cadrul legal configurat de art. 1271 C. civ., in considerente a avut in vedere exclusiv decizia Curtii Constitutionale nr. 623/2016, nu si dispozitiile art. 969 si 970 C. civ., incidente in cauza.


S-a aratat ca decizia nr. 623/2016 a Curtii Constitutionale nu este aplicabila in cauza, intrucat a fost pronuntata in considerarea dispozitiilor Legii nr. 77/2016, dispozitii pe care recurenta nu le-a invocat in sustinerea actiunii.


Un alt argument adus in sprijinul aceleiasi critici a vizat faptul ca instanta de prim control judiciar a facut o analiza eronata a conditiilor impreviziunii ce rezulta din cele doua texte de lege, acestea vizand: 1) clauza ``rebus sic stantibus``, subinteleasa in cazul contractelor sinalagmatice in situatia schimbarii imprejurarilor avute in vedere de parti la momentul incheierii contractului, cu consecinta ruperii echilibrului contractual; 2) cerinta ca toate contractele sa fie executate de parti cu buna-credinta si in conformitate cu echitatea; 3) obligarea debitorului la executarea unei prestatii devenita exagerat de oneroasa ce ar avea ca efect imbogatirea fara justa cauza a creditorului; 4) imprejurarile care ar determina dezechilibrul grav dintre prestatiile partilor si care ar putea fi asimilate fortei majore.


A aratat recurenta ca, daca ar fi procedat la o analiza corecta, instanta de apel ar fi constatat ca institutia impreviziunii este aplicabila contractului de imprumut, dat fiind faptul ca hipervalorizarea francului elvetian a deturnat contractul de la scopul in vederea caruia a fost incheiat si ca executarea acestuia nu a corespuns vointei concordante a partilor.


In continuarea argumentatiei, recurenta a facut o serie de consideratii cu privire la evolutia economiei Elvetiei, la impactul financiar pe care l-a avut cresterea cursului francului elvetian pe piata monetara la nivel mondial, la criza economica din anii 2007-2008 si la politica bancara pe care au avut-o institutiile de credit cu privire la contractarea imprumuturilor in respectiva moneda.


A subliniat recurenta faptul ca in contractul de imprumut nu s-a prevazut nicio clauza care sa reglementeze reevaluarea costurilor contractului in situatia devalorizarii monedei elvetiene, ca, potrivit Normei nr. 17/2013 a Bancii Nationale a Romaniei, parata avea obligatia de a identifica, monitoriza si administra riscurile semnificative ale activitatii de creditare.


Or, s-a aratat, indeplinirea unei asemenea obligatii ar fi insemnat inserarea unei reglementari contractuale exprese privitoare la suportarea echivalenta de catre partile contractante a riscului de apreciere/depreciere a monedei creditului.


In continuare, recurenta a prezentat probatoriul administrat si a relevat faptul ca a invocat schimbarea fundamentala a imprejurarilor avute in vedere de parti la incheierea contractului.


A mai precizat ca in mod gresit instanta de apel i-a inlaturat criticile din perspectiva omisiunii intimatei de a-si indeplini obligatia de informare ce ii revenea, in raport de dispozitiile art. 75 si art. 76 din Legea nr. 296/2004.


Totodata, recurenta a aratat ca, desi in cuprinsul hotararii atacate s-a retinut ca ``lipsa unei clauze care sa reglementeze situatia devalorizarii monedei elvetiene priveste tocmai riscul contractului``, ca ``riscul eventualei valorizari sau devalorizari a monedei se suporta de catre ambele parti``, in realitate instanta de apel a instituit exclusiv in sarcina sa obligatia de a suporta riscul contractului, din perspectiva hipervalorizarii monedei elvetiene. Din acest motiv, recurenta a considerat ca pozitia instantei de fond este vadit contradictorie, intrucat, pe de-o parte, apreciaza ca, in respectarea exigentelor de echitate, riscul contractului din perspectiva valorizarii/devalorizarii monedei elvetiene trebuie suportat de ambele parti, iar, pe de alta parte, arata ca in speta ``cresterea valorii monedei elvetiene nu poate fi apreciata total neprevizibila la momentul incheierii contractului (...), fiind vadita intentia bancii de a obtine profit sigur".


In cadrul celui de-al treilea argument de nelegalitate adus in sprijinul aceleiasi critici recurenta a apreciat ca in mod gresit instanta de apel a retinut ca teoria impreviziunii nu ar fi aplicabila contractului de imprumut, cu ignorarea existentei unui risc inerent constand in hipervalorizarea francului elvetian.


De asemenea, recurenta a aratat ca in mod gresit instanta de fond nu a inteles sa se raporteze nici la cursul francului elvetian de la data perfectarii contractului de credit, nici la cursul de la data formularii actiunii, ci a stabilit o valoare medie a francului elvetian la cursul de la data sesizarii instantei, iar nu de la data la care moneda elvetiana a atins acest cuantum.


Recurenta a apreciat, facand trimitere la Norma nr. 17/2013 a Bancii Nationale a Romaniei, ca nici considerentul potrivit caruia ``aplicarea cursului de schimb de la momentul incheierii contractului ar afecta, de data aceasta, echilibrul contractual in defavoarea institutiei bancare`` nu este corect, cata vreme la momentul perfectarii contractului de credit au fost stabilite dobanzi ce urmau a fi achitate, independent si indiferent de clauza de risc valutar.


Fata de actele si lucrarile dosarului, de probele administrate in cauza si de dispozitiile legale incidente, Inalta Curte a apreciat recursul ca nefondat si l-a respins cu aceasta motivare si pentru urmatoarele considerente:


Cu titlu preliminar, instanta suprema constata ca instanta de apel a retinut ca obiect al analizei in calea de atac il constituie exclusiv modul in care a fost aplicata teoria impreviziunii, nu si aplicarea dispozitiilor art. 977 C. civ., intrucat aceste din urma dispozitii nu au fost contestate in apel, astfel incat hotararea de prima instanta a intrat din acest punct de vedere in puterea lucrului judecat.


Aceste statuari ale instantei de apel nu au fost contestate in recursul de fata, astfel incat controlul judiciar va purta exclusiv asupra criticilor legate de teoria impreviziunii, in limitele si modalitatea in care au fost dezvoltate si argumentate de recurenta.


Tot cu titlu preliminar, Inalta Curte constata ca in apel criticile apelantei-reclamante au plecat de la nemultumirea ca solutia instantei de fond a vizat adaptarea contractului pe viitor, incepand cu momentul introducerii cererii de chemare in judecata, nu cu data incheierii contractului, iar acest punct fundamental de critica a fost depasit de instanta de apel in cadrul analizei apelului paratei, prin evocarea considerentelor deciziei nr. 623/2016 ale Curtii Constitutionale, in care s-a statuat ca, daca sunt apreciate intrunite conditiile impreviziunii, adaptarea contractului va opera pe viitor, prestatiile deja executate ramanand castigate contractului.


In acest context, instanta suprema va examina primul argument adus de recurenta-reclamanta in sustinerea motivului de recurs intemeiat pe dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. si fundamentat pe interpretarea si aplicarea gresita a art. 969 si art. 970 C. civ., dispozitii legale care, sustine recurenta-reclamanta, au fost inlaturate in mod nelegal prin raportarea exclusiva la decizia nr. 623/2016 a Curtii Constitutionale.


Inalta Curte apreciaza caracterul nefondat al argumentatiei expuse in precedent.


Este real ca decizia nr. 623/2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei, publicata in M. Of. nr. 53, Partea I din 18 ianuarie 2017 este pronuntata in solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a unor articole din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, act normativ pe care recurenta-reclamanta nu l-a invocat in cadrul prezentului demers judiciar.


Acest aspect nu este, insa, de natura a inlatura de la aplicare aceasta decizie in cauza de fata, pentru urmatoarele argumente:


In primul rand, considerentele in care Curtea Constitutionala a dat dezlegari referitoare la principiul nominalismului monetar si teoriei impreviziunii prin decizia nr. 623/2016 sunt integrate in decizia nr. 62/2017, pronuntata tot de Curtea Constitutionala in solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea O.U.G. nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, exempli gratia in paragrafele 45-50 ale deciziei nr. 62/2017, ca atare aceasta corelare facuta chiar de instanta de contencios constitutional este obligatorie, neputand fi contrazisa.


In al doilea rand, incidenta deciziei nr. 623/2016 a Curtii Constitutionale este de domeniul evidentei in cauza de fata (ea insasi grefata pe un contract de credit incheiat de o institutie bancara cu un consumator), chiar daca vizeaza o problematica dezvoltata pe taramul Legii nr. 77/2017, intrucat si acest act normativ are adresabilitate catre raporturile juridice dintre consumatori si institutiile de credit, potrivit art. 1 alin. (1) din lege.


Ca urmare, toate argumentele aduse de instanta de apel si intemeiate pe dezlegarile date de instanta de contencios constitutional prin deciziile deja evocate sunt judicioase.


Nu poate fi retinut nici argumentul potrivit caruia instanta de apel, intemeindu-se pe cele doua decizii amintite, a inlaturat in mod nelegal de la aplicare dispozitiile art. 969-970 C. civ., in conditiile in care Curtea Constitutionala, examinand teoria impreviziunii in regimul Codului civil de la 1864, retine ca aceasta institutie, vazuta ca remediu in scopul adaptarii contractului, nu a fost reglementata in mod expres, dar decurge indubitabil din interpretarea dispozitiilor art. 969-970 C. civ. (paragrafele 94-95 ale deciziei analizate), asadar aceste texte legale sunt integrate, nu contrapuse institutiei juridice in discutie.


Celelalte argumente aduse in sustinerea aceluiasi motiv de recurs vor fi tratate grupat pentru motivele care se vor arata.


Acestea sunt apreciate ca fiind neintemeiate.


Instanta suprema constata in primul rand ca rationamentul dezvoltat de recurenta-reclamanta nu are fundament, in contextul in care toate aspectele invocate in aceste argumente analizate laolalta au legatura cu evenimente survenite pe parcursul executarii contractului, care, insa, nu pot fi valorizate in scopul declarat urmarit de parte, acela al inghetarii cursului francului elvetian si care sa produca efecte retroactiv.


Ca aceasta este finalitatea urmarita de recurenta-reclamanta reiese fara indoiala din solicitarea facuta in finalul cererii de chemare in judecata, de recalculare a sumelor datorate bancii, din modul in care a fost structurat apelul declarat de aceasta, nemultumita de momentul de la care s-a dispus adaptarea contractului, ca si din solicitarea finala din recurs, de respingere a apelului bancii si de admitere a apelului propriu, care, reiterand, viza adaptarea contractului cu efect retroactiv.


Referitor la momentul apreciat de recurenta-reclamanta ca fiind de referinta pentru stabilizarea cursului, se cuvine subliniata pozitia nu numai inconstanta a partii, dar chiar si in contradictie cu normele de procedura, anume cu dispozitiile art. 204, coroborat cu art. 478 alin.


(3) C. proc. civ. Aceasta intrucat in cursul judecatii in fond momentul de referinta precizat si sustinut a fost cel al incheierii contractului de imprumut si acesta nu a format obiect al niciunei modificari in termeni procedurali; acest moment a fost, insa, modificat in functie de imprejurari noi, nesupuse dezbaterii contradictorii (anume momentul pretinsei valorizari excesive a francului elvetian - 17 iunie 2010), in concluziile pe apel de la termenul din 16 mai 2019, astfel cum reiese din practicaua deciziei atacate, ca si in partea finala a motivelor de recurs.


In acest context, instanta suprema apreciaza ca recurenta-reclamanta nu a procedat la o modificare legala a cererii de chemare in judecata din perspectiva momentului de la care sa opereze adaptarea contractului si a imprejurarilor la care se raporteaza stabilirea acestui moment, de aceea apreciaza ca trebuie respectata investirea initiala privitoare la inghetarea cursului si la recalcularea prestatiilor fata de cursul de la data incheierii contractului.


Trebuie reiterat faptul ca impreviziunea produce efecte viitoare asupra executarii contractului, nu efecte pentru trecut, asemenea nulitatii, fiindca se constituie intr-un remediu menit sa asigure supravietuirea contractului prin adaptarea la noile conditii economice.


In acest context, instanta suprema apreciaza ca ansamblul argumentelor recurentei-reclamante vizand indeplinirea tuturor conditiilor pentru a se aprecia ca incidenta si pentru a se aplica teoria impreviziunii, conditii enumerate la fila 5 a dosarului de recurs si dezvoltate succesiv, chiar daca ar fi gasite intemeiate, nu au aptitudinea de a determina schimbarea solutiei in sensul preconizat de parte, acela de a obtine recalcularea tuturor prestatiilor in raport de cursul de schimb de la momentul incheierii contractului, intrucat, asa cum s-a aratat in cele ce preced, adaptarea contractului opereaza numai pentru viitor, aspect dezlegat cu caracter obligatoriu de catre Curtea Constitutionala .


Pentru considerentele ce preced, Inalta Curte apreciaza ca in cauza nu este incident motivul de recurs prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., de aceea, in conformitate cu dispozitiile art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., a respins recursul ca nefondat.




Pronuntata de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 620 din 11 martie 2020


Citeşte mai multe despre:    imprevziune
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Alegerea perioadei care se ia in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singura data
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 7783/28.11.2018 a Curtii de Apel Galati

Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.569/04.10.2017 a Curtii de Apel Galati

Legislatia pensiilor militare are un caracter special, derogatoriu, si nu poate fi completata cu dispozitiile Legii nr. 263/2010
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.620/18.10.2018 a Curtii de Apel Galati

Masuri educative. Supraveghere. Neaplicare obligatii
Pronuntaţă de: Decizia penala nr. 791/07.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Masuri de siguranta. Obligarea la tratament medical
Pronuntaţă de: Decizia penala nr. 864/19.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Purtare abuziva. Agent de paza
Pronuntaţă de: Decizia penala nr. 841/18.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Inselaciune. Incheierea si executarea unui contract. In dubio pro reo
Pronuntaţă de: Decizia nr. 960/A din 01.10.2018a Curtii de Apel Galati

Venituri care nu intra in categoria „veniturilor din alte surse” si care sunt supuse platii contributiei de asigurari sociale de sanatate
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 506/20.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Revocare Hotarare ANRP dupa ce acesta a intrat in circuitul civil si si-a produs efectele prin efectuarea unei plati partiale a despagubirilor
Pronuntaţă de: Decizia nr. 1667 din 17.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Anulare hotarari de consiliu local prin care s-au aprobat rectificari bugetare si/sau virari de credite bugetare in competenta consiliului local fara a fi indicata sau prevazuta sursa de finantare
Pronuntaţă de: Decizia nr. 1713 din 24.09.2018 a Curtii de Apel Galati



Articole Juridice

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cesiunea de creanta. Efectele asupra executarii silite
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Perimarea executarii silite. Termenul de invocare
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Lipsa consimtamantului persoanei vizate pentru transmiterea de date personale catre instanta de judecata
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Transmiterea unor date personale in cadrul unui dosar aflat pe rolul instantelor de judecata
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Transmitere de mesaje de catre o banca, desi relatia contractuala aceasta entitate era incheiata
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP