Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Legislaţie » Integral: Statutul profesiei de avocat, Actualizat 2014

INTEGRAL: Statutul profesiei de avocat, Actualizat 2014


Statutul profesiei de avocat, Actualizat 2014

Actualizat prin Hotararea Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania nr. 64/2011, publicata in M.Of. 497 din 07-aug-2013


CAPITOLUL I: Principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat
Articolul 1
(1) Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare, functionare si conducere autonome, stabilite in conditiile prevazute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile ulterioare, denumita in continuare Lege, si ale prezentului statut.
(2) Exercitarea profesiei de avocat este supusa urmatoarelor principii fundamentale:
a)principiul legalitatii;
b)principiul libertatii;
c)principiul independentei;
d)principiul autonomiei si descentralizarii;
e)principiul pastrarii secretului profesional.
Articolul 2
(1) Scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, de drept public si de drept privat.
(2) In exercitarea dreptului la aparare recunoscut si garantat de Constitutia Romaniei, republicata, de lege, de pactele si de tratatele la care Romania este parte, avocatul are dreptul si obligatia de a starui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil si solutionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea partilor.
Articolul 3
(1) In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, prezentului statut si codului deontologic.
(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul avocatilor intocmit de baroul din care fac parte.
(3) Un avocat nu poate fi inscris decat intr-un singur barou si nu isi poate exercita concomitent activitatea in doua sau mai multe forme de exercitare a profesiei.
(4) Este interzisa, sub sanctiunile prevazute de Lege, exercitarea oricarei activitati specifice profesiei de avocat de catre o persoana fizica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si in tabloul avocatilor sau, dupa caz, de catre orice persoana juridica, cu exceptia societatii profesionale de avocati cu raspundere limitata.
Articolul 4
(1) Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei si descentralizarii, in conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut.
(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
(3) Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei, in conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut.
(4) Competenta si atributiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevazute de Lege si de prezentul statut.
Articolul 41
(1) Persoanele care indeplinesc functii in cadrul organelor de conducere ale baroului, Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si institutiilor aflate sub autoritatea acesteia, Casei de Asigurari a Avocatilor si filialelor acesteia nu pot participa la rezolvarea unei cereri, la luarea unei hotarari sau decizii ori la incheierea unui act juridic prin care se produce un folos material pentru acestea, pentru sotul/sotia ori pentru rudele sau afinii pana la gradul III inclusiv ale acestora.
(2) De asemenea, persoanele indicate la alin. (1) nu pot participa la rezolvarea unei cereri sau la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care au relatii cu caracter patrimonial.
(3) In cazul existentei unui conflict de interese, persoanele indicate la alin. (1) sunt obligate sa se abtina de la solutionarea cererii, de la participarea la luarea hotararii sau deciziei, informand in prealabil, in acest sens, organul profesional corespunzator.
(4) Prin conflict de interese se intelege situatia in care persoana indicata la alin. (1), sotul/sotia, rudele sau afinii acesteia pana la gradul al III-lea inclusiv are/au un interes personal de natura patrimoniala, care poate influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor acesteia.
(5) Incalcarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.
Articolul 5
(1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti exista si functioneaza, in temeiul Legii, un singur barou, persoana juridica de interes public. Baroul este constituit din toti avocatii inscrisi in tabloul avocatilor care au sediul profesional principal in localitatile de pe raza acestuia.
(2) Toate barourile din Romania, constituite potrivit Legii, sunt membre de drept ale Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R.
(3) U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, infiintata prin Lege. U.N.B.R. este unica succesoare de drept a Uniunii Avocatilor din Romania.
(4) Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare a barourilor in afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricand constatata de catre instanta sau alt organ judiciar, la cererea oricarei persoane interesate sau din oficiu.
(5) Sunt interzise, sub sanctiunea prevazuta de Lege, folosirea, fara drept, de catre orice persoana a denumirilor "Barou", "Uniunea Nationala a Barourilor din Romania", "U.N.B.R." ori "Uniunea Avocatilor din Romania" sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum si folosirea fara drept a insemnelor specifice profesiei de avocat ori purtarea fara drept a robei.
Articolul 6
(1) Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt principii in baza carora avocatul promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale clientilor potrivit Legii si prezentului statut. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului si garanteaza activitatea sa profesionala.
(2) Avocatul este liber sa isi aleaga, sa schimbe si sa dispuna in tot sau in parte de forma de exercitare a profesiei, in conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut.
(3) Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit avocat, cu exceptia cazurilor privitoare la acordarea asistentei judiciare obligatorii sau dispuse de catre organul judiciar, a asistentei judiciare prin avocat ca forma a ajutorului public judiciar si a asistentei gratuite. Orice clauza ori conventie contrara, prohibitiva sau restrictiva este lovita de nulitate absoluta.
(4) Relatiile dintre avocat si clientii sai se bazeaza pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate si confidentialitate. Drepturile si obligatiile avocatului sunt prevazute de Lege, prezentul statut, codul deontologic si de contractul de asistenta juridica legal incheiat.
Articolul 7
(1) Intr-o societate intemeiata pe valorile democratiei si ale statului de drept, avocatul are un rol esential. Avocatul este indispensabil justitiei si justitiabililor si are sarcina de a apara drepturile si interesele acestora. El este deopotriva sfatuitorul si aparatorul clientului sau.
(2) Avocatul, exercitand drepturile care ii sunt conferite de Lege si de prezentul statut, isi indeplineste indatoririle si obligatiile fata de client in raporturile cu autoritatile si institutiile in relatie cu care isi asista sau isi reprezinta clientul, fata de profesia sa in general si fata de fiecare confrate in particular, precum si fata de public. Avocatul are indatorirea de a-si indeplini cu constiinciozitate, onoare si probitate profesionala obligatiile fata de client, in raporturile cu persoanele fizice, cu autoritatile si institutiile publice sau private, cu alte persoane juridice, cu ceilalti avocati, precum si in relatia sa cu publicul in general.
(3) In exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restrictii, presiuni, constrangeri sau intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea si independenta avocatului sunt garantate de lege.
(4) Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau. Avocatul este dator sa dea clientului sfaturi juridice corespunzatoare legii si sa actioneze numai in limitele legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic, potrivit crezului sau profesional.
(5) Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris in fata instantelor de judecata, a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala ori a altor autoritati, daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea si sunt necesare stabilirii adevarului.
(6) Urmarirea penala si trimiterea in judecata a avocatului pentru fapte penale savarsite in exercitarea profesiei sau in legatura cu aceasta se pot face numai in cazurile si in conditiile prevazute de Lege.
Articolul 8
(1) Secretul profesional este de ordine publica.
(2) Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata.
(3) Avocatul nu poate fi obligat in nicio circumstanta si de catre nicio persoana sa divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de catre clientul sau si nici de catre o alta autoritate sau persoana. Se excepteaza insa cazurile in care avocatul este urmarit penal, disciplinar sau atunci cand exista o contestatie in privinta onorariilor convenite, exclusiv pentru necesitati stricte pentru apararea sa.
(4) Obligatia de a pastra secretul profesional nu impiedica avocatul sa foloseasca informatiile cu privire la un fost client, daca acestea au devenit publice.
(5) Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.
Articolul 9
(1) Obligatia de a pastra secretul profesional este absoluta si nelimitata in timp. Obligatia se intinde asupra tuturor activitatilor avocatului, ale asociatilor sai, ale avocatilor colaboratori, ale avocatilor salarizati din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alti avocati.
(2) Obligatia de a pastra secretul profesional revine si persoanelor cu care avocatul conlucreaza in exercitarea profesiei, precum si salariatilor sai. Avocatul este dator sa le aduca la cunostinta aceasta obligatie.
(3) Obligatia de a pastra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat si salariatilor acestora cu privire la informatiile cunoscute in exercitarea functiilor si atributiilor ce le revin.
Articolul 10
(1) Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati, intre avocat si client, intre avocat si organele profesiei, indiferent de forma in care a fost facuta, este confidentiala.
(2) In relatiile cu avocatii inscrisi intr-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat sa respecte dispozitiile speciale prevazute de Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana.
(3) In relatiile cu un avocat inscris intr-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie sa se asigure, inainte de a schimba informatii confidentiale, ca in tara in care isi exercita profesia confratele strain exista norme ce permit asigurarea confidentialitatii corespondentei si, in caz contrar, sa incheie un acord de confidentialitate sau sa il intrebe pe clientul sau daca accepta, in scris, riscul unui schimb de informatii neconfidentiale.
(4) Corespondenta si informatiile transmise intre avocati sau intre avocat si client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi in niciun caz aduse ca probe in justitie si nici nu pot fi lipsite de caracterul confidential.
Articolul 11
In raporturile cu instantele judecatoresti, cu Ministerul Public, cu celelalte autoritati si institutii publice, cu persoanele juridice si persoanele fizice cu care vine in contact, avocatul este dator sa aiba un comportament demn, civilizat si loial.
Articolul 12
(1) Organele profesiei de avocat au sarcina permanenta de a asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare, organizand in mod corespunzator primirea in profesie, pregatirea profesionala initiala si pregatirea continua a avocatilor, respectarea stricta a deontologiei si a disciplinei profesionale.
(2) Toti avocatii au dreptul si indatorirea de a participa la formele de pregatire profesionala stabilite de catre organele profesiei.
(3) Barourile si U.N.B.R. au obligatia, din oficiu sau la cerere, sa actioneze prin toate mijloacele legale pentru protectia profesiei, a demnitatii si onoarei corpului de avocati.
Articolul 13
Dispozitiile prezentului statut se aplica in mod corespunzator si avocatilor straini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de catre acestia.


CAPITOLUL II: Organizarea profesiei de avocat
SECTIUNEA 1: Dobandirea calitatii de avocat
SUBSECTIUNEA 1: Primirea in profesie

Articolul 14
(1) Primirea in profesia de avocat se realizeaza numai in baza promovarii examenului organizat de catre U.N.B.R. la nivel national.
(2) Cu titlu de exceptie, in conditiile legii, pot accede in profesie, fara sustinerea examenului, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie carora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiti ori, dupa caz, care au fost eliberati din motive neimputabile, precum si, in aceleasi conditii, judecatorii de la instantele internationale.
Articolul 15
(1) Cererea formulata de persoana care doreste sa fie primita in profesie se adreseaza decanului baroului unde solicitantul intentioneaza sa exercite profesia. Cererea se depune sau, dupa caz, se comunica in doua exemplare si va cuprinde:
a)numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b)locul si data nasterii;
c)elementele actului de identitate si organul emitent;
d)indicarea diplomei de licenta eliberate de o institutie de invatamant superior acreditata in conditiile legii, care atesta calitatea de licentiat al unei facultati de drept cu durata stabilita de lege, precum si indicarea, daca este cazul, a indeplinirii functiei de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani si a promovarii examenului de definitivat in profesia din care provine ori a indeplinirii conditiilor prevazute de art. 14 alin. (2), dupa caz;
e)declaratia ca nu se afla in niciunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute la art. 14 din Lege;
f)declaratia solicitantului ca nu se afla in niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 15 din Lege ori ca intelege sa renunte la orice stare de incompatibilitate in cel mult doua luni de la data emiterii deciziei de primire in profesia de avocat si cunoaste intervenirea sanctiunii caducitatii acesteia in caz de neconformare in termen;
g)precizarea ca se solicita dobandirea calitatii de avocat stagiar si angajamentul de a realiza, pe perioada stagiului, formarea profesionala initiala in profesia de avocat, respectiv de a frecventa, ca avocat definitiv, formele de pregatire profesionala continua, in conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut;
h)mentiunea, daca este cazul, ca, potrivit Legii, candidatul poate dobandi calitatea de avocat definitiv;
i)declaratia expresa ca nu este sau nu a fost inscris intr-un alt barou din Romania. In caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau incetarii activitatii.
(2) Cererea va fi insotita de urmatoarele acte depuse in dublu exemplar:
a)copie a actului de identitate si a actelor de stare civila;
b)copie a diplomei de licenta si, dupa caz, copii ale inscrisurilor care dovedesc indeplinirea, timp de cel putin 5 ani, a functiei de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, precum si promovarea examenului de definitivat in profesia respectiva ori indeplinirea conditiilor prevazute de art. 14 alin. (2). In cazul in care se solicita primirea in profesie pe baza de diplome eliberate de institutiile de invatamant superior din alta tara, se va depune si dovada de echivalare, in conditiile legii;
c)copie a cazierului judiciar, eliberata cu cel mult 15 zile inainte de data depunerii cererii;
d)certificat privind starea de sanatate a candidatului, eliberat de institutia sanitara stabilita de barou conform hotararii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;
e)certificat eliberat de baroul competent in care solicitantul a mai fost inscris in profesie, care sa ateste cauzele incetarii calitatii de avocat ori, daca este cazul, motivele respingerii unei cereri anterioare de primire in profesie;
f)doua fotografii de tip legitimatie.
(3) In cazul prevazut la art. 14 alin. (2), judecatorul care a activat la instante internationale va prezenta adeverinta in original si in traducere legalizata, eliberata de catre respectiva instanta, atestand ca acesta a indeplinit calitatea de judecator si ca incetarea acestei calitati a avut loc din motive neimputabile.
Articolul 16
(1) Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara in vederea exercitarii profesiei de avocat in Romania se va depune sau, dupa caz, se va comunica in dublu exemplar la baroul in care doreste sa profeseze si va cuprinde:
a)numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b)locul si data nasterii;
c)numarul, data si emitentul pasaportului;
d)indicarea sediului profesional unde solicitantul doreste sa isi exercite profesia;
e)indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de avocat in Romania, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
f)indicarea formei in care urmeaza sa exercite profesia, conform art. 5 din Lege.
(2) Cererea va fi insotita de urmatoarele acte, depuse in dublu exemplar, traduse in limba romana si certificate:
a)pasaport;
b)o atestare din partea baroului sau a asociatiei profesionale de avocati din tara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei si starea sa disciplinar.
(3) La cerere se vor atasa:
a)avizul conform eliberat de Comisia permanenta a U.N.B.R.;
b)declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in niciunul dintre cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute la art. 14 si 15 din Lege;
c)declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile Legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic;
d)dovada incetarii formei anterioare in care a exercitat profesia de avocat in Romania, conform dispozitiilor art. II din Legea nr. 231/2000 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, dupa caz;
e)certificat medical de sanatate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);
f)doua fotografii de tip legitimatie.
Articolul 17
(1) Cererea de primire in profesie, in forma si insotita de documentatia prevazute in prezentul statut, se depune in termen de cel mult 15 zile de la data publicarii pe pagina web a U.N.B.R. a organizarii examenului national de primire in profesie. In termen de cel mult 3 zile de la inregistrare, cererea de primire in profesie se va comunica de catre barou U.N.B.R. si se va afisa la sediul baroului si pe pagina web a baroului si a U.N.B.R.
(2) Afisarea cererii la sediul baroului se constata prin proces-verbal.
(3) In termen de 10 de zile de la afisarea cererii pe pagina web a baroului si a U.N.B.R., orice persoana poate face opozitie la cererea de primire in profesie, indicand motivele si aratand imprejurarile si probele pe care isi intemeiaza opozitia.
(4) Solutionarea opozitiei este de competenta baroului la care a fost inregistrata cererea de primire in profesie.
(5) In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii de primire in profesie, decanul baroului va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigatiile necesare cu privire la moralitatea si demnitatea solicitantului, chiar daca nu se face opozitie la inscriere.
Articolul 18
(1) Avocatul-raportor va face toate cercetarile pe care le va considera necesare.
(2) Cercetarile se vor referi la indeplinirea de catre solicitant a conditiilor prevazute de lege si de prezentul statut pentru primirea in profesia de avocat.
Articolul 19
In termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opozitiei, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.
Articolul 20
(1) Dupa depunerea raportului, in termen de cel mult 5 zile, consiliul baroului analizeaza indeplinirea conditiilor pentru primirea in profesie si solutioneaza eventualele opozitii.
(2) Consiliul baroului va pronunta o hotarare motivata asupra cererii de primire in profesie, pe care o va comunica U.N.B.R. in termen de cel mult 10 zile de la expirarea termenului de opozitie.
(3) Hotararea poate fi atacata in termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanenta a U.N.B.R., care va solutiona contestatia cu cel putin 15 zile inaintea datei anuntate a examenului national de primire in profesie. In cazul contestatiilor formulate de persoanele prevazute la art. 17 alin. (5) din Lege, termenul de solutionare este de 30 de zile de la data inregistrarii contestatiei. Hotararea Comisiei permanente a U.N.B.R. se va afisa pe pagina web a U.N.B.R.
(4) Se poate prezenta la examenul national de primire in profesie numai candidatul cu privire la care consiliul baroului sau, dupa caz, Comisia permanenta a U.N.B.R. a pronuntat o hotarare favorabila asupra cererii de primire in profesie formulate de acesta.
(5) Cel primit in profesia de avocat va fi inscris in tabloul avocatilor in baza deciziei emise de consiliul baroului, cu respectarea dispozitiilor art. 20 alin. (8), art. 21, 22 si 23 din Lege.
Articolul 21
(1) Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara de a fi autorizat sa acorde consultanta juridica privind dreptul romanesc se depune la presedintele U.N.B.R.
(2) Cererea va fi inaintata baroului in care este inscris avocatul pentru avizare si raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul intocmit de decan va fi inaintat Comisiei de examinare.
(3) Metodologia examenului de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana ale avocatilor straini se stabileste prin hotarare a Consiliului U.N.B.R.
(4) Comisia de examinare va fi desemnata de Consiliul U.N.B.R. si poate fi alcatuita din avocati si cadre didactice din institutiile de invatamant juridic superior, acreditate in conditiile legii.
(5) Examenul va cuprinde probe scrise si orale privind institutiile de baza ale dreptului romanesc si cunostintele de limba romana.
SUBSECTIUNEA 2: Primirea in profesia de avocat a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European care sunt autorizate sa isi desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru
Articolul 22
Cererea de primire in profesia de avocat in Romania a avocatilor care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European este de competenta Consiliului U.N.B.R., conform art. 66 lit. e) din Lege.
Articolul 23
(1) Cererea se depune sau, dupa caz, se comunica in dublu exemplar secretariatului U.N.B.R. si va cuprinde:
a)numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b)locul si data nasterii;
c)numarul, data si emitentul pasaportului;
d)mentionarea faptului ca intentioneaza exercitarea cu caracter permanent a profesiei in Romania;
e)indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de avocat in Romania, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
f)indicarea titlului profesional obtinut in statul membru de origine si a gruparii profesionale din care face parte in statul membru de origine sau a autoritatii judiciare in cadrul careia este admis sa isi exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.
(2) Cererea va fi insotita de urmatoarele acte, traduse in limba romana si certificate:
a)pasaport;
b)o atestare din partea autoritatii competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei si starea sa disciplinara.
(3) La cerere se vor atasa:
a)declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in niciunul dintre cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute la art. 14 si 15 din Lege;
b)declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile Legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic;
c)certificat medical de sanatate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);
d)doua fotografii de tip legitimatie;
e)alte documente prevazute in anexa nr. XXXI.
Articolul 24
(1) Consiliul U.N.B.R. se va pronunta asupra cererii de primire in profesia de avocat dupa sustinerea examenului de verificare a cunostintelor privind dreptul romanesc si de limba romana sau dupa ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de sustinerea examenului, conform art. 100 si 109 din Lege.
(2) Consiliul U.N.B.R. poate decide si asupra suspendarii analizarii cererii pana la efectuarea de catre solicitant a stagiului de pregatire in domeniul dreptului romanesc, conform art. 100 alin. (2) din Lege.
(3) Decizia este definitiva si se comunica solicitantului.
Articolul 25
(1) Avocatul admis in profesie va fi inscris in tabloul avocatilor la baroul in care isi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut.
(2) Consiliul baroului va dispune inscrierea in tabloul avocatilor, la cerere, pe baza deciziei de primire in profesie emise de U.N.B.R.
SUBSECTIUNEA 3: Demnitatea profesiei
Articolul 26
(1) Pentru aplicarea Legii, cazurile de nedemnitate se verifica atat cu ocazia primirii in profesie, cu ocazia reinscrierii in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, cat si pe intreaga durata a exercitarii acesteia.
(2) Persoana care solicita primirea in profesia de avocat sau reinscrierea in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei va infatisa consiliului baroului la care depune cererea inscrisuri din care sa rezulte conditiile de incetare a exercitiului profesiei din care provine, respectiv a celei pe care a exercitat-o in perioada de incompatibilitate. Consiliul baroului va intreprinde cercetari - folosind procedura prevazuta de art. 17 alin. (5), inclusiv in situatia solicitarii reinscrierii in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei - pentru a verifica daca solicitantul se gaseste in cazul de nedemnitate prevazut de art. 14 lit. b) teza a II-a din Lege, respectiv daca a fost exclus din profesia din care provine ca urmare a savarsirii unor abateri disciplinare grave.
(3) Avocatii care se gasesc in unul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de art. 14 lit. a), lit. b) teza I, lit. c) si d) din Lege sunt obligati sa prezinte baroului hotararile judecatoresti prin care au fost condamnati definitiv la pedeapsa cu inchisoarea pentru savarsirea unei infractiuni intentionate de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, prin care au fost declarati faliti fraudulosi sau prin care au fost condamnati definitiv pentru fapte savarsite in legatura cu exercitarea profesiei.
(4) Consiliul baroului va examina, in termen de 15 zile, hotararile judecatoresti, respectiv inscrisurile ce privesc conditiile incetarii profesiei practicate de catre avocatul inscris in tabloul avocatilor incompatibili si va aprecia asupra demnitatii avocatului. Consiliul baroului va hotari, dupa caz, mentinerea in profesie sau incetarea calitatii de avocat, potrivit Legii.
(5) Decizia motivata va fi comunicata de indata avocatului in cauza, precum si presedintelui U.N.B.R., impreuna cu hotararea judecatoreasca, respectiv inscrisurile in baza careia/carora a fost verificata starea de nedemnitate.
(6) Decizia consiliului baroului poate fi atacata de presedintele U.N.B.R. si/sau de avocatul in cauza, in termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestatia si va hotari in conditiile Legii.
(7) Decizia consiliului baroului de incetare a calitatii de avocat este executorie. Despre incetarea calitatii de avocat baroul va face mentiunile corespunzatoare in tabloul avocatilor.
SUBSECTIUNEA 4: Incompatibilitati
Articolul 27
Pentru primirea in profesie si pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie sa nu se gaseasca in niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de Lege.
Articolul 28
Nu este incompatibil avocatul salarizat in interiorul profesiei de avocat.
Articolul 29
(1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, daca legi speciale nu prevad altfel:
a)faptele personale de comert exercitate cu sau fara autorizatie;
b)calitatea de asociat intr-o societate comerciala in nume colectiv, de comanditar intr-o societate comerciala in comandita simpla sau in comandita pe actiuni;
c)calitatea de administrator intr-o societate comerciala in comandita pe actiuni;
d)calitatea de administrator unic sau, in cazul unei pluralitati de administratori, aceea de administrator cu puteri depline de reprezentare si administrare, de presedinte al consiliului de administratie ori de membru in comitetul de directie al unei societati comerciale cu raspundere limitata;
e)calitatea de presedinte al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere ori de membru in comitetul de directie sau in directoratul unei societati comerciale pe actiuni.
(2) Avocatul poate fi asociat sau actionar la societatile comerciale cu raspundere limitata sau la cele pe actiuni.
(3) Avocatul poate indeplini functia de membru in consiliul de administratie sau in consiliul de supraveghere al unei societati comerciale pe actiuni ori de membru al consiliului de administratie al unei societati comerciale cu raspundere limitata, cu obligatia de a aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului in care isi exercita profesia. Avocatul va furniza toate explicatiile asupra conditiilor in care exercita functia de membru al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere si va prezenta toate documentele doveditoare in acest sens, cu respectarea regulilor confidentialitatii.
(4) Daca consiliul baroului apreciaza ca exercitarea functiei de membru al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere este ori devine incompatibila cu demnitatea si cu regulile de conduita impuse avocatilor, poate, in orice moment, sa solicite celui interesat sa paraseasca functia pe care o ocupa. Decizia consiliului baroului va fi comunicata de indata avocatului in cauza. Dispozitiile art. 26 alin. (6) si (7) se aplica in mod corespunzator.
(5) Incalcarea de catre avocat a prevederilor alin. (4) constituie abatere disciplinara grava.
Articolul 30
(1) Incompatibilitatile prevazute de Lege se verifica si se constata de catre consiliul baroului, chiar si din oficiu.
(2) Avocatul devenit incompatibil are obligatia sa incunostinteze in scris consiliul baroului, solicitand trecerea sa din tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei in tabloul avocatilor incompatibili.
(3) Continuarea exercitarii profesiei dupa intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fara drept a profesiei de avocat, cu consecintele prevazute de lege, si constituie abatere disciplinara grava, sanctionata cu excluderea din profesie.
Articolul 31
(1) In aplicarea art. 25 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizia de trecere in tabloul avocatilor incompatibili fara ascultarea avocatului.
(2) Avocatul va fi convocat in vederea ascultarii prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Lipsa nejustificata a avocatului la data indicata in convocare nu impiedica luarea masurii.
Articolul 32
(1) In cazul prevazut de art. 25 alin. (2) din Lege, si anume atunci cand situatia care determina incompatibilitatea este preexistenta sau survine concomitent cu emiterea deciziei de primire in profesie, efectele acesteia din urma se produc doar sub conditia rezolvarii starii de incompatibilitate.
(2) Starea de incompatibilitate trebuie rezolvata, conform art. 25 alin. (2) din Lege, in termen de doua luni de la data emiterii deciziei de primire in profesie, sub sanctiunea caducitatii acesteia. In toate cazurile, consiliul baroului este obligat sa inscrie pe ordinea de zi a primei sedinte de dupa expirarea celor doua luni verificarea masurii in care, in termen, starea de incompatibilitate a fost rezolvata si sa constate caducitatea deciziei de primire in profesie acolo unde este cazul.
SUBSECTIUNEA 5: Modalitatile de primire in profesia de avocat
Articolul 33
(1) Dreptul de primire in profesie se obtine numai pe baza unui examen, cu exceptia cazului prevazut la art. 17 alin. (5) din Lege.
(2) Examenul de primire in profesie se organizeaza la nivel national de U.N.B.R., in mod obligatoriu cel putin o data pe an, si se desfasoara, in mod unitar, in centrele teritoriale ale Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, denumit in continuare I.N.P.P.A. Examenul va fi anuntat pe pagina web a U.N.B.R. cu cel putin 60 de zile inainte de data sustinerii acestuia.
(3) In vederea asigurarii caracterului unitar al examenului de primire in profesia de avocat, Consiliul U.N.B.R., cu luarea in considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia si metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. in considerarea numarului de candidati, a zonelor din care provine majoritatea acestora, precum si a eficientei organizarii examenului, Consiliul U.N.B.R. va stabili daca examenul va fi desfasurat in localitatea sediului central al I.N.P.P.A. si/sau, dupa caz, in unul ori mai multe centre teritoriale ale I.N.P.P.A. Examinarea se face la 5 materii de examen, din care cel putin la 3 materii examinarea se face in scris.
(4) Odata cu anuntarea datei examenului de primire in profesie si a locului/locurilor organizarii examenului, Consiliul U.N.B.R. va face publice, prin intermediul paginii web a U.N.B.R., tematica si bibliografia examenului.
(5) Comisia permanenta a U.N.B.R. desemneaza comisia nationala de examinare, ai carei membri vor fi, in majoritate, avocati cadre didactice universitare cu o vechime in profesia de avocat de cel putin 10 ani. Din randul membrilor comisiei nationale de examinare, Comisia permanenta a U.N.B.R. stabileste, cu luarea in considerare a propunerilor barourilor, componenta comisiei teritoriale/comisiilor teritoriale care este/sunt delegata/delegate la centrul/centrele teritorial/teritoriale de examen. De asemenea, Comisia permanenta a U.N.B.R. stabileste materiile la care se organizeaza probe scrise si orale si organizeaza activitatea de examen.
Articolul 34
Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorti de comisia nationala de examinare, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3).
Articolul 35
Metodologia de examinare stabilita de U.N.B.R. va fi adusa la cunostinta celor interesati cu cel putin 30 de zile inainte de data examenului, prin afisare pe pagina web a U.N.B.R.
Articolul 36
(1) Pentru inscrierea la examen, candidatul va depune dosarul de inscriere la baroul in circumscriptia caruia doreste sa isi exercite activitatea, cu indeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de inscriere include cererea si actele prevazute la art. 15 si va fi depus in termenul prevazut la art. 17 alin. (1).
(2) Candidatul este obligat sa achite, odata cu depunerea dosarului de inscriere, o taxa de participare la examen, stabilita de Consiliul U.N.B.R., ce va fi afisata pe pagina web a U.N.B.R. Din taxa de participare la examen o cota va reveni baroului la care a fost depusa cererea de primire in profesie. Cota cuvenita baroului pentru operatiunile de inregistrare si verificare a cererilor depuse de candidati se stabileste prin hotarare a Consiliului U.N.B.R.
(3) Dosarele de inscriere ale candidatilor vor fi pastrate si arhivate de barourile la care au fost inregistrate cererile acestora de primire in profesie. Pentru candidatii cu privire la care a fost pronuntata, in conditiile prezentului statut, o hotarare favorabila privind cererea de primire in profesie, barourile vor transmite U.N.B.R., cu cel putin 10 zile inaintea datei anuntate a examenului national de primire in profesie, in vederea intocmirii listelor participantilor la examen, o copie a cererii de primire in profesie, insotita de o adresa prin care se confirma ca respectivii candidati intrunesc conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut in vederea primirii in profesie si de dovada achitarii taxei de participare. Cota din taxa de participare cuvenita barourilor va fi virata de U.N.B.R. in contul barourilor cel tarziu pana la data examenului, cu exceptia taxei incasate de la acei candidati ale caror cereri de primire in profesie au fost respinse, care va fi restituita acestora.
Articolul 37
(1) Dupa validarea examenului, Consiliul U.N.B.R. va dispune primirea in profesie a candidatilor admisi si va emite decizia de primire in profesie.
(2) Rezultatele examenului vor fi comunicate barourilor de catre Consiliul U.N.B.R.
Articolul 38
(1) Toate cazurile de primire in profesie cu scutire de examen sunt solutionate individual de catre consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire in profesie va fi comunicata si U.N.B.R.
(2) Decizia consiliului baroului poate fi atacata de catre solicitant sau de presedintele U.N.B.R., in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
SUBSECTIUNEA 6: Interdictii
Articolul 39
(1) Avocatii fosti judecatori nu pot exercita profesia de avocat in fata instantelor unde au functionat timp de 5 ani de la incetarea functiei detinute. Prin instante in intelesul Legii se intelege judecatoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curtile de apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionala, inclusiv instantele militare la care avocatii au functionat ca judecatori, indiferent de sectia la care au functionat.
(2) In cazul in care avocatul a functionat ca judecator la mai multe instante, interdictia opereaza pentru fiecare instanta si se calculeaza distinct de la data incetarii activitatii la instanta respectiva.
(3) Aceeasi interdictie se aplica si magistratilor-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, executorilor judecatoresti, grefierilor si personalului auxiliar al instantelor judecatoresti si al Curtii Constitutionale.
Articolul 40
(1) Avocatii fosti procurori si cadre de politie nu pot acorda asistenta juridica la organul de urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea timp de 5 ani de la incetarea functiei respective. Calculul duratei de interdictie se face conform art. 39 alin. (2).
(2) In cazul in care avocatul fost procuror sau cadru de politie a functionat si in calitate de judecator, interdictia priveste atat instantele, cat si organele de urmarire si de cercetare penala, durata fiind calculata in mod corespunzator.
(3) Dispozitiile prezentului articol se aplica si personalului auxiliar al organelor de urmarire penala.
Articolul 41
(1) Interdictia exercitarii profesiei de avocat in cazurile prevazute de art. 21 din Lege priveste in integralitate instantele, parchetele de pe langa acestea, inclusiv Directia Nationala Anticoruptie si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, si organele de cercetare penala la care lucreaza sotul, ruda sau afinul avocatului pana la gradul al treilea inclusiv, indiferent de sectia, directia, serviciul sau biroul in care isi desfasoara activitatea.
(2) Interdictia exercitarii profesiei de avocat in situatiile stabilite de art. 21 alin. (1) si (2) din Lege nu se aplica formelor colective de exercitare a profesiei, respectiv cabinetului asociat, societatii civile sau societatii cu raspundere limitata, in care avocatul caruia i se aplica aceste interdictii este asociat sau angajat, cu conditia informarii de catre forma de exercitare a profesiei, in termen de cel mult 5 zile de la intervenirea situatiei respective, a baroului pe raza caruia aceasta isi are sediul profesional.
(3) Avocatului asociat al avocatului caruia i se aplica interdictiile prevazute la art. 21 din Lege si avocatului colaborator sau salarizat in cadrul profesiei care isi desfasoara activitatea intr-o forma de exercitare a profesiei in care lucreaza un avocat caruia i se aplica interdictiile prevazute la art. 21 din Lege le este interzis sa se foloseasca de forma de organizare profesionala ori de raporturile de conlucrare profesionala stabilite in conditiile legii in scopul eludarii acestor interdictii.
Articolul 42
Incalcarea de catre avocati a altor restrictii sau interdictii la care sunt supusi conform legilor speciale constituie abatere disciplinara grava.
Articolul 43
Avocatul care nu respecta prevederile art. 39-42 sau care se foloseste de forma de organizare profesionala ori de raporturile de conlucrare profesionala stabilite in conditiile legii in scopul eludarii interdictiilor prevazute de Lege sau de alte legi speciale savarseste abatere disciplinara grava. Consiliul baroului se poate sesiza si din oficiu cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 39-42.
SUBSECTIUNEA 7: Tabloul anual al avocatilor
Articolul 44
(1) Pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, decanul supune aprobarii consiliului baroului tabloul avocatilor, alcatuit potrivit anexei nr. VI.
(2) Tabloul avocatilor va cuprinde:
a)numele si prenumele avocatilor definitivi si stagiari cu drept de exercitare a profesiei si sediul profesional al acestora;
b)cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile profesionale cu raspundere limitata, cu indicarea sediului acestora si a avocatilor care le compun;
c)restrangeri ale dreptului de a profesa, potrivit prevederilor art. 20 alin. (8) si art. 21 din Lege, precum si ale art. 41 alin. (2) din prezentul statut;
d)mentiuni privind incetarea calitatii de avocat, potrivit prevederilor art. 26 alin. (7);
e)situatiile de intrerupere a activitatii profesionale a formelor de exercitare a profesiei;
f)alte mentiuni relevante.
(3) Avocatii straini vor fi mentionati intr-un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor mentiona formele de exercitare a profesiei din care acestia fac parte, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) si (6) din Lege. Distinct sunt evidentiati avocatii straini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, care sunt autorizati sa isi desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru, indicandu-se si daca acestia desfasoara activitati avocatiale cu caracter permanent pe teritoriul Romaniei si titlul profesional sub care isi desfasoara activitatea.
(4) In cazul avocatilor straini se va mentiona daca acestia sunt autorizati sa acorde consultanta juridica privind dreptul romanesc.
(5) Se va intocmi separat un tablou al avocatilor incompatibili, alcatuit potrivit anexei nr. VII, care se verifica si se reactualizeaza pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an.
(6) Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, tabloul special al avocatilor straini si tabloul avocatilor incompatibili se reactualizeaza lunar si se aduc la cunostinta tuturor membrilor baroului.
(7) Tablourile mentionate la alin. (6) vor fi comunicate U.N.B.R., pe cale electronica si in forma stabilita de U.N.B.R., in termen de 5 zile de la actualizare.
Articolul 45
Tabloul avocatilor definitivi si stagiari, precum si tabloul special al avocatilor straini se comunica autoritatilor mentionate la art. 24 alin. (3) din Lege, cel tarziu pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an.
Articolul 46
Refuzul inscrierii, al reinscrierii sau al mentinerii in tabloul avocatilor se contesta la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R., in termen de 15 zile de la data comunicarii. Contestatia este suspensiva de executare.
Articolul 47
(1) Inscrierea in tablou a avocatilor definitivi si stagiari se face numai dupa depunerea juramantului prevazut de Lege. Juramantul se depune intr-un cadru solemn, in fata consiliului baroului, de catre avocatii nou-inscrisi in barou.
(2) Inscrierea in tabloul avocatilor dupa primirea in profesie este conditionata de depunerea declaratiei prevazute la art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293/2008. Depunerea unei declaratii false atrage consecintele prevazute de lege.
Articolul 48
(1) Decanul baroului va desemna avocatii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activitatii de asistenta juridica de catre persoanele neinscrise in tabloul avocatilor.
(2) Ori de cate ori va avea informatii cu privire la persoane care exercita nelegal activitati prevazute de art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autoritatile competente si va lua masurile legale ce se impun in vederea realizarii drepturilor prevazute de dispozitiile art. 26 alin. (3), (4) si (5) din Lege.
SUBSECTIUNEA 8: Suspendarea calitatii de avocat
Articolul 49
(1) Exercitiul profesiei de avocat se suspenda:
a)pe toata durata existentei starii de incompatibilitate;
b)in temeiul unei hotarari judecatoresti sau disciplinare de interdictie temporara de a profesa;
c)in caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre barou, catre U.N.B.R. si catre sistemul propriu de asigurari sociale timp de 3 luni de la scadenta acestora, pana la lichidarea integrala a datoriilor;
d)la cererea scrisa a avocatului, pentru alte motive decat cele prevazute la lit. a).
(2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. a), baroul are obligatia de a verifica trimestrial, precum si inainte de data intocmirii tabloului anual al avocatilor mentinerea situatiei care a justificat suspendarea. In tabloul avocatilor avocatul suspendat la cerere figureaza in sectiunea destinata mentionarii avocati lor fara drept de exercitare a profesiei.
Articolul 50
Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat in cazul in care impotriva avocatului s-a pus in miscare actiunea penala sau s-a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei, pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive.
Articolul 51
(1) Avocatul este dator sa incunostinteze de indata consiliul baroului despre orice situatie care ar putea duce la suspendarea exercitiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligatii constituie abatere disciplinara.
(2) Decanul si consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispozitiilor Legii si ale prezentului statut privind suspendarea exercitiului dreptului de a profesa.
(3) Consiliul baroului decide in toate cazurile dupa ascultarea avocatului in cauza.
(4) Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face mentiune, in mod corespunzator, in tabloul avocatilor si in tabloul avocatilor incompatibili.
(5) Decizia consiliului baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R., in termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestatia nu suspenda executarea.
Articolul 52
Independent de contestarea deciziei, in cazul in care masura suspendarii a fost luata pentru neplata totala sau partiala a taxelor si contributiilor profesionale, la cererea avocatului in cauza, consiliul baroului, dupa verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitarii taxelor si contributiilor prevazute de Lege si de prezentul statut, poate dispune incetarea masurii suspendarii si stergerea mentiunilor din tablou.
Articolul 53
Exercitarea profesiei de catre avocatul al carui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 in perioada masurii suspendarii constituie abatere disciplinara grava.
Articolul 54
(1) Avocatul impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la data comunicarii masurii sa isi asigure substituirea.
(2) Incalcarea dispozitiilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.
SUBSECTIUNEA 9: Transferul intr-un alt barou
Articolul 55
(1) Avocatul care, din motive justificate, solicita transferul intr-un alt barou se va adresa in scris decanului baroului de la care doreste sa se transfere.
(2) Cererea de transfer va fi insotita de actele pe care se intemeiaza si de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale si disciplinare ale solicitantului si va atesta ca solicitantul a achitat la zi taxele si contributiile profesionale catre barou, U.N.B.R. si sistemul propriu de asigurari sociale.
(3) Consiliul baroului de la care se solicita transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va inainta, impreuna cu dosarul de inscriere in profesie, baroului la care se solicita transferul.
Articolul 56
(1) Cererea de transfer va fi solutionata pe baza raportului intocmit de un consilier delegat, care verifica dosarul de inscriere in profesie al celui care solicita transferul, precum si a certificatului prevazut la art. 55 alin. (2).
(2) La solutionarea cererii consiliul baroului va avea in vedere si respectarea de catre petent a dispozitiilor privind modul de organizare si functionare a formelor de exercitare a profesiei, precum si a conditiilor de primire in profesie.
Articolul 57
(1) Decizia cu privire la transfer se comunica solicitantului si baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face mentiuni corespunzatoare in tabloul avocatilor.
(2) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivata si poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
SUBSECTIUNEA 10: Incetarea calitatii de avocat
Articolul 58
(1) Calitatea de avocat inceteaza:
a)prin renuntarea scrisa la exercitiul profesiei;
b)prin deces;
c)prin excluderea din profesie, ca sanctiune disciplinara;
d)in cazul in care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.
(2) Incetarea calitatii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului si are drept consecinta radierea celui in cauza din tabloul avocatilor.
(3) Incetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu atrage pierderea calitatii de avocat.
Articolul 59
Avocatul care renunta la exercitiul profesiei va formula o cerere in scris. Cu cel putin 60 de zile inainte de data prevazuta pentru incetarea activitatii, acesta este obligat sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzand cauzele nefinalizate si va indica numele avocatilor care le vor prelua.
Articolul 60
In caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de catre colaboratorii ori asociatii defunctului, iar in lipsa lor, de catre avocatii desemnati de consiliul baroului.
Articolul 61
(1) In cazul in care avocatul indeplineste conditiile de pensionare prevazute de lege, are dreptul sa solicite continuarea exercitarii profesiei. Cererea de continuare a exercitarii profesiei se solutioneaza de consiliul baroului.
(2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind mentinerea capacitatii fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de avocat. Avizul medical se prezinta anual pentru inscrierea in tablou.
(3) Consiliul baroului va solutiona cererea pe baza avizului medical si va proceda in conformitate cu prevederile Legii sau, dupa caz, ale legislatiei privind pensiile si asigurarile sociale.
(4) Avocatul pensionar care continua exercitarea profesiei sau este mentinut in profesie este obligat sa contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurari sociale in conditiile prevazute de legislatia pensiilor si asigurarilor sociale pentru avocati.
(5) Decizia de respingere a mentinerii in activitate poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
SECTIUNEA 2: Organele profesiei de avocat
SUBSECTIUNEA 1: Baroul

Articolul 62
Independenta profesiei, autonomia baroului si exercitarea libera a profesiei de avocat nu pot fi ingradite sau limitate prin actele autoritatilor administratiei publice, ale instantelor judecatoresti, ale Ministerului Public sau ale altor autoritati decat in cazurile si in conditiile expres prevazute de lege.
Articolul 63
(1) Baroul este persoana juridica de interes public, constituit din toti avocatii inscrisi in tabloul avocatilor, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare.
(2) Sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul Bucuresti.
Articolul 64
(1) Fiecare barou are un buget propriu. Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita de consiliul baroului.
(2) Cuantumul contributiei va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, in raport cu prevederile bugetului propriu si cu hotararile Congresului avocatilor. Decizia consiliului baroului va fi adusa la cunostinta avocatilor inscrisi in tabloul avocatilor baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel putin 30 de zile inainte de punerea sa in aplicare.
(3) Patrimoniul baroului poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii.
Articolul 65
(1) Organele de conducere ale baroului sunt:
a)adunarea generala;
b)consiliul;
c)decanul.
(2) In cadrul baroului se constituie si functioneaza:
a)comisia de cenzori;
b)comisia de disciplina.
Articolul 66
(1) Adunarea generala a baroului poate fi, in conditiile legii, ordinara si extraordinara.
(2) Au dreptul sa participe la sedintele adunarii generale avocatii care sunt inscrisi in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei si nu se afla in situatii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exercitiu al profesiei.
Articolul 67
(1) Data la care are loc adunarea generala ordinara se stabileste de catre consiliul baroului in prima sedinta din luna ianuarie a fiecarui an.
(2) Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de comisia de cenzori a baroului, precum si la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.
(3) Organizarea adunarii generale ordinare sau extraordinare este in sarcina consiliului baroului.
(4) Neindeplinirea obligatiei de organizare a adunarii generale atrage raspunderea disciplinara a celor vinovati.
(5) Odata cu convocarea adunarii generale se stabileste si ordinea de zi. Avocatii cu drept de a participa la sedintele adunarii generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse in scris la barou cu cel putin 5 zile inainte de data la care a fost convocata adunarea generala.
(6) Ordinea de zi va fi supusa spre aprobare prin vot deschis adunarii generale.
(7) Inscrierile la cuvant se vor face inaintea inceperii dezbaterii fiecarui punct al ordinii de zi. Orice inscriere ulterioara acestui moment va fi luata in considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunarii generale.
Articolul 68
(1) Adunarea generala este legal constituita numai cu participarea majoritatii avocatilor care au dreptul de a participa la adunarea generala.
(2) In cazul in care numarul legal nu este intrunit, prezidiul adunarii generale va consemna aceasta imprejurare intr-un proces-verbal si va stabili data urmatoarei adunari generale in prezenta avocatilor participanti la adunare. Data noii adunari nu va putea fi mai tarziu de 15 zile de la data primei adunari; consiliul baroului va convoca noua adunare generala cu cel putin 7 zile inainte de data fixata.
(3) Cea de-a doua adunare generala, convocata in conditiile alin. (2), este legal constituita cu participarea a cel putin o treime din numarul total al membrilor sai.
(4) Dispozitiile alin. (2) si (3) nu se aplica in cazul adunarilor generale de alegere a organelor de conducere ale barourilor care au in evidenta pana la 500 de avocati cu drept de exercitare a profesiei. In cazul acestor barouri, in situatia in care cvorumul adunarii generale de alegere a organelor de conducere ale baroului nu este legal constituit, consiliul baroului va stabili data la care se convoaca o noua adunare generala de alegere a organelor de conducere ale baroului, cu respectarea regulamentului de organizare a alegerilor.
(5) Participarea la adunarea generala de alegere a organelor de conducere ale baroului se face personal. Exercitarea dreptului de vot nu poate fi delegata.
(6) Cu cel putin 60 de zile anterior datei desfasurarii alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul de organizare a alegerilor organelor de conducere ale baroului. Regulamentul va ramane definitiv in termen de 15 zile de la data afisarii sale la secretariatul baroului sau/si pe pagina web a baroului.
(7) Hotararile adunarii generale, inclusiv cele ale adunarilor elective, se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care Legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot.
(8) In regulamentul pentru organizarea adunarii elective se poate prevedea ca exprimarea votului sa poata fi facuta in forma electronica, cu respectarea dispozitiilor legale privind cvorumul.
Articolul 69
(1) Secretarul adunarii generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:
a)modul in care a fost convocata adunarea generala si caracterul ordinar sau extraordinar al acesteia;
b)anul, luna, ziua, ora si locul unde se desfasoara adunarea generala;
c)numarul membrilor prezenti;
d)componenta prezidiului adunarii generale;
e)ordinea de zi votata de adunarea generala;
f)luarile de cuvant;
g)hotararile, rezolutiile si motiunile adoptate;
h)orice alte activitati desfasurate in adunarea generala.
(2) Procesul-verbal va purta semnaturile membrilor prezidiului adunarii generale.
(3) Procesul-verbal va fi inregistrat si depus la barou, putand fi consultat oricand de membrii baroului si de U.N.B.R.
Articolul 70
(1) Adunarea generala a baroului adopta hotarari care sunt obligatorii pentru membrii baroului, in conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut.
(2) De asemenea, adunarea generala poate adopta rezolutii si motiuni.
Articolul 71
(1) Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, alesi pe o perioada de 4 ani dintre avocatii cu o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 8 ani. Mandatul lor poate fi reinnoit.
(2) Numarul consilierilor este proportional cu numarul membrilor baroului inscrisi in tabloul avocatilor, dupa cum urmeaza:
a)5 consilieri pentru barourile cu mai putin de 50 de avocati;
b)7 consilieri pentru barourile cu un numar de avocati cuprins intre 51 si 100;
c)9 consilieri pentru barourile cu un numar de avocati cuprins intre 101 si 200;
d)11 consilieri pentru barourile cu un numar de avocati cuprins intre 201 si 500;
e)13 consilieri pentru barourile cu un numar de avocati cuprins intre 501 si 1.000;
f)15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocati.
(3) In numarul total al membrilor consiliului sunt cuprinsi decanul si prodecanul.
(4) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului baroului.
(5) Adunarea generala a baroului poate hotari alegerea unor consilieri supleanti. In caz de incetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanti vor completa consiliul baroului in ordinea numarului de voturi obtinut la alegeri pentru perioada de mandat ramasa vacanta.
Articolul 72
(1) Comisia de cenzori este formata dintr-un numar impar de membri, dar cel putin 3, alesi pe o perioada de 4 ani dintre avocatii cu o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 8 ani. Mandatul lor poate fi reinnoit.
(2) Dispozitiile art. 71 alin. (5) se aplica in mod corespunzator.
(3) Alegerea membrilor comisiei de cenzori va urmari, in masura situatiei concrete a fiecarui barou, ca cel putin unul dintre acestia sa aiba studii economice. Daca volumul de activitate al comisiei de cenzori, propriu baroului, o impune, adunarea generala va stabili si conditiile remunerarii acestora.
(4) Conducerea activitatii si reprezentarea comisiei de cenzori in fata organelor profesiei si in raporturile cu autoritatile publice se fac de catre presedintele acesteia, ales cu majoritate de voturi din randul membrilor sai.
(5) Comisia de cenzori are ca atributii principale supravegherea gestiunii baroului, verificarea legalitatii intocmirii situatiilor financiare si a concordantei lor cu registrele, verificarea regularitatii tinerii acestor registre, verificarea concordantei efectuarii cheltuielilor cu destinatia aprobata de organele profesiei.
(6) In exercitarea atributiilor, comisia de cenzori intocmeste rapoarte, procese-verbale de verificare a gestiunii si note de propuneri, acte ce vor fi prezentate de indata decanului si/sau consiliului baroului.
(7) In situatii de necesitate temeinic argumentata, in exercitarea atributiilor si in indeplinirea sarcinilor sale, comisia de cenzori poate recurge la serviciile unui contabil autorizat, expert contabil sau auditor extern, terti care isi pot desfasura activitatea individual ori in forme asociative.
Articolul 73
(1) Consiliul baroului se intruneste in sedinta cel putin o data pe luna, la sediul baroului.
(2) Lucrarile sedintei se consemneaza in registrul de procese-verbale si se semneaza de toti consilierii prezenti la sedinta. Registrul poate fi consultat de catre avocatii interesati si de organele U.N.B.R.
(3) In exercitarea atributiilor sale, consiliul baroului adopta decizii si hotarari.
Articolul 74
(1) Decanul baroului este ales de adunarea generala a baroului dintre avocatii definitivi cu o vechime in profesie de cel putin 10 ani. Acesta trebuie sa fie membru al baroului de cel putin 5 ani.
(2) In exercitarea atributiilor sale, decanul emite decizii. Acestea se consemneaza intr-un registru special, tinut la sediul baroului, care poate fi consultat de catre orice avocat interesat si de organele U.N.B.R.
Articolul 741
Comunicarea raspunsurilor la cererile formulate de avocati se va realiza in aceeasi modalitate prin care aceste cereri au fost transmise baroului, respectiv prin inscris original, expediat prin posta, prin comunicare fax sau prin e-mail. In mod similar se va proceda in privinta comunicarii solutiilor adoptate de consiliul baroului in baza unor sesizari sau petitii formulate de alte persoane, fizice sau juridice.
Articolul 75
(1) Orice litigiu intre membrii baroului in legatura cu exercitarea profesiei va fi adus la cunostinta decanului.
(2) Decanul va incerca medierea in vederea solutionarii amiabile a litigiului.
(3) Prevederile privind procedura medierii si a arbitrajului din prezentul statut se aplica in mod corespunzator.
Articolul 76
(1) Hotararile adoptate de adunarea generala sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R. numai pentru motive de nelegalitate ori de incalcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului.
(2) Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului, in termen de 15 zile de la data comunicarii.
SUBSECTIUNEA 2: U.N.B.R.
Articolul 77
Toate barourile din Romania infiintate potrivit legilor privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale U.N.B.R. Niciun barou nu poate functiona in afara U.N.B.R.
Articolul 78
(1) U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, infiintata prin Lege, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare.
(2) Bugetul U.N.B.R. se formeaza din contributia barourilor, in cotele stabilite de Congresul avocatilor. Contributia barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. se stabileste in raport cu numarul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei inscrisi in tabloul avocatilor barourilor si se vireaza lunar, in contul special constituit in acest scop, din cotele de contributie achitate de avocati in contul barourilor.
(3) Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit si in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii.
Articolul 79
(1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a)Congresul avocatilor;
b)Consiliul U.N.B.R.;
c)Comisia permanenta a U.N.B.R.;
d)presedintele U.N.B.R.
(2) In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza:
a)Comisia centrala de cenzori;
b)Comisia centrala de disciplina.
(3) Avocatii care formeaza organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocati definitivi, cu o vechime neintrerupta in profesie de minimum 8 ani.
(4) La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, in calitate de delegati, si avocati care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. (3).
Articolul 80
(1) Congresul avocatilor este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.
(2) Hotararile adoptate de Congresul avocatilor sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei si pentru toti avocatii.
Articolul 81
(1) Congresul avocatilor se convoaca anual de catre Consiliul U.N.B.R., prin presedintele U.N.B.R.
(2) Congresul extraordinar al avocatilor se convoaca de catre presedintele U.N.B.R. ori de cate ori este nevoie sau la cererea a cel putin o treime din numarul total al barourilor.
(3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora si locul desfasurarii Congresului avocatilor si ordinea de zi a acestuia.
(4) Decanii barourilor si membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai Congresului avocatilor.
(5) Din Congresul avocatilor fac parte si delegatii alesi de adunarile generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de un delegat la 200 de avocati.
(6) Numarul de delegati se calculeaza dupa cum urmeaza:
a)un delegat pentru barourile care au pana la 200 de avocati;
b)2 delegati pentru barourile care au intre 201 si 400 de avocati;
c)3 delegati pentru barourile care au intre 401 si 600 de avocati si asa mai departe.
Articolul 82
(1) Lucrarile Congresului avocatilor sunt conduse de catre presedintele U.N.B.R., impreuna cu un prezidiu format din 8 avocati, ales prin vot deschis.
(2) Congresul avocatilor va alege un secretariat compus din 3 avocati, dispozitiile art. 69 aplicandu-se corespunzator.
Articolul 83
(1) Hotararile, rezolutiile si motiunile se adopta prin vot deschis.
(2) Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul avocatilor alege o comisie de numarare a voturilor dintre delegatii care nu candideaza, compusa din minimum 5 membri. Votul secret se exprima prin buletine de vot introduse in urne sigilate. Pe buletinul de vot se mentioneaza: numele si prenumele candidatului, functia pentru care candideaza si baroul din care face parte.
(3) Votul "pentru" se realizeaza prin lasarea intacta a numelui si prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprima prin stergerea numelui si a prenumelui persoanei propuse.
(4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de Congresul avocatilor, cele care nu poarta stampila de control, precum si buletinele pe care numarul candidatilor votati "pentru" este mai mare decat numarul functiilor pentru care se candideaza.
Articolul 84
(1) Congresul avocatilor alege Consiliul U.N.B.R.
(2) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor si din reprezentanti ai barourilor, alesi de Congres, potrivit urmatoarei norme de reprezentare:
a)un reprezentant pentru barourile care au pana la 500 de avocati;
b)2 reprezentanti pentru barourile care au peste 500 de avocati si cate 2 reprezentanti pentru fiecare mie care depaseste prima mie de avocati.
(3) Consiliul U.N.B.R. se convoaca trimestrial in sedinte ordinare sau, in situatii exceptionale, in sedinte extraordinare de catre presedintele U.N.B.R. Presedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. si la cererea a cel putin o treime din numarul membrilor Consiliului U.N.B.R.
(4) Conducerea sedintelor Consiliului U.N.B.R. revine presedintelui acestuia, asistat de catre vicepresedinti si alti 3 consilieri.
(5) Prevederile art. 69 se aplica in mod corespunzator.
Articolul 85
(1) Consiliul U.N.B.R. isi desfasoara activitatea in comisii de lucru si in plen, potrivit regulamentului de desfasurare a sedintei Consiliului U.N.B.R., adoptat de catre acesta.
(2) Consiliul U.N.B.R. adopta decizii si hotarari obligatorii. La cererea majoritatii barourilor, hotararile Consiliului U.N.B.R. pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocatilor, in prima sa sedinta.
Articolul 86
(1) Comisia permanenta a U.N.B.R. se intruneste inaintea sedintelor Consiliului U.N.B.R. si ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui U.N.B.R.
(2) Comisia permanenta a U.N.B.R. asigura activitatea permanenta a U.N.B.R. Sedintele Comisiei permanente a U.N.B.R. sunt conduse de presedintele U.N.B.R.
(3) In desfasurarea activitatii curente, Comisia permanenta a U.N.B.R. emite decizii si dispozitii, in conditiile prevazute de lege. Deciziile si dispozitiile au caracter obligatoriu si pot fi atacate cu plangere de catre cei interesati, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
Articolul 87
In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza un aparat tehnic administrativ, conform hotararii Comisiei permanente a U.N.B.R.
Articolul 88
(1) Plangerea introdusa impotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensiva de executare, cu exceptia cazurilor prevazute de Lege si de prezentul statut.
(2) Organul competent sa solutioneze plangerea poate, pentru motive bine intemeiate, sa dispuna suspendarea efectelor actului atacat pana la solutionarea plangerii.


CAPITOLUL III: Activitatea profesionala a avocatului
SECTIUNEA 1: Continutul activitatii profesionale
SUBSECTIUNEA 1: Consultatii si cereri cu caracter juridic

Articolul 89
Consultatiile juridice pot fi acordate in scris sau verbal in domenii de interes pentru client, precum:
a)redactarea si/sau furnizarea catre client, prin orice mijloace, dupa caz, a opiniilor juridice si informatiilor cu privire la problematica solicitata a fi analizata;
b)elaborarea de opinii legale;
c)elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, conventii, statute etc.) si asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea;
d)elaborarea proiectelor de acte normative;
e)participarea in calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, in conditiile legii;
f)orice alte consultatii in domeniul juridic.
Articolul 90
Avocatul poate intocmi si formula in numele si/sau in interesul clientului cereri, notificari, memorii sau petitii catre autoritati, institutii si alte persoane, in scopul ocrotirii si apararii drepturilor si intereselor legitime ale acestuia.
SUBSECTIUNEA 2: Asistarea si reprezentarea clientilor
Articolul 91
(1) In conditiile legii, avocatul asigura asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice, a institutiilor si a altor persoane juridice, pentru apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor.
(2) Asistarea si reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele si operatiunile permise de lege si necesare ocrotirii si apararii intereselor clientului.
SUBSECTIUNEA 3: Atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare
Articolul 92
(1) Un act juridic semnat in fata avocatului, care poarta o incheiere, o rezolutie, o stampila sau un alt mijloc verificabil de atestare a identitatii partilor, a consimtamantului si a datei actului, poate fi prezentat notarului spre autentificare.
(2) Avocatul este obligat sa tina evidenta actelor intocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege si sa le pastreze in arhiva sa profesionala, in ordinea intocmirii lor.
SUBSECTIUNEA 4: Activitati fiduciare
Articolul 93
(1) Avocatul are dreptul sa desfasoare activitati fiduciare, in numele si pe seama clientului, cu respectarea prevederilor legii si ale prezentului statut.
(2) Activitatile fiduciare exercitate de avocat pot consta in:
a)primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii dupa finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidarii unui patrimoniu;
b)plasarea si valorificarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor financiare si a bunurilor incredintate;
c)administrarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate.
Articolul 94
In exercitarea activitatilor fiduciare, avocatul trebuie:
a)sa respecte intocmai limitele si durata mandatului incredintat, expres prevazut in contractul de asistenta juridica special incheiat. Cand mandatul comporta imputernicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a instraina bunurile clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor operatiuni numai daca acest lucru este in mod expres stipulat in mandat sau, in lipsa unei astfel de clauze, numai dupa ce va fi autorizat in mod special si in scris de catre client;
b)sa actioneze cu buna-credinta, profesionalism si cu diligenta unui bun proprietar, fara sa se abata de la regulile specifice activitatii profesionale;
c)sa administreze afacerile incredintate in interesul exclusiv al clientului;
d)sa nu influenteze clientul, direct sau indirect, in scopul de a obtine beneficii proprii, in afara onorariului de avocat;
e)sa informeze corect si cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar si a rezultatelor obtinute.
Articolul 95
In executarea mandatului, avocatul poate sa desfasoare:
a)activitati de consultanta;
b)operatiuni de conservare a substantei si valorii fondurilor financiare si bunurilor incredintate;
c)operatiuni de plasare a fondurilor in active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare si alte instrumente financiare, in conditiile legii;
d)administrarea si valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operatiuni materiale si efectuarea de operatiuni juridice menite sa sporeasca valoarea si lichiditatea plasamentelor;
e)activitati conexe, cum ar fi completarea declaratiilor de impozit si plata acestora si a celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietati, culegerea fructelor si incasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investitiilor, mijlocirea/medierea operatiunilor financiare etc.;
f)orice operatiuni in numerar privind plati, incasari, efectuari de depozite bancare, compensari, rambursari impuse de natura activitatii incredintate.
Articolul 96
(1) Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfasoara activitati fiduciare, un cont la o banca reputata (cont fiduciar) destinat depozitarii de fonduri fiduciare.
(2) Prin fonduri fiduciare, in sensul prezentului articol, se intelege orice suma primita de catre avocat cu titlu de fond initial sau rezultata din valorificarea acestuia ori a bunurilor incredintate.
(3) In contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decat fonduri fiduciare.
Articolul 97
(1) Toate platile legate de activitatile fiduciare efectuate pentru acelasi client vor fi efectuate din contul fiduciar, iar toate incasarile rezultate din activitatile fiduciare vor fi colectate in contul fiduciar al clientului respectiv.
(2) Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel putin o data la 3 luni, daca in contractul de asistenta juridica nu se prevede o perioada mai scurta.
Articolul 98
Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum si instructa efectuarea de plati din acesta doar in urmatoarele situatii:
a)pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli in conditiile si limitele mandatului fiduciar;
b)la instructiunea expresa a clientului, dar cu posibilitatea retinerii contravalorii onorariilor agreate pentru activitatile fiduciare;
c)in baza unei hotarari judecatoresti;
d)in baza contractului de asistenta juridica, pentru incasarea onorariilor legate de activitatile fiduciare desfasurate;
e)in cazul in care este in curs o procedura executionala privind bunurile sau fondurile administrate.
Articolul 99
Avocatul nu are dreptul sa retraga fonduri sau sa efectueze plati din contul fiduciar atunci cand clientul i-a adus la cunostinta in scris opozitia sa.
Articolul 100
Este permisa incheierea unui contract de asistenta juridica care sa prevada plata, in parte, a onorariului pentru activitati fiduciare, conditionate de un eveniment care sa aiba loc sau de un rezultat care sa fie atins.
Articolul 101
Avocatul are obligatia sa pastreze evidente scrise ale tuturor operatiunilor efectuate in baza sau in legatura cu un mandat fiduciar (contracte, corespondenta, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc.). In cazul in care clientul solicita originalul acestor evidente, avocatul este indreptatit sa pastreze fotocopii pe format hartie sau electronic.
Articolul 102
(1) Avocatul are obligatia sa pastreze cel putin un registru sau un sistem echivalent de inregistrare care sa arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfasurat activitati fiduciare:
a)identitatea clientului pe seama caruia fondurile si/sau bunurile sunt primite si/sau administrate;
b)un inventar al bunurilor primite, respectiv rambursate si valoarea fondurilor primite si rambursate, precum si data primirii si sursa fondurilor si bunurilor si data rambursarii acestora sau rezultatul administrarii si valorificarii acestora;
c)operatiunile fiduciare efectuate, cu indicarea datei, partilor, valorii si tipului operatiunii.
(2) Avocatul este obligat sa inregistreze prompt fiecare tranzactie fiduciara si, in orice caz, nu mai tarziu de 3 zile lucratoare de la efectuarea lor.
Articolul 103
Avocatul are obligatia sa pastreze evidentele legate de activitatile fiduciare pe o perioada de cel putin 10 ani.
SUBSECTIUNEA 5: Activitati de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate
Articolul 104
Stabilirea temporara a sediului unor societati comerciale la sediul profesional al avocatului presupune utilizarea sediului profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale si autorizarii functionarii societatii comerciale sau, dupa caz, pentru mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societatii in cauza.
Articolul 105
(1) In vederea stabilirii temporare a sediului societatii comerciale in cauza, avocatul va intocmi si semna cu reprezentantul societatii un contract separat de asistenta juridica avand acest obiect.
(2) Perioada pentru care sediul societatii in cauza este stabilit la sediul profesional al avocatului nu poate depasi un an, iar dovada sediului se face cu contractul de asistenta juridica.
Articolul 106
Avocatul poate indeplini orice formalitati legale necesare in vederea inregistrarii, in numele si pe seama clientului, a societatilor comerciale, a partilor de interes, a partilor sociale si a actiunilor, in conditiile legii.
Articolul 107
Avocatul va intocmi si pastra registre de parti de interes, parti sociale sau de actiuni, emise de societatile inregistrate de acesta in numele si pe seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea clientului, operatiuni in aceste registre, inclusiv cesiuni si constituiri de garantii, si poate emite, la cererea persoanei indreptatite, extrase din aceste registre, in conditiile legii.
SECTIUNEA 2: Relatiile dintre avocat si client
SUBSECTIUNEA 1: Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client

Articolul 108
(1) Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica, incheiat in forma scrisa intre avocat si client ori mandatarul acestuia.
(2) Forma, continutul si efectele contractului de asistenta juridica sunt stabilite prin prezentul statut.
(3) Avocatul nu poate actiona decat in limitele contractului incheiat cu clientul sau, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Articolul 109
(1) In exercitarea profesiei sale avocatul este independent.
(2) Activitatea avocatului nu poate fi motivata decat in interesul clientului, apreciat in limitele legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic.
(3) Constituie atingere a independentei avocatului si, ca atare, trebuie evitate si inlaturate de catre avocat, prin orice mijloace legale:
a)existenta unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui in cauza care i-a fost incredintata;
b)prestarea de activitati avocatiale in scopul de a se face placut clientilor, magistratilor sau publicului;
c)prestarea de activitati avocatiale din simpla complezenta;
d)existenta oricaror presiuni in scopul nerespectarii secretului profesional.
Articolul 110
Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea libertatilor, drepturilor si intereselor legitime ale clientului.
Articolul 111
Avocatul este dator sa isi sfatuiasca clientul cu promptitudine, in mod constiincios, corect si cu diligenta. Avocatul isi informeaza clientul cu privire la evolutia cazului ce i-a fost incredintat.
Articolul 112
Probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea avocatului sunt conditii ale credibilitatii avocatului si profesiei.
Articolul 113
Avocatul este confidentul clientului in legatura cu cazul incredintat. Confidentialitatea si secretul profesional garanteaza increderea in avocat si constituie obligatii fundamentale ale avocatului.
Articolul 114
(1) Avocatul nu trebuie sa fie sfatuitorul si nici reprezentantul sau aparatorul a mai mult de un client intr-una si aceeasi cauza, atunci cand interesele clientilor sunt conflictuale ori cand exista, in mod real, riscul de a aparea un astfel de conflict de interese.
(2) Avocatul trebuie sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand intervine un conflict intre interesele acestora, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie stirbita.
(3) Avocatul nu poate accepta o cauza a unui nou client daca secretul informatiilor incredintate de un client anterior risca sa fie afectat sau atunci cand cunoasterea de catre avocat a cauzelor unui client anterior il favorizeaza nejustificat pe noul client.
(4) In cazul in care avocatii practica profesia intr-o forma asociativa, in colaborare sau in conlucrare cu alti avocati, dispozitiile alin. (1)-(3) se aplica tuturor avocatilor.
Articolul 115
Exista conflict de interese in situatiile urmatoare:
a)in activitatea de consultanta, cand, la data solicitarii sale, avocatul care are obligatia de a da clientului sau o informatie completa, loiala si fara rezerve nu isi poate indeplini misiunea fara a compromite interesele unuia sau ale mai multor clienti, prin analiza situatiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate sau prin concretizarea rezultatului urmarit;
b)in activitatea de asistare si de aparare, atunci cand, la data sesizarii sale, asistarea mai multor parti ar determina avocatul sa prezinte o alta aparare, diferita de aceea pentru care ar fi optat daca i-ar fi fost incredintata apararea intereselor unei singure parti, inclusiv in ceea ce priveste tehnicile si mijloacele profesionale ale apararii;
c)atunci cand, prin modificarea sau evolutia situatiei ce i-a fost prezentata initial, avocatul descopera una dintre dificultatile aratate la lit. a) si b).
Articolul 116
Nu exista conflict de interese:
a)atunci cand, dupa ce si-a informat clientii si a primit acordul acestora, avocatul, in exercitarea diferitelor sale activitati, va incerca sa concilieze contrarietatea de interese;
b)atunci cand, in acord deplin cu clientii, avocatul ii consiliaza ca, plecand de la situatia ce i-a fost prezentata, sa adopte o strategie comuna sau daca, in cadrul unei negocieri, avocatii care sunt membri ai aceleiasi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienti diferiti, care sunt insa informati cu privire la aceasta apartenenta comuna;
c)atunci cand, dupa ce avocatul aduce la cunostinta fiecaruia dintre clientii potential afectati de asistenta juridica acordata existenta sau posibilitatea crearii unui conflict de interese, precum si eventualele consecinte nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienti isi dau acordul expres si prealabil cu privire la prestarea activitatii de asistenta juridica.
Articolul 117
Cu exceptia unui acord intre parti, avocatul trebuie sa se abtina a se ocupa de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand se iveste un conflict de interese, cand avocatul apreciaza ca nu poate asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale fiecarui client in parte, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie lezata.
Articolul 118
Avocatul va incerca in momentele oportune sa isi consilieze clientul cu privire la posibilitatea solutionarii unui conflict pe cale amiabila sau printr-o cale legala alternativa, apta a proteja drepturile si interesele legitime ale acestuia.
Articolul 119
(1) Avocatul este obligat sa se asigure de raspundere profesionala.
(2) Conditiile asigurarii de raspundere profesionala sunt prevazute de prezentul statut si pot fi stabilite, in cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite intre avocati.
(3) Obligatia de asigurare de raspundere civila este permanenta. Suma asigurata nu poate fi mai mica decat cea prevazuta in statutul profesiei.
(4) Prin contract, partile pot stabili limitele raspunderii avocatului. Clauzele de exonerare totala de raspundere profesionala sunt socotite nescrise.
Articolul 120
(1) Avocatul este obligat sa verifice identitatea exacta a clientului sau ori a persoanei care ii incredinteaza cazul.
(2) In exercitarea activitatii fiduciare, precum si in orice situatie in care avocatii sunt autorizati sa administreze ori sa gestioneze fondurile clientilor, acestora le este interzis sa primeasca sau sa administreze ori sa gestioneze fonduri care nu corespund in mod riguros mandatului sau gestiunii incredintate.
(3) Cand participa la o operatie juridica, avocatul are obligatia de a se retrage din cauza de indata ce suspecteaza in mod serios ca respectiva operatie ar avea drept rezultat o spalare de bani si cand clientul nu intelege sa renunte la operatia in sine.
SUBSECTIUNEA 2: Contractul de asistenta juridica
SUBSECTIUNEA 21: Partea I. Forma si continutul contractului de asistenta juridica

Articolul 121
(1) Contractul de asistenta juridica este incheiat in forma scrisa, ceruta ad probationem. Acesta trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute de lege pentru incheierea valabila a unei conventii si dobandeste data certa prin inregistrarea sa in registrul oficial de evidenta al avocatului, indiferent de modalitatea in care a fost incheiat.
(2) Contractul de asistenta juridica poate fi incheiat si prin orice mijloc de comunicare la distanta. In acest caz, data incheierii contractului este data la care a intervenit acordul de vointa intre avocat si client. Se prezuma ca avocatul a luat cunostinta de incheierea contractului la una dintre urmatoarele date:
a)data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnatura electronica) la sediul profesional al avocatului; daca transmisiunea prin fax are loc dupa ora 19,00, se prezuma ca avocatul a luat cunostinta in ziua lucratoare urmatoare zilei transmisiunii;
b)data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
(3) Contractul de asistenta juridica poate lua forma unei scrisori de angajament care sa indice raporturile juridice dintre avocat si destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocatiale si onorariul, semnata de avocat si transmisa clientului. In cazul in care clientul semneaza scrisoarea sub orice mentiune expresa de accept a continutului scrisorii, aceasta dobandeste valoarea unui contract de asistenta juridica.
(4) Contractul de asistenta juridica se considera a fi fost incheiat in mod tacit daca clientul a achitat onorariul mentionat in cuprinsul acestuia, achitarea acestui onorariu semnificand acceptarea contractului de catre client, caz in care data incheierii contractului este considerata a fi data mentionata in cuprinsul contractului.
(5) Contractul de asistenta juridica poate fi incheiat, in mod exceptional, si in forma verbala. In acest caz, ca si in situatia prevazuta la alin. (2), dispozitiile art. 44 din Lege se aplica in mod corespunzator. Contractul in forma scrisa va fi incheiat in cel mai scurt timp posibil.
(6) In cazul in care avocatul si clientul convin, o terta persoana poate fi beneficiarul serviciilor avocatiale stabilite prin contract, daca tertul accepta, chiar si tacit, incheierea contractului in astfel de conditii.
(7) Cu exceptia cazului prevazut la alin. (2), contractul de asistenta juridica se incheie in atatea exemplare cate parti sunt. Orice exemplar care poarta in original semnaturile partilor va fi considerat exemplar original.
(8) Avocatul va tine o evidenta stricta a contractelor incheiate intr-un registru special si va pastra in arhiva sa un exemplar al fiecarui contract si un duplicat sau o copie a oricarei imputerniciri de reprezentare primite in executarea contractelor.
Articolul 122
(1) Contractul de asistenta juridica trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele elemente:
a)datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional si reprezentantul acesteia;
b)datele de identificare ale clientului: se indica persoana reprezentantului legal, precum si mandatarul clientului, daca este cazul;
c)obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitatile prevazute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dand dreptul avocatului la acte de administrare si conservare a patrimoniului clientului;
d)onorariul;
e)atestarea identitatii clientului sau a reprezentantului acestuia;
f)modul de solutionare a litigiilor intre avocat si client;
g)semnaturile partilor.
(2) Lipsa elementelor prevazute la alin. (1) lit. a)-e) si g) atrage nevalabilitatea contractului, daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi altfel remediata.
(3) Modelul contractului de asistenta juridica este cuprins in anexa nr. I.
(4) Contractul de asistenta juridica va fi tiparit in formulare tipizate si inseriate ce vor contine sigla U.N.B.R., cea a baroului emitent, denumirea "Uniunea Nationala a Barourilor din Romania" si cea a baroului emitent. Seria va avea o componenta literala comuna fiecarui barou si o componenta cifrica formata din 6 cifre, urmata de mentionarea anului emiterii formularelor. Inserierea este rezervata de catre barou fiecarei forme de exercitare a profesiei.
(5) Cu acordul prealabil al baroului de la sediul lor profesional principal si cu respectarea cerintelor prevazute la alin. (4), formele de exercitare a profesiei pot emite si utiliza, pe cheltuiala lor si prin mijloace proprii, formularele mentionate la alin. (4) in mod individual, personalizate cu elementele de identificare ale formei de exercitare a profesiei. In acest caz, formele de exercitare a profesiei vor solicita baroului acordarea de serii unice pentru formularele pe care le vor emite in sistem propriu si personalizat. Aceste serii vor fi inscrise in mod obligatoriu in contractele de asistenta juridica emise de formele de exercitare a profesiei in baza prevederilor prezentului alineat.
(6) Pentru uzul in raporturile cu clientii straini, formularele emise in conditiile alin. (5) vor putea fi redactate intr-o limba de circulatie internationala, cu conditia asigurarii corespondentei depline a traducerii cu modelul cuprins la anexa nr. I. Raspunderea pentru acuratetea traducerii revine formei de exercitare a profesiei care utilizeaza formularele emise in sistem personalizat.
Articolul 123
Partile pot modifica contractul de asistenta juridica, cu respectarea dispozitiilor legale, a prezentului statut si, dupa caz, a conditiilor prevazute in contract. In acest caz, dispozitiile art. 126 raman aplicabile.
Articolul 124
(1) Contractul de asistenta juridica investit cu formula executorie, in conditiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restantele din onorariu si alte cheltuieli efectuate de avocat in interesul clientului.
(2) Procedura de executare este cea prevazuta de dispozitiile Codului de procedura civila.
Articolul 125
Cheltuielile efectuate de avocat in interesul procesual al clientului se estimeaza anticipat la momentul incheierii contractului si se desocotesc pe masura informarii documentate a clientului cu privire la cuantumul si destinatia lor. Partile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derularii contractului, prin acte aditionale.
Articolul 126
(1) Contractul de asistenta juridica prevede, in mod expres, intinderea puterilor pe care clientul le confera avocatului. In baza acestuia, avocatul se legitimeaza fata de terti prin imputernicirea avocatiala intocmita conform anexei nr. II. Prevederile art. 122 alin. (4) se aplica in mod corespunzator si formularului imputernicirii avocatiale.
(2) In lipsa unor prevederi contrare, avocatul este imputernicit sa efectueze orice act specific profesiei pe care il considera necesar pentru realizarea intereselor clientului.
(3) Pentru activitatile prevazute expres in cuprinsul obiectului contractului de asistenta juridica, acesta reprezinta un mandat special, in puterea caruia avocatul poate incheia, sub semnatura privata sau in forma autentica, acte de conservare, administrare ori dispozitie in numele si pe seama clientului.
Articolul 127
(1) Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul clientului sau.
(2) Onorariile vor fi stabilite in raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului.
(3) Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre urmatoarele elemente:
a)timpul si volumul de munca solicitata pentru executarea mandatului primit sau a activitatii cerute de client;
b)natura, noutatea si dificultatea cazului;
c)importanta intereselor in cauza;
d)imprejurarea ca acceptarea mandatului acordat de client il impiedica pe avocat sa accepte un alt mandat din partea unei alte persoane, daca aceasta imprejurare poate fi constatata de client fara investigatii suplimentare;
e)notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experienta, reputatia si specializarea avocatului;
f)conlucrarea cu experti sau alti specialisti, impusa de natura, obiectul, complexitatea si dificultatea cazului;
g)avantajele si rezultatele obtinute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat;
h)situatia financiara a clientului;
i)constrangerile de timp in care avocatul este obligat de imprejurarile cauzei sa actioneze pentru a asigura servicii legale performante.
Articolul 128
(1) Onorariile se stabilesc liber intre avocat si client, in limitele legii si ale prezentului statut. Este interzisa fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de catre organele profesiei, de catre formele de exercitare a profesiei de avocat sau de catre avocati.
(2) Onorariile se determina si se prevad in contractul de asistenta juridica la data incheierii acestuia intre avocat si client, inainte de inceperea asistentei si/sau a reprezentarii clientului.
(3) In cazul in care imprejurarile concrete impun asigurarea asistentei si/sau a reprezentarii imediate si nu se poate incheia un contract de asistenta juridica, avocatul este obligat sa transmita clientului, in cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care sa aduca la cunostinta acestuia onorariile pe care le propune pentru asistenta si/sau reprezentare. In absenta unei instructiuni exprese a clientului privind incetarea asistentei si/sau a reprezentarii ori a unei comunicari prin care clientul isi exprima expres dezacordul in privinta onorariilor, se considera ca fiind acceptate onorariile propuse prin comunicarea facuta de avocat.
(4) In toate situatiile, onorariile vor fi prevazute in contractul de asistenta juridica, ce urmeaza sa fie incheiat in forma scrisa.
(5) Onorariile pot fi stabilite si in moneda straina, sub conditia ca plata acestora sa respecte prevederile privind regimul legal al platilor.
Articolul 129
(1) Onorariile pot fi stabilite astfel:
a)onorarii orare;
b)onorarii fixe (forfetare);
c)onorarii de succes;
d)onorarii formate din combinarea criteriilor prevazute la lit. a)-c).
(2) Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o suma fixa de unitati monetare cuvenita avocatului pentru fiecare ora de servicii profesionale pe care le presteaza clientului.
(3) Onorariul fix (forfetar) consta intr-o suma fixa cuvenita avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care il presteaza ori, dupa caz, le presteaza clientului.
(4) Onorariul orar si fix (forfetar) se datoreaza avocatului indiferent de rezultatul obtinut prin prestarea serviciilor profesionale.
(5) Avocatul poate sa primeasca de la un client onorarii periodice, inclusiv sub forma forfetara.
(6) Avocatul are dreptul ca in completarea onorariului fixat sa solicite si sa obtina si un onorariu de succes, cu titlu complementar, in functie de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de succes consta intr-o suma fixa sau variabila stabilita pentru atingerea de catre avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit impreuna cu onorariul orar sau fix.
(7) In cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decat in legatura cu latura civila a cauzei.
Articolul 130
(1) Este interzis avocatului sa isi fixeze onorariile in baza unui pact de quota litis.
(2) Pactul de quota litis este o conventie incheiata intre avocat si clientul sau inainte de solutionarea definitiva a unei cauze, conventie care fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului in functie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare.
(3) Onorariile reprezentand dobandirea, sub orice forma, a unor aporturi din afacere (activitatea juridica realizata de catre avocat) sunt interzise.
Articolul 131
Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul sau ori de la un mandatar al acestuia.
Articolul 132
(1) La cererea oricareia dintre parti, contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de decanul baroului, prin decizie motivata, dupa ascultarea partilor.
(2) Solutionarea contestatiilor si reclamatiilor se face prin aplicarea principiului medierii si prin incercarea de conciliere a partilor, in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii contestatiei sau a reclamatiei.
(3) Decizia decanului poate fi atacata la consiliul baroului de partea interesata.
(4) Consiliul baroului hotaraste cu privire la legalitatea si temeinicia deciziei decanului fara participarea la vot a acestuia. Partile interesate pot fi invitate pentru a da lamuriri si explicatii.
(5) Consiliul baroului se pronunta in termen de cel mult 30 de zile de la data sesizarii, prin hotarare motivata, care va fi comunicata in cel mult 15 zile de la data pronuntarii.

SUBSECTIUNEA 22: Partea a II-a. Efectele contractului de asistenta juridica
Articolul 133
(1) In cazul in care se angajeaza sa asiste si/sau sa reprezinte un client intr-o procedura legala, avocatul isi asuma obligatii de diligenta.
(2) Avocatul trebuie sa asiste si sa reprezinte clientul cu competenta profesionala, prin folosirea cunostintelor juridice adecvate, a abilitatilor practice specifice si prin pregatirea rezonabil necesara pentru asistarea sau reprezentarea concreta a clientului.
(3) Avocatul este obligat sa se abtina sa se angajeze ori de cate ori nu poate acorda o asistenta si o reprezentare competente.
(4) Asistarea si reprezentarea clientului impun diligenta profesionala adecvata, pregatirea temeinica a cauzelor, dosarelor si proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experientei si crezului sau profesional.
(5) In situatii si imprejurari care prezinta caracter de urgenta pentru salvgardarea si/sau protejarea drepturilor si intereselor clientului, avocatul poate asista si angaja clientul chiar si in masura in care in acel moment nu poseda o competenta profesionala adecvata cu natura cauzei, daca prin intarziere s-ar aduce atingere drepturilor si intereselor clientului. In astfel de situatii avocatul se va limita doar la ceea ce in mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstantele si cu prevederile legale.
(6) Competenta profesionala adecvata presupune analiza si cercetarea atenta a imprejurarilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente in situatia de fapt, pregatirea adecvata si adaptarea permanenta a strategiei, tacticilor, tehnicilor si metodelor specifice in raport cu evolutia cauzei, a dosarului sau a lucrarii in care avocatul este angajat.
Articolul 134
(1) Avocatul isi va reprezenta clientul cu diligenta unui bun profesionist, in limitele legii.
(2) Avocatul se va abtine ca intentionat:
a)sa ignore obiectivele si scopurile reprezentarii stabilite de catre client, astfel incat sa esueze in atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege si de statutul profesiei;
b)sa prejudicieze un client pe durata relatiilor profesionale.
(3) Avocatul va actiona cu promptitudine in reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Avocatul nu este obligat sa actioneze exclusiv in obtinerea de avantaje pentru clientul sau in confruntarea cu adversarii. Strategiile si tacticile stabilite de avocat trebuie sa conduca activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale in favoarea clientului.
(4) Avocatul este obligat sa respecte secretul profesional in privinta strategiilor, tacticilor si actiunilor preconizate si desfasurate pentru client.
(5) Avocatul va tine permanent sub control gradul sau de ocupare profesionala si extraprofesionala, astfel incat sa poata trata adecvat fiecare cauza, potrivit cu natura imprejurarilor si specificul cauzei. Acesta va fi obligat sa refuze un client ori de cate ori este constient ca nu ii poate oferi cu promptitudine serviciul profesional solicitat.
(6) Neglijarea cauzelor clientului, absenta nejustificata in mod repetat, fara asigurarea unei substituiri legale si competente, cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinara.
(7) Avocatul va trata cu respect si curtoazie orice persoana implicata in procedurile legale in care asista sau reprezinta clientul si se va abtine de la metode sicanatoare si prejudiciabile pentru terte parti, daca acestea sunt evident indiferente si irelevante in raport cu interesele clientului reprezentat.
Articolul 135
(1) In activitatea de consiliere avocatul va actiona cu tact si rabdare pentru a infatisa si a explica clientului toate aspectele cazului in care il asista si/sau il reprezinta. Avocatul va cauta sa foloseasca cel mai potrivit limbaj in raport cu starea si experienta clientului, pentru ca acesta sa aiba o reprezentare corecta si completa asupra situatiei sale juridice.
(2) Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalitatile si finalitatea consilierii, precum si solutiile tehnice pe care ie va urma pentru a realiza, cand este cazul, asistenta si reprezentarea clientului.
(3) Avocatul va respecta optiunile clientului in ceea ce priveste scopul si finalitatea asistentei si reprezentarii, fara a abdica de la independenta si crezul sau profesional.
(4) Avocatul se va consulta permanent cu clientul in legatura cu strategia si mijloacele tehnice si tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat sa urmeze acele tehnici si proceduri legale indicate arbitrar de client si pastreaza responsabilitatea pentru acestea, in masura in care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor si consecintelor posibile ale acestor tehnici si proceduri.
Articolul 136
(1) Consilierea si reprezentarea unui client il obliga pe avocat sa priveasca speta respectiva dintr-o perspectiva proprie si sa acorde clientului sfaturi dezinteresate. Sfatuirea clientului nu se rezuma la expunerea unor prevederi legale, ci va avea in vedere si consecintele de ordin moral, economic, social si politic care ar putea avea relevanta in situatia respectiva.
(2) Ori de cate ori clientul propune un demers despre care avocatul apreciaza ca va avea consecinte legale negative, acesta va atentiona clientul cu privire la consecinte sau, dupa caz, va putea denunta contractul de asistenta juridica.
Articolul 137
(1) In cazul in care avocatul asista/reprezinta in comun mai multi clienti pe tot parcursul reprezentarii, se va consulta permanent cu fiecare dintre clientii reprezentati in comun in ceea ce priveste deciziile care trebuie adoptate si motivele determinante in adoptarea acestora, astfel incat fiecare client sa poata lua propriile decizii, in baza unor informatii complete.
(2) Avocatul poate initia demersuri pentru o consiliere comuna a partilor aflate in conflict in incercarea de a rezolva relatia dintre clientii respectivi intr-un mod amiabil si profitabil pentru toti.
(3) Reprezentarea comuna nu diminueaza dreptul fiecarui client rezultat din relatia client-avocat. Fiecare dintre clientii reprezentati in comun are dreptul la o reprezentare loiala si diligenta de catre avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului si toate drepturile prevazute de lege pentru cazul fostilor clienti. Intre clientii reprezentati in comun regula confidentialitatii nu se aplica.
Articolul 138
Avocatul poate evalua o situatie cu relevanta pentru clientul sau in folosul unei terte persoane daca:
a)este indreptatit sa considere ca evaluarea este compatibila cu alte aspecte ale relatiei client-avocat;
b)are acceptul clientului.
Articolul 139
(1) Avocatul va oferi clientului o opinie legala onesta cu privire la consecintele de fapt si juridice ale cazului investigat, in limitele informatiilor furnizate de client.
(2) Folosirea de catre client a opiniilor si sfatului avocatului in scopuri ilegale, fara cunostinta avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul responsabil de actiunea si scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat sa se abtina de la asistarea si sfatuirea constienta a unui client in activitati infractionale.
(3) Un avocat este indreptatit sa se retraga imediat si sa renunte la asistarea si reprezentarea clientului in cazul in care actiunile si scopurile clientului, desi aparent legale la inceputul asistentei si/sau a reprezentarii, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infractionale.
Articolul 140
(1) Avocatul are obligatia sa informeze rezonabil clientul in legatura cu situatia curenta a asistentei si reprezentarii si de a raspunde cu promptitudine oricaror solicitari de informare din partea clientului.
(2) Avocatul va explica clientului imprejurarile cauzei, situatia curenta, posibilele evolutii viitoare si eventualele rezultate, in mod rezonabil, corespunzator cu imprejurarile concrete ale cazului.
(3) Avocatul nu este obligat sa informeze clientul in masura in care s-a convenit in prealabil acest lucru. In cazul in care clientul este o persoana juridica, obligatia avocatului este de a informa exclusiv reprezentantii legali sau persoanele expres desemnate in contract in acest scop. Informarea facuta de avocat acestor persoane este considerata o informare valabila a clientului in sensul prezentului articol.
Articolul 141
Avocatul este obligat sa comunice clientului informatiile pe care le detine in legatura cu cazul acestuia, chiar si in situatia in care comunicarea lor ar contraveni interesului sau personal.
Articolul 142
(1) In toate cazurile in care avocatul este insarcinat sa asiste un client el poate sa conduca discutiile doar in prezenta clientului sau ori numai cu acordul acestuia.
(2) In cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, avocatul nu poate angaja discutii cu acesta fara acordul prealabil al confratelui sau.
Articolul 143
(1) Avocatul va tine distinct evidenta bunurilor apartinand clientilor sai sau unor terte parti care i-au fost incredintate in legatura cu exercitarea profesiei.
(2) Fondurile financiare vor fi pastrate in conturi distincte, deschise la o institutie financiara legal constituita si autorizata sa functioneze, potrivit legii.
(3) Evidenta distincta a celorlalte categorii de bunuri va fi pastrata de catre avocat intr-o maniera care sa confere siguranta mentinerii identitatii acestora.
(4) Fondurile financiare nu vor fi in mod obligatoriu pastrate in conturi deschise la institutii financiare atunci cand legea sau o hotarare judecatoreasca permit pastrarea lor intr-o alta modalitate.
(5) Avocatul va tine o evidenta contabila completa a fondurilor financiare si a celorlalte tipuri de bunuri incredintate si va pastra documentele respective pentru o perioada de 10 ani dupa incetarea contractului de reprezentare cu clientul.
(6) In cazul in care primeste fonduri financiare sau alte bunuri care au legatura cu un client ori cu un tert, avocatul este obligat sa ii notifice acestuia, in scris si de indata.
(7) Cu exceptia situatiilor prevazute de lege sau a unei intelegeri cu clientul, avocatul este obligat ca imediat dupa primirea bunurilor sa le predea clientului sau, dupa caz, tertei persoane indreptatite sa le primeasca si, la solicitarea clientului sau a tertei persoane, sa puna la dispozitia acestuia/acesteia evidenta contabila pe care a efectuat-o cu privire la respectivele bunuri.
Articolul 144
Daca exista riscul ca un client sa dea fondurilor detinute de avocat o astfel de destinatie incat avocatul sa nu isi mai poata incasa onorariul cuvenit, avocatul are un drept de retentie asupra acestora pentru acoperirea onorariului datorat. Aceasta prevedere nu da dreptul avocatului sa retina fonduri in scopul de a constrange clientul sa ii accepte pretentiile cu privire la onorariu. Partea de onorariu care face obiectul disputei va trebui in acest caz depozitata intr-un cont special, iar avocatul va trebui sa propuna in cel mai scurt timp clientului solutii pentru aplanarea conflictului privitor la onorariu, in limitele legii si ale statutului profesiei. Partea din fonduri care nu face obiectul niciunei dispute cu clientul trebuie de indata transferata acestuia.
Articolul 145
Avansurile de onorariu si avansurile de cheltuieli care se anticipeaza a fi efectuate de catre avocat in interesul cauzei vor avea acelasi regim ca si bunurile apartinand clientilor pana la momentul in care avocatul va exercita activitatea pentru care a primit avansul de onorariu sau va inregistra cheltuiala care sa justifice avansul platit de client in acest scop, cu exceptia cazului in care clientul le stabileste un alt regim. Indiferent de regimul pe care clientul il stabileste referitor la respectivele sume avansate, acestea vor fi in mod obligatoriu returnate de catre avocat acestuia la incetarea contractului, daca pana la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activitatile pentru care i se platise anticipat onorariu sau nu va fi inregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client in acest sens.
Articolul 146
Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea, cu acordul clientului, sa plaseze lichiditatile incredintate de catre client in conturi bancare purtatoare de dobanzi. Dobanzile se cuvin clientului.
Articolul 147
(1) In afara cazurilor prevazute de lege sau de parti, contractul de asistenta juridica inceteaza prin renuntarea unilaterala a clientului sau, dupa caz, a avocatului.
(2) Incetarea contractului prin renuntarea unilaterala a clientului sau a avocatului nu il exonereaza pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum si pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat in interesul sau.
Articolul 148
(1) Avocatul care este solicitat intr-o cauza in curs de rezolvare trebuie sa verifice daca unul sau mai multi confrati au fost in prealabil angajati.
(2) Avocatul care accepta sa succeada unui confrate trebuie ca, inainte de a se angaja, sa ii aduca la cunostinta aceasta imprejurare.
Articolul 149
(1) In oricare caz de incetare a mandatului avocatul are obligatia sa ia in timp util si in mod rezonabil masuri potrivite pentru apararea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-si angaja un alt avocat, predarea documentelor si a bunurilor la care clientul este indreptatit si instiintarea organelor judiciare.
(2) In cazul in care clientul datoreaza avocatului restante din onorarii si din cheltuielile facute in interesul acestuia, avocatul are drept de retentie asupra bunurilor incredintate, cu exceptia inscrisurilor originale care i-au fost puse la dispozitie.
SUBSECTIUNEA 3: Asistenta judiciara
SUBSECTIUNEA 31: Partea I. Cazurile si conditiile de acordare a asistentei judiciare
Articolul 150

(1) In sensul Legii si al prezentului statut, prin asistenta judiciara se intelege asistenta juridica acordata prin avocat.
(2) Barourile asigura asistenta judiciara:
a)in cauzele penale in care apararea este obligatorie potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala sau potrivit dispozitiilor din legi speciale ori in orice alta situatie in care organul judiciar considera necesara desemnarea unui aparator din oficiu;
b)in orice alte cauze decat cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, in conditiile legii;
c)la solicitarea organelor administratiei publice locale.
(3) In cazuri de exceptie, daca persoana este lipsita de mijloace materiale, iar drepturile ei ar fi prejudiciate prin intarziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenta judiciara gratuita.
Articolul 151
Ca forma a ajutorului public judiciar, asistenta prin avocat cuprinde:
1.asistenta extrajudiciara, care include acordarea de consultatii in vederea initierii ori solutionarii unui litigiu pentru care legea prevede acordarea ajutorului public judiciar sau, dupa caz, in vederea initierii unei proceduri judiciare, arbitrale ori administrativ-jurisdictionale in cazurile prevazute de lege si pregatirea si intocmirea documentelor pentru initierea unei proceduri judiciare, inclusiv a unei proceduri prealabile obligatorii sau facultative, dupa caz;
2.asigurarea reprezentarii si asistentei procesuale in fata instantelor judecatoresti si a altor organe de jurisdictie, in conditiile legii.
Articolul 152
(1) In cazul in care, potrivit art. 11-19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, a fost incuviintata cererea de ajutor public judiciar sub forma asistentei prin avocat, cererea impreuna cu incheierea de incuviintare se trimit de indata decanului baroului din circumscriptia acelei instante.
(2) In termen de 3 zile, de la comunicarea incheierii de incuviintare a cererii de ajutor public judiciar, decanul baroului va desemna un avocat inscris in Registrul de asistenta judiciara pentru a asigura asistenta prin avocat solicitata.
(3) Avocatului desemnat i se va comunica de catre decan instiintarea de numire si copie a incheierii de incuviintare a cererii de ajutor public judiciar, iar beneficiarul ajutorului judiciar va fi instiintat de indata cu privire la numele avocatului desemnat.
(4) In toate cazurile, beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el insusi desemnarea unui anumit avocat, cu consimtamantul acestuia, in conditiile legii.
Articolul 153
(1) Avocatul desemnat sa acorde asistenta juridica conform art. 152 alin. (2) poate refuza exercitarea mandatului primit numai in caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.
(2) Refuzul nejustificat al avocatului desemnat de a acorda asistenta judiciara constituie abatere disciplinara.
(3) Beneficiarul care in mod nejustificat refuza sau renunta la serviciile avocatului desemnat pierde ajutorul public judiciar acordat, fara a mai avea dreptul la o noua cerere de ajutor public judiciar in cauza respectiva.
(4) Decanului baroului ii revine competenta de a aprecia caracterul justificat sau nejustificat al refuzului ori renuntarii.
Articolul 154
(1) La nivelul fiecarui barou se organizeaza serviciul de asistenta judiciara.
(2) Asistenta extrajudiciara se acorda de catre serviciul de asistenta judiciara pe baza unei cereri care va cuprinde urmatoarele mentiuni:
a)obiectul si natura solicitarii;
b)identitatea si codul numeric personal;
c)domiciliul si starea materiala ale solicitantului si ale familiei sale;
d)dovezi privind veniturile solicitantului si ale familiei sale;
e)dovezi cu privire la obligatia de intretinere sau de plata.
(3) Cererea va cuprinde, pe langa mentiunile prevazute la alin. (2), si o declaratie pe propria raspundere a solicitantului in sensul de a preciza daca in cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, iar in caz afirmativ, in ce forma, pentru ce cauza si in ce cuantum. Modelul cererii de acordare a asistentei extrajudiciare este cuprins in anexa nr. XXXII.
(4) Dovada starii materiale a solicitantului se face, in principal, cu urmatoarele documente:
a)adeverinta eliberata de autoritatile competente sau de catre angajator, dupa caz, din care sa rezulte veniturile profesionale ale solicitantului si ale celorlalti membri ai familiei supuse impozitarii, potrivit legii impozitului pe venit, realizate in perioada prevazuta de legislatia privind ajutorul public judiciar ori sumele incasate cu titlu de pensie, indemnizatie de somaj sau asigurari sociale si altele asemenea, incasate in aceeasi perioada;
b)livretul de familie si, dupa caz, certificatele de nastere ale copiilor;
c)certificatul de persoana cu handicap al solicitantului sau al copilului, dupa caz;
d)declaratie pe propria raspundere din care sa reiasa ca solicitantul si ceilalti membri ai familiei nu beneficiaza de alte venituri suplimentare;
e)declaratie pe propria raspundere privind situatia patrimoniala a solicitantului si a familiei sale;
f)declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca solicitantul si/sau celalalt parinte, natural ori adoptiv, ori, dupa caz, o alta persoana careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta sau care a fost numita tutore se ocupa de cresterea si ingrijirea copilului si ca acesta nu este incredintat sau dat in plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public autorizat sau niciunei persoane juridice;
g)dovada eliberata de autoritatile competente privind situatia bunurilor impozabile ale solicitantului sau, dupa caz, ale celorlalti membri ai familiei;
h)alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenta judiciara, potrivit legii,
(5) Cererea insotita de documentele justificative se depune la serviciul de asistenta judiciara si va fi solutionata, in termen de cel mult 15 zile lucratoare de la data inregistrarii, prin decizie de admitere sau respingere, dupa caz,
(6) In cazul admiterii cererii, decizia va cuprinde urmatoarele:
a)denumirea actului;
b)denumirea organului emitent;
c)temeiul legal si de fapt pentru emiterea deciziei;
d)persoana careia i se acorda asistenta extrajudiciara;
e)tipul sau forma asistentei extrajudiciare acordate;
f)data eliberarii, functia si semnatura persoanei care a eliberat actul respectiv.
(7) In baza deciziei de admitere, decanul baroului va desemna un avocat inscris in registrul de asistenta judiciara. Decanul baroului poate desemna un avocat ales de catre persoana careia i se acorda asistenta extrajudiciara, daca avocatul este inscris in registrul de asistenta judiciara, iar avocatul si-a dat acordul pentru numire.
(8) In termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii, decizia prevazuta la alin. (5) va fi comunicata solicitantului.
(9)Decizia de respingere poate fi contestata in termen de 5 zile de la comunicare, la consiliul baroului.
(10)Contestatia prevazuta la alin. (9) va fi solutionata de catre consiliul baroului in regim de urgenta, in prima sedinta a consiliului baroului de dupa data inregistrarii ei.
Articolul 155
Asistenta extrajudiciara nu se acorda in urmatoarele situatii:
a)atunci cand beneficiul adus solicitantului prin acordarea asistentei nu este justificat;
b)atunci cand pretentia este vadit nejustificata, neintemeiata sau inadmisibila;
c)in cazul cetatenilor straini sau al persoanelor juridice straine solicitante, atunci cand legislatia lor nationala nu prevede un tratament similar pentru cetatenii romani;
d)atunci cand solicitantul a fost decazut din dreptul de a beneficia de asistenta judiciara.
Articolul 156
Avocatul care acorda asistenta judiciara nu are dreptul sa primeasca de la beneficiar niciun fel de sume de bani ori alte recompense, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.
SUBSECTIUNEA 32: Partea a II-a. Organizarea activitatii de acordare a asistentei judiciare
Articolul 157
(1) In cadrul U.N.B.R. se organizeaza Departamentul de coordonare a asistentei judiciare, organ cu activitate permanenta, coordonat de un vicepresedinte al U.N.B.R. Structura organizatorica a acestui departament se stabileste prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.
(2) Departamentul de coordonare a asistentei judiciare emite decizii si norme metodologice, in limitele atributiilor conferite prin Lege si in conditiile prezentului statut.
Articolul 158
Departamentul de coordonare a asistentei judiciare exercita, in principal, urmatoarele atributii:
a)desfasoara conducerea metodologica a activitatii de acordare a asistentei judiciare;
b)elaboreaza proiectul Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara;
c)propune sau, dupa caz, avizeaza proiecte de protocoale care se incheie cu autoritatile publice competente in scopul obtinerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara;
d)organizeaza Registrul national de asistenta judiciara pe baza registrelor intocmite de barouri;
e)organizeaza si coordoneaza metodologia de plata a onorariilor pentru asistenta judiciara acordata;
f)efectueaza controlul asistentei judiciare acordate;
g)elaboreaza proiecte de acte normative in domeniul asistentei judiciare, pe care le propune Ministerului Justitiei in vederea promovarii;
h)stabileste impreuna cu Ministerul Justitiei indicii statistici, tine evidenta statistica a sistemului de asistenta judiciara si analizeaza informatiile necesare pentru planificarea si coordonarea corecta a sistemului de asistenta judiciara;
i)colaboreaza cu Ministerul Justitiei pentru buna functionare si planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistenta judiciara;
j)popularizeaza sistemul de asistenta judiciara;
k)stabileste formularistica utilizata de barouri pentru organizarea activitatii de asistenta judiciara si extrajudiciara, in conditiile legii;
l)reprezinta U.N.B.R. in domeniul asistentei judiciare, in cadrul colaborarii internationale in materie, in conditiile legii sau ale prezentului statut.
Articolul 159
In vederea organizarii activitatii de asistenta judiciara, barourile indeplinesc urmatoarele atributii:
a)organizeaza serviciile de asistenta judiciara atat la nivelul fiecarui barou, cat si la sediul fiecarei instante judecatoresti;
b)organizeaza si actualizeaza registrele proprii de asistenta judiciara, pe baza cererilor avocatilor, aprobate de consiliul baroului;
c)desemneaza avocatii inscrisi in registrul de asistenta judiciara pentru acordarea asistentei judiciare, tinand cont de experienta profesionala si de calificarea avocatului, precum si de natura si complexitatea cazului, de desemnarile anterioare si de gradul de angajare al acestuia;
d)efectueaza controlul asupra acordarii asistentei judiciare de catre avocatii din cadrul baroului;
e)organizeaza si executa programe de popularizare a sistemului de asistenta judiciara;
f)indeplinesc orice alte atributii prevazute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara.
Articolul 160
(1) Baroul organizeaza serviciile de asistenta judiciara la sediile tuturor instantelor judecatoresti din judet, in spatii destinate exclusiv desfasurarii acestei activitati, care se pun la dispozitie in mod obligatoriu si cu titlu gratuit de Ministerul Justitiei sau, dupa caz, de autoritatile administratiei locale.
(2) Serviciile de asistenta prevazute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv numit de consiliul baroului si sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, functionarea si atributiile serviciilor de asistenta judiciara se realizeaza potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, in baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara aprobat de Consiliul U.N.B.R.
(3) Consiliul baroului poate decide ca serviciul de asistenta judiciara sa fie condus de un director angajat, pe baza de concurs, prin contract individual de munca.
(4) Pentru ocuparea functiei de director poate candida orice persoana fizica care indeplineste conditiile Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara prevazute in prezentul statut.
Articolul 161
(1) Fiecare barou organizeaza registrul de asistenta judiciara in care sunt inscrisi avocatii ce pot fi desemnati pentru acordarea asistentei judiciare si a asistentei extrajudiciare.
(2) Registrul este public, se pastreaza pe suport hartie si in format electronic si se publica pe pagina web a fiecarui barou.
(3) Actualizarea registrului de asistenta judiciara pentru urmatorul an calendaristic se efectueaza pana la sfarsitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.
(4) In cazuri exceptionale, in registrul de asistenta judiciara pot fi operate modificari si in cursul anului, potrivit procedurii prevazute pentru inscrierea in registru.
(5) U.N.B.R organizeaza Registrul national de asistenta judiciara, constituit din registrele de asistenta judiciara ale tuturor barouri lor.
(6) Registrul national de asistenta judiciara se publica pe pagina web a U.N.B.R si se actualizeaza, in mod automat, odata cu actualizarea datelor din registrul de asistenta judiciara al fiecarui barou.
Articolul 162
(1) Pentru inscrierea in registrul de asistenta judiciara, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte.
(2) Cererea prevazuta la alin. (1) se completeaza conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistentei judiciare din cadrul U.N.B.R.
(3) Inscrierea avocatului in registrul de asistenta judiciara se efectueaza in baza deciziei consiliului baroului.
(4) Consiliul baroului poate, motivat, sa refuze inscrierea in registru sau sa radieze din registrul de asistenta judiciara un avocat in urmatoarele cazuri:
a)daca avocatului solicitant i s-a aplicat o sanctiune disciplinara;
b)daca avocatul este invinuit pentru savarsirea unei infractiuni de drept comun;
c)daca s-a constatat incalcarea repetata a dispozitiilor Legii sau ale prezentului statut ori calitatea inferioara a asistentei judiciare acordate.
(5) Radierea din registrul de asistenta judiciara poate fi dispusa pentru o perioada de un an, iar, daca se constata savarsirea consecutiva a 3 sau a mai multor abateri de la obligatiile prevazute de Lege sau de prezentul statut, radierea se poate dispune pentru o perioada de pana la 3 ani.
(6) Refuzul baroului de inscriere a avocatului solicitant in Registrul de asistenta judiciara, precum si masura radierii pot fi contestate potrivit procedurii prevazute la cap. VI din Lege.
(7) Decizia de radiere din registrul de asistenta judiciara se aduce la cunostinta publicului prin afisare pe pagina web a baroului, precum si pe pagina web a U.N.B.R.
Articolul 163
(1) Pentru asistenta judiciara acordata avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii si volumului activitatii desfasurate, in limitele sumelor stabilite prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. si Ministerul Justitiei.
(2) Prin actul de incuviintare a asistentei judiciare, organul judiciar stabileste si valoarea provizorie a onorariului avocatului.
(3) Dupa acordarea asistentei judiciare, avocatul intocmeste un referat scris cu privire la prestatia avocatiala efectiva, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistentei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmarii organului judiciar, care, in functie de volumul si complexitatea activitatii desfasurate de avocat, precum si in raport cu durata, tipul si particularitatile cauzei, poate dispune mentinerea sau majorarea onorariului stabilit initial.
(4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se inainteaza baroului, in vederea efectuarii formalitatilor prevazute de lege pentru plata onorariilor.
(5) In cazul in care avocatul este sanctionat disciplinar potrivit art. 86 alin. (1) din Lege, acesta nu va primi onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea desfasurata.
(6) Avocatului desemnat i se deconteaza sumele necesare pentru cheltuielile de aparare si pentru deplasarea la locul de detentie sau retinere din alta localitate.
Articolul 164
(1) Plata onorariului pentru asistenta judiciara acordata se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevazute la art. 82 alin. (2) si (3) din Lege, avizate de consiliul baroului.
(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, dupa caz, a remuneratiilor pentru asistenta judiciara se vireaza lunar, intr-un cont distinct deschis de fiecare barou. Respectarea de catre barouri a destinatiei fondurilor astfel virate face si obiect al controlului U.N.B.R., in conditiile stabilite de prezentul statut.
Articolul 165
U.N.B.R. si barourile conlucreaza cu Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instantele judecatoresti, precum si cu parchetele de pe langa acestea, in vederea desfasurarii in bune conditii a activitatii de acordare a asistentei judiciare prevazute de prezenta subsectiune.
Articolul 166
(1) Onorariile pentru asistenta judiciara acordata in oricare dintre formele prevazute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. si Ministerul Justitiei, in conditiile legii.
(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevazute la alin. (1) se asigura potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Pentru cheltuielile curente necesare functionarii serviciilor de asistenta judiciara din cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistenta judiciara fiecare barou isi constituie un fond prin retinerea a 1% din valoarea acestor sume, aprobate si efectiv varsate. Retinerea cotei de 1% se face la achitarea efectiva a onorariului catre avocatul indreptatit.
(4) Onorariile pentru asistenta judiciara acordata in oricare dintre formele prevazute de prezentul capitol la solicitarea organelor administratiei publice locale se acorda din fondurile acestor organe, in limitele sumelor stabilite prin protocolul incheiat de fiecare barou cu acestea. In lipsa protocolului sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevazut la art. 82 alin. (1) din Lege.
Articolul 167
(1) Serviciile de asistenta judiciara vor asigura si apararea gratuita, in cazurile prevazute la art. 71 alin. (2) din Lege, pe baza aprobarii date de catre decanul baroului.
(2) Avocatul delegat pentru asigurarea apararii gratuite are drepturile si obligatiile prevazute de Lege si de prezentul statut in indeplinirea mandatului acordat in interesul beneficiarului gratuitatii, pe care trebuie sa il trateze cu atentia cuvenita oricarui client.
Articolul 168
(1) Acordarea asistentei judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitarii motivate din partea instantei, a organului de urmarire penala, a organului de cercetare penala sau a organului administratiei publice locale, adresata baroului. Acordarea asistentei judiciare se realizeaza exclusiv in baza delegatiei de avocat eliberate de serviciul de asistenta judiciara, conform modelului prevazut in anexa nr. III.
(2) In cazul in care se solicita acordarea asistentei judiciare gratuite de catre organele prevazute la alin. (1), decanul stabileste valoarea onorariului ce va fi suportat de partea care ar cadea in pretentii, avand in vedere natura cauzei si valoarea obiectului material al acesteia.
(3) Prin decizie, decanul poate delega atributiile prevazute la alin. (2) unui consilier al baroului.
(4) Avocatul desemnat sa acorde asistenta judiciara gratuita urmeaza sa isi indeplineasca insarcinarea in conditiile prevazute la art. 82 din Lege, pe baza delegatiei eliberate de barou, conform modelului prevazut in anexa nr. IV.
Articolul 169
Mandatul avocatului desemnat sa acorde asistenta judiciara obligatorie inceteaza in momentul in care partea isi angajeaza un aparator. Dreptul la onorariu al avocatului inlocuit subzista chiar daca mandatul sau a incetat, cuantumul acestuia fiind proportional cu munca prestata.
Articolul 170
Avocatul desemnat sa acorde asistenta judiciara obligatorie are dreptul la onorariu stabilit in conditiile prevazute la art. 85 din Lege, in raport cu natura si cu dificultatea cauzei.
Articolul 171
(1) Serviciile de asistenta judiciara isi desfasoara activitatea in spatiile situate la sediile instantelor, puse la dispozitie de Ministerul Justitiei, in conditiile art. 38 din Lege.
(2) Cheltuielile privind amenajarea si intretinerea spatiilor aflate in situatia prevazuta de art. 38 din Lege sunt suportate in conditiile art. 166 alin. (3) din prezentul statut.
Articolul 172
(1) Asistenta judiciara gratuita acordata poate fi retrasa de catre decanul baroului, daca se dovedeste ca:
a)a fost obtinuta prin frauda;
b)starea de nevoie a solicitantului a incetat sau s-a ameliorat si permite plata onorariului.
(2) In conditiile legii, remuneratia cuvenita avocatului va fi suportata de partea care a obtinut ilicit asistenta judiciara gratuita.
SECTIUNEA 3: Relatiile dintre avocati
SUBSECTIUNEA 1: Confraternitatea si respectul reciproc

Articolul 173
(1) Relatiile dintre avocati sunt bazate pe incredere si respect reciproc si impun un comportament adecvat mentinerii reputatiei profesiei.
(2) Avocatul nu poate comunica autoritatilor jurisdictionale acte, note sau alte documente fara ca acestea sa nu fi fost comunicate avocatului partii adverse, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.
(3) Avocatul nu poate sa divulge sau sa supuna instantelor o propunere de solutionare a cauzei facuta de partea adversa sau de catre avocatul acesteia fara o autorizare expresa din partea avocatului partii adverse.
(4) Avocatul nu trebuie in niciun moment sa prezinte cu buna stiinta o informatie falsa ori sa induca in eroare.
Articolul 174
(1) Avocatul nu poate nici sa pretinda si nici sa accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui tert un onorariu, un comision ori vreo alta compensatie pentru faptul ca a recomandat un avocat unui client sau ca a trimis un client la un avocat.
(2) Avocatul nu poate varsa nimanui un onorariu, un comision si nici vreo alta compensatie in contrapartida pentru ca i-a fost procurat un caz.
(3) Nu intra sub incidenta alin. (1) si (2) cazurile in care in raporturile de conlucrare profesionala se practica onorarii retrocedate pentru incredintarea partiala sau totala a unei cauze.
SUBSECTIUNEA 2: Concurenta profesionala
Articolul 175
(1) Avocatii sunt obligati sa isi exercite activitatea cu buna-credinta, potrivit uzantelor cinstite, cu respectarea intereselor clientilor si a cerintelor concurentei loiale.
(2) Constituie concurenta profesionala neloiala orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea avocatiala. Este considerata ca fiind contrara uzantelor cinstite utilizarea unor mijloace nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe piata ori a afecta pozitia avocatilor concurenti pe piata.
Articolul 176
(1) Este interzisa concurenta neloiala savarsita prin:
a)racolarea de personal, respectiv oferta agresiva de angajare a avocatilor asociati, colaboratori sau salarizati ori a altor angajati-cheie ai unui concurent;
b)racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor persoane;
c)divulgarea, achizitionarea ori folosirea unei informatii confidentiale de catre un avocat sau de catre colaboratori ori angajati ai acestuia, fara consimtamantul detinatorului legitim si intr-un mod contrar uzantelor cinstite;
d)incheierea de contracte prin care un avocat asigura serviciile sale unui client in mod avantajos, fie pentru a concura cu ceilalti avocati prin preturi reduse, fie pentru a determina clientul sa racoleze si alti clienti pentru avocatul in cauza;
e)comunicarea sau raspandirea in public de catre un avocat de afirmatii cu privire la firma sa ori activitatea acesteia, menite sa induca in eroare si sa ii creeze o situatie favorabila in dauna unor concurenti;
f)comunicarea, chiar facuta confidential, sau raspandirea de catre un avocat de afirmatii mincinoase relative la un concurent sau cu privire la serviciile acestuia, afirmatii de natura sa dauneze bunului mers al activitatii avocatului concurent;
g)oferirea, promiterea ori acordarea, mijlocit sau nemijlocit, de daruri ori alte avantaje asociatului, colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca acesta sa divulge informatii confidentiale ori procedeele de lucru, pentru a cunoaste sau a folosi clientela concurentului ori pentru a obtine alt folos pentru sine sau pentru alta persoana in dauna unui concurent;
h)deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela in cadrul functiei detinute anterior la acel avocat;
i)concedierea sau atragerea unor asociati, colaboratori ori salariati ai unui avocat in scopul infiintarii unei entitati concurente care sa capteze clientii acelui avocat sau angajarea asociatilor, colaboratorilor ori a salariatilor unui avocat in scopul dezorganizarii activitatii sale.
(2) Savarsirea unor fapte de concurenta neloiala dintre cele expuse la alin. (1), precum si savarsirea in concurs a mai multor astfel de fapte constituie abatere disciplinara grava pentru toti avocatii participanti.
Articolul 177
Este interzisa, sub sanctiunile prevazute de art. 89 din Lege, savarsirea urmatoarelor fapte de concurenta neloiala:
a)folosirea fara drept a unei firme, denumiri, embleme sau marci de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de un alt avocat sau o alta forma asociativa de exercitare a profesiei;
b)punerea in circulatie de produse, servicii sau publicatii cu continut juridic plagiat, care aduc atingere drepturilor titularului si induc in eroare clientul asupra produsului ori serviciului furnizat;
c)producerea in orice mod, punerea in circulatie, depozitarea, oferirea spre vanzare sau vanzarea unor servicii ori publicatii purtand mentiuni false privind denumirea, firma, emblema sau marca unui avocat ori alte tipuri de proprietate intelectuala, in scopul de a-i induce in eroare pe ceilalti avocati si pe clienti.
Articolul 178
Sunt interzise, sub sanctiunea prevazuta de art. 89 alin. (1) lit. e) din Lege:
a)incheierea intre avocati de acorduri privind impartirea pietei serviciilor profesionale;
b)participarea, in mod concertat, prin oferte trucate, la licitatii sau la orice alte forme de concurs de oferte, pentru achizitionarea de servicii profesionale avocatiale;
c)limitarea sau impiedicarea accesului la clientela si a libertatii exercitarii concurentei profesionale oneste intre avocati.
Articolul 179
Aplicarea sanctiunii disciplinare in cazurile prevazute de art. 176-178 nu exclude dreptul celui prejudiciat la repararea, in conditiile legii, a prejudiciului cauzat.
SECTIUNEA 4: Formele de exercitare a profesiei
SUBSECTIUNEA 1: Dispozitii generale

Articolul 180
(1) Avocatul poate exercita profesia in una dintre urmatoarele forme:
a)cabinet individual;
b)cabinet asociat;
c)societate civila profesionala;
d)societate profesionala cu raspundere limitata.
(2) In cadrul formelor de exercitare prevazute la alin. (1) isi pot exercita profesia si avocati colaboratori, in baza unui contract de colaborare, sau avocati salarizati, in baza unui contract de salarizare in interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii si ale prezentului statut.
Articolul 181
(1) Cabinetele individuale se pot grupa in scopul folosirii in comun a unui patrimoniu profesional si/sau a unor salariati. Fiecare cabinet isi pastreaza individualitatea in raport cu clientii.
(2) Avocatii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenta juridica unor clienti cu interese contrare.
(3) Cabinetele grupate se individualizeaza printr-o denumire specifica ce cuprinde numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma "cabinete de avocat grupate" (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat grupate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat grupate").
(4) Contractul de grupare a cabinetelor individuale de avocati se incheie in forma scrisa, conform anexei nr. XI.
Articolul 182
(1) Avocatul este liber sa opteze si sa isi schimbe in orice moment optiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevazute de Lege.
(2) Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot transforma in oricare dintre formele de exercitare a profesiei prevazute la art. 180 alin. (1), fara a intra in lichidare, cu respectarea prevederilor Legii si ale prezentului statut.
(3) Transformarea se poate realiza separat sau deodata cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat, prin fuziune, absorbtie, divizare totala sau divizare partiala (desprinderea unei parti din patrimoniul de afectatiune profesionala, astfel cum acesta este reflectat in evidentele financiar-contabil ale formei de exercitare a profesiei supuse divizarii partiale).
(4) In cazul transformarii unei forme de exercitare a profesiei, avocatii titulari ai cabinetelor individuale, avocatii asociati ai cabinetelor asociate, ai societatilor civile profesionale si ai societatilor profesionale cu raspundere limitata pot contribui cu titlu de aport la forma de exercitare a profesiei rezultata din transformare cu cota-parte indiviza din patrimoniul de afectatiune profesionala, astfel cum acesta este reflectat in evidentele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transforma, intocmind in acest scop actele financiar-contabile de transfer catre forma de exercitare a profesiei in care au optat sa se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominala reflectata in evidentele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transforma.
(5) In cazul constituirii unei societati profesionale cu raspundere limitata de catre avocati care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, dar fara transformarea acestora din urma in societatea nou-constituita, respectivele forme preexistente de exercitare a profesiei pot sa nu fie supuse lichidarii, daca fiecare din fostii lor titulari, nou-asociati, decid astfel.
(6) In situatia prevazuta in alin. (5), forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul isi inceteaza activitatea profesionala desfasurata in nume propriu pe perioada in care avocatul titular sau, dupa caz, avocatii titulari ai acesteia au calitatea de asociat in societatea profesionala cu raspundere limitata.
(7) In oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul isi va incepe activitatea dupa obtinerea aprobarilor din partea consiliului baroului.
(8) Avocatul este obligat sa instiinteze in scris baroul din care face parte despre orice modificare intervenita in forma de exercitare a profesiei, in cazurile de instrainare prin acte intre vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum si in cazul transformarii ori reorganizarii formelor de exercitare a profesiei in conditiile prevazute in prezentul articol.
Articolul 183
(1) Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse urmatoarelor principii:
a)patrimoniul comun este afectat exclusiv activitatii profesionale si are regimul patrimoniului de afectatiune profesionala;
b)titularul cabinetului individual si avocatul asociat nu pot presta activitati profesionale in afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;
c)avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat in cadrul profesiei;
d)avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat in cadrul profesiei;
e)avocatul salarizat in interiorul profesiei si avocatul colaborator nu pot activa, in aceeasi calitate, in mai multe forme de exercitare a profesiei;
f)avocatul colaborator are dreptul de a avea clientela proprie numai prin intermediul formei de exercitare a profesiei la care colaboreaza si cu conditia informarii corespunzatoare a baroului;
g)avocatul salarizat in interiorul profesiei nu are drept la clientela proprie;
h)obligatia de a comunica de indata baroului, in scris, modificarile privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atat avocatului, cat si titularului cabinetului individual ori coordonatorului cabinetelor asociate, societatilor civile profesionale sau al societatilor profesionale cu raspundere limitata;
i)formele de exercitare a profesiei se individualizeaza prin denumire, conform prevederilor Legii si ale prezentului statut. In cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se pot utiliza, la alegere, denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate.
(2) In cazul societatilor civile profesionale si al societatilor profesionale cu raspundere limitata, conventia de instrainare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, incheiata in conditiile prevazute de Lege, are ca obiect exclusiv parti detinute de asociati.
(3) In toate cazurile de instrainare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, contractele incheiate de transmitator cu avocatii stagiari raman in fiinta pe durata convenita si se preiau de catre dobanditor, daca in persoana acestuia se verifica conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut,
Articolul 184
Intre formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesionala. Conventia de conlucrare profesionala se inregistreaza la barou. Regulile privind publicitatea profesionala prevazute in prezentul statut se aplica in mod corespunzator.
Articolul 185
(1) Toate neintelegerile dintre avocati privind formele de exercitare a profesiei se rezolva pe cale amiabila; in cazul in care neintelegerile nu se solutioneaza pe cale amiabila, avocatul este obligat sa ceara concilierea decanului baroului, in conditiile prevazute de prezentul statut.
(2) Daca prin conciliere nu se stinge litigiul dintre parti, avocatul este obligat sa recurga la arbitrajul reglementat in prezentul statut. Arbitri pot fi numai avocatii definitivi din baroul respectiv, cu cel putin 10 ani vechime in profesie.
(3) Oficiul de arbitrare este gratuit.
(4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fara o justificare intemeiata.
(5) Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar, daca cererea este justificata, decanul va desemna un alt arbitru.
Articolul 186
Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzisa angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare.
Articolul 187
(1) Cererea de inregistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere, incetare sau lichidare a formei de exercitare a profesiei se depune la barou. Cererea va fi insotita in mod obligatoriu de copie a tuturor inscrisurilor doveditoare.
(2) Cererea se solutioneaza de catre consiliul baroului potrivit Legii.
(3) Consiliul baroului poate delega un consilier sa verifice conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut cu privire la solutionarea cererilor.
(4) Cererea poate fi respinsa in cazul in care se incalca dispozitiile Legii si ale prezentului statut.
(5) Cererea de exercitare a profesiei in asociere cu un avocat aflat intr-o situatie de interdictie a dreptului de exercitare a profesiei va fi analizata in raport cu prevederile legii care reglementeaza interdictia si ale prezentului statut.
Articolul 188
(1) Conventiile de colaborare incheiate de avocat potrivit art. 7 din Lege vor asigura independenta profesionala, patrimoniala si deontologia profesiei de avocat. Verificarea indeplinirii acestor conditii este de competenta consiliului baroului.
(2) In desfasurarea activitatilor prevazute la art. 3 din Lege, avocatul decide unilateral alegerea notarilor publici, expertilor, traducatorilor, executorilor judecatoresti si a altor specialisti cu care poate sa colaboreze.
(3) Colaborarile avocatului in conditiile art. 7 din Lege se vor desfasura cu respectarea de catre avocat a prevederilor Legii si ale prezentului statut.
Articolul 189
Decizia poate fi atacata la Consiliul U.N.B.R. de catre persoana interesata, in termen de 15 zile de la comunicare.
SUBSECTIUNEA 2: Cabinetul individual de avocat
Articolul 190
(1) In cabinetul individual de avocat isi exercita profesia un avocat definitiv titular, singur sau impreuna cu avocati colaboratori. Cabinetul individual de avocat se infiinteaza in baza actului de infiintare a cabinetului individual de avocat inregistrat la barou si intocmit conform anexei nr. XXVIII.
(2) Relatiile dintre avocatul titular al cabinetului individual si avocatii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare incheiat in forma scrisa. Contractul va cuprinde, in mod obligatoriu, mentiunile prevazute in anexa nr. IX.
Articolul 191
(1) Cabinetul individual este individualizat prin denumire, care cuprinde numele avocatului titular, urmat de sintagma "cabinet de avocat" (exemplu: "ION IONESCU - Cabinet de avocat" sau "I. IONESCU - Cabinet de avocat").
(2) Denumirea poate figura pe firma cabinetului si se utilizeaza in actele profesionale, cu respectarea prevederilor prezentului statut.
(3) Denumirea cabinetului poate fi pastrata si dupa decesul titularului, cu acordul tuturor mostenitorilor celui decedat, exprimat in forma autentica.
(4) Dobanditorul denumirii transmise conform alin. (3) va proceda la instiintarea baroului si este indrituit sa informeze publicul referitor la schimbarea intervenita cu privire la titularul cabinetului.
SUBSECTIUNEA 3: Cabinetele asociate de avocati
Articolul 192
(1) Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei. Asocierea nu poate restrange drepturile avocatilor asociati si nici nu poate aduce atingere drepturilor si obligatiilor aferente patrimoniului de afectatiune profesionala al fiecarui cabinet intrat in asociere.
(2) Avocatii din cabinetele asociate intra in relatii cu clientii in numele asocierii din care fac parte.
(3) Cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare.
(4) Un cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau un client daca unul dintre cabinetele asociate se opune in mod justificat.
Articolul 193
(1) Cabinetele asociate de avocati se individualizeaza prin denumire, care cuprinde numele tuturor titularilor, urmate de sintagma "cabinete de avocat asociate" (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat asociate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat asociate").
(2) Dispozitiile art. 191 alin. (2)-(4) se aplica in mod corespunzator.
Articolul 194
Dispozitiile art. 192 si 193 se aplica in mod corespunzator si in cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civila profesionala. In acest caz, denumirea asocierii va cuprinde denumirea societatii civile profesionale, urmata de denumirea cabinetului individual asociat si de sintagma "in asociere" (exemplu: "ION IONESCU - Societate civila de avocati, ION POPESCU - Cabinet de avocat - in asociere").
Articolul 195
Conventiile de asociere prevazute la art. 192 si 194 se incheie in forma scrisa si vor cuprinde, in mod obligatoriu, mentiunile din anexa nr. XXIX, aplicate in mod corespunzator.
SUBSECTIUNEA 4: Societatea civila profesionala
Articolul 196
(1) Societatea civila profesionala este constituita din 2 sau mai multi avocati definitivi, care contribuie in natura si/sau in numerar la constituirea unui patrimoniu de afectatiune in vederea desfasurarii activitatii profesionale. Ceilalti avocati activeaza in cadrul societatii civile profesionale fie in calitate de avocati colaboratori, fie in calitate de avocati salarizati in cadrul profesiei.
(2) Raportul juridic civil se naste intre client si societatea civila profesionala, serviciile profesionale urmand sa fie indeplinite de oricare dintre avocatii desemnati de avocatul coordonator, fara a se cere optiunea clientului, cu exceptia situatiei in care serviciile profesionale constau in asistenta si reprezentare juridica la instante, parchete, organe de cercetare penala sau alte autoritati, cand in contractul de asistenta juridica se mentioneaza numele avocatului desemnat ori acceptat de client, precum si dreptul sau interdictia de substituire a acestuia.
(3) Pentru litigiile nascute din desfasurarea activitatii profesionale, societatea civila profesionala poate sta in judecata ca reclamant sau parat, chiar daca nu are personalitate juridica.
Articolul 197
(1) Societatea civila profesionala se individualizeaza printr-o denumire specifica, cuprinzand numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma "societate civila de avocati" (exemplu: "ION IONESCU - Societate civila de avocati" sau "IONESCU, POPESCU - Societate civila de avocati").
(2) Dispozitiile art. 191 alin. (2)-(4) se aplica in mod corespunzator.
Articolul 198
(1) Contractul de societate civila profesionala si statutul acesteia sunt incheiate in forma scrisa intre avocatii asociati, potrivit legii civile si cu respectarea anexelor nr. XII si XIII.
(2) Societatea civila profesionala de avocati se poate reorganiza prin absorbtie, fuziune, divizare totala sau divizare partiala (desprindere).
(3) Divizarea se realizeaza prin impartirea patrimoniului de afectatiune profesionala intre una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care exista sau care iau astfel fiinta.
(4) Societatea civila profesionala nu inceteaza in situatia divizarii partiale (desprindere) in cazul in care o parte din patrimoniul sau de afectatiune profesionala se desprinde si se transmite catre o alta forma de exercitare a profesiei de avocat, care exista sau care ia astfel fiinta.
SUBSECTIUNEA 5: Societatea profesionala cu raspundere limitata
Articolul 199
(1) Societatea profesionala cu raspundere limitata este constituita din 2 sau mai multi avocati definitivi, aflati in exercitiul profesiei, are personalitate juridica si un patrimoniu propriu de afectatiune destinat exercitarii profesiei de avocat.
(2) In sensul prevederilor prezentului statut, patrimoniul propriu de afectatiune este alcatuit din bunurile corporale, in numerar sau in natura, si cele incorporale, reprezentand capitalul social, precum si din cele dobandite de societate, cu orice titlu, pe durata functionarii sale. Aportul in industrie constand in activitatea profesionala a avocatului asociat este luat in considerare numai in raporturile dintre asociati.
(3) Obligatiile si raspunderea societatii profesionale cu raspundere limitata sunt garantate cu patrimoniul de afectatiune. Avocatii asociati care isi exercita profesia in cadrul societatii profesionale cu raspundere limitata raspund personal in limita aportului social al fiecaruia.
(4) Societatea profesionala cu raspundere limitata va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat, in conditiile art. 3 din Lege.
(5) Activitatea profesionala se realizeaza de catre avocatii asociati, avocati colaboratori si avocati salarizati in interiorul profesiei.
Articolul 200
(1) Societatea profesionala cu raspundere limitata se individualizeaza printr-o denumire specifica, cuprinzand numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma "societate profesionala de avocati cu raspundere limitata" (exemplu: "ION IONESCU - Societate profesionala de avocati cu raspundere limitata" sau "IONESCU, POPESCU - Societate profesionala de avocati cu raspundere limitata").
(2) Dispozitiile art. 191 alin. (2)-(4) se aplica in mod corespunzator.
Articolul 201
(1) Actul constitutiv si statutul societatii profesionale cu raspundere limitata sunt incheiate in forma scrisa, cu respectarea modelului prevazut in anexele nr. XIV si XV. Actul constitutiv se incheie in forma autentica daca printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla si un bun imobil.
(2) Statutul societatii profesionale cu raspundere limitata va cuprinde:
a)numele si prenumele, numele purtate anterior, codul numeric personal, locul si data nasterii si domiciliul asociatilor;
b)data dobandirii calitatii de avocat si data definitivarii in profesie a avocatilor asociati;
c)denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;
d)capitalul social, integral varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in industrie, in bani sau in natura ori in clientela, si a valorii aporturilor, in industrie, in natura sau in clientela, precum si a modului evaluarii lor; aportul in numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului in lei al sumei de 3.000 de euro;
e)numarul 01si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau, respectiv participarea la beneficii si pierderi a fiecarui asociat;
f)asociatii coordonatori care reprezinta si administreaza societatea, impreuna cu puterile ce li s-au conferit; daca sunt mai multi administratori si ei formeaza un consiliu de coordonare, se vor preciza regulile de organizare si functionare ale acestui organism;
g)reguli privind transmiterea partilor sociale si conditiile de retragere a asociatilor;
h)durata societatii;
i)modul de transformare, reorganizare, dizolvare si lichidare, inclusiv cu privire la situatia clientelei.
(3) Actul constitutiv si statutul societatii profesionale cu raspundere limitata, incheiate in conditiile Legii si ale prezentului statut, sunt guvernate de legea civila.
(4) Orice modificare a actului constitutiv si/sau a statutului societatii profesionale cu raspundere limitata se poate face numai in scris, cu respectarea Legii si a prezentului statut.
Articolul 202
(1) Societatea profesionala cu raspundere limitata dobandeste personalitate juridica la data inregistrarii ei la barou, in baza deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul sau principal.
(2) Dovada personalitatii juridice in raporturile cu tertii se va face in baza unui certificat de inregistrare, intocmit conform anexei nr. XVI.
(3) Baroul va tine registrul de evidenta a societatilor profesionale cu raspundere limitata, care are caracter public. Modelul acestuia este prevazut in anexa nr. XXX.
Articolul 203
Pot avea calitatea de asociati 2 sau mai multi avocati definitivi si aflati in exercitiul profesiei, indiferent daca detin sau nu ori daca apartin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei, inscrisi in acelasi barou ori in barouri diferite. In acest caz societatea isi va stabili sediul principal in circumscriptia unuia dintre barourile de apartenenta a unuia dintre asociatii fondatori. Actul constitutiv al unei asemenea societati se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul principal al societatii. Actul constitutiv se va transmite, exclusiv in scop de informare, si catre toate barourile unde sunt inscrisi asociati ai societatii profesionale cu raspundere limitata, altii decat acela sau aceia care sunt inscrisi in tabloul avocatilor baroului de la sediul principal al societatii.
Articolul 204
(1) Capitalul social al societatii profesionale cu raspundere limitata, reprezentand echivalentul in lei a minimum 10.000 euro, se va varsa la momentul constituirii societatii. Consiliul baroului unde va fi inregistrata societatea este obligat sa verifice varsarea integrala a capitalului social si, daca este cazul, evaluarea aporturilor in industrie, in natura sau in clientela.
(2) Nu va putea fi inregistrata de catre niciun barou o societate profesionala cu raspundere limitata decat in conditiile varsarii integrale a capitalului social.
(3) Clientela apartine societatii profesionale cu raspundere limitata, si nu avocatilor care au calitatea de asociati.
(4) In cazul transmiterii partilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societati profesionale cu raspundere limitata, toate bunurile impreuna cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse drept contributie cu titlu de aport la capitalul societatii de catre respectivul asociat raman proprietatea societatii, daca prin lege, actul constitutiv sau statutul societatii nu se prevede altfel.
(5) Prevederile art. 192 alin. (2)-(4) se aplica in mod corespunzator.
Articolul 205
(1) Societatea profesionala cu raspundere limitata este condusa de adunarea generala a asociatilor. Activitatea executiva este condusa de unul sau mai multi avocati coordonatori alesi de majoritatea avocatilor asociati.
(2) Adunarea generala se convoaca de catre oricare dintre asociati, prin orice mijloace care sa poata proba realizarea convocarii.
(3) Adunarea generala se va intruni la sediul principal al societatii sau, cu acordul unanim al asociatilor, in orice alt loc.
Articolul 206
(1) Hotararile adunarii generale se iau prin votul asociatilor reprezentand majoritatea partilor sociale, cu exceptia cazurilor prevazute in prezentul statut.
(2) Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociatilor.
Articolul 207
(1) Competentele si puterile asociatului coordonator sau, dupa caz, ale asociatilor coordonatori vor fi stabilite prin actul constitutiv si statutul societatii.
(2) Mandatul asociatului coordonator sau, dupa caz, al asociatilor coordonatori este de 2 ani, daca in statutul societatii nu se prevede o durata mai mare
Articolul 208
Asociatii societatii profesionale cu raspundere limitata pot hotari numirea unor cenzori sau a unui auditor.
Articolul 209
(1) Asociatul care intentioneaza sa transmita partile sociale pe care le detine intr-o societate profesionala cu raspundere limitata este obligat sa notifice aceasta intentie, cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, tuturor celorlalti asociati, indicand persoana sau persoanele carora doreste sa le transmita respectivele parti sociale si pretul.
(2) Transmiterea catre terti poate fi efectuata oricand, cu acordul unanim, exprimat in scris, al celorlalti asociati sau daca in termenul prevazut la alin. (1) niciun asociat nu si-a exercitat dreptul de preemtiune.
(3) Dreptul de preemptiune la dobandirea partilor sociale ale societatii cu privire la care exista intentia de instrainare apartine asociatilor ramasi in societate. Acesta urmeaza sa fie exercitat proportional cu cota de capital detinuta de fiecare dintre asociatii ramasi si care intentioneaza sa dobandeasca respectivele parti sociale.
Articolul 210
(1) Asociatul se poate retrage oricand din societate, cu conditia de a notifica, in scris, celorlalti asociati si baroului din care face parte intentia de retragere, cu cel putin 3 luni inainte.
(2) La implinirea termenului prevazut in notificare, consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operand modificarile corespunzatoare in evidentele sale.
(3) In caz de retragere, desocotirea dintre asociati se face in mod amiabil, tinandu-se seama de prevederile din statutul societatii. In caz de neintelegere sunt aplicabile dispozitiile privind arbitrajul din prezentul statut.
Articolul 211
Daca, din orice motive, in societate ramane un singur asociat, acesta nu poate detine aceasta calitate mai mult de 3 luni. In situatia in care societatea nu este transformata in cabinet individual, aceasta se dizolva de drept si intra in lichidare.
SECTIUNEA 5: Modalitatile de exercitare a profesiei
SUBSECTIUNEA 1: Dispozitii generale

Articolul 212
Modalitatile de exercitare a profesiei de avocat sunt:
a)avocat titular al cabinetului individual;
b)avocat asociat in cadrul cabinetelor asociate;
c)avocat asociat in cadrul societatii civile profesionale de avocati;
d)avocat asociat in cadrul societatii profesionale cu raspundere limitata;
e)avocat colaborator;
f)avocat salarizat in interiorul profesiei.
Articolul 213
Avocatul exercita profesia de avocat, la alegere, numai in una dintre modalitatile prevazute la art. 212, cu respectarea prevederilor art. 180.
SUBSECTIUNEA 2: Avocatul titular al cabinetului individual
Articolul 214
(1) Intr-un cabinet individual exista un singur avocat titular, care poate exercita profesia singur sau impreuna cu avocati colaboratori.
(2) In situatia in care cabinetele individuale se asociaza, inceteaza calitatea de avocat titular al cabinetului individual si se dobandeste calitatea de avocat asociat. La incetarea asocierii, ca o consecinta a incetarii formei de exercitare a profesiei (cabinetele asociate de avocati), inceteaza calitatea de avocat asociat si se redobandeste calitatea de avocat titular al cabinetului individual.
SUBSECTIUNEA 3: Avocatul asociat
Articolul 215
Dobandeste calitatea de avocat asociat, dupa caz:
a)avocatul titular al cabinetului individual care se asociaza potrivit art. 5 alin. (3) din Lege;
b)avocatul asociat intr-o societate civila profesionala;
c)avocatul asociat intr-o societate profesionala cu raspundere limitata;
d)avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformarii ori reorganizarii formei de exercitare a profesiei careia i-a apartinut in calitate de avocat titular al cabinetului individual sau in cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat intr-o societate civila profesionala.
SUBSECTIUNEA 4: Avocatul colaborator
Articolul 216
(1) Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacra activitatea sa unei forme de exercitiu al profesiei de avocat.
(2) Contractul de colaborare se incheie in forma scrisa intre avocatul colaborator si titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde in mod obligatoriu mentiunile din anexa nr. IX, precum si clauze de formare profesionala initiala, daca avocatul colaborator este stagiar. Orice clauza contrara legii sau prezentului statut este socotita nescrisa.
Articolul 217
(1) Avocatul colaborator nu are dreptul dea avea clientela personala in afara formei de exercitare a profesiei la care colaboreaza.
(2) Orice client personal trebuie adus la cunostinta avocatului titular/coordonator al formei de exercitare a profesiei la care avocatul colaborator isi desfasoara activitatea.
(3) Lucrarile profesionale efectuate pentru clientela personala a avocatului colaborator se vor efectua prin intermediul formei de exercitare a profesiei, iar in contractul de asistenta juridica se va mentiona expres caracterul de "client personal" al avocatului colaborator.
(4) Rezultatele financiare obtinute de avocatul colaborator din contractele incheiate pentru clientii personali (onorariile) vor fi incasate integral sau partial de avocatul colaborator, dupa caz, in raport cu clauzele contractului de colaborare, fara a se afecta in niciun mod cuantumul retrocedarilor lunare de onorarii, prevazute in contractul de colaborare.
(5) Titularii sau avocatii coordonatori ai formelor de exercitare a profesiei sunt obligati sa permita avocatului colaborator tratarea clientelei personale, in conditiile prevazute in contractul de colaborare.
(6) Pentru clientela personala si activitatea desfasurata in cadrul asistentei judiciare a baroului, avocatul colaborator va utiliza stampila personala, aprobata de forma de exercitare a profesiei, pe care se inscriptioneaza mentiunea "avocat colaborator". Stampila personala a avocatului colaborator poate fi confectionata si utilizata numai cu acordul formei de exercitare a profesiei, cu respectarea prevederilor anexei nr. XXI, care se aplica in mod corespunzator.
(7) In activitatea desfasurata pentru clientela personala, avocatul colaborator este raspunzator personal fata de client si are obligatia de a nu prejudicia forma de exercitare a profesiei careia avocatul colaborator ii apartine. In acest scop, in contractul de colaborare se poate prevedea ca, pentru tratarea clientelei proprii prin forma de exercitare a profesiei, avocatul colaborator sa incheie o asigurare de raspundere civila profesionala pentru acoperirea eventualelor prejudicii aduse formei de exercitare a profesiei careia ii apartine si care sa precizeze cuantumul riscului asigurat, distincta de asigurarea pentru raspundere profesionala prevazuta de art. 42 din Lege.
(8) Pentru activitatea desfasurata in cadrul asistentei judiciare a baroului, avocatul colaborator va pastra rezultatele financiare obtinute.
Articolul 218
(1) In lipsa unor dispozitii contractuale mai favorabile, contractul de colaborare poate fi denuntat de oricare dintre parti, prin instiintarea celeilalte/celorlalte parti cu cel putin 3 luni inainte. In cazul in care contractul este incheiat cu un avocat stagiar, vor fi respectate dispozitiile din prezentul statut privind formarea profesionala initiala.
(2) Desocotirea intre parti in cazul denuntarii unilaterale a contractului se va realiza potrivit contractului de colaborare.
SUBSECTIUNEA 5: Avocatul salarizat in interiorul profesiei
Articolul 219
(1) Salarizarea in interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacra activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei careia ii este subordonat in legatura cu determinarea conditiilor concrete de munca.
(2) Avocatul salarizat in interiorul profesiei nu are dreptul la clientela proprie.
(3) Contractul de salarizare in interiorul profesiei se incheie in forma scrisa intre avocatul salarizat si titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde in mod obligatoriu mentiunile cuprinse in anexa nr. X, precum si clauze de formare profesionala initiala, daca avocatul salarizat este stagiar. Orice clauza contrara legii sau prezentului statut este socotita nescrisa.
(4) Dispozitiile art. 218 se aplica in mod corespunzator.
CAPITOLUL IV: Integritatea profesiei de avocat
SECTIUNEA 1: Drepturile si indatoririle avocatilor
SUBSECTIUNEA 1: Drepturile avocatului

Articolul 220
(1) Avocatul inscris in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei are dreptul sa exercite activitatile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic si regulamentului baroului din care face parte.
(2) Persoana primita in profesia de avocat nu poate exercita profesia decat dupa emiterea deciziei de primire in barou si inscrierea in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei.
Articolul 221
(1) Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica, in conformitate cu dispozitiile prezentului statut. Contractul prevede in mod expres obiectul si limitele mandatului primit, precum si onorariul stabilit.
(2) In lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate sa efectueze orice act specific profesiei pe care il considera necesar pentru promovarea drepturilor si intereselor legitime ale clientului.
Articolul 222
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sa isi stabileasca sediul profesional numai in circumscriptia baroului in care este inscris in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei oricare dintre avocatii titulari sau asociati.
(2) Avocatul isi exercita profesia la sediul principal, la sediile secundare, precum si la biroul/birourile de lucru avizat/avizate de consiliul baroului.
(3) Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multor birouri de lucru in orice localitate din circumscriptia sa.
Articolul 223
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sa isi stabileasca sedii secundare in circumscriptiile barourilor din care nu fac parte.
(2) Infiintarea sediilor secundare se aproba, la cerere, de consiliul baroului in circumscriptia caruia urmeaza sa se deschida sediul secundar. Cererea va mentiona: forma de exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocatii care isi vor desfasura activitatea la sediul secundar si vechimea acestora in profesie.
(3) Decizia de aprobare a cererii de infiintare a sediului secundar se comunica baroului de la sediul principal.
(4) Decizia de respingere a cererii de infiintare a sediului secundar poate fi atacata la Consiliul U.N.B.R., in termen de 15 zile de la comunicare.
(5) In urma aprobarii cererii de infiintare a sediului secundar, avocatul/avocatii va/vor achita taxa de inscriere si contributia la bugetul baroului pe raza caruia functioneaza sediul secundar, separat de taxele platite la baroul la care isi are/au sediul principal. Contributia la fondul Casei de Asigurari a Avocatilor, denumita in continuare C.A.A., se achita de fiecare membru al C.A.A, la filiala C.A.A. de pe langa baroul la care este inscris sediul principal.
(6) In cazul acelor forme de exercitare a profesiei de avocat a caror activitate se desfasoara preponderent in circumscriptia unui barou situat pe raza unei alte curti de apel decat aceea in care se afla situat sediul lor principal, stabilirea unui sediu secundar in circumscriptia celui dintai barou este obligatorie. Nerespectarea acestei obligatii constituie abatere disciplinara grava. In sensul dispozitiilor prezentului alineat, o activitate va fi considerata a fi desfasurata preponderent pe raza altui barou daca aceasta genereaza majoritatea angajamentelor profesionale incheiate in decursul unui semestru calendaristic de catre respectiva forma de exercitare a profesiei. In acest caz, forma de exercitare a profesiei are obligatia de a solicita aprobarea deschiderii sediului secundar in termen de cel mult 15 zile de la inceperea urmatorului semestru.
Articolul 224
Avocatul are dreptul sa refuze contactul cu clientul in prezenta reprezentantului organului de urmarire penala sau de cercetare penala ori a oricarei autoritati publice, precum si in cazul in care exista sau are cunostinta de existenta unui sistem de control al contactului cu clientul.
Articolul 225
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sa utilizeze stampila, pe care o vor aplica pe actele emise. Stampila va cuprinde obligatoriu urmatoarele mentiuni: "Uniunea Nationala a Barourilor din Romania", baroul din care avocatul face parte si denumirea formei de exercitare a profesiei, potrivit modelului prevazut in anexa nr. XXI.
(2) Actele oricarei forme de exercitare a profesiei poarta antet, care va contine: denumirea acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru si, dupa caz, telefonul, telefaxul, adresa de internet si de e-mail, compunerea nominala a membrilor acesteia, mentiuni privind raporturile de conlucrare si asociere profesionala.
(3) Avocatii pot utiliza parafa profesionala. Aceasta va cuprinde denumirea formei de exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele si prenumele avocatului, precum si mentiunea "avocat stagiar" sau "avocat definitiv", dupa caz, potrivit anexei nr. XXIII.
(4) Pentru actele intocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege se aplica parafa al carei model este prevazut in anexa nr. XXIV.
SUBSECTIUNEA 2: Recuperarea capacitatii de munca
Articolul 226
(1) Avocatul are dreptul la recuperarea capacitatii de munca prin una sau mai multe perioade de repaus in fiecare an. In perioada de repaus avocatul nu presteaza activitatile sale profesionale obisnuite.
(2) Fiecare forma de exercitare a profesiei este libera sa stabileasca perioadele de repaus anual pentru fiecare avocat care activeaza in cadrul sau.
(3) Fiecare forma de exercitare a profesiei are obligatia de a notifica in prealabil baroului in tabloul caruia este inscrisa, prin orice forma de comunicare care permite confirmarea expedierii, inceperea si durata estimata a fiecarei perioade de repaus pentru fiecare avocat, in scopul evidentei.
(4) Cheltuielile cu recuperarea capacitatii de munca efectuate de avocat includ, nelimitativ, costurile transportului, cazarii, meselor, tratamentului de refacere etc. Toate aceste cheltuieli sunt necesare pentru exercitarea corespunzatoare a profesiei si sunt deductibile in conditiile legii.
(5) Daca prin prevederile contractului de asistenta juridica s-a acordat avocatului dreptul de a fi substituit, in perioadele de repaus anual avocatul are obligatia sa asigure substituirea sa pentru acele activitati profesionale care nu sufera amanare sau pentru cele in legatura cu care amanarea prejudiciaza interesele clientului.
SUBSECTIUNEA 3: Indatoririle avocatului
Articolul 227
(1) Exercitiul liber al profesiei, demnitatea, constiinta, independenta, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatetea, moderatia, tactul si sentimentul de confraternitate sunt principii esentiale ale profesiei de avocat si constituie indatoriri ale acesteia.
(2) Avocatul este obligat sa respecte aceste principii in activitatea sa profesionala, precum si in viata privata.
Articolul 228
(1) Sediul profesional si celelalte spatii in care avocatul isi desfasoara activitatea profesionala trebuie sa asigure pastrarea secretului profesional.
(2) Secretul profesional vizeaza toate informatiile si datele de orice tip, in orice forma si pe orice suport, furnizate avocatului de catre client in scopul acordarii asistentei juridice si in legatura cu care clientul a solicitat pastrarea confidentialitatii, precum si orice documente redactate de avocat care contin sau se fundamenteaza pe informatiile ori datele furnizate de client in scopul acordarii asistentei juridice si a caror confidentialitate a fost solicitata de client.
(3) In scopul asigurarii secretului profesional, avocatul pastreaza lucrarile numai la sediul profesional sau in spatiile avizate in acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat si in locuinta avocatului.
(4) Actele si lucrarile cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are obligatia sa se opuna perchezitionarii domiciliului, a sediului profesional principal, secundar si a biroului de lucru, precum si perchezitiei corporale, cu privire la actele sau lucrarile cu caracter profesional aflate in locurile sus-mentionate ori asupra sa.
(5) Avocatul este obligat sa se opuna si ridicarii inscrisurilor si bunurilor constand in acte si lucrari cu caracter profesional, daca nu sunt indeplinite conditiile art. 35 din Lege. Avocatul are obligatia ca, de indata, sa il incunostinteze despre cele intamplate pe decanul baroului.
Articolul 229
(1) Avocatul este obligat sa studieze temeinic cauzele ce i-au fost incredintate, sa se prezinte la fiecare termen stabilit de instantele de judecata, de organele de urmarire penala sau de alte institutii si sa manifeste constiinciozitate si probitate pentru indeplinirea mandatului incredintat.
(2) Avocatul nu este obligat sa motiveze refuzul preluarii unui caz ce se propune a-i fi incredintat, daca acesta nu corespunde crezului sau profesional, cu exceptia dosarelor repartizate obligatoriu sau a gratuitatilor. Pentru acelasi motiv, avocatul poate denunta unilateral o prestatie in curs de executare deja angajata.
(3) Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintelor de judecata si sa pledeze cu demnitate. Avocatului ii este interzis sa foloseasca expresii care ar putea leza instanta si participantii la proces, atat in sedinta de judecata, cat si in afara acesteia.
(4) Ori de cate ori este necesar, in raport cu natura si cu dificultatea cauzei, avocatul are obligatia sa depuna note de sedinta sau concluzii scrise, din proprie initiativa ori la cererea instantei de judecata.
Articolul 230
(1) Avocatul are obligatia sa acorde, atunci cand este desemnat, asistenta juridica gratuita. Avocatul inscris in registrul de asistenta judiciara are obligatia, atunci cand este desemnat, sa acorde asistenta judiciara in formele prevazute de art. 71 alin. (1) din Lege.
(2) Cauzele vor fi repartizate cu precadere avocatilor stagiari si tinerilor avocati, cu respectarea competentei profesionale prevazute de Lege. Refuzul nejustificat de a acorda asistenta juridica gratuita constituie abatere disciplinara, comisia de disciplina urmand a fi sesizata in conditiile dispozitiilor art. 277-287.
(3) Avocatii pensionari care continua activitatea nu se pot inscrie in registrul de asistenta judiciara.
Articolul 231
(1) Avocatul are obligatia sa se asigure pentru raspunderea profesionala, in temeiul art. 42 din Lege.
(2) Prin raspundere profesionala se intelege acoperirea daunelor efective suferite de client si rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut si a regulilor deontologice.
(3) Asigurarea de raspundere profesionala cu caracter minim obligatoriu se incheie cu respectarea urmatoarelor reguli:
a)avocatul stagiar se asigura pentru un risc asigurat in valoare de minimum 3.000 euro anual;
b)avocatul definitiv se asigura pentru un risc asigurat in valoare de minimum 6.000 euro anual.
(4) Asigurarea pentru raspundere profesionala va fi incheiata cel mai tarziu pana la data de 15 decembrie a anului anterior celui pentru care se incheie si va fi in mod obligatoriu reinnoita anual. Polita de asigurare, a carei copie este certificata de avocat, va fi depusa la secretariatul baroului cel mai tarziu la data de 28 decembrie a fiecarui an.
(5) Societatea civila profesionala si societatea profesionala cu raspundere limitata pot incheia asigurare profesionala in care sa fie cuprinsi toti avocatii care isi exercita profesia in calitate de asociati, colaboratori sau salarizati in interiorul profesiei.
(6) Primele de asigurare profesionala achitate de avocat sau de formele de exercitare a profesiei reprezinta cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal in curs, in conditiile legii.
(7) Neindeplinirea obligatiilor prevazute in prezentul articol atrage neinscrierea in tabloul anual al avocatilor cu drept de exercitare a profesiei.
Articolul 232
(1) Avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligatia sa participe la sedintele acestora.
(2) Avocatul are obligatia sa participe la activitatile hotarate de consiliul baroului si aduse la cunostinta prin convocare sau prin anunturi afisate la sediile instantelor din circumscriptia baroului respectiv.
(3) Absenta nejustificata de la activitatile prevazute la alin. (1) si (2) constituie abatere disciplinara grava.
Articolul 233
(1) Tn activitatea sa profesionala, avocatul poate folosi ca mijloc de proba copii ale actelor incredintate de client, pastrand actele originale in vederea prezentarii la cererea instantei.
(2) La cerere, avocatul este obligat sa restituie actele originale care i-au fost incredintate persoanei de la care le-a primit. In acest sens, avocatul va intocmi un proces-verbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire si cu continut declarat.
Articolul 234
(1) Avocatul are obligatia sa depuna toate diligentele necesare pentru indeplinirea serviciului profesional ce i-a fost incredintat.
(2) In cazul in care avocatul este impiedicat sa indeplineasca serviciul profesional, isi va asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care isi desfasoara activitatea intr-o alta forma de exercitare a profesiei, daca in prealabil obtine acordul clientului in acest scop. Modelul delegatiei de substituire este prevazut la anexa nr. V. Prevederile art. 122 alin. (4) se aplica in mod corespunzator si formularului delegatiei de substituire.
(3) Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzator activitatii depuse, in conditiile intelegerii dintre avocati.
Articolul 235
(1) Potrivit Legii, avocatul are obligatia sa achite, la termenul stabilit, taxele si contributiile la formarea bugetului baroului, al bugetului U.N.B.R. si al bugetului sistemului de asigurari al avocatilor.
(2) Cuantumul si termenul de plata a taxelor si contributiilor prevazute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a baroului, respectiv a Consiliului U.N.B.R. si se aduc la cunostinta avocatilor inscrisi in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei in maximum 15 zile de la data adoptarii acestora. Contributiile catre bugetul asigurarilor sociale nu pot fi mai mici decat suma stabilita de Consiliul U.N.B.R., care va tine seama de cerinta acoperirii nevoilor curente de plata ale C.A.A.
(3) La stabilirea contributiei avocatilor la bugetului baroului, consiliul baroului va lua in considerare contributia la formarea bugetului U.N.B.R. Contributia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se vireaza lunar, la termenul stabilit de Consiliul U.N.B.R., in contul special constituit in acest scop.
(4) Depasirea termenului de plata a contributiilor prevazute in prezentul articol atrage suspendarea calitatii de avocat, in conditiile legii.
(5) Distinct de masura suspendarii calitatii de avocat, depasirea termenului de plata a contributiilor prevazute de prezentul articol atrage obligatia de plata a majorarilor de intarziere in cuantum de 0,15% pentru fiecare zi de intarziere, aplicat la suma datorata.
Articolul 236
(1) Avocatul are obligatia sa poarte roba, in conditiile Legii, in fata tuturor instantelor judecatoresti, precum si in fata Curtii Constitutionale din Romania.
(2) Roba poate fi purtata si in fata instantelor judecatoresti din alte state, cu respectarea conditiilor impuse de legislatia nationala a statului in cauza, precum si in fata jurisdictiilor internationale a caror activitate poate fi asimilata cu cea a instantelor judecatoresti, cu respectarea conditiilor impuse de normele specifice ale acestor jurisdictii.
(3) Modelul si caracteristicile robei si ale accesoriilor acesteia sunt cele descrise in anexa nr. XXV.
Articolul 237
(1) Avocatul are obligatia sa poarte insigna si sa detina legitimatie de avocat, cu care se identifica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor publice, precum si a altor persoane juridice si fizice, inclusiv in fata avocatilor, cu care intra in contact in exercitarea activitatilor sale.
(2) Modelul legitimatiei si al insignei de avocat sunt prevazute in anexele nr. XXVI si XXVII.
Articolul 238
(1) Avocatul are obligatia sa foloseasca atat in mod direct, cat si indirect numai procedee oneste in scopul dobandirii clientelei.
(2) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei sunt reglementate in subsectiunea a 4-a a prezentei sectiuni.
Articolul 239
(1) Inscrisurile intocmite de avocat pentru organizarea activitatii si legitimarea sa fata de terti au forta probanta deplina pana la inscrierea in fals; daca nu s-a prevazut altfel prin prezentul statut, acestea vor purta semnatura avocatului si stampila formei de exercitare a profesiei in care isi desfasoara activitatea.
(2) Avocatul este obligat sa tina urmatoarele evidente:
a)contractele de asistenta juridica;
b)registrul de evidenta a contractelor de asistenta juridica, al carui model este prezentat in anexa nr. XVII;
c)registrul de inregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea partilor, continutul si data actelor, in conditiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, al carui model este prezentat in anexa nr. XVIII;
d)registrul de inregistrare a activitatilor fiduciare, in conditiile art. 3 alin. (1) lit. g) din Lege, al carui model este prezentat in anexa nr. XIX;
e)registrul de inregistrare a partilor de interes, a partilor sociale si/sau a actiunilor societatilor, in conditiile art. 3 alin. (1) lit. h) din Lege, al carui model este prezentat in anexa nr. XX.
(3) Au caracterul actelor prevazute la alin. (1) si urmatoarele inscrisuri intocmite de avocat:
a)imputernicirea avocatiala;
b)delegatia de substituire;
c)contractul de colaborare;
d)contractul de salarizare in interiorul profesiei;
e)contractul de grupare a cabinetelor individuale.
(4) Consiliul baroului, printr-un consilier delegat, poate verifica evidentele prevazute la alin. (2) lit. b)-e), in vederea stabilirii modului in care avocatul isi indeplineste obligatiile stabilite de Lege, de prezentul statut si de statutul C.A.A. Nerespectarea de catre avocat a prezentarii evidentelor solicitate reprezinta abatere disciplinara.
(5) In cazul unei anchete disciplinare, verificarea evidentelor prevazute la alin. (2) lit. a) se face numai de decan sau de consilierul desemnat in acest scop.
Articolul 240
(1) Orice avocat care intra in conflict cu un alt avocat este obligat sa il informeze pe decanul baroului, care va solutiona conflictul potrivit regulilor prevazute la sectiunea a 2-a.
(2) Conflictele avocatului cu magistratii sau cu alte autoritati publice se aduc de indata de catre acesta la cunostinta decanului baroului, care va decide asupra masurilor ce trebuie luate.
(3) In cazul in care un conflict intervenit intre avocati apartinand unor barouri diferite nu a putut fi solutionat de decanii respectivelor barouri, acestia desemneaza un al treilea decan. Conflictul va fi solutionat prin acordul comun al celor 3 decani sau al delegatilor acestora, reuniti intr-o adunare deliberativa cu caracter colegial. Decanii interesati vor supraveghea aplicarea solutiei date.
Articolul 241
Avocatul este obligat sa prezinte clientului, la cerere, situatia privind cheltuielile efectuate pentru indeplinirea serviciului profesional ce i-a fost incredintat si a caror rambursare o solicita.
Articolul 242
(1) Avocatul are obligatia sa se abtina de la exercitarea oricarei activitati profesionale in cazul in care exista sau survine un conflict de interese.
(2) Nerespectarea acestei obligatii constituie abatere disciplinara grava.
SUBSECTIUNEA 4: Publicitatea formelor de exercitare a profesiei
Articolul 243
(1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinata sa asigure publicului informatii cu privire la activitatea desfasurata de acestea. Publicitatea trebuie sa fie veridica, sa respecte secretul profesional si sa fie realizata cu demnitate si prudenta.
(2) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate mentiunile laudative sau comparative si toate indicatiile referitoare la identitatea clientilor sunt interzise.
(3) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclama in scopul dobandirii de clientela.
Articolul 244
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:
a)plasarea unei firme;
b)anunturi de publicitate potrivit prezentului statut;
c)anunturi si mentiuni in anuare si carti de telefon;
d)invitatii, brosuri si anunturi de participare la conferinte, colocvii etc., profesionale si de specialitate;
e)corespondenta profesionala si carti de vizita profesionale;
f)adresa de internet.
(2) Nu este permisa utilizarea urmatoarelor mijloace de publicitate:
a)oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul ori resedinta unei persoane sau intr-un loc public;
b)propunerea personalizata de prestari de servicii efectuata de o forma de exercitare a profesiei, fara ca aceasta sa fi fost in prealabil solicitata in acest sens;
c)acordarea de consultatii si/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material, precum si prin orice alt mijloc de comunicare in masa, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate.
Articolul 245
(1) Firma trebuie sa aiba dimensiunile maxime de 40 x 60 cm si va fi amplasata la intrarea imobilului si/sau a spatiului ocupat in care forma de exercitare a profesiei isi are sediul profesional principal sau secundar ori biroul de lucru.
(2) Firma cuprinde mentiunile prevazute in anexa nr. XXII, gravate pe suport metalic.
Articolul 246
(1) Formele de exercitare a profesiei pot publica anunturi in mica sau in marea publicitate numai in presa scrisa, cu ocazia stabilirii ori a schimbarii sediului profesional, a sediului secundar si/sau a biroului de lucru, precum si a modificarii formelor acestora.
(2) In cazul in care anuntul se face prin presa scrisa, dimensiunile sunt de maximum 6x9 cm.
(3) Anunturile publicate in anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele si principalele domenii in care avocatii isi desfasoara activitatea.
Articolul 247
(1) Invitatiile si anunturile de participare la intruniri si colocviile de specialitate pot mentiona denumirea formei de exercitare a profesiei si baroul din care aceasta face parte.
(2) In vederea participarii la manifestarile mentionate la alin. (1), formele de exercitare a profesiei pot edita brosuri de prezentare generala, ale caror forma si continut trebuie transmise, in prealabil, consiliului baroului, in vederea autorizarii comunicarii acestora catre public.
(3) Brosura de prezentare generala nu poate face referire la:
a)numele clientilor formei de exercitare a profesiei. Prin exceptie, brosura poate indica doar numele clientilor care si-au dat acordul in acest sens;
b)activitati care nu au legatura cu exercitarea profesiei.
(4) Formele de exercitare a profesiei pot difuza brosuri de prezentare generala catre toate categoriile de public. Difuzarea poate fi realizata numai de catre forma de exercitare a profesiei, fara posibilitatea de a le depune in locurile publice sau de a le transmite tertilor in vederea difuzarii, cu exceptia serviciilor postale.
Articolul 248
(1) Corespondenta formei de exercitare a profesiei poate cuprinde:
a)numarul de telefon, telefax, adresa de internet si adresa electronica (e-mail);
b)indicarea sediului principal si, dupa caz, a sediului secundar si/sau a biroului de lucru;
c)sigla formei respective de exercitare a profesiei, avizata in prealabil de consiliul baroului.
(2) Cartile de vizita profesionale ale avocatului care isi desfasoara activitatea in cadrul formei respective de exercitare a profesiei pot cuprinde mentiunile permise corespondentei, precum si titlul de asociat, colaborator sau salarizat si, daca este cazul, titlurile stiintifice si/sau profesionale dobandite in tara sau in strainatate,
Articolul 249
(1) Formele de exercitare a profesiei pot avea adresa proprie de internet, care poate cuprinde mentiuni referitoare la activitatea desfasurata, precum si cele permise corespondentei.
(2) Continutul si modul de prezentare a adresei de internet se avizeaza, in prealabil, de consiliul baroului si trebuie sa respecte demnitatea si onoarea profesiei, precum si secretul profesional.
(3) Adresa de internet nu poate cuprinde nido intercalare cu caracter de reclama sau mentiune publicitara pentru un produs ori serviciu diferit de activitatile prevazute la art. 3 alin. (1) din Lege.
(4) Adresa de internet nu poate contine legaturi catre alte adrese de internet (linkuri) al caror continut ar fi contrar principiilor esentiale ale profesiei de avocat.
(5) Pentru indeplinirea conditiilor mentionate la alin. (4), forma de exercitare a profesiei detinatoare a adresei de internet trebuie sa asigure in mod regulat vizitarea si evaluarea paginilor proprii si a paginilor la care este permis accesul pe baza legaturilor realizate prin intermediul adresei proprii si trebuie sa dispuna fara intarziere eliminarea lor, daca continutul si forma acestora sunt contrare principiilor esentiale privind exercitarea profesiei de avocat.
Articolul 250
Nerespectarea obligatiilor prevazute de Lege si de prezentul statut privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat constituie abatere disciplinara grava.
SECTIUNEA 2: Arbitrajul
SUBSECTIUNEA 1: Dispozitii generale

Articolul 251
(1) Litigiile dintre avocati cu privire la relatiile profesionale, precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociati ori care privesc conlucrarea intre diferitele forme de exercitiu al profesiei, vor fi supuse dispozitiilor prezentei sectiuni.
(2) Petentul va sesiza decanul baroului printr-o cerere in care va expune obiectul litigiului, situatia de fapt si temeiul de drept.
(3) Cererea va fi comunicata partii reclamate, care va fi invitata sa isi precizeze, in scris, punctul de vedere.
SUBSECTIUNEA 2: Medierea
Articolul 252
(1) Decanul baroului poate propune partilor o procedura de mediere si le comunica numele mediatorului pe care l-a propus.
(2) Daca una dintre parti refuza medierea, litigiul nu va putea fi solutionat decat prin procedura arbitrajului prevazuta de art. 255 si urmatoarele.
Articolul 253
(1) Dupa ce partile au acceptat propunerea de mediere, decanul baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. In cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de o luna.
(2) Activitatea mediatorului este gratuita.
Articolul 254
(1) Mediatorul poate proceda la consultarea partilor fie impreuna, fie separat, pentru a constata punctele asupra carora exista divergenta si modalitatile in care interesele partilor pot fi conciliate.
(2) La sfarsitul medierii, mediatorul va redacta un proces-verbal semnat si de parti, in care va consemna concilierea acestora. In caz de esec partial sau total al medierii, procesul-verbal va cuprinde pretentiile asupra carora partile au convenit sau, dupa caz, punctele asupra carora partile au opinii diferite si care vor fi comunicate decanului pentru a da curs procedurii arbitrajului.
(3) Procesul-verbal va fi comunicat decanului, care, in cazul consemnarii esecului medierii, il va comunica partilor in vederea parcurgerii procedurii arbitrajului.
SUBSECTIUNEA 3: Arbitrajul
Articolul 255
Cand litigiul nu a putut fi solutionat integral prin mediere, partea interesata poate declansa procedura arbitrajului, care va fi supusa dispozitiilor art. 343-368 din Codul de procedura civila si dispozitiilor de mai jos.
Articolul 256
(1) Partea interesata formuleaza cerere de arbitrare, pe care o inainteaza decanului baroului.
(2) Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea paratului, obiectul litigiului, situatia de fapt, probele, temeiurile de drept si numele arbitrului propus.
(3) Cererea, precum si inscrisurile care o insotesc vor fi depuse in atatea exemplare cate parti sunt si unul pentru decan.
Articolul 257
(1) Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o va comunica de indata paratilor.
(2) In cazul in care paratul este o forma asociativa de exercitare a profesiei, comunicarea se face catre reprezentantul acesteia.
(3) Paratul, in termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune intampinare in care va arata punctul sau asupra faptelor expuse in cererea de arbitrare. In acelasi termen poate formula cerere reconventionala, care va indeplini aceleasi conditii de forma ca si cererea de arbitrare.
Articolul 258
(1) In cazul in care partile nu se inteleg asupra persoanei arbitrului, decanul va desemna un avocat din barou.
(2) Functia de arbitru poate fi indeplinita numai de un avocat cu cel putin 10 ani vechime neintrerupta in profesie si care se bucura de o buna reputatie.
(3) Activitatea arbitrului este remunerata potrivit regulilor stabilite de decan.
(4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza aceasta insarcinare fara o justificare intemeiata.
Articolul 259
(1) In procedura arbitrala, partile pot fi asistate de un avocat.
(2) In toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialitatii. In acest sens o copie a tuturor actelor depuse de una din parti va fi comunicata celeilalte parti.
(3) Sedintele de judecata nu sunt publice.
Articolul 260
Termenul de arbitraj este de 5 luni si poate fi prelungit numai in conditiile prevazute de Codul de procedura civila.
Articolul 261
Daca partile nu convin altfel, litigiul se va solutiona exclusiv in drept. In toate cazurile se vor avea in vedere uzantele profesionale si regulile deontologice.
Articolul 262
(1) Prin grija decanului, se va comunica fiecarei parti o copie a hotararii arbitrale.
(2) Executarea hotararii arbitrale se realizeaza in conditiile art. 367-368 din Codul de procedura civila.
Articolul 263
(1) In situatia in care decanul baroului este implicat intr-un litigiu arbitral de natura celui prevazut la articolele din prezenta subsectiune, atributiile prevazute la art. 257, 258 si 262 vor fi exercitate de catre presedintele U.N.B.R., iar arbitrul va fi desemnat dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R.
(2) In litigiile arbitrale in care hotararile sunt susceptibile a fi executate pe teritoriul unui stat strain, avocatul strain implicat in arbitraj va semna o declaratie potrivit careia recunoaste caracterul definitiv si executoriu al hotararii arbitrale ce se va pronunta.
Articolul 264
Dosarul arbitral va fi arhivat de barou si va fi pastrat timp de 5 ani.
SECTIUNEA 3: Raspunderea disciplinara
SUBSECTIUNEA 1: Dispozitii generale

Articolul 265
(1) Protectia onoarei si a prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei si a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt incredintate organelor constituite potrivit dispozitiilor legii.
(2) Fapta savarsita de avocat prin care se incalca dispozitiile legii, ale statutului profesiei, hotararile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului in care avocatul este inscris sau in care isi are sediul secundar si care este de natura sa prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocati constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit art. 89 din Lege.
(3) Constituie abatere disciplinara grava incalcarea dispozitiilor din Lege si din prezentul statut care prevad expres o astfel de calificare.
Articolul 266
(1) Raspunderea disciplinara a avocatului nu exclude raspunderea civila, penala sau administrativa.
(2) Actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii.
(3) Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanta agravanta, care va fi luata in considerare la aplicarea sanctiunii.
Articolul 267
Consiliile barourilor sunt obligate sa tina evidenta sanctiunilor disciplinare aplicate fiecarui avocat si sa comunice situatia disciplinara a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.
Articolul 268
Instantele disciplinare sunt:
a)comisia de disciplina a baroului;
b)Comisia centrala de disciplina;
c)Consiliul U.N.B.R., in plenul sau, constituit conform art. 88 alin. (3) din Lege.
SUBSECTIUNEA 2: Organizarea si functionarea instantelor disciplinare
Articolul 269
(1) In fiecare barou se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina, independenta de organele de conducere ale baroului prevazute la art. 51 din Lege, alcatuita din 5 pana la 11 membri, alesi de adunarea generala a baroului pe o perioada de 4 ani.
(2) Membrii comisiilor de disciplina se aleg dintre avocatii cu o vechime de minimum 10 ani in profesie.
Articolul 270
(1) Comisia de disciplina a baroului este coordonata de un presedinte ales de catre membrii acesteia.
(2) Consiliul baroului va desemna un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei de disciplina si care indeplineste functia de grefier, calitate in care pastreaza si tine evidentele si efectueaza lucrarile necesare in vederea desfasurarii activitatii comisiei, sub indrumarea presedintelui.
(3) Cheltuielile necesare activitatilor comisiei de disciplina se suporta de catre barou.
(4) Alcatuirea completelor de judecata, programarea sedintelor, organizarea evidentelor si a activitatilor cu caracter administrativ ale comisiei de disciplina sunt in sarcina presedintelui.
Articolul 271
Comisia de disciplina a baroului judeca, in prima instanta, in complet de 3 membri, abaterile disciplinare savarsite de avocatii inscrisi in cadrul acestuia, cu exceptia abaterilor savarsite de decan si de membrii Consiliului U.N.B.R.
Articolul 272
(1) In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Comisia centrala de disciplina.
(2) Comisia centrala de disciplina este alcatuita din reprezentantii barourilor desemnati de adunarile generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la cate un reprezentant ales de Congresul avocatilor dintre candidatii desemnati de adunarile generale ale barourilor.
(3) Membrii Comisiei centrale de disciplina se aleg dintre avocatii cu o vechime mai mare de 15 ani in profesie.
(4) Din completele de judecata alcatuite potrivit art. 88 alin. (2) din Lege nu pot face parte sotul sau rudele pana la gradul al patrulea inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis in judecata, ale membrilor Consiliului U.N.B.R., in cazul prevazut la art. 87 alin. (2) din Lege, si nici sotul sau rudele pana la gradul al patrulea inclusiv ale partii care a declansat prin plangere procedura disciplinara.
(5) Comisia centrala de disciplina este coordonata de unul dintre membrii acesteia, in calitate de presedinte, desemnat de Congresul avocatilor, in ordinea voturilor obtinute.
Articolul 273
Comisia centrala de disciplina judeca:
a)ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. si ale decanilor;
b)in recurs, in complet de 5 membri, contestatiile declarate de avocatul interesat, decanul baroului si de presedintele U.N.B.R. impotriva deciziilor pronuntate de comisiile de disciplina ale barourilor si a incheierilor prevazute la art. 90 alin. (1) si (2) din Lege.
Articolul 274
Comisia centrala de disciplina isi organizeaza si isi tine evidentele si isi desfasoara lucrarile cu sprijinul Comisiei permanente a U.N.B.R. Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de catre Comisia permanenta a U.N.B.R., indeplineste functia de grefier al Comisiei centrale de disciplina.
Articolul 275
(1) Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanta disciplinara, in plenul sau, mai putin cel in cauza, judeca recursurile declarate impotriva deciziilor pronuntate de Comisia centrala de disciplina, ca instanta de fond, si a incheierilor prevazute la art. 90 alin. (1) si (2) din Lege.
(2) Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia permanenta a U.N.B.R., indeplineste functia de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instanta disciplinara in conditiile alin. (1).
Articolul 276
Executarea deciziilor disciplinare se face de catre consiliul baroului in care avocatul este inscris.
SUBSECTIUNEA 3: Reguli de procedura
Articolul 277
(1) Plangerea indreptata impotriva unui avocat se adreseaza consiliului baroului pe al carui tablou avocatul figureaza cu drept de exercitare a profesiei. Daca avocatul este pensionar care isi continua activitatea in profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plangerea se adreseaza baroului in care avocatul este sau a fost inscris in tabloul avocatilor.
(2) Consiliul baroului poate fi sesizat si prin modalitatile prevazute la art. 86 alin. (2) si (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotarare consemnata in procesul-verbal de sedinta.
(3) Consiliul baroului procedeaza la anchetarea abaterii indicate in plangere sau in sesizare, in situatiile prevazute la art. 87 alin. (2) din Lege, plangerea sau sesizarea va fi inaintata de indata Consiliului U.N.B.R.
Articolul 278
(1) Anchetarea abaterii disciplinare se efectueaza de consiliul baroului. In acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.
(2) Daca abaterea disciplinara s-a savarsit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetari, prin comisie rogatorie, de catre consiliul baroului pe raza caruia s-a savarsit fapta.
(3) Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectueaza de catre Consiliul U.N.B.R. in acest scop, Consiliul U.N.B.R. va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.
(4) Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetarii prealabile se poate abtine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formuleaza in scris si se judeca de catre consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., in absenta consilierului recuzat.
Articolul 279
(1) Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.
(2) Cercetarile se efectueaza dupa convocarea in scris, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisa la sediul sau profesional. Convocarea se poate face si prin instiintare in scris, printr-un mijloc de comunicare ce asigura conservarea dovezii si a datei la care s-a facut instiintarea, ori prin luarea la cunostinta prin semnatura.
(3) Cercetarea se efectueaza numai dupa incunostintarea avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunostinta a continutului plangerii ori al sesizarii. Avocatul cercetat poate da explicatii scrise.
(4) Refuzul de a da curs convocarii sau de a prezenta inscrisurile solicitate de catre organul care ancheteaza constituie o incalcare a indatoririlor profesionale si nu impiedica desfasurarea anchetei disciplinare.
(5) In cursul cercetarilor, presedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca in vederea ascultarii persoana care a formulat plangerea, precum si orice alte persoane ale caror declaratii pot elucida cazul, va face verificari de inscrisuri si va culege informatii, prin mijloacele prevazute de lege.
(6) Dupa efectuarea cercetarilor, consilierul delegat intocmeste un referat scris in care va consemna faptele, probele administrate, pozitia celui cercetat si propunerea privind solutionarea plangerii sau sesizarii.
(7) Referatul astfel intocmit va fi inregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R., in cel mult 30 de zile de la primirea insarcinarii.
Articolul 280
(1) In sedinta imediat urmatoare datei la care referatul a fost inregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, consiliul baroului procedeaza la anchetarea abaterii, pe baza referatului si a lucrarilor care au stat la baza intocmirii acestuia.
(2) Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, in vederea audierii sale.
Articolul 281
(1) Dupa efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va decide, dupa caz, exercitarea actiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetarilor.
(2) Solutia se comunica, in termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevazute la alin. (1), prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau prin remitere directa, cu luare de semnatura, avocatului cercetat, la sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a facut plangerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum si, prin adresa de comunicare, presedintelui U.N.B.R.
(3) In situatia in care, in urma anchetarii abaterii, se decide exercitarea actiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va desemna consilierul insarcinat cu sustinerea acesteia la instanta disciplinara.
(4) Actiunea disciplinara se redacteaza in scris, motivat in fapt si in drept, cu indicarea persoanelor care urmeaza a fi citate in fata instantei disciplinare, si se semneaza de catre decanul baroului sau, dupa caz, de presedintele U.N.B.R.
(5) In caz de abatere grava, pe baza unui referat motivat, intocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, de consiliul baroului, presedintele U.N.B.R. sau, respectiv, decanul poate solicita comisiei de disciplina competente suspendarea din profesie a avocatului in cauza, in conformitate cu dispozitiile legale referitoare la ordonanta presedintiala cuprinse in Codul de procedura civila.
(la data 07-aug-2013 Art. 281, alin. (5) din capitolul IV, sectiunea 3, subsectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 2. din Hotarirea 769/2013 )
Articolul 282
(1) Pe durata urmaririi penale sau a judecarii faptei care constituie abatere disciplinara, procedura disciplinara se suspenda, urmand sa fie reluata dupa solutionarea cauzei.
(2) Pe perioada suspendarii procedurii de anchetare si judecata pentru savarsirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevazut la art. 87 alin. (4) din Lege este oprit. Cursul termenului se reia dupa solutionarea definitiva a cauzei.
Articolul 283
(1) Presedintele comisiei de disciplina va fixa de indata termen de judecata, cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat actiunea si a celorlalte persoane indicate in actiune.
(2) Procedura de citare in fata instantelor disciplinare se face prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire cu continut declarat, la sediul profesional principal al avocatului.
(3) In cazul in care comunicarea potrivit alin. (2) nu este posibila, procedura de citare si comunicare se va realiza in conformitate cu regulile privitoare la citarea si comunicarea actelor de procedura cuprinse in Codul de procedura civila.
Articolul 284
(1) In fata instantei disciplinare avocatul se va infatisa personal. In cursul sedintelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.
(2) Sedinta instantei disciplinare nu este publica nici in etapa cercetarii procesului, nici in faza dezbaterilor in fond, iar lucrarile sedintei se consemneaza intr-o incheiere.
(3) Lipsa partilor regulat citate nu impiedica judecata, instanta disciplinara putandu-se pronunta pe baza actelor si a dovezilor administrate in cauza.
(4) Instanta disciplinara hotaraste cu majoritate de voturi si pronunta o decizie disciplinara.
Articolul 285
(1) Decizia disciplinara ramasa definitiva are autoritate de lucru judecat fata de parti si de organele profesiei.
(2) Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului in cauza la sediul profesional principal al acestuia, baroului in care avocatul este inscris, precum si presedintelui U.N.B.R.
(3) Decizia privind aplicarea celorlalte sanctiuni disciplinare prevazute de lege ori incetarea actiunii disciplinare se comunica, de asemenea, in conditiile alin. (2).
(4) Contestatia declarata impotriva masurilor luate prin incheiere in conditiile art. 90 alin. (2) din Lege si impotriva deciziei disciplinare are caracter devolutiv si determina controlul de legalitate si de temeinicie a acestora de catre organul competent. Contestatia se depune si se inregistreaza la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R., iar, dupa expirarea termenelor de declarare a contestatiei, se inregistreaza la comisia de disciplina care a pronuntat hotararea, care o va inainta, de indata, impreuna cu dosarul cauzei, instantei disciplinare competente.
Articolul 286
Recursul prevazut la art. 88 alin. (3) din Lege este distinct de recursul prevazut la art. 88 alin. (4) din Lege.
Articolul 287
(1) Dispozitiile privind procedura judecarii actiunilor disciplinare prevazute in prezentul statut se completeaza in mod corespunzator cu prevederile Codului de procedura civila.
(2) Dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor disciplinare incepute dupa intrarea in vigoare a acesteia.
(3) Procesele disciplinare in curs de desfasurare sunt supuse dispozitiilor normative in vigoare la data la care au fost incepute.
(4) Inceputul procesului disciplinar este data la care consiliul baroului sau, respectiv, Consiliul U.N.B.R. a decis exercitarea actiunii disciplinare.

CAPITOLUL V: Pregatirea si perfectionarea profesionala a avocatilor
SECTIUNEA 1: Stagiul profesional
SUBSECTIUNEA 1: Dispozitii generale

Articolul 288
(1) Stagiul profesional, denumit in continuare stagiu, reprezinta perioada parcursa la inceputul exercitarii profesiei si are ca scop pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatului in vederea obtinerii titlului profesional de avocat definitiv.
(2) Stagiul este obligatoriu si efectiv, cu exceptia situatiilor prevazute de lege.
(3) In perioada stagiului, avocatul isi desfasoara activitatea cu titlul profesional de avocat stagiar, sub care este inscris in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei.
Articolul 289
(1) In vederea pregatirii si formarii profesionale initiale, avocatii stagiari sunt obligati sa urmeze cursurile I.N.P.P.A., in conditiile stabilite de U.N.B.R.
(2) In decursul perioadei de stagiu, pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatilor stagiari se realizeaza si prin:
a)indrumare si formare profesionala in cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se afla in raporturi contractuale de colaborare sau in calitate de salarizat in interiorul profesiei;
b)conferinte de stagiu organizate de consiliul baroului, conform unei programe stabilite de I.N.P.P.A.;
c)alte forme de pregatire profesionala realizate in cadrul unor institutii agreate de U.N.B.R.
(3) In exercitarea atributiilor prevazute de art. 66 lit. f), g) si h) din Lege, Consiliul U.N.B.R., la propunerea I.N.P.P.A. si a barouri lor, intocmeste si aproba:
a)cadrul unitar al programelor de invatamant pentru pregatirea profesionala a avocatilor stagiari, in cadrul conferintelor de stagiu organizate de barouri;
b)programele si planul de invatamant propuse de I.N.P.P.A.;
c)cota care se vireaza de catre barouri catre I.N.P.P.A. din taxa incasata pentru inscrierea in barou, ca urmare a dobandirii dreptului de primire in profesie.
Articolul 290
(1) Cererea de inscriere la examenul pentru primire in profesie ca avocat stagiar, insotita de documentatia prevazuta de prezentul statut, se depune la baroul in circumscriptia caruia solicitantul se va inscrie si isi va exercita profesia.
(2) In cererea de inscriere, solicitantul se va angaja ca va urma formele de pregatire profesionala prevazute de prezentul statut si hotarate de organele profesiei.
Articolul 291
(1) Cererea de inscriere la examenul pentru primirea in profesie cu titlul de avocat stagiar se aproba de consiliul baroului prin hotarare, dupa indeplinirea procedurii prevazute de prezentul statut.
(2) Solicitantul care a promovat examenul de primire in profesie obtine dreptul de a fi inscris in profesie, in baza deciziei de primire in profesie emise de Consiliul U.N.B.R. in urma validarii examenului. La cerere, acesta va fi inscris in tabloul avocatilor, in conformitate cu procedura prevazuta de prezentul statut, prin hotarare a consiliului baroului. Hotararea va fi comunicata solicitantului si presedintelui U.N.B.R. Hotararea prin care se respinge cererea de inscriere va fi motivata si va fi comunicata solicitantului.
(3) Hotararile consiliului baroului pronuntate in cererile de inscriere la examenul pentru primirea in profesie sau in tabloul avocatilor pot fi contestate conform prevederilor prezentului statut.
Articolul 292
(1) Avocatul stagiar este supus tuturor dispozitiilor legale, statutare si deontologice.
(2) Avocatul stagiar are urmatoarele indatoriri suplimentare:
a)sa isi perfectioneze pregatirea profesionala teoretica si sa isi insuseasca tehnica de practica avocatiala;
b)sa participe la toate conferintele de stagiu organizate de consiliul baroului, sa pregateasca in scris subiectele conferintelor si lucrarile avocatiale repartizate de coordonatorul conferintelor de stagiu;
c)sa efectueze lucrarile avocatiale repartizate de avocatul indrumator si de serviciul de asistenta judiciara al baroului;
d)sa participe la toate manifestarile profesionale la care este convocat de catre organele de conducere ale profesiei;
e)sa desfasoare o activitate efectiva in profesie si sa anunte in scris orice motiv de suspendare a stagiului.
(3) Avocatul stagiar care urmeaza cursurile de pregatire si perfectionare profesionala organizate de I.N.P.P.A. este obligat sa indeplineasca si indatoririle ce decurg din aceasta calitate si sa respecte contractul de formare profesionala incheiat cu I.N.P.P.A.
(4) Nerespectarea indatoririlor prevazute mai sus reprezinta abatere disciplinara.
Articolul 293
(1) Durata stagiului este de 2 ani, calculata de la data inscrierii in tabloul avocatilor.
(2) Perioada in care avocatul stagiar urmeaza cursurile I.N.P.P.A. se include in durata stagiului.
(3) In perioada stagiului, cu acordul avocatului indrumator, avocatul stagiar poate urma cursuri de masterat, care sunt luate in considerare la aprecierea formarii profesionale initiale in conditiile stabilite de U.N.B.R.
Articolul 294
(1) Persoana care a promovat examenul de primire in profesia de avocat, organizat pentru persoanele care nu solicita calitatea de avocat stagiar, si care anterior primirii in profesie a fost definitivata, prin examen, in functia juridica de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, pe care a exercitat-o timp de 5 ani inainte de data sustinerii examenului de primire in profesia de avocat, dobandeste calitatea de avocat definitiv fara sustinerea examenului de definitivare prevazut la art. 20 alin. (1) din Lege.
(2) In baza dispozitiilor art. 20 alin. (6) din Lege, are dreptul prevazut la alin. (1) si persoana care a promovat examenul de primire in profesia de avocat si care timp de 5 ani neintrerupti a indeplinit functii de specialitate juridica, prevazute ca atare in organigrama Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi si a Consiliului Legislativ.
(3) Avocatul stagiar care a exercitat cel putin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, presedinte de consiliu judetean sau vicepresedinte de consiliu judetean dobandeste, la cerere, calitatea de avocat definitiv.
(4) Cererea adresata consiliului baroului de catre persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la alin. (1), (2) sau (3) va trebui sa precizeze temeiul pe baza caruia aceasta solicita acordarea calitatii de avocat definitiv. In afara de actele prevazute la art. 15 alin. (2) lit. a)-d) si f), solicitantul va anexa cererii, dupa caz:
a)copie certificata a carnetului de munca sau, dupa caz, o adeverinta echivalenta, in original, eliberata de camera notarilor publici, atestand functia de notar public indeplinita de solicitant si durata acesteia, precum si o adeverinta, in original, certificand faptul ca acesta a promovat examenul de definitivat in acea functie, eliberata de organul competent al profesiei mentionate la alin. (1);
b)adeverinta, in original, privind promovarea examenului de primire in profesia de avocat, eliberata de baroul care a emis hotararea de inscriere a solicitantului in tabloul avocatilor, precum si copie certificata a carnetului de munca atestand functia de specialitate juridica si perioada exercitarii acesteia, eliberata de una dintre institutiile prevazute la alin. (2);
c)copie a cartii de identitate a avocatului, precum si adeverinta, in original, eliberata de Parlamentul Romaniei, consiliul judetean sau consiliul local, dupa caz, atestand mandatul mentionat la alin. (3) indeplinit de solicitant, precum si durata acestuia.
(5) In termen de 15 zile de la data cererii, solicitantul prevazut la alin. (3) isi va sustine cererea in cadrul unui interviu organizat in acest sens de barou. Din comisia de interviu vor face parte decanul sau prodecanul baroului, care va prezida comisia, precum si 2 consilieri desemnati de consiliul baroului, dintre care unul va indeplini calitatea de secretar. La interviu vor fi verificate in prealabil inscrisurile depuse de solicitant impreuna cu cererea si, daca va fi cazul, vor fi solicitate lamuriri suplimentare privitoare la acestea. Daca dosarul va fi considerat a fi complet, se vor evalua aptitudinile solicitantului prin prisma exigentelor profesionale carora trebuie sa le raspunda avocatii definitivi. In cazul in care se va constata necesitatea completarii dosarului solicitantului cu alte inscrisuri relevante, interviul va fi reprogramat pentru o data care nu va putea depasi 15 zile de la data primului interviu, caz in care verificarea aptitudinilor solicitantului va fi amanata pentru aceasta din urma data. Interviul va putea fi reprogramat o singura data. Desfasurarea interviului va fi consemnata intr-un proces-verbal intocmit de secretarul comisiei.
(6) In termen de 30 de zile de la data interviului, consiliul baroului va pronunta o hotarare motivata, pe care o va comunica U.N.B.R., impreuna cu copia procesului-verbal incheiat cu prilejul interviului. Hotararea poate fi atacata in termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul U.N.B.R.
SUBSECTIUNEA 2: Contractul de formare profesionala initiala
Articolul 295
Pentru a fi inscris in Tabloul avocatilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va inregistra la barou un contract de colaborare profesionala sau un contract de salarizare in interiorul profesiei, care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesionala initiala, incheiat cu o forma de exercitare a profesiei, sub indrumarea unui avocat care indeplineste conditiile prevazute de art. 19 din Lege
Articolul 296
(1) Contractul va mentiona obligatia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia nationala, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistenta judiciara pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenta judiciara ai baroului.
(2) Forma de exercitare a profesiei se angajeaza fata de barou:
a)sa asigure executarea contractului de formare profesionala initiala, printr-un avocat indrumator anume desemnat, fiind obligata sa il informeze pe decan, in scris, asupra oricarei cauze de incetare a indrumarii; indrumarea se va realiza conform hotararilor adoptate de Consiliul U.N.B.R., pe baza propunerilor formulate de I.N.P.P.A.;
b)sa asigure plata contributiei la fondul de formare profesionala necesar pentru indeplinirea atributiilor prevazute la art. 56 alin. (2) lit. j) si art. 66 lit. f) din Lege, conform hotararilor adoptate de Congresul avocatilor, in temeiul art. 64 alin. (1) lit. e) din Lege;
c)sa permita participarea avocatului stagiar la formele de pregatire profesionala initiala organizate in cadrul I.N.P.P.A., cu respectarea programului stabilit de I.N.P.P.A. pentru acestea.
(3) Avocatul indrumator trebuie sa aiba reputatie profesionala nestirbita, vechimea prevazuta de art. 19 din Lege si sa declare expres situatiile in care se afla daca sunt incidente cazurile prevazute la art. 20 alin. (8) si la art. 21 din Lege, care vor fi consemnate in contractele prevazute la art. 295. Avocatii pot acorda indrumare profesionala numai avocatilor stagiari inscrisi in baroul din care ei fac parte.
(4) Consiliul baroului poate stabili numarul de contracte de colaborare profesionala sau de salarizare in interiorul profesiei pentru formarea profesionala initiala care pot fi incheiate de un avocat care indeplineste conditiile art. 19 din Lege.
(5) Pot semna contractele de colaborare sau de salarizare in interiorul profesiei numai avocatii titulari ai cabinetelor individuale si avocatii asociati.
(6) Daca, din orice motive obiective, inceteaza indrumarea avocatului titular, toate obligatiile impuse de lege, de prezentul statut si de hotararile consiliului privind indrumarea avocatului stagiar vor fi preluate de catre un alt avocat, iar consiliul baroului va sprijini avocatul stagiar pentru a-si gasi un indrumator. Pana la gasirea altui indrumator, stagiul se suspenda. Contractul de formare profesionala initiala va cuprinde in mod expres clauze corespunzatoare.
(7) Daca, din orice motive, pe perioada stagiului, avocatul definitiv care incheie contractul de formare profesionala initiala nu isi indeplineste obligatiile asumate, consiliul baroului ii va solicita sa depuna un raport motivat asupra situatiei intervenite, in cazul in care se constata ca avocatul, cu rea-credinta, nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul incheiat cu avocatul stagiar, consiliul baroului va initia procedura disciplinara.
(8) Fiecare barou poate aprecia asupra contractelor de formare profesionala initiala propuse de avocatii straini inscrisi in tabloul special al fiecarui barou.
SUBSECTIUNEA 3: Suspendarea stagiului
Articolul 297
(1) Stagiul se suspenda in conditiile art. 18 alin. (4) din Lege. Prin lipsa motivata din profesie, in sensul acestor prevederi legale, se intelege situatia in care avocatul stagiar nu isi poate exercita efectiv stagiul timp de cel putin 30 de zile consecutive, din motive de sanatate, atestate cu acte medicale relevante, sau ca urmare a unor acte de autoritate emise de organele competente ale statului, intervenite in legatura cu obligatiile cetatenesti ale avocatului stagiar si independent de culpa acestuia.
(2) Stagiul nu se suspenda in perioada in care avocatul stagiar urmeaza o forma de pregatire si perfectionare profesionala la o institutie de invatamant superior (cursuri cu frecventa), daca forma de exercitare a profesiei cu care stagiarul se afla in raporturi contractuale profesionale atesta baroului acordul pentru frecventarea cursurilor si se obliga sa garanteze plata contributiilor si taxelor prevazute de lege in contul si pentru avocatul stagiar pe perioada cursurilor.
(3) Stagiul se suspenda in cazurile prevazute pentru suspendarea calitatii de avocat, potrivit art. 28 din Lege.
(4) In situatia in care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi inscris in tabloul avocatilor incompatibili si nu ii poate fi ridicata incompatibilitatea decat daca avocatul care s-a obligat sa asigure formarea profesionala initiala este de acord cu suspendarea stagiului si cu executarea contractului initial dupa ridicarea incompatibilitatii.
(5) In caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va trebui sa prezinte un nou contract de colaborare pentru formare profesionala initiala cu un avocat care indeplineste conditiile legale de competenta profesionala apt a asigura prin indrumare formarea profesionala initiala.
Articolul 298
(1) Suspendarea se dispune de consiliul baroului, care apreciaza asupra imprejurarilor ce justifica lipsa din profesie, durata suspendarii si intinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendarii.
(2) Stagiul efectuat anterior suspendarii intra in calculul termenului stabilit de art. 18 alin. (1) din Lege.
SUBSECTIUNEA 4: Conditiile si efectele organizarii pregatirii profesionale pe durata stagiului
Articolul 299
(1) Urmarea cursurilor I.N.P.P.A. este obligatorie si reprezinta principalul mijloc de formare profesionala initiala a avocatilor stagiari. Inscrierea in evidentele I.N.P.P.A. se realizeaza de drept, prin efectul inscrierii in barou a avocatului stagiar.
(2) Absenta repetata de la cursurile I.N.P.P.A., precum si orice alte acte de incalcare a statutului si regulamentului acestuia conduc la exmatricularea avocatului stagiar. Exmatricularea din cadrul I.N.P.P.A. reprezinta o abatere disciplinara grava, care conduce la pierderea calitatii de avocat stagiar.
(3) Cursurile I.N.P.P.A. se desfasoara in localitatea sediului central, in centrele teritoriale ale acestuia sau, in mod exceptional, in alta localitate hotarata de catre conducerea I.N.P.P.A.
(4) Centrele teritoriale ale I.N.P.P.A. pot fi organizate si mentinute potrivit statutului I.N.P.P.A., pentru mai buna implementare a activitatii I.N.P.P.A. in teritoriu si apropierii avocatilor stagiari de institutia responsabila de formarea profesionala initiala. Centrele teritoriale nu au personalitate juridica si reprezinta puncte de activitate ale I.N.P.P.A.
(5) Cursurile I.N.P.P.A. se desfasoara conform unei programe unitare, structura cursurilor si sistemul de evaluare finala stabilite de I.N.P.P.A. fiind unice, aplicabile deopotriva si in centrele teritoriale.
(6) In mod complementar, formarea initiala a avocatilor stagiari se poate realiza si prin organizarea conferintelor de stagiu.
(7) Barourile sunt obligate sa comunice I.N.P.P.A. avocatii stagiari inscrisi in barou in termen de 20 de zile de la inscrierea acestora.
Articolul 300
(1) In exercitarea atributiilor prevazute de art. 56 alin. (2) lit. j) din Lege, consiliul baroului organizeaza pregatirea profesionala a avocatilor stagiari prin organizarea conferintelor lunare de stagiu, conform programului unitar elaborat de I.N.P.P.A.
(2) Conferinta de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice si al practicii judiciare, lucrari avocatiale scrise, dezbateri de spete.
(3) Conferintele de stagiu se desfasoara pe baza unui program aprobat anual de I.N.P.P.A.
(4) Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din randul avocatilor stagiari care s-au remarcat in primul an de stagiu, pe secretarii conferintelor de stagiu, care vor tine evidenta prezentei si a lucrarilor avocatilor stagiari.
(5) Prezenta la conferinta de stagiu va fi constatata prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la indeplinirea de catre avocatii stagiari a obligatiilor ce le revin.
Articolul 301
(1) La sfarsitul fiecarui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notata cu note intre 1 si 10 de catre consilierul coordonator al stagiului, avandu-se in vedere lucrarile efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum si prezenta la conferintele de stagiu si la manifestarile baroului la care a fost convocat.
(2) Se va avea in vedere raportul intocmit de avocatul indrumator si de coordonatorul serviciului de asistenta judiciara al baroului cu privire la activitatea depusa pentru indeplinirea sarcinilor profesionale.
(3) Notarile vor fi transmise I.N.P.P.A. si, atunci cand este cazul, centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A. in vederea inscrierii avocatului stagiar la examenul de absolvire a cursurilor I.N.P.P.A.
(4) Dosarul de inscriere la examenul de definitivare in profesie va contine, in mod obligatoriu: raportul intocmit de avocatul indrumator cu privire la activitatea desfasurata de avocatul stagiar, raportul avocatului coordonator al stagiului profesional cu privire la participarea la dezbaterea temelor si lucrarile proprii realizate.
(5) Consiliul baroului, evaluand notarea acordata de consilierul coordonator al stagiului, precum si raportul avocatului indrumator si raportul coordonatorului serviciului de asistenta judiciara, poate dispune motivat prelungirea stagiului cu un an.
Articolul 302
(1) Indrumarea profesionala a avocatului stagiar este asigurata de avocatul indrumator care a consimtit in acest sens prin contractul incheiat.
(2) Pot asigura indrumarea profesionala a avocatului stagiar doar avocatii care indeplinesc cerintele impuse de art. 19 din Lege, care au achitat la zi taxele si contributiile catre barou si C.A.A., care sunt titulari ai unui contract de asigurare profesionala, precum si cei care indeplinesc conditiile stabilite prin hotararea consiliului baroului si sunt titulari ai unei forme de exercitare a profesiei.
(3) Incetarea indrumarii din orice motive se aduce la cunostinta consiliului baroului, care hotaraste schimbarea indrumatorului.
Articolul 303
(1) Avocatul indrumator si coordonatorul serviciului de asistenta judiciara se vor preocupa de realizarea de catre avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzator muncii depuse si prevederilor art. 296 alin. (1).
(2) Fapta avocatului care asigura indrumarea profesionala de a nu isi indeplini obligatiile de indrumare si de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar constituie abatere disciplinara grava.
(3) Distinct de raspunderea disciplinara, consiliul baroului poate decide si interzicerea de a mai incheia contracte de formare profesionala pentru o perioada de la unu la 5 ani.
Articolul 304
(1) Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecatorii.
(2) Avocatul stagiar poate efectua activitatile prevazute la art. 3 alin. (1) lit. a) si b) din Lege.
SUBSECTIUNEA 5: Finalizarea stagiului. Inscrierea la examenul de definitivare in profesie
Articolul 305
(1) Dupa terminarea stagiului, consiliul baroului, prin decizie motivata, va constata, de la caz la caz, indeplinirea efectiva a stagiului. Constatarea se face pe baza raportului avocatului indrumator si a celui al serviciului de asistenta judiciara, precum si, daca este cazul, a notarilor consilierului coordonator al stagiului profesional.
(2) I.N.P.P.A. va comunica fiecarui barou situatia privind frecventarea cursurilor, inscrierea la examenul de absolvire si rezultatele examenului sustinut de avocatii stagiari.
Articolul 306
In baza deciziei de constatare a indeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru inscrierea la examenul de absolvire a cursurilor I.N.P.P.A.
Articolul 307
(1) Consiliul baroului va hotari prin decizie inscrierea avocatului stagiar pentru sustinerea examenului de definitivat, in baza evaluarii activitatii sale de pregatire profesionala.
(2) Evaluarea prevazuta la alin. (1) se va realiza in baza:
a)calificativelor si notelor acordate de consilierul coordonator al conferintelor de stagiu, daca este cazul;
b)raportului avocatului indrumator;
c)referatului consilierului coordonator al serviciului de asistenta judiciara a baroului.
Articolul 308
(1) La sfarsitul perioadei de stagiu, avocatul este obligat sa sustina examenul de definitivare.
(2) Avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la examenul de definitivat, precum si cel care nu a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A. sunt inscrisi din oficiu in urmatoarea sesiune a examenului de definitivat/absolvire a I.N.P.P.A.
(3) Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat/absolvire a I.N.P.P.A. va fi exclus din profesie.
SUBSECTIUNEA 6: Examenul de definitivare in profesia de avocat
Articolul 309
(1) Examenul de definitivare in profesia de avocat se organizeaza anual de U.N.B.R. la nivel national si se desfasoara, in mod unitar, in centrele teritoriale ale I.N.P.P.A., potrivit regulamentului de examen de absolvire a I.N.P.P.A. in vederea asigurarii caracterului unitar al examenului de definitivare, Consiliul U.N.B.R., cu luarea in considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia si metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. Examinarea candidatilor se va face atat cu privire la pregatirea profesionala generala, cat si cu privire la deprinderile practice specifice profesiei. Prevederile art. 33 alin. (3) privitoare la locul desfasurarii examenului se aplica prin asemanare.
(2) Regulamentul de examen va fi publicat pe pagina web a U.N.B.R. cu minimum 45 de zile anterior datei stabilite pentru desfasurarea examenului national de definitivare.
(3) Prevederile art. 33 alin. (3)-(5) se aplica prin asemanare si examenului de definitivare.
(4) La data inscrierii la examenul de definitivare candidatul este obligat sa depuna o taxa de participare la examen, stabilita de Consiliul U.N.B.R. Dispozitiile art. 36 alin. (2) si (3) privind taxa de participare la examen se aplica in mod corespunzator.
Articolul 310
(1) Rezultatele examenului vor fi comunicate, spre validare, Comisiei permanente a U.N.B.R. I.N.P.P.A. va comunica, in mod corespunzator, rezultatele examenului de absolvire.
(2) Dupa promovarea examenului, candidatul dobandeste titlul profesional de avocat definitiv. De acelasi drept se bucura si avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire a I.N.P.RA.
(3) In baza rezultatelor examenului de definitivare, validate potrivit dispozitiilor alin. (1) sau, dupa caz, a rezultatelor examenului de absolvire comunicate de I.N.P.P.A., Comisia permanenta a U.N.B.R. va emite hotararea de constatare a calitatii de avocat definitiv, pe care o va comunica barourilor in vederea efectuarii inscrierii in tabloul avocatilor definitivi si o va publica pe pagina web a U.N.B.R.
(4) Data dobandirii titlului profesional de avocat definitiv va fi considerata data implinirii termenului stagiului prevazut la art. 18 alin. (1) din Lege, chiar daca promovarea examenului de absolvire a I.N.P.P.A. are loc inainte sau dupa aceasta data. Exercitiul efectiv al drepturilor si obligatiilor aferente acestui titlu profesional va putea avea loc numai cu incepere de la data emiterii hotararii prevazute la alin. (3).
(5) In cazul acordarii calitatii de avocat definitiv in baza prevederilor art. 20 alin. (5)-(7) din Lege, se va aplica procedura reglementata la art. 294. In cazul acordarii calitatii de avocat definitiv in baza prevederilor art. 20 alin. (5) si (6) din Lege, data dobandirii calitatii de avocat definitiv va fi data deciziei prevazute la art. 37 alin. (1), iar exercitiul efectiv al drepturilor si obligatiilor aferente acestei calitati va avea loc la data inscrierii in tabloul avocatilor. In cazul acordarii calitatii de avocat definitiv in baza prevederilor art. 20 alin. (7) din Lege, data dobandirii calitatii de avocat definitiv va fi data aprobarii cererii avocatului stagiar de catre consiliul baroului, data cu incepere de la care va putea avea loc si exercitiul efectiv al drepturilor si obligatiilor aferente acestei calitati.
(6) De la data dobandirii titlului profesional de avocat definitiv curge termenul prevazut la art. 23 alin. (3) din Lege.
SECTIUNEA 2: Organizarea si functionarea I.N.P.P.A.
Articolul 311
(1) I.N.P.P.A. este persoana juridica de drept privat, nonprofit, aflata sub autoritatea Consiliului U.N.B.R., care nu face parte din sistemul national de invatamant si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare.
(2) I.N.P.P.A. are personalitate juridica si buget propriu, care se aproba anual de catre Consiliul U.N.B.R.
(3) Consiliul U.N.B.R. adopta si modifica statutul I.N.P.P.A., prin care se stabileste organizarea si functionarea acestuia.
(4) Conducerea I.N.P.P.A. este asigurata de Consiliul de conducere al I.N.P.P.A., denumit in continuare Consiliul Institutului.
(5) Consiliul Institutului este format din 9 membri, desemnati pentru o perioada de 4 ani, conform Statutului INPPA.
(6) Presedintele Consiliului Institutului este directorul I.N.P.P.A.
(7) Conducerea executiva a I.N.P.P.A. este asigurata de un director executiv numit de Consiliul Institutului.
(8) Veniturile I.N.P.P.A. provin din:
a)resurse provenite de la bugetul U.N.B.R. si bugetele barourilor;
b)donatii, sponsorizari sau legate;
c)venituri realizate din activitati economice directe;
d)alte venituri prevazute de statutul propriu.
Articolul 312
(1) In temeiul Legii, al prezentului statut si al statutului sau de organizare si functionare, I.N.P.P.A. are urmatoarele atributii:
a)organizeaza pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatilor stagiari la standarde de competenta profesionala stabilite de organele profesiei;
b)elaboreaza programele de studiu ale avocatilor stagiari si propune Consiliului U.N.B.R. adoptarea programei anuale de studiu;
c)elaboreaza in conlucrare cu barourile proiectul programului anual de realizare a pregatirii continue si propune Consiliului U.N.B.R. adoptarea acestuia;
d)asigura cursantilor stagiile de practica la cabinete individuale de avocat, cabinete asociate, societati civile profesionale sau societati civile profesionale cu raspundere limitata;
e)organizeaza examenul de absolvire, in conformitate cu regulamentul de organizare si desfasurare aprobat de Consiliul U.N.B.R.
(2) Cursurile organizate de I.N.P.P.A. se desfasoara sub forma de prelegeri si ateliere incadrate in module de pregatire, in urma carora cursantii obtin calificative.
(3) Dispozitiile referitoare la formarea profesionala initiala sunt aplicabile si formelor de exercitare a profesiei care asigura stagiile de practica ale cursantilor.
Articolul 313
(1) La finalizarea cursurilor si a stagiului de practica organizate de I.N.P.P.A., avocatul stagiar este obligat sa sustina examenul de absolvire.
(2) Certificatul eliberat absolventilor care au promovat examenul de absolvire atesta formarea profesionala initiala in profesia de avocat si are regimul prevazut de lege in materia formarii profesionale initiale si in materia recunoasterii calificarilor profesionale reciproce a profesiilor legal reglementate.
SECTIUNEA 3: Pregatirea profesionala continua
Articolul 314
(1) Avocatii sunt obligati sa isi actualizeze permanent pregatirea profesionala, prin mentinerea si diversificarea cunostintelor in domeniile in care isi exercita profesia, si, in acest scop, sa frecventeze formele de pregatire profesionala continua organizate de barou, I.N.P.P.A. sau de formele de exercitare a profesiei, conform dispozitiilor prezentei sectiuni.
(2) Pregatirea profesionala continua presupune largirea cunostintelor si competentelor in noi domenii ale dreptului, largirea cunostintelor in domeniul procedurilor si al legilor aplicate in Uniunea Europeana, precum si dobandirea certificarii pregatirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregatirea profesionala a avocatilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene.
(3) Pregatirea profesionala continua se realizeaza si prin specializarea impusa de diversificarea si extinderea aplicarii dreptului in raport cu evolutia relatiilor social-economice contemporane.
Articolul 315
(1) Toate organele profesiei si institutiile care isi desfasoara activitatea sub autoritatea acestora sunt obligate sa asigure conditiile necesare pregatirii profesionale continue a avocatilor, in raport cu domeniile profesionale de specialitate pentru care avocatii opteaza. Obligatia priveste in mod special si domeniul dreptului Uniunii Europene, insusirea si aplicarea deontologiei si standardelor profesionale in materie.
(2) Obligatia avocatilor de realizare a pregatirii profesionale continue se realizeaza in cadrul barourilor, al I.N.P.P.A. si al formelor de exercitare a profesiei si are drept scop indeplinirea de catre avocati a obligatiei de perfectionare a pregatirii profesionale, bazata pe o cultura juridica de calitate si o pregatire temeinica, pentru indeplinirea corespunzatoare a activitatilor de interes public pe care le implica folosirea titlului profesional de avocat.
Articolul 316
Reprezinta modalitati de pregatire profesionala continua, in cadru organizat:
a)activitatile coordonate si indrumate de Departamentul de pregatire profesionala continua al I.N.P.P.A.;
b)asistenta la cursuri, seminare, reuniuni, conferinte, congrese si orice alta forma organizata pentru realizarea actualizarii cunostintelor si tehnicilor de exercitare a profesiei;
c)pregatirea on-line;
d)redactarea si publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice;
e)activitati specifice in cercurile de studii organizate de barouri;
f)activitati organizate in cooperare cu institutii de invatamant sau institutii de realizare a pregatirii profesionale in domenii conexe activitatii specifice profesiei de avocat.
g)orice alta activitate recunoscuta de organele profesiei.
Articolul 317
(1) Pregatirea continua realizata de catre avocati va fi evaluata in mod regulat.
(2) Controlul respectarii obligatiilor de pregatire continua (inclusiv consecintele nerespectarii acestor obligatii) se va reflecta intr-un sistem declarativ realizat de catre avocati, apt a fi verificat. Controlul pregatirii profesionale continue este de competenta baroului si se va realiza in cadrul normativ corespunzator exercitarii profesiei la nivel national, conform hotararilor adoptate de Congresul avocatilor si de Consiliul U.N.B.R.
(3) Pe baza hotararilor Congresului avocatilor, Consiliul U.N.B.R. va elabora un program anual privitor la evaluarea si controlul pregatirii profesionale continue a avocatilor, care va tine cont de conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregatirii profesionale continue in mod coerent si unitar la nivel national. Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregatirea profesionala continua a fiecarui avocat.
CAPITOLUL VI: Asigurarile sociale
Articolul 318
(1) Avocatii inscrisi in barouri, care figureaza in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, avocatii pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si ajutoare sociale fac parte de drept din sistemul propriu de asigurari sociale al avocatilor si sunt membri de drept ai C.A.A.
(2) Avocatii inscrisi in barou care nu figureaza in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei au dreptul la prestatiile de asigurari sociale corespunzator perioadei in care si-au exercitat profesia, in conditiile prevazute de legea si statutul C.A.A.
(3) Perioada in care un avocat a fost suspendat din profesie, in vederea exercitarii unei functii de demnitate publica sau a unei functii asimilate cu functia de demnitate publica, este luata in calcul la stabilirea vechimii in avocatura, in conditiile achitarii cotelor de contributie la C.A.A. Indemnizatia de demnitar si celelalte drepturi banesti incasate, cumulate cu eventualele venituri din activitatea de avocat desfasurata in perioada mandatului de demnitar, se considera venituri din profesie si se iau in calcul atat la stabilirea cotelor de contributie, cat si la stabilirea pensiei de catre C.A.A.
Articolul 319
(1) C.A.A. este organizata si functioneaza in cadrul U.N.B.R. C.A.A. este institutie autonoma de interes public, are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
(2) C.A.A. va infiinta filiale organizate pe langa barouri, cu avizul Consiliului U.N.B.R.
(3) Filialele C.A.A., constituite in conditiile prevazute de Lege, au personalitate juridica de interes public, buget si patrimoniu propriu.
Articolul 320
C.A.A. stabileste si acorda membrilor sai, in conditiile legii sale de organizare si ale statutului C.A.A., pensii si ajutoare sociale.
Articolul 321
(1) Fondurile C.A.A. se constituie in conditiile statutului acesteia.
(2) Pensiile si ajutoarele sociale vor avea ca baza de calcul exclusiv stagiile de cotizare si cuantumul contributiilor achitate de avocatul asigurat, fiind interzisa aplicarea altor criterii de calcul.
Articolul 322
(1) Plata contributiei lunare pentru constituirea fondurilor C.A.A. se va efectua prin transfer in contul bancar al filialei in care avocatul este inscris sau la casieria acesteia pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata.
(2) In cazul achitarii contributiei prin ordin de plata, plata se considera facuta la data debitarii contului bancar al platitorului, in cazul in care data de 25 a lunii este o zi nelucratoare, plata contributiei se socoteste facuta in termen daca este facuta in ziua lucratoare imediat urmatoare datei de 25.
(3) Depasirea cu cel mult 5 zile a termenului de plata prevazut la alineatul precedent atrage obligatia de plata a majorarilor de intarziere in favoarea C.A.A. La achitarea contributiei avocatul este obligat sa ateste, in scris si sub semnatura, veniturile realizate din onorarii in luna pentru care se efectueaza plata si pentru care plateste cota de contributie in conditiile prevazute de statutul C.A.A. Statutul C.A.A. va prevedea forma si modalitatea in care se face si se inregistreaza declaratia.
(4) Avocatul care plateste cota maxima de contributie nu are obligatia de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei platite.
Articolul 323
(1) Neplata contributiilor lunare in cuantumul si la termenele stabilite atrage aplicarea masurii prevazute la art. 28 lit. c) din Lege.
(2) Filiala va notifica in prealabil avocatul debitor si va sesiza baroul in cazurile in care intarzierea platii este mai mare de 3 luni. La sesizare se va atasa dovada notificarii.
(3) Respectarea procedurii prealabile de notificare prevazute la alin. (2) nu este necesara daca avocatul nu a dat declaratia privind veniturile realizate pe o perioada mai mare de 6 luni si nici nu a platit cotele de contributie la C.A.A.
(4) Incalcarea repetata a obligatiilor prevazute la art. 92 alin. (2) din Lege constituie abatere disciplinara grava.
Articolul 324
(1) La cererea filialei, avocatul este obligat sa informeze in scris cu privire la indeplinirea obligatiei de a contribui la constituirea fondurilor sistemului asigurarilor sociale privind avocatii, sa indice criteriile in raport cu care a achitat contributia si sa prezinte dovezile de plata a acesteia, in cazurile in care din evidentele filialei nu rezulta datele prevazute in prezentul articol.
(2) Consiliul de administratie al C.A.A. este obligat sa sesizeze in scris consiliul baroului in situatia in care, in mod nejustificat, avocatul refuza sa se prezinte la controlul efectuat de C.A.A. la filiala C.A.A. din care face parte ori daca acesta refuza sa prezinte actele si informatiile necesare realizarii controlului. In acest caz, consiliul baroului va sesiza comisia de disciplina a baroului cu privire la abaterea disciplinara, pentru a se lua masurile prevazute de Lege si de prezentul statut.
Articolul 325
(1) Consiliul de administratie al C.A.A. si consiliile barourilor vor coordona activitatea filialelor in vederea aplicarii unitare a Legii.
(2) Intre filiala, C.A.A. si barouri se stabileste prin statutul C.A.A. modul de comunicare a informatiilor si de coordonare a activitatii filialelor.
(3) Adunarea generala a filialei se intruneste anual, la aceeasi data cu adunarea generala ordinara a baroului sau ori de cate ori este nevoie.
(4) Proiectul de buget al filialei va fi adoptat de adunarea generala dupa obtinerea avizului consiliului baroului si va fi comunicat C.A.A. spre aprobare.
(5) Hotararile consiliului de administratie al filialei se comunica C.A.A. si consiliului baroului.
(6) Consiliul baroului poate convoca in sedinta comuna consiliul de administratie al filialei.
Articolul 326
(1) Consiliul de administratie al filialei va face propuneri Consiliului de administratie al C.A.A. pentru aprobarea statului de functii, dupa obtinerea avizului consiliului baroului.
(2) Dupa obtinerea avizului baroului si cu aprobarea Consiliului de administratie al C.A.A., poate fi angajat un director executiv al filialei.
(3) Consiliul de administratie al filialei indeplineste atributiile stabilite prin Lege, statutul si regulamentul de organizare si functionare ale C.A.A. si pune in aplicare hotararile Consiliului de administratie al C.A.A., Congresului avocatilor, Consiliului U.N.B.R. si ale consiliului baroului.
(4) In caz de abatere grava si evidenta ori de nereguli financiare, Consiliul de administratie al C.A.A., din oficiu sau la cererea consiliului baroului, poate suspenda consiliul de administratie al filialei. In acest caz, Consiliul de administratie al C.A.A. va numi o conducere interimara cu avizul consultativ al consiliului baroului, pana la organizarea unor noi alegeri, respectiv pana la data primei adunari generale ordinare sau extraordinare a filialei.
Articolul 327
(1) Consiliul U.N.B.R. va coordona activitatea Consiliului de administratie al C.A.A., in vederea aplicarii Legii si a statutului C.A.A.
(2) Pentru cheltuielile cu caracter de investitii din disponibilitatile banesti ale fondului centralizat al sistemului C.A.A. sau ale filialelor, se va intocmi programul anual de investitii, care va fi aprobat de Consiliul U.N.B.R. in ultima sedinta a fiecarui an pentru anul urmator. La intocmirea programului anual de investitii inscris in bugetul anului urmator, Consiliul de administratie al C.A.A. va avea in vedere evolutiile preliminate ale bugetului sistemului C.A.A., centralizate la nivelul primelor 3 trimestre ale anului in curs.
(3) In intervalul dintre congresele avocatilor, in caz de abatere grava si evidenta ori de nereguli financiare, Consiliul U.N.B.R., din oficiu sau la cererea unei treimi dintre membrii Consiliului U.N.B.R., va putea suspenda Consiliul de administratie al C.A.A. in acest caz, Consiliul U.N.B.R. va numi o conducere interimara, pana la proximul congres.
Articolul 328
(1) Toate hotararile si deciziile Consiliului de administratie al C.A.A. intra in vigoare si vor fi puse in aplicare in 3 zile de la comunicarea acestora facuta catre membrii C.A.A., inclusiv prin internet.
(2) In mod corespunzator, dispozitiile alin. (1) se aplica cu privire la hotararile si deciziile consiliilor de administratie ale filialelor.


CAPITOLUL VII: Exercitarea in Romania a profesiei de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European
SECTIUNEA 1: Dispozitii generale

Articolul 329
Dispozitiile art. 96-111 din Lege se aplica intotdeauna avandu-se in vedere dispozitiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.
SECTIUNEA 2: Dobandirea calitatii de membru al unui barou din Romania de catre persoane fizice straine care au calitatea de avocat
Articolul 330
(1) Persoanele fizice straine pot dobandi calitatea de membru al unui barou din Romania si pot exercita, in consecinta, profesia de avocat in Romania, daca in statul in care isi au domiciliul detin titlul profesional de avocat, certificat de organismele profesionale recunoscute sau de autoritatile publice care le autorizeaza, precum si in conditiile stabilite in acordul incheiat cu Uniunea Europeana, conform prevederilor art. II din Legea nr. 201/2004 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
(2) Pentru avocatii din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesara existenta unor conventii bilaterale.
(3) Documentatia de evaluare pentru dobandirea calitatii de membru al unui barou din Romania va contine:
a)cererea de evaluare;
b)curriculum vitae si copie a pasaportului;
c)certificatul (atestatul) profesional, in copie legalizata si traducere autorizata, in termen de 3 luni de la eliberarea lui;
d)diploma universitara;
e)certificat de onorabilitate;
f)declaratia de compatibilitate;
g)solicitarea de stagiu de adaptare de 3 ani sau de sustinere a unui examen de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana.
(4) Etapele necesare dobandirii calitatii de membru al unui barou din Romania si documentele aferente sunt cele cuprinse in metodologia prezentata in anexa nr. XXXI.
(5) Conventiile bilaterale incheiate de U.N.B.R. cu organismele similare din statele din care provin petentii, altele decat statele membre ale Uniunii Europene, vor contine in principal elemente din metodologia prezentata in anexa nr. XXXI, precum si conditii privind solutionarea unor litigii in legatura cu activitatea avocatilor.
(6) Dispozitiile prezentului capitol sunt aplicabile si avocatilor care si-au obtinut calificarea profesionala in Confederatia Elvetiana, care isi exercita profesia pe teritoriul Romaniei, in oricare din modalitatile prevazute la art. 96 alin. (1) din Lege.
SECTIUNEA 3: Inscrierea gruparilor straine care exercita profesia de avocat in tablourile avocatilor hamurilor din Romania
Articolul 331
(1) Gruparile straine care nu au sediul profesional in Romania pot deschide sedii profesionale secundare in Romania si se pot inscrie in tablourile avocatilor barourilor din Romania, pentru ca membrii acestora sa exercite in numele gruparii profesia de avocat in Romania, daca in statul in care isi au sediul profesional desfasoara aceasta activitate si au statutul de societate civila profesionala, certificata de organismele profesionale recunoscute sau de autoritatile publice care le autorizeaza, in conditiile stabilite in acordul incheiat cu Uniunea Europeana, conform prevederilor art. II din Legea nr. 201/2004.
(2) Pentru societatile civile profesionale de avocati din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesara existenta unor conventii bilaterale.
(3) Documentatia de evaluare pentru inscrierea in tablourile avocatilor barourilordin Romania va contine:
a)cererea de evaluare, semnata de reprezentantul legal al gruparii;
b)copia pasaportului reprezentantului legal al gruparii (in cazul in care acesta nu s-a inscris anterior in nume propriu intr-un barou din Romania);
c)certificatul (atestatul) profesional emis de autoritatea competenta, in copie legalizata, si traducerea autorizata a acestuia, valabil pentru 3 luni de la eliberarea sa;
d)actul constitutiv sau statutul gruparii.
(4) Cererea de evaluare, cu documentele aferente, se supune avizului conform al Comisiei permanente a U.N.B.R., care va hotari cu privire la inscrierea societatii in tabloul avocatilor baroului.
SECTIUNEA 4: Exercitarea in Romania a profesiei de avocat de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European
Articolul 332
Avocatii inscrisi intr-un barou din Romania in conditiile prevazute in prezentul capitol dobandesc de la data inscrierii in barou toate drepturile si obligatiile prevazute de Lege si de prezentul statut.


CAPITOLUL VIII: Activitati economice si contabilitate
Articolul 333
(1) Barourile si U.N.B.R. organizeaza contabilitatea in conformitate cu reglementarile contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial, in vigoare.
(2) Barourile pot infiinta, prin decizie, un departament economic si financiar, condus de un director economic.
(3) Calitatea de director economic detinuta in cadrul unui barou sau al U.N.B.R. este incompatibila cu o functie asemanatoare detinuta in sistemul C.A.A., daca prin decizia prevazuta la alin. (2) nu se prevede altfel.
(4) Activitatea de contabilitate a barourilor si a U.N.B.R. poate fi externalizata, in conditiile legii.
Articolul 334
Evidenta contabila a barourilor si a U.N.B.R. poate fi tinuta si in format electronic, printr-un program soft compatibil cu cel folosit de sistemul C.A.A.
Articolul 335
(1) In aplicarea dispozitiilor art. 50 alin. (4) si ale art. 60 alin. (3) din Lege, fiecare barou si U.N.B.R. isi constituie si poate folosi patrimoniul propriu, reflectand in contabilitate urmatoarele venituri:
a)venituri din activitatile fara scop lucrativ:
- venituri din contributiile banesti si taxele achitate de avocati pentru formarea bugetului baroului si a bugetului U.N.B.R. ori pentru constituirea fondurilor cu destinatie speciala, hotarate de organele profesiei, in conditiile legii (fonduri pentru formarea profesionala initiala, fonduri pentru formarea profesionala continua, fonduri pentru ajutorarea avocatilor tineri etc.);
- venituri din taxele de inregistrare sau de modificare a actelor privind formele de exercitare a profesiei;
- venituri din donatii si sume sau bunuri primite prin sponsorizare;
- venituri din dobanzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din activitatile fara scop lucrativ;
- resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale si subventii pentru venituri;
- venituri din actiuni ocazionale, utilizate in scop social sau profesional, potrivit Legii si prezentului statut;
- venituri rezultate din cedarea folosintei activelor corporale aflate in proprietatea barourilor sau a U.N.B.R., altele decat cele care sunt sau au fost folosite in activitatea economica;
- ajutoare si imprumuturi nerambursabile din tara si din strainatate si subventii pentru realizarea de venituri;
- venituri din despagubiri de asigurare pentru pagube si din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare;
- venituri din diferente de curs valutar rezultate din activitatile fara scop lucrativ;
- veniturile obtinute din reclama si publicitate, potrivit legislatiei in vigoare;
- alte venituri din activitatile fara scop lucrativ desfasurate potrivit prezentului statut;
b)venituri din activitati economice, precum:
- venituri din prestarea de servicii realizate pentru avocati, parti sau alte entitati;
- venituri din imobilizari financiare;
- venituri din investitii pe termen scurt;
- venituri din creante imobilizate;
- venituri din investitii financiare cedate;
- venituri din diferente de curs valutar;
- venituri din dobanzi;
- alte venituri financiare;
- venituri rezultate din compensatiile primite pentru cheltuieli sau pierderi in urma calamitatilor sau altor evenimente extraordinare.
(2) Veniturile din prestari de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora.
(3) Veniturile din dobanzi, redevente si dividende se recunosc astfel:
a)dobanzile se recunosc periodic, in mod proportional, pe masura generarii venitului respectiv, pe baza contabilitatii de angajamente;
b)redeventele se recunosc pe baza contabilitatii de angajamente, conform contractului;
c)dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de a le incasa.
Articolul 336
(1) Cheltuielile fiecarui barou si ale U.N.B.R. reprezinta valorile platite sau de platit, aferente activitatilor fara scop patrimonial, activitatilor cu destinatie speciala, potrivit legii si activitatilor economice, pentru:
a)lucrari executate si servicii prestate de care beneficiaza entitatea;
b)cheltuieli cu personalul;
c)executarea unor obligatii legale sau contractuale etc.
(2) In cadrul cheltuielilor exercitiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
(3) Contabilitatea cheltuielilor barourilor si ale U.N.B.R. se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor. Cheltuielile efectuate de barouri si de U.N.B.R. cuprind:
a)cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate; costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consumate;
b)cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studii si cercetari; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori); comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele;
c)cheltuieli cu personalul (salariile, asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli cu personalul, suportate de angajator);
d)alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante si cu diversi debitori; despagubiri, amenzi si penalitati; donatii si alte cheltuieli similare; ajutoare si imprumuturi nerambursabile; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital etc.);
e)cheltuieli financiare: pierderi din creante legate de participatii; cheltuieli privind investitiile financiare cedate; diferentele nefavorabile de curs valutar; dobanzile privind exercitiul financiar in curs; pierderi din creante de natura financiara si altele;
f)cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare);
g)cheltuieli cu provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum si cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii.
(4) In cadrul categoriilor de cheltuieli dupa natura lor, conturile de cheltuieli se dezvolta obligatoriu in analitice distincte pe feluri de activitati, respectiv activitati fara scop patrimonial si activitati economice, iar in continuare se pot dezvolta in analitice in functie de necesitatile impuse de reglementari speciale sau potrivit necesitatilor proprii ale persoanei juridice.
(5) Conturile de venituri se pot dezvolta in conturi analitice, in functie de necesitatile impuse de anumite reglementari sau potrivit necesitatilor proprii ale fiecarui barou ori ale U.N.B.R.


CAPITOLUL IX: Dispozitii tranzitorii si finale
Articolul 337
(1)In aplicarea dispozitiilor prevazute de Lege, consiliul baroului are dreptul de a incasa si, respectiv, de a colecta taxe pentru:
a)inscrierea in tabloul avocatilor a avocatilor primiti in profesie, cu examen sau fara examen in cazul prevazut la art. 17 alin. (5) din Lege;
b)acordarea calitatii de avocat definitiv fara sustinerea examenului de definitivare, in cazurile prevazute la art. 20 alin. (5)-(7) din Lege;
c)reinscrierea in tabloul avocatilor a avocatului suspendat pentru neplata contributiilor profesionale;
d)reinscrierea in tabloul avocatilor a avocatului incompatibil;
e)transferul avocatului dintr-un barou in altul, taxa ce va fi perceputa de baroul la care avocatul se transfera;
f)infiintarea pe raza baroului a unui sediu secundar sau a unui birou;
g)inscrierea in tabloul special a avocatului strain;
h)activitati de secretariat si jurisdictie profesionala.
(2) Limitele maxime si scutirile de la taxele prevazute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a Consiliului U.N.B.R.
Articolul 338
Comisia permanenta a U.N.B.R. are dreptul de a stabili si incasa taxe pentru:
a)inscrierea candidatilor la examenul de primire in profesie;
b)inscrierea candidatilor la examenul de definitivare in profesie;
c)inscrierea la examenul de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana a avocatilor straini;
d)acordarea de avize conforme, in conditiile legii;
e)activitati de secretariat si de jurisdictie profesionala.
Articolul 339
Avocatii care se afla in perioada de stagiu la data intrarii in vigoare a prezentului statut si pentru care s-au acordat reduceri ale duratei de stagiu pentru inscrierea la examenul de definitivare in profesie, pana la publicarea Legii nr. 255/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, beneficiaza de drepturile acordate. Avocatii care urmeaza cursurile I.N.P.P.A. vor respecta contractele de formare profesionala incheiate cu I.N.P.P.A., iar dupa promovarea examenului de absolvire dobandesc calitatea de avocat definitiv.
Articolul 340
(1) Denumirile formelor de exercitare a profesiei in vigoare la data adoptarii Legii nr. 255/2004 se pastreaza. In caz de schimbare a formei de exercitare a profesiei de avocat, dispozitiile art. 8 alin. (1) din Lege, precum si cele corespunzatoare din prezentul statut devin aplicabile.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in cazul folosirii firmei, stampilei, parafei, antetului si a oricaror elemente de identificare a formelor de exercitare a profesiei.
Articolul 341
(1) Dispozitiile art. 309 privind organizarea examenului de dobandire a titlului de avocat definitiv, precum si cele ale art. 301 alin. (2), (4) si (5) se aplica exclusiv, cu caracter tranzitoriu, avocatilor stagiari inscrisi in barou anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 270/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Avocatii stagiari inscrisi in barou dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 270/2010 au obligatia de a urma cursurile I.N.P.P.A., examenul de absolvire a I.N.P.P.A. fiind singura forma de dobandire a titlului profesional de avocat definitiv.
(2) Avocatii stagiari care la data intrarii in vigoare a prezentului statut se afla in cel de-al doilea an de stagiu sunt obligati sa urmeze cursurile I.N.P.P.A. si sa sustina examenul de absolvire a acestora.
(3) Prevederile art. 308 alin. (2) si (3) se aplica si avocatilor stagiari prevazuti la alin. (2).
Articolul 342
Anexele nr. I-XXXII fac parte integranta din prezentul statut.
Articolul 343
Prezentul statut a fost adoptat de Congresul avocatilor din 10-11 iunie 2011.







Comentează: Statutul profesiei de avocat, Actualizat 2014
Legislaţie

Normele metodologice privind functionarea SIMPV - 09.10.2019
Normele metodologice privind functionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot s ...

Legea 179/2019 - regimul juridic al francizei, modificarea Codului fiscal
Legea nr. 179/2019 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 52/1997 privind regim ...

Ordinul ASPAAS nr. 573/2019 pentru modificarea si completarea Normelor privind organizarea si desfasurarea examenului de competenta profesionala
Ordinul nr. 573/2019 pentru modificarea si completarea Normelor privind organizarea si desfasurarea ...

Legea nr. 170/2019 pentru modificarea si completarea OG nr. 20/1994 privind masuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente
Publicata in Monitorul Oficial nr. 815 din 08.10.2019 ...

Legea nr. 169/2019 pentru modificarea si completarea unor dispozitii din Ordonanta Guvernului nr. 17/2015
Legea nr. 169/2019 pentru modificarea si completarea art. V din Ordonanta Guvernului nr. 17/2015 pri ...

Legea nr. 171/2019 privind exonerarea de la plata a unor obligatii
Publicata in Monitorul Oficial nr. 815 din 08.10.2019 ...

Metodologia de acordare si distribuire a voucherelor pentru dispozitive asistive si tehnologii de acces
Metodologia de acordare si distribuire a voucherelor utilizate exclusiv pentru achizitionarea de teh ...

Hotararea nr. 193/2019 pentru modificarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii
Hotararea nr. 193/2019 pentru modificarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului ...

Metodologia privind organizarea concursului pentru ocuparea posturilor de presedinte si vicepresedinte ai Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dis
Publicata in Monitorul Oficial nr. 805 din 04.10.2019. ...



Articole Juridice

Deconcentrarea administrativa principiu al administratiei publice in Codul Administrativ. Serviciile publice deconcentrate (VI)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constituirea unei fundatii. Patrimoniu si documente necesare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea coordonatorului activitatii salariatului in accidentele de munca. Plata daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Pierderea unui membru de familie. Gradul de apreciere al instantei in acordarea daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Functia publica sub imperiul Noului Cod Administrativ (V)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 504/2019 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre prim-ministru, pe de o parte, si Presedintel
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Magistrat. Abatere disciplinara. Manifestari care aduc atingere prestigiului justitiei savarsite in afara exercitarii atributiilor de serivici.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: Art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 - entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Ştiri Juridice

Decrete semnate de Presedintele Romaniei in data de 7 octombrie 2019 - a fost promulgata legea de modificare a Codului Fiscal
07 Oct 2019 | 553

Modificari Codul Muncii: Angajatorii obligati sa isi organizeze resursele umane. Cum vor putea fi cercetati disciplinar salariatii?
05 Oct 2019 | 621