din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1981 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Suspendarea de drept a raportului de serviciu nu poate opera in cazul in care este necesar a se evalua de catre angajator infractiunea pentru care s-a dispus trimiterea in judecata

Suspendarea de drept a raportului de serviciu nu poate opera in cazul in care este necesar a se evalua de catre angajator infractiunea pentru care s-a dispus trimiterea in judecata

  Publicat: 23 Jul 2021       1279 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Arges � Sectia civila, Completul specializat de contencios administrativ si fiscal, la data de 07.04.2020, sub nr. x, reclamanta L. adeli na G., in contradictoriu cu M.Finantelor P.� A.N. a solicitat instantei sa dispuna: anularea Deciziei nr. 3457 din 23.03.2020, prin care s-a suspendat raportul sau de serviciu; obligarea paratei la recunoasterea dreptului sau de a incepe si de a-si desfasura efectiv activitatea, ca o consecinta a anularii deciziei de suspendare; obligarea paratei la plata unei despagubiri egale cu veniturile indexate, majorate, recalculate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Solutie dispusa de Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Structura functionala care actioneaza in regim de putere publica si/sau presteaza servicii publice si care este finantata din venituri bugetare si/sau din venituri proprii, in conditiile legii finantelor publice.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Structura functionala care actioneaza in regim de putere publica si/sau presteaza servicii publice si care este finantata din venituri bugetare si/sau din venituri proprii, in conditiile legii finantelor publice.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Totalitatea activitatilor desfasurate, in regim de putere publica,
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Act adoptat de organele de stat,
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

In motivarea actiunii, a aratat reclamanta ca, in aprecierea sa, decizia atacata este nefondata si netemeinica.


s-a aratat ca prin aceasta decizie a fost suspendat raportul sau de serviciu in conformitate cu art. 513 alin. 1 lit. l) din Codul administrativ, pentru ca a fo s t trimisa in judecata pentru savarsirea unei infractiuni, infractiunea fiind cea de evaziune fiscala in forma continuata, prevazuta de art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.


Redand un succint istoric al faptelor, a aratat reclamanta ca, in perioada 01.01.2019 - 22.03.2020, a fost angajata a Inspectiei Muncii, iar urmare a cererii sale de transfer, prin Decizia nr. 3456 din 22.03.2020, a fost numita in functia publica de consilier juridic - clasa I, grad profesional principal, gradatia 2, in cadrul Administratiei Judetene a F.n telor P. arges - Serviciul Juridic, iar in aceeasi zi a fost emisa si decizia atacata (nr. 3477 din 22.03.2020).


Rezumativ, cauzele de nelegalitate invocate au fost urmatoarele:


- decizia nu cuprinde termenul/perioada pentru care a fost aprobata suspendarea, conform art. 531 lit. e) Cod administrativ ;


- infractiunea de evaziune fiscala pentru care a fost trimisa in judecata nu este de natura celor prevazute de art. 465 alin. 1 lit. h), aceasta norma avand ca finalitate protejarea autoritatii sau a institutiei p.fata de pericolul continuarii activitatii ilicite si al extinderii consecintelor periculoase ale faptei penale pretins savarsite.


In aprecierea reclamantei, fapta de evaziunea fiscala pentru care a fost trimisa in judecata nu are nici o legatura cu atributiile din cadrul functiei p.in care a fost numita - consilier juridic, aratandu-se ca presupusa fapta de evaziune fiscala ii este imputata pentru anul 2003, cand a fost administratorul unei societati comerciale.


In drept s-au invocat dispozitiile art. 531, art. 535 si art. 536 Cod administrativ, ale art. 8, art. 10 alin. 3 si a rt.11 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.


A propus reclamanta proba cu inscrisurile atasate la cerere .


In cadrul aceluiasi dosar a fost inregistrata, la data de 08.04.2020, cererea de suspendare a executarii aceluiasi act.


Aceasta cerere a fost disjunsa, fiind solutionata in Dosarul nr. x, prin Sentinta civila nr. 51 din 24 Aprilie 2020, prin care a fost admisa cererea de suspendare, dispunandu-se suspendarea executarii Deciziei nr. 3457 din 23.03.2020 pana la solutionarea definitiva a actiunii de fond ce a ramas sa fie judecata in prezentul dosar.


Actiunea de fond este scutita de timbrare, conform art. 29 alin. 4 din O.U.G. nr. 80/2013.


Directia Generala a Finantelor P.Ploiesti, reprezentata de Administrati a Judete ana a F.n telor P. arges a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea contestatiei reclamantei, ca nefondata pentru primul petit si ca inadmisibila pentru al doilea petit.


A invocat autoritatea publica angajatoare si exceptia netimbrarii actiunii, in raport cu dispozitiile art. 16 din O.U.G. nr. 80/2013 si ale art. 17 din Legea nr. 554/20 0 4.


Privind motivele de nelegalitate invocate de reclamanta, s-a spus, in referire la lipsa mentiunii despre perioada suspendarii ca nu s-a putut anticipa data finalizarii cercetarii judecatoresti in Dosarul nr. x al Tribunalului Arges, dar este lesne de inteles ca suspendarea raportului de serviciu va dura pana la solutionarea definitiva a acestui dosar penal, iar in functie de solutia pronuntata in penal, acest raport va putea f i reluat sau desfiintat ; in referire la infractiunea pentru care s-a dispus trimiterea reclamantei in judecata, s-a spus ca, prin fisa postului si prin Regulamentul de ordine interioara, reclamanta are atributii de aparare a intereselor statului in dosarele de evaziune, astfel ca, s-a apreciat ca savarsirea infractiunii de catre functionarul public ce trebuie sa instrumenteze si dosare de evaziune fiscala ar fi de natura sa o faca incompatibila cu exercitarea functiei de consilier juridic.


A propus si autoritatea publica proba cu inscrisurile atasate la intampinare.


Raspunzand la intampinarea ce i-a fost comunicata, reclamanta a invederat ca a timbrat actiunea cu suma de 50, 00 lei, conform chitantei depuse la dosar.


Pe fond, in esenta, s-a spus ca disputa intre parti priveste interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 513 si ale 465 lit. h) din Codul Administrativ.


s-a adaugat la motivele de nelegalitate initiale un motiv nou, si anume caracterul nedefinitiv al incheierii penale prin care s-a dispus inceperea judecatii, pronuntata de Tribunalul Arges la data de 04.03.2020, in Dosarul nr. x/a1, aceasta fiind data cu drept de contestatie, ceea ce, in aprecierea reclamantei face a nu fi intrunite conditiile art. 513 alin. 1 lit. l) din Codul admini strativ.


In fine, a mai invederat reclamanta ca autoritatea publica angajatoare a emis Decizia nr. 3570 din 28.04.2020, prin care a fost modificat raportul sau de serviciu, reclamantei oferindu-i-se o alta functie publica in cadrul Compartimentului procedura insolventa si lichidare al S erviciu lui juridic din cadrul Administratiei Judetene a Finantelor P. arges.


In cauza a fost incuviintata si administrat proba cu inscrisuri .


Examinand cauza, in raport cu probele administrate si cu dreptul aplicabil, Tribunalul constata intemeiata cererea, in limita si pentru considerentele ce succed:


Prin Decizia nr. 3457 din 23.03.2020, emisa de conducatorul autoritatii p. angajatoare - Directia G., a fost suspendat de drept raportul de serviciu al reclamantei - numita in aceeasi zi, prin Decizia nr. 3456 din 23.03.2020, in functia publica de consilier juridic in cadrul Serviciului Juridic al Administratiei Judetene a F.


Decizia de suspendare s-a emis in aplicarea cazului de suspendare de drept a raportului de serviciu prevazut de art. 513 alin. 1 lit. l) Cod administrativ, potrivit cu care:


(1) Raportul de serviciu se suspenda de drept atunci cand functionarul public se afla in una dintre urmatoarele situatii:


l) in cazul in care s-a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la art. 465 lit. h) ;


In preambulul decizie i s-a consemnat: ``luand in considerare comunicarea incheierii penale din data de 04.03.2020 a Tribunalului Arges, in Dosarul nr. x/a1 (.) ``, iar in dispozitivul acesteia s-a consemnat: ``incepand cu data de 23.03.2020, d-nei L. a. G., consilier juridic clasa I, grad profesional principal, cu gradatia 2, din cadrul Serviciului Juridic al Administratiei Judetene a Finantelor P. arges - Directia Generala Regionala a Finantelor P.Ploiesti, i se suspenda de drept raportul de serviciu in conformitate cu prevederile art. 513 alin. 1 lit. f) - trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni, din O.U.G. nr. 57/2012 privind Codul administrativ``.


Executarea aceleiasi decizii a fost suspendata prin Sentinta civila nr. 51 din 24 Aprilie 2020 a Tribunalului Arges, pronuntata in Dosarul nr. x, s entinta f iind executorie, conform art. 15 alin. 2 cu referire la art. 14 alin. 4 din Legea contenciosului administrativ, iar recursul nefiind suspensiv de executare .


In executarea acestei sentinte, a fost emisa Decizia nr. 3570 din 28.04.2020, prin care s-a modificat raportul de serviciu pe durata cercetarii penale si pana la solutionarea definitiva a cauzei, prin mutarea temporara cu postul detinut, la C.procedura insolventei si lichidari - Serviciul Juridic din cadrul Administratiei Judetene a Finante lor P. arges, structura a Directiei Generale Regionale a Finantelor P.Ploiesti.


Asa cum aratat si reclamanta, in cadrul raspunsului la intampinare, instanta este chemata sa verifice legalitatea actului atacat sub aspectul interpretarii si aplicarii art. 513 alin. 1 lit. l) si art. 465 alin. 1 lit. h) din Codul administrativ.


Dintre cele patru motive de nelegalitate invocate de reclamanta, doar doua sunt intemeiate, unul tinand de forma actului, iar cel de al doilea, de fondul acestuia.


Astfel, in cadrul cererii de chemare in judecata s-a invocat omisiunea referitoare la durata suspendarii raportului de serviciu, precum si gresita aplicare a cazului de suspendare de drept a raportului de serviciu prevazut de art. 513 alin. 1 lit. l) Cod administrativ, infractiunea pentru care s-a dispus trimiterea in judecata nefiind una de natura celor la care se refera art. 465 alin. 1 lit. h) din acelasi Cod, iar prin raspunsul la intampinare, s-a spus ca decizia a fost emisa inainte de a deveni definitiva Incheierea penala din 04.03.2020 a Tribunalului Arges - Sectia Penala, pronuntata in Dosarul nr. x/a1, desi impotriva acesteia a fost formulata contestatie, reclamanta invederand si emiterea Deciziei nr. 3570 din 28.04.2020, prin care a fost mutata temporar in cadrul altui compartiment din cadrul aceluiasi Serviciu Juridic al Administratiei Judetene a Finantelor P. arges.


Mentiunea privind durata suspendarii este una obligatorie, conform art. 531 lit. e) Cod administrativ, potrivit cu care:


Actul administrativ de suspendare a raporturilor de serviciu ale functionarului public se incheie in forma scrisa si trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente:


e) perioada pentru care se constata sau se aproba suspendarea raporturilor de servic iu;


Sanctiunea nerespectarii dispozitiei legale enuntate este nulitatea de drept a actului, conform art. 535 din acelasi Cod, conform caruia:


Actele administrative intocmite cu nerespectarea dispozitiilor art. 528 - 533 sunt nule de drept . Nulitatea se constata de instanta de contencios administrativ competenta, in conditiile legii.


Prin urmare, desi asa cum afirma autoritatea publica angajatoare ``este lesne de inteles`` cat dureaza suspendarea raportului de serviciu, aceasta durata suprapunandu-se peste durata cauzei ce a determinat suspendarea, exigenta legii sub aspectul elementelor de continut ale actului administrativ de suspendare a raportului de serviciu este una ridicata, legiuitorul acordand rigorii o atentie deosebita, indiferent dupa cum suspendarea trebuie constatata ori trebuie aprobata, dupa cum este de drept sau este o suspendare solicitata de functionarul public.


Fiind omisa aceasta mentiune din cuprinsul actului, instantei nu ii ramane ne decat sa constate nulitatea absoluta a acestuia, in temeiu l art. 535 Cod administrativ, nulitatea fiind una absoluta si expresa, prin urmare neconditionata de vatamare.


Desi este suficient acest temei pentru constatarea nulitatii actului de suspendare a raportului de serviciu, instanta apreciaza necesar a se analiza si motivul ce priveste fondul actului, cel potrivit caruia s-a facut o gresita interpretare si aplicare a art. 531 alin. 1 lit. l) si art. 465 alin. 1 lit. h) Cod administrativ.


In aprecierea reclamantei, infractiunea pentru care s-a dispus trimiterea in judecata nu este de natura celor care atrag aceasta masura .


Cu titlu introductiv, trebuie aratat ca raportul de serviciu al reclamantei a fost suspendat de drept, cazul avut in vedere producand efecte ope legis, ceea ce inseamna ca acest caz este incident atunci cand este exclusa orice apreciere din partea autoritatii/institutiei p. angajatoare, actul de suspendare de drept a raportului de serviciu fiind unul recognitiv, numit de art. 528 Cod administrativ act constatator.


Pentru a retine astfel, instanta a avut in vedere mecanismul de functionare a unei norme juridice care produce efecte ``de drept``.


A produce efecte de drept inseamna ca, de indata ce este realizata ipoteza normei, se produce si efectul sau, fara a fi necesara o interventie exterioara, actul emis avand efect constatator, declarativ, si nu constitutiv, in alte cuvinte, prin intermediul sau este constatata o situatie juridica preexistenta ce s-a produs in puterea legii.


In cauza, ipoteza normei este ``trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la art. 465 lit. h) ``.


Pentru a se produce de drept efectul suspendarii raportului de serviciu, este necesar a fi definite suficient de precis conditiile cuprinse in ipoteza, intrucat, asa cum s-a demonstrat in precedent, acest tip de suspendare exclude orice alta interventie decat cea a legii.


Aceasta este interpretarea instantei, concluzia fiind aceea ca suspendarea de drept nu poate opera in cazul in care este necesar a se evalua de catre angajator infractiunea pentru care s-a dispus trimiterea in judecata prin intermediul unor aprecieri subiective, argumentul de text al concluziei enuntate fiind dat de art. 528 alin. 3 si 4 Cod administrativ, potrivit cu care:


(3) Actul administrativ produce efecte juridice:


a) de la data precizata expres in actul administrativ, cu conditia comunicarii sale prealabile functionarului public;


b) de la data comunicarii actului administrativ, in situatia in care in actul administrativ nu este prevazuta expres data de la care acesta produce efecte juridice sau in situatia in care comunicarea se realizeaza ulterior datei prevazute expres in actul administrativ;


c) in termenele specifice prevazute expres de lege.


(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), actele administrative constatatoare produc efecte juridice de la data constatarii intervenirii situatiei prevazute de lege, pe baza actelor doveditoare.


Angajatorul din prezenta cauza a apreciat ca infractiunea de evaziune fiscala face ca reclamanta sa fie incompatibila cu functia de consilier juridic in cadrul Serviciului Juridic al Administratiei Judetene a Finantelor P. arges, intrucat, potrivit fisei postului si a Regulamentului de ordine interioara, atributiile consilierului juridic includ pe cele de aparare a Statului in dosare de evaziune fiscala.


O astfel de evaluare, a implicat, in mod evident, o apreciere subiectiva din partea angajatorului, iar actul administrativ constatator produce efecte, asa cum s-a retinut ca prevede textul legal redat, de la data constatarii intervenirii situatiei prevazute de lege si doar pe baza actelor doveditoare, nu si a unei aprecieri din partea angajatorului.


Este de inteles temerea angajatorului, fiind mai mult decat evident contrastul dintre cele doua situatii puse in opozitie - trimiterea in judecata pentru infractiunea de evaziune fiscala si numirea in functia de consilier juridic, cu atributii in materie de evaziune fiscala, insa cerinta legii pentru a opera suspendarea de drept a raportului de serviciu este una de stricta interpretare, aceea de a se fi dispus trimiterea in judecata pentru o infractiune savarsita cu intentie care l-ar face pe functionarul public incompatibil cu exercitarea functiei p., nefiind suficienta o simpla temere din partea angajatorului, de care, de altfel, legea nu leaga producerea niciunui efect.


Complementar, trebuie observat ca, desi conditia enuntata este echivalentul conditiei de numire in functia publica prevazuta de art. 465 alin. 1 lit. h) Cod administrativ, reclamanta, a fost numita, in aceeasi zi in care s-a emis decizia de suspendare, in aceeasi functie publica cu privire la care s-a retinut ca opereaza incompatibilitatea cu exercitarea functiei p.


De aceea, in aprecierea acestei instante, succesiunea deciziilor emise de angajator in aceeasi zi, prima de numire in functie publica si a doua de suspendare a raportului de serviciu nascut din decizia de numire, conduce la ideea ca cele doua situatii puse in opozitie se afla intr-un contrast ce este numai aparent.


In acest context factual si normativ, instanta constata nelegalitatea deciziei de suspendare de drept a raportului de serviciu, nelegalitatea decurgand din gresita aplicare a dispozitiilor art. 531 alin. 1 lit. l) Cod administrativ, infractiunea de evaziune fiscala nefiind una vadit de natura celor enumerate enuntiativ de textul legal evocat, ci o infractiune ce presupune o apreciere subiectiva din partea angajatorului, cu consecinta ca, in acest caz, suspendarea nu mai poate opera de drept, ci numai ca urmare a vointei angajatorului, insa acest tip de suspendare nu este recunoscut de lege (art. 512 Cod administrativ).


Acestea sunt motivele pentru care decizia de suspendare de drept a raportului de serviciu trebuie anulata, celelalte motive fiind apreciate neintemeiate.


Astfel, caracterul nedefinitiv al Incheierii penale pronuntate in data de 04.03.2020 in Dosarul nr. x/a1 nu constituie un impediment in emiterea decizie de suspendare, cata vreme cerinta legii este aceea de a fi fost emis actul de trimitere in judecata, cerinta ce in cauza este indeplinita, o eventu al a constatare a nelegalitatii actului de sesizare a instantei penale avand ca efect, in mod necesar, incetarea cauzei ce a determinat suspendarea de drept a raportului de serviciu, iar nu anularea actului de suspendare.


Cel de al doilea motiv apreciat a fi neintemeiat este cel privind modificarea raportului de serviciu al reclamantei prin Decizia nr. 3570 din 28.04.2020, instanta neputand atribui acestei decizii semnificatiile data de reclamanta, cata vreme aceasta decizie a fost emisa, asa cum deja s-a retinut la expunerea situatiei de fapt, in executarea sentintei prin care s-a dispus intreruperea temporara a efectelor actului de suspendare de drept a raportului de serviciu .


Retinand intemeiat primul capat al cererii, urmeaza a fi admis, cu consecinta anularii actului administrativ de suspendare a raportului de serviciu .


Privind al doilea capat de cerere, institutia publica parata l-a considerat inadmisibil.


Asa cum se arata in finalul acest ui capat de cerere, semnificatia lui este aceea a repunerii partilor in situatia anterioara emiterii actului anulat, in alte cuvinte este expresia unui principiu al efectelor nulitatii.


Autoritatea nu a aratat niciun argument de inadmisibilitate a acestui capat de cerere, iar instanta nu a identificat nici un text legal care sa nu ii permita reclamantei formularea unei astfel de pretentii.


Asadar, capatul de cererea analizat trebuie declarat admisibil.


Insa, acest capat de cerere nu poate fi primit cata vreme Decizia nr. 3570 din 28.04.2020, emis a in executarea sentintei date in Dosarul nr. x, continua sa produca efecte in realitatea juridica, iar prin aceasta decizie a fost modificat raportul de serviciu al reclamantei. O solutie de admitere a capatului de cerere aici analizat ar avea ca efect modificarea in parte a Deciziei nr. 3570 din 28.04.2020, fara o investire a instantei in acest sens.


De asemenea, c onform art. 512 Cod administrativ, in partea relevanta pentru cauza:


(1) Suspendarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici poate interveni de drept, la initiativa functionarului public sau prin acordul partilor. Suspendarea de drept a raporturilor de serviciu si suspendarea raporturilor de serviciu la initiativa functionarului public se constata prin act administrativ, iar suspendarea prin acordul partilor se aproba prin act administrativ de catre persoana care are competenta de numire, la cererea functionarului public, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 528 si art. 531.


(2) Suspendarea raportului de serviciu are ca efecte juridice suspendarea prestarii muncii de catre functionarul public si a platii drepturilor de natura salariala de catre autoritatea sau institutia publica.


(7) Reluarea activitatii se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenta legala de numire in functia publica.


(8) Persoana care are competenta legala de numire in functia publica are obligatia sa asigure, in termen de maximum 3 zile lucratoare de la expirarea perioadei de suspendare, respectiv in termenul stabilit conform alin. (6), conditiile necesare reluarii activitatii de catre functionarul public.


(9) Pe perioada suspendarii raportului de serviciu autoritatile si institutiile p. au obligatia sa rezerve postul aferent functiei p.


Prin urmare, in raport cu acest text legal, reclamanta va trebui, in aprecierea instantei, sa solicite institutiei angajatoare reluarea activitatii in cadrul functiei in care a fost numita ca urmare a aprobarii transferului sau.


In fine, cel de al treilea capat de cerere, avand ca obiect ``obligarea paratei la plata unei despagubiri egale cu veniturile indexate, majorate, recalculate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat``, instanta constata ca, potrivit art. 8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, poate sesiza instanta de contencios administrativ atat pentru anularea actului, cat si pentru repararea pagubei cauzate.


Reclamanta pretinde despagubiri egale cu veniturile si cu celelalte drepturi de care a fost lipsita pe durata suspendarii.


Cererea este intemeiata, insa numai in limitele ce vor fi aratate in continuare.


Astfel actul de suspendare a fost anulat, iar vatamarea cauzata reclamantei prin emiterea actului constatat nelegal este neindoielnica, aceasta fiind lipsita de drepturile salariale pe toata durata suspendarii raportului de serviciu .


Conform art. 367 Cod administrativ, dispozitiile Partii a Vi-a ``Statutul functionarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administratia publica si evidenta personalului platit din fonduri p.``, se completeaza cu prevederile legislatiei muncii, precum si cu reglementarile de drept comun civile, administrative sau penale, dupa caz.


In corpul acestei parti a Codul ui administrativ nu sunt cuprinse norme speciale privind despagubirile solicitate de reclamanta, insa in baza art. 367 Cod administrativ, devin incidente dispozitiile art. 52 alin. 1 lit. b teza a Ii-a si alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) - Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit cu care:


(1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in urmatoarele situatii:


b) in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului*) sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti;


(2) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b), daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara si i se plateste, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.


Teza intai a art. 52 alin. 1 lit. b) din aceeasi Lege, a fost declarata neconstitutionala, insa acel text legal si, implicit Decizia Curtii Constitutionale nr. 279 din 23 Aprilie 2015, nu sunt incidente in cauza.


In raport cu art. 52 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), reclamantei i se cuvine o despagubire egala cu drepturile salariale si alte drepturi cuvenite de care a fost lipsita pe durata cat raportul de serviciu a fost suspendat, durata ce este cuprinsa intre data emiterii Deciziei nr. 3457 din 23.03.2020 si cea a emiterii Deciziei nr. 3570 din 28.04.2020 (23.03.2020 - 28.04.2020), daca se constata nevinovatia sa prin hotarare definitiva a instantei penale investite cu solutionarea Dosarului nr. x.


In aprecierea instantei, despagubirea solicitata de reclamanta nu poate fi acordata in conditiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ca o consecinta a anularii actului administrativ de suspendare ce a cauzat paguba a carei reparare se solicita, si nici in conditiile art. 527 alin. 1 din Codul administrativ, care se refera la anularea actului administrativ de incetare a raportului de serviciu, intrucat suspendarea raportului de serviciu este o institutie juridica distincta de incetarea acestuia si are un corespondent in suspendarea contractului individual de munca, pentru o cauza similara cu cea aplicata in cazul de fata, iar conform art. 367 din Codul administrativ, Statutul functionarilor publici se completeaza, in primul rand, cu legislatia muncii si numai in cazul in care nu exista norme din aceasta legislatie care sa fie imprumutate, completarea se face cu reglementarile de drept comun civile, administrative sau penale, dupa caz.


De aceea, apreciind a fi incidente cu prioritate dispozitiile art. 52 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pentru a se preintampina un eventual alt proces, instanta va admite acest capat de cerere, insa in limitele in care a fost apreciat intemeiat, si anume conditionat de constatarea nevinovatiei reclamantei in procesul penal.


Raportat la considerentele expuse, in temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ si a al dispozitiilor legale enuntate, se va admite, in parte, actiunea in contencios administrativ introdusa de reclamanta, urmand a se anula actul administrativ atacat si a se dispune obligarea autoritatii p. angajatoare sa plateasca reclamantei, daca prin hotarare judecatoreasca definitiva se va constata nevinovatia sa in procesul penal obiect al Dosarului nr. x al Tribunalului Arges - Sectia penala, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsita pe perioada suspendarii raportului de serviciu (23.03.2020 - 28.04.2020), sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei de la data platii efective.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


H O T A R A S T E:


Admite, in parte, actiunea in contencios administrativ introdusa de reclamanta L. a. G., avand cu domiciliul in Comuna Boteni, Judetul Arges si cu domiciliul procesual ales in Stefanesti, Judetul Arges, in contradictoriu cu Directia Generala a F., cu sediul in Pitesti, Judetul Arges.


Anuleaza Decizia nr. 3457 din 23.03.2020 emisa de Directia Generala F..


Obliga pe autoritatea publica Directia Generala sa plateasca reclamantei, daca se va constata nevinovatia sa prin hotarare judecatoreasca definitiva pronuntata de instanta penala in Dosarul nr. x, o despagubire egala cu salariul si cu celelalte drepturi salariale de care a fost lipsita pe perioada suspendarii raportului de serviciu (23.03.2020 - 28.04.2020), suma ce va fi actualizata cu rata inflatiei de la data platii efective.


Respinge in rest actiunea .


Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare .


Cererea de recurs se depune la Tribunalul Arges - Sectia Civila.


Pronuntata azi, 14 Iulie 2020, la Tribunalul Arges - Sectia Civila, Complet specializat de C. administrativ si Fiscal, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.




Pronuntata de: Tribunalul Arges - Sentinta civila nr. 292/2020


Citeşte mai multe despre:    suspendarea raportului de serviciu    despagubire    act administrativ    nulitate absoluta
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Conflict de competenta functionala intre sectiile instantei. Actiune introdusa de personalul silvic. Determinarea naturii juridice a actelor contestate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Sentinta civila nr. 8/3.03.2020

Suspendarea raportului de serviciu al functionarului public. Conditii
Pronuntaţă de: Tribunalul ARGES - Sentinta civila nr. 292/17.07.2020

Obligarea angajatorului la plata impozitul si a celorlalte contributii prevazute de lege pentru despagubirile cuvenite salariatului in urma concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 605/18.12.2019

Despagubirile pe perioada suspendarii neintemeiate a contractului de munca. Renuntarea la judecata nu inlatura posibilitatea salariatului de a solicita despagubiri pe cale separata.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 87/16.01.2020

Contravaloarea pagubei recuperate de angajator prin acordul partilor nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie
Pronuntaţă de: Tribunalul Suceava - Sentinta civila nr. 45/2019

Conditiile raspunderii patrimoniale a salariatului. Prezumtia de culpa
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI� Decizia civila nr. 5860/13.12.2019

Obligarea salariatului la plata contravalorii cursurilor de formare profesionala. Incalcarea dispozitiilor legale si a clauzelor contractuale privind formare profesionala
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI� Decizia civila nr. 3025/05.06.2019

Convocarea salariatului prin posta electronica. Conditii
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6165/2020

Sustinerile angajatorului au valoarea juridica a unei recunoasteri. Prestare muncii in zilele de sambata si duminica
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 62 din data de 14 ianuarie 2020



Articole Juridice

Simpla incalcare a Regulamentului GDPR nu constituie temeiul unui drept la despagubiri
Sursa: MCP Cabinet avocati

Concedierea Salariatilor. Modalitati de incetare a CIM si contestarea deciziei de concediere
Sursa: MCP Cabinet avocati

Efectele nerespectarii termenului de preaviz in cazul demisiei
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Dobandirea dreptului de servitute, de trecere si de acces prin hotarare judecatoreasca
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (XIV) Clauza de formare profesionala. Aspecte practice privind restiturea sumelor de catre salariati
Sursa: MCP Cabinet avocati

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Polita RCA este obligatorie atunci cand vehiculul in cauza este inmatriculat si nu a fost retras in mod legal din circulatie
Sursa: EuroAvocatura.ro