din anul 2007, atuul tau de DREPT!


Prima pagină » Legislaţie » Integral: Procedura pentru interventia de urgenta in cazurile de violenta domestica

INTEGRAL: Procedura pentru interventia de urgenta in cazurile de violenta domestica


Procedura pentru interventia de urgenta in cazurile de violenta domestica, din 07.12.2018

Publicata in Monitorul Oficial nr. 95 din 06.02.2019


Articolul 1. (1) Interventia de urgenta in cazurile de violenta domestica se realizeaza de catre echipa mobila alcatuita din reprezentanti ai serviciului public de asistenta sociala, denumit in continuare SPAS, sau, dupa caz, de catre reprezentanti ai directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, denumita in continuare DGASPC.


(2) In vederea asigurarii eficientei, operativitatii si permanentei in ceea ce priveste interventia de urgenta in cazurile de violenta domestica, consiliile locale/judetene au responsabilitatea de a organiza, coordona si sprijini activitatea echipei mobile prevazute la alin. (1) din perspectiva alocarii tuturor resurselor umane, materiale si financiare necesare interventiei de urgenta. In acest sens, prin hotarare a consiliului local/consiliului judetean, componenta echipei mobile poate fi extinsa prin includerea unor reprezentanti ai politiei locale, serviciului public de asistenta medicala comunitara, oricaror alti specialisti din cadrul aparatului propriu, reprezentanti ai diferitilor furnizori privati de servicii sociale, voluntari etc.


(3) La momentul stabilirii componentei echipei mobile se va desemna prin aceeasi hotarare un coordonator din cadrul serviciului public de asistenta sociala.


(4) Din componenta echipei mobile pot face parte reprezentanti ai diferitelor culte religioase reprezentative pe plan local, precum si reprezentanti ai unor asociatii sau fundatii cu activitate relevanta in domeniul violentei domestice, egalitatii de sanse intre femei si barbati, sprijinului umanitar, actiunilor in domeniul caritabil, cu care au fost incheiate acorduri de parteneriat/conventii, voluntari.


(5) Prin aceeasi hotarare a consiliului local/consiliului judetean privind stabilirea componentei echipei mobile se prevad si datele concrete despre modul de alocare a mijlocului de transport care este pus la dispozitia echipei mobile pentru interventiile de urgenta si, dupa caz, daca nu se identifica la nivel institutional resursele necesare, acestea pot fi asigurate prin contractarea de servicii de la furnizorii privati de servicii sociale care furnizeaza servicii sociale in domeniu.

Articolul 2. Interventia de urgenta a echipei mobile se realizeaza din perspectiva acordarii serviciilor sociale in situatiile de violenta domestica, iar activitatea echipei este coordonata de catre reprezentantul serviciului public de asistenta sociala desemnat prin hotarare a consiliului local/consiliului judetean.

Articolul 3. Echipa mobila prevazuta la art. 1 are urmatoarele atributii:


a) verifica semnalarile de violenta domestica efectuate prin intermediul liniilor telefonice ale institutiilor publice abilitate, inclusiv al liniilor telefonice de urgenta, altele decat numarul unic de urgenta la nivel national (SNUAU) - 112;


b) realizeaza evaluarea initiala a gradului de risc din perspectiva acordarii serviciilor sociale, pe baza Fisei pentru evaluarea gradului de risc si stabilirea masurilor de siguranta necesare pentru victimele violentei domestice, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta procedura;


c) acorda informare si consiliere victimelor violentei domestice;


d) sprijina victimele violentei domestice, prin orientarea acestora catre serviciile sociale existente pe raza localitatii/judetului, adecvate nevoilor acestora;


e) informeaza, consiliaza si orienteaza victima in ceea ce priveste masurile de protectie de care aceasta poate beneficia din partea institutiilor competente: ordin de protectie provizoriu, ordin de protectie, formularea unei plangeri penale, eliberarea unui certificat medico-legal etc.;


f) asigura masurile de protectie sociala necesare pentru victime, minori, persoane cu dizabilitati sau persoane cu nevoi speciale, vizate de ordinul de protectie provizoriu sau ordinul de protectie, si pastreaza confidentialitatea asupra identitatii acestora;


g) colaboreaza cu serviciile de asistenta medicala comunitara in situatia in care identifica probleme medicale privind victimele si/sau copiii lor;


h) realizeaza demersurile necesare pentru depasirea riscului imediat, dupa caz, acestea putand consta in:


(i) transport la unitatea sanitara cea mai apropiata in situatiile in care victima necesita ingrijiri medicale de urgenta sau, dupa caz, sesizarea numarului unic pentru apeluri de urgenta 112;


(ii) sesizarea organelor de urmarire penala, sesizarea organelor de politie pentru emiterea unui ordin de protectie provizoriu, sesizarea instantelor judecatoresti in vederea emiterii ordinului de protectie;


(iii) orientarea catre SPAS sau, dupa caz, catre furnizorii privati de servicii sociale, acreditati in conditiile legii, in vederea gazduirii in centre rezidentiale adecvate nevoilor si aplicarii managementului de caz pentru victime si, dupa caz, pentru agresori;


i) intervine in cazurile de violenta domestica, la solicitarea organelor de politie, atunci cand prin ordinul de protectie provizoriu s-a dispus masura evacuarii temporare a agresorului din domiciliu, iar acesta din urma a solicitat, potrivit legii, cazarea intr-un centru rezidential.

Articolul 4. (1) In vederea facilitarii emiterii ordinului de protectie provizoriu, in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a prezentei proceduri, serviciile publice de asistenta sociala pun la dispozitia organelor de politie de pe aceeasi raza teritoriala:


a) datele de contact ale coordonatorului echipei mobile/persoanelor din cadrul SPAS desemnate cu atributii in cadrul echipei mobile;


b) lista cuprinzand toate centrele rezidentiale care ofera cazare pentru persoanele fara adapost, adaposturi de noapte sau alte centre rezidentiale adecvate nevoilor persoanelor fara adapost, publice sau private, inclusiv serviciile sociale acordate de catre cultele religioase si alte organisme private in domeniul prevenirii si combaterii violentei domestice.


(2) In situatia in care prin ordinul de protectie provizoriu se dispune masura evacuarii temporare a agresorului, iar acesta din urma solicita, potrivit legii, cazarea intr-un centru rezidential de tipul celor prevazute la alin. (1), echipajul de politie aflat in misiune contacteaza coordonatorul echipei mobile si ii furnizeaza detalii cu privire la adresa locului in care se desfasoara interventia organelor de politie.


(3) SPAS va pune la dispozitia organelor de politie lista persoanelor din cadrul SPAS desemnate, cu atributii in cadrul echipei mobile, inclusiv datele de contact ale acestora.

Articolul 5. Echipa mobila se deplaseaza la fata locului in maximum 90 de minute de la momentul semnalarii efectuate de catre organele de politie si asigura sprijinul necesar pentru orientarea si conducerea de indata a agresorului catre centrele rezidentiale gestionate de autoritatile administratiei publice locale sau, dupa caz, catre alte servicii sociale adecvate, administrate de catre furnizori publici sau privati, de pe raza unitatii administrativ-teritoriale.

Articolul 6.SPAS are obligatia de a cunoaste distributia in plan local si judetean a serviciilor sociale destinate victimelor violentei domestice, precum si a celor de tipul: centre rezidentiale care ofera cazare pentru persoanele fara adapost, adaposturi de noapte, alte centre rezidentiale adecvate nevoilor persoanelor fara adapost, publice sau private, inclusiv a celor acordate de catre cultele religioase si alte organisme private in domeniul prevenirii si combaterii violentei domestice.



Articolul 7. (1) In scopul asigurarii accesului neingradit si adecvat la gazduire in situatiile de urgenta, precum si la restul serviciilor sociale existente pentru victimele violentei domestice sau, dupa caz, pentru agresori, SPAS organizat la nivel judetean, respectiv DGASPC, efectueaza diligentele necesare pe langa celelalte servicii de asistenta sociala si furnizorii privati de servicii sociale de pe raza teritoriala a judetului.


(2) In vederea depasirii situatiei de urgenta in care se afla, victimele pot fi gazduite in orice serviciu social existent cu aceasta destinatie, acolo unde exista un loc disponibil, indiferent de domiciliul acestora.

Articolul 8. In urma evaluarii gradului de risc pentru victimele violentei domestice, reprezentantii SPAS organizate la nivel de municipiu, oras, comuna refera cazurile catre compartimentul de violenta domestica din cadrul SPAS organizat la nivel de judet sau, dupa caz, catre furnizorii privati de servicii sociale, in vederea luarii in evidenta si a realizarii managementului de caz.

Articolul 9. Pentru verificarea semnalarilor privind situatiile de violenta domestica, reprezentantii SPAS au drept de acces in sediile sau punctele de lucru ale persoanelor juridice, precum si la domiciliul persoanelor fizice. Verificarea semnalarilor privind violenta domestica se realizeaza cu sprijinul politiei locale sau, dupa caz, al organelor de politie de pe raza teritoriala in care s-a semnalat situatia de violenta domestica.



ANEXA
la procedura
FISA pentru evaluarea gradului de risc si stabilirea masurilor de siguranta necesare pentru victimele violentei domestice



A. Chestionar pentru evaluarea gradului de risc


I. Istoricul violentei
Nr. crt. Factor de risc Categorie de risc/descriere Observatii DA NU Nu raspunde.
1. Cu cine locuieste victima?
2. Unde se afla agresorul in momentul discutiei?
3. Exista minori sau persoane aflate in ingrijire? Unde sunt in momentul discutiei? Pentru fiecare persoana aflata in ingrijire se va preciza varsta.
4. Descrieti ultimul incident de violenta. Ce s-a petrecut, tipul de violenta, tipul de lovituri, daca este cazul, daca s-au folosit obiecte sau arme. Va rugam sa precizati unde se aflau copiii in timpul incidentului si daca au fost abuzati, sub ce forma.
5. Au existat acte de violenta domestica anterioare? In toate studiile despre factorii de risc in violenta domestica, violenta anterioara este considerata cel mai comun factor de risc. Poate fi luata in considerare orice forma de manifestare a violentei domestice (a se vedea art. 4 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei domestice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare), indiferent daca aceasta poate fi sau nu dovedita printr-un document: de exemplu, certificat medico-legal, ordin de protectie, plangere prealabila, certificat medical.
6. Au existat acte de violenta asupra copiilor/altor membri ai familiei? In mod frecvent, violenta domestica se poate extinde si spre alti membri ai familiei, inclusiv copii varstnici/persoane cu dizabilitati. Preocuparile initiale legate de siguranta unui/unei copil/persoane vulnerabil/vulnerabile pot dezvalui un tipar de violenta mult mai extins in familie. Copiii/Persoanele vulnerabile pot fi folositi/folosite de agresor ca metoda de manipulare emotionala si control asupra victimei. Exista dovezi ca riscul pentru copiii afectati de violenta nu este constientizat in mod real de catre victima. Drepturile copilului si masurile care sa le asigure protectia sunt preocupari care trebuie avute in vedere concomitent de catre practicianul implicat in evaluarea riscului.
7. Agresorul a manifestat comportament violent generalizat fata de terti (in afara familiei)? Agresorii implicati in situatii de violenta domestica manifesta adesea atitudini si comportamente generale antisociale si folosesc violenta si in afara sferei domestice. Violenta in afara familiei indica tendinta generala de a manifesta un comportament violent si asupra oricaror altor persoane si poate spori riscul atat pentru victima, cat si pentru specialistii care intra in contact cu agresorii.
8. In trecut a fost emis un ordin de protectie provizoriu/ordin de protectie pe numele agresorului? In cazurile in care se constata de catre institutiile abilitate ca exista dovezi privind confirmarea situatiilor de violenta domestica, pentru asigurarea protectiei imediate sau pe termen mediu a victimei impotriva agresorului poate fi emis un ordin de protectie provizoriu de catre organele de politie/ordin de protectie de catre instanta judecatoreasca competenta.
9. Agresorul a incalcat, in trecut, un ordin de protectie provizoriu/ordin de protectie? Incalcarea ordinului de protectie provizoriu/ordinului de protectie emis de catre institutiile competente se manifesta prin nerespectarea de catre agresor a interdictiilor/masurilor dispuse fata de persoana acestuia (interzicerea contactului cu victima, mentinerea unei distante de apropiere fata de victima etc.), reprezinta un factor de risc si este asociata cu o crestere a riscului de violenta in viitor.
II. Formele si tiparul violentei
Nr. crt. Factor de risc Categorie de risc/descriere Observatii DA NU Nu raspunde.
10. Actele de violenta sunt mai severe si/sau se manifesta mai frecvent? Pe parcursul unei relatii, frecventa si severitatea actelor de violenta pot creste gradual. Cresterea severitatii si frecventei actelor violente este unul dintre cei mai importanti factori de risc de agresiune care poate conduce la vatamari grave si la un potential deces.
11. In actele de violenta agresorul a folosit arme/amenintarea cu arme? Utilizarea armelor sau amenintarea cu arme reprezinta un factor semnificativ de risc de violenta severa si cauzatoare de deces. In violenta domestica trebuie luate in considerare toate armele, inclusiv armele de foc sau arme albe (cutite, topoare, furci etc.) si alte obiectele periculoase ce pot fi folosite ca instrumente care provoaca vatamari. Detinerea unei arme de foc de catre agresor prin prisma profesiei pe care o desfasoara reprezinta un alt factor de risc major care trebuie sa fie luat in considerare.
12. Agresorul a manifestat comportament de control si de izolare a victimei? Comportamentul prin care agresorul exercita control asupra victimei (verificarea in mod repetat a telefonului personal, verificarea conturilor bancare, e-mail-urilor, relatiilor cu familia si prietenii, modului cum se imbraca, locurilor frecventate, ingradirea posibilitatii de a avea un loc de munca, acte de gelozie etc.) este perceput ca un factor semnificativ de risc de violenta repetata si posibil deces. Izolarea victimei este o strategie comuna majoritatii agresorilor si poate lua forme severe mergand pana la privarea de libertate (sechestrarea victimei in locuinta).
13. Victima a fost urmarita/hartuita? Urmarirea/Hartuirea victimei este asociata violentei grave si letale impotriva femeilor/persoanelor vulnerabile din proximitatea acestora si impreuna cu atacuri fizice este asociata in mod semnificativ cu vatamari grave si foarte grave, cum ar fi tentativa de omor si omorul.
14. Au existat manifestari de violenta sexuala (viol sau viol marital) asupra victimei? Violenta sexuala este parte a violentei domestice impotriva femeilor. In cazul femeilor care sunt agresate sexual exista probabilitate mai mare de ranire severa si de abuz repetat.
15. Victima a fost amenintata cu moartea? Au existat forme de santaj/constrangeri? Experienta practica arata ca violenta severa este adesea precedata de amenintari care pot viza viata victimei, a persoanelor apropiate acesteia, a copiilor, a animalelor de companie. Constrangerea poate lua forme diferite, inclusiv casatoria fortata.
16. Au existat tentative de strangulare, sugrumare asupra victimei? Strangularea si sugrumarea sunt forme foarte periculoase de violenta domestica; statisticile internationale arata ca aproximativ jumatate din victimele femei decedate ca urmare a violentei domestice au fost supuse la o tentativa de strangulare/sugrumare in anul anterior mortii lor.
III. Factori de risc legati de comportamentul agresorului
17. Agresorul prezinta probleme legate de dependenta de alcool, droguri, medicamente, jocuri de noroc/video? Desi numeroase dependente ale agresorilor, cum ar fi dependenta de droguri, alcool, medicamente, jocuri de noroc/video, nu reprezinta cauze si nici justificari pentru violenta domestica impotriva femeilor, acestea pot constitui factor de risc crescut a agravarii violentei.
18. Agresorul manifesta comportament de posesivitate, gelozie extrema, alte atitudini daunatoare? Gelozia si posesivitatea extrema sunt, de asemenea, asociate cu violenta severa. In plus, comportamentul autoritar si atitudinile patriarhale/traditionale ale agresorilor, cum ar fi concepte foarte rigide despre onoarea masculina sau onoarea familiei si sentimentul de posesie asupra femeii, pot avea impact ridicat asupra riscului.
19. Agresorul are probleme legate de sanatatea mentala, au existat amenintari cu suicid din partea agresorului? Problemele de sanatate mentala ale agresorilor, diferite boli psihice, inclusiv depresia, sunt asociate cu un risc crescut de violenta repetata si severa. Amenintarile cu comiterea de suicid si starea de sanatate mentala problematica sunt factori de risc in cazuri de ucidere a femeilor, urmate de sinuciderea agresorului. Statisticile internationale arata ca in 32% dintre cazurile de omor cu victime femei agresorul comite suicid dupa fapta de omor.
20. Agresorul prezinta manifestari de stres economic? Schimbarile in starea financiara a agresorului si somajul acestuia sunt puternici factori de risc in cazuri de omor cu victime femei si au legatura cu conceptele despre masculinitate si rolul traditional de intretinator al familiei.
IV. Perceptia victimei asupra riscului
21. Victimei ii este frica pentru propria persoana si pentru altii? De ce anume se teme? Cercetarile arata ca exista o corelatie puternica intre autoevaluarea riscului de catre victima si utilizarea in fapt a violentei de catre agresor. Cu toate acestea, unele victime pot minimaliza si subestima violenta domestica. Intr-un studiu despre uciderea femeilor victime ale violentei domestice realizat de catre Campbell et al (2003) aproximativ jumatate dintre victime nu percepusera existenta riscului ca agresorul sa le omoare.
V. Factori agravanti
22. A intervenit separarea/divortul sau, dupa caz, au existat discutii prealabile cu privire la acestea? Separarea/Divortul sau, dupa caz, existenta discutiilor prealabile cu privire la acestea sunt percepute ca factori de risc semnificativ pentru vatamare severa si omor.
23. Parintele agresor are contact cu copiii/Se mentin relatiile personale ale copilului cu parintele agresor? Dupa separare/divort, conflictele legate de contactul cu copiii de catre parintele agresor/mentinerea relatiilor personale ale copilului cu parintele agresor sunt frecvente si adesea prezinta un risc crescut de repetare a violentei atat pentru femeie, cat si pentru copii.
24. Exista integrat/integrati in familie copil/copii provenit/proveniti din alte relatii/casatorii? Factorii de risc de violenta domestica includ prezenta copilului/copiilor provenit/proveniti din alte relatii/casatorii.
25. Au existat acte de violenta in timpul sarcinii? Dar ulterior, asupra copiilor? O pondere importanta din cazuistica de violenta domestica isi are debutul in timpul sarcinii. Exercitata in timpul sarcinii, violenta prezinta risc de vatamare severa si mortala atat pentru femeia victima, cat si pentru copilul nenascut. Femeile insarcinate sunt supuse unui risc mai mare, atat in ce priveste violenta minora, cat si in ceea ce priveste violenta grava, decat femeile care nu sunt insarcinate.
VI. Suport social
Nr. crt. Identificare Descriere Observatii
26. Familia Rudele victimei la care aceasta poate apela pentru depasirea unei situatii de risc si vulnerabilitate (de exemplu, mama, tata, frate, sora, veri, unchi, matusi, copii majori).
Tipul de suport care poate fi acordat de catre acestia:
- gazduire temporara a victimei si/sau copiilor;
- pastrarea unui bagaj de urgenta al victimei/documentelor victimei;
- sprijin financiar;
- sprijin emotional;
- acompaniere in efectuarea unor demersuri necesare, dupa caz, pe langa institutiile competente, respectiv politie, instanta, servicii de sanatate, servicii de medicina legala, servicii publice de asistenta sociala;
- apel de urgenta la politie sau liniile de urgenta pentru sesizarea situatiei de violenta domestica.
27. Vecini/Prieteni Identificarea persoanelor-resursa din vecinatatea locuintei victimei/prietenilor
Tipul de suport care poate fi acordat de catre acestia:
- gazduire temporara a victimei si/sau copiilor;
- pastrarea unui bagaj de urgenta al victimei/documentelor victimei;
- sprijin financiar;
- sprijin emotional;
- acompaniere in efectuarea unor demersuri necesare, dupa caz, pe langa institutiile competente, respectiv politie, instanta, servicii de sanatate, servicii de medicina legala, servicii publice de asistenta sociala;
- apel de urgenta la politie sau liniile verzi de urgenta pentru sesizarea situatiei de violenta domestica.
VII. Recomandari de urgenta privind planul de siguranta personala
Nr. crt. Masuri Descriere Observatii
28. Siguranta locuintei Daca victima nu mai locuieste cu agresorul, masuri de securizare a accesului, de monitorizare a locuintei etc.
29. Siguranta copiilor, masuri de siguranta pentru prevenirea rapirii copiilor de catre agresor, precautii legale pentru siguranta copiilor Masuri concrete in functie de specificul situatiei: asigurarea unui mediu securizant pentru copii, identificarea unor scenarii posibile in care copiii pot fi in pericol
30. Siguranta la locul de munca Identificarea unor persoane-resursa care sa fie informate si care sa aiba un scenariu de risc, securizarea traseului victimei de la si catre locul de munca
31. Siguranta in alte locuri - scoala, gradinita Identificarea unor persoane-resursa la scoala/gradinita care sa fie informate si care sa aiba un scenariu de risc pentru protejarea minorului: diriginte, invatator, paznic
32. Siguranta in cazurile in care femeia continua sa locuiasca impreuna cu partenerul abuziv In cazul in care nu s-a dispus emiterea unui ordin de protectie provizoriu, victimei i se vor prezenta posibile solutii de prevenire a riscului de repetare a situatiei de violenta domestica (de exemplu, construirea unui scenariu privind solicitarea de ajutor din partea unui/unei vecin/prieten/rude/politiei).
33. Siguranta in cazurile in care femeia paraseste agresorul Victima va fi informata in legatura cu etapele necesare pregatirii pentru separare: mentinerea secreta a intentiei de a parasi agresorul fata de acesta si fata de rude/prieteni, identificarea unui adapost sigur, identificarea unui alt loc de munca, identificarea unor solutii de continuitate a educatiei copiilor, pregatirea unui bagaj de siguranta si a documentelor personale ale victimei/copilului acesteia.
34. Siguranta in situatii periculoase Victima va fi informata in legatura cu minime masuri de siguranta in situatii de pericol:
- acompanierea de catre o persoana de incredere in vederea efectuarii unor demersuri necesare, dupa caz, pe langa institutiile competente, respectiv politie, instanta, servicii de sanatate, servicii de medicina legala, servicii publice de asistenta sociala;
- efectuarea unor scenarii privind apelarea de urgenta de catre victima/alta persoana a organelor de politie sau a liniilor verzi de urgenta pentru sesizarea situatiei de violenta domestica
35. Solicitarea unor masuri legale de protectie Victima va fi informata cu privire la posibilitatea emiterii unui ordin de protectie provizoriu/ordin de protectie, servicii sociale destinate victimei (servicii de zi cu diferite tipuri de consiliere, servicii rezidentiale cu gazduire pe perioada determinata), masuri/servicii destinate agresorului.
Factori de risc legati de victima
(Se va indica daca victima prezinta: ganduri/tentative de suicid; ganduri/tentative de a ucide agresorul; sarcina in evolutie; nastere recenta; probleme de sanatate mentala/consum de substante; stare de izolare sociala; dependenta financiara de agresor etc.)
Ce doreste victima sa faca? Implicare activa
(Se va indica optiunea victimei in legatura cu demersurile pe care le considera necesare dupa ce a primit informatii si consiliere din partea reprezentantilor SPAS/DGASPC.)
Observatii/Recomandari
(Se vor indica observatiile/recomandarile reprezentantilor SPAS/DGASPC in urma evaluarii gradului de risc din perspectiva acordarii serviciilor sociale.)
Data: Numele: Semnatura
B. Stabilire factori de risc si masuri aferente


Istoricul violentei Formele si tiparul violentei Factori de risc legati de comportamentul agresorului Perceptia victimei asupra riscului Factori agravanti
Factori de risc vizibili Numar raspunsuri afirmative Numar raspunsuri afirmative Numar raspunsuri afirmative Numar raspunsuri afirmative Numar raspunsuri afirmative
Pentru evaluarea gradului de risc al victimelor violentei domestice din perspectiva acordarii serviciilor sociale se va lua in considerare incadrarea in urmatoarele categorii de risc:
Exista minimum un raspuns afirmativ la oricare dintre intrebarile de la pct. 7, 11 si 17?


Daca DA - categorie RISC CRESCUT Exista minimum 5 raspunsuri afirmative la oricare dintre intrebarile de la 1 pana la 21.


Daca DA - categorie RISC CRESCUT Pentru nivelul de risc crescut, SPAS/DGASPC va asigura in mod obligatoriu informarea si orientarea victimei in ceea ce priveste serviciile sociale existente pe raza localitatii/judetului adecvate nevoilor acesteia in vederea furnizarii serviciilor necesare pentru protectia acesteia.
RISC MEDIU - minimum 4 raspunsuri afirmative la oricare dintre intrebarile de la 1 pana la 21, exceptand intrebarile de la pct. 7, 11 si 17. Pentru nivelul de risc mediu, SPAS/DGASPC va asigura in mod obligatoriu informarea si orientarea victimei in ceea ce priveste masurile de protectie de care aceasta poate beneficia din partea institutiilor competente: ordin de protectie provizoriu, ordin de protectie, formularea unei plangeri prealabile, eliberarea unui certificat medico-legal, consiliere juridica in vederea separarii de agresor.
RISC SCAZUT - minimum un raspuns afirmativ la oricare dintre intrebarile de la 1 pana la 21, exceptand intrebarile de la pct. 7, 11 si 17. Pentru nivelul de risc scazut, SPAS/DGASPC va asigura in mod obligatoriu informarea victimei cu privire la drepturile si masurile de care poate beneficia potrivit Legii nr. 217/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in special in ceea ce priveste serviciile sociale de informare si consiliere a victimei in vederea prevenirii si combaterii violentei domestice.
Interventie/ Plan general/ Masuri de urgenta






Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...

Legea 188/1999, actualizata 2024, privind Statutul functionarilor publici
Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, actualizata 2024 - Republicare Actualizat ...

Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale
Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Publicata in ...

Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului
Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Publicat in Monitorul Oficial cu numar ...

Legea finantelor publice locale, actualizata 2024 - Legea 273/2006
Legea 273/2006 privind finantele publice locale Actualizata prin Legea 387/2023 pentru modificare ...

Legea 500/2002 privind finantele publice, actualizata 2024
Legea 500/2002 privind finantele publice Actualizata prin Legea 262/2023 privind aprobarea Ordona ...

OUG 21/2023 privind Statutul lucratorului cultural profesionist
Ordonanta de urgenta nr. 21/2023 privind Statutul lucratorului cultural profesionist Publicata in ...



Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor culturale in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de cresa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Alocatia de stat pentru copii in anul 2024. Conditii de acordare si valoare alocatie
Sursa: MCP Cabinet avocati

Formularul 230 model editabil 2024 PDF. Completeaza Declaratia 230!
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Ştiri Juridice