din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2411 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Integral: Decizia nr. 35/2008, privind incadrarea juridica a faptei de omor urmate de dezmembrarea ori incendierea cadavrului in scopul ascunderii omorului

INTEGRAL: Decizia nr. 35/2008, privind incadrarea juridica a faptei de omor urmate de dezmembrarea ori incendierea cadavrului in scopul ascunderii omorului


Decizia nr. 35/2008,
privind examinarea recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, privind incadrarea juridica a faptei de omor urmate de dezmembrarea ori incendierea cadavrului in scopul ascunderii omorului

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 158 din 13/03/2009




INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
- SECTIILE UNITE -



DECIZIA Nr. 35
din 22 septembrie 2008



Dosar nr. 18/2008


Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,


Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie, privind incadrarea juridica a faptei de omor urmate de dezmembrarea ori incendierea cadavrului in scopul ascunderii omorului.


Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 81 de judecatori din totalul de 115 aflati in functie.


Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea, adjunct al procurorului general.


Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru a fi admis in sensul de a se stabili ca, in cazul dezmembrarii sau incendierii unui cadavru pentru ascunderea infractiunii de omor, savarsita anterior, trebuie sa se retina atat infractiunea de omor, cat si infractiunea de profanare de morminte, in concurs real.



SECTIILE UNITE,



deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:


In practica instantelor judecatoresti nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu incadrarea juridica a faptei de omor urmate de dezmembrarea ori incendierea cadavrului in scopul ascunderii omorului.


Astfel, unele instante au considerat ca, intr-un astfel de caz, nu se poate retine si existenta infractiunii de profanare de morminte prevazute la art. 319 din Codul penal, in concurs cu infractiunea de omor, deoarece inculpatul, prin dezmembrarea sau incendierea cadavrului, nu urmareste sa aduca atingere ori sa altereze sentimentul de respect fata de morti, ci doar sa ascunda savarsirea infractiunii de omor.


S-a considerat ca, pentru existenta infractiunii de profanare de morminte prevazute la art. 319 din Codul penal, in modalitatea distrugerii unui cadavru, ar fi necesar ca actiunile materiale de degradare sa fie comise cu intentia de a leza sentimentul de respect datorat mortilor si amintirii acestora.


Ca atare, in aceasta opinie s-a apreciat ca dezmembrarea sau incendierea unui cadavru in scopul de a sterge urmele omorului savarsit anterior nu constituie o activitate de profanare, deoarece lipseste intentia specifica laturii subiective ce caracterizeaza infractiunea prevazuta la art. 319 din Codul penal.


Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca, in astfel de cazuri, se impune sa se retina atat savarsirea infractiunii de omor, cat si a infractiunii de profanare de morminte, in concurs real.


Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.


Prin art. 319 din Codul penal este incriminata "profanarea prin orice mijloace a unui mormant, a unui monument sau a unei urne funerare ori a unui cadavru".


Din aceasta formulare reiese ca nu prezinta importanta modul in care s-a ajuns la un cadavru care sa faca obiectul profanarii la care se refera textul de lege mentionat. De aceea, in cazul in care actiunea de ucidere este urmata de o a doua fapta, de profanare a cadavrului, aceste doua fapte distincte, succesive, trebuie sa primeasca haina juridica fireasca fiecareia, corespunzatoare infractiunii de omor in forma in care a fost savarsita, precum si infractiunii de profanare de morminte, aflate in concurs real.


Asadar, in ipoteza in care un cadavru este dezmembrat sau incendiat ori distrus in alt mod in scopul ascunderii infractiunii de omor savarsite anterior, s-au savarsit doua infractiuni concurente, in sensul prevederilor art. 33 lit. a) din Codul penal.


De altfel, este de observat ca, in acest sens, prin textul de lege enuntat, reglementandu-se concursul real de infractiuni, se prevede ca exista concurs de infractiuni "cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele [...] chiar daca una dintre infractiuni a fost comisa pentru savarsirea sau ascunderea altei infractiuni".


Infractiunea prevazuta la art. 319 din Codul penal se savarseste intr-adevar cu intentie, insa, in ambele modalitati, atat cu intentie directa, cand se doreste lezarea sentimentului de respect datorat mortilor si amintirii acestora, cat si cu intentie indirecta, atunci cand autorul nu urmareste si nu doreste sa aduca atingere sentimentului de respect datorat mortilor, ci doar accepta producerea unei asemenea urmari ca efect al actiunii sale de ascundere a omorului prin supunerea cadavrului actiunii de distrugere.


Or, in acest context, existenta infractiunii de profanare nu este subordonata vreunui scop, iar daca totusi se constata ca s-a actionat cu un eventual scop ori mobil, acestea nu pot fi avute in vedere decat in procesul de individualizare a pedepsei.


In raport cu aceste caracteristici este deci mai periculoasa si necesita un tratament sanctionator mai sever fapta de profanare prin care s-a urmarit si s-a dorit ultragierea sentimentului de pietate decat aceea de profanare savarsita doar cu prevederea rezultatului ultragiului, dar fara a se dori un asemenea rezultat care a fost numai acceptat.


In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, precum si ale art. 4142 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca, in cazul in care obiectul material al infractiunii de profanare de morminte prevazute la art. 319 din Codul penal este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea acestuia, urmareste ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor retine in concurs real infractiunea de omor si infractiunea de profanare de morminte.



PENTRU ACESTE MOTIVE



In numele legii



D E C I D:



Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.


In ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de morminte prevazute la art. 319 din Codul penal este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea cadavrului, urmareste ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor retine in concurs real infractiunea de omor si infractiunea de profanare de morminte.


Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedura penala.


Pronuntata in sedinta publica, astazi, 22 septembrie 2008.



PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA



Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei







Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Legislaţie

OUG nr. 36/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri publice
ORDONANTA DE URGENTA nr. 35/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri ...

HG 295/2025, privind REVISAL-ul - Registrul electronic de evidenta a salariatilor
HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidenta a salariatilor REGES-ONLINE ...

OUG nr. 156/2024 (Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austeritatii 2025) privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publi
Ordonanta de urgenta nr. 156/2024 (denumita si Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austerit ...

OUG nr. 153/2024 privind stabilirea unor masuri la nivelul administratiei publice centrale
Ordonanta de urgenta nr. 153/2024 privind stabilirea unor masuri la nivelul administratiei publice c ...

Codul muncii 2025. Legea 53/2003, actualizata 2025
Codul muncii actualizat 2025 Actualizat prin LEGEA nr. 283/2024, publicata in MONITORUL OFICIAL n ...

OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor p
Ordonanta de urgenta nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salariz ...

Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare
Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Publicata in ...

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...



Articole Juridice

Revocarea deciziei de concediere. Intre executare provizorie si efecte retroactive
Sursa: MCP avocati

Contractul de colaborare vs. contractul individual de munca. Delimitari juridice si implicatii fiscale?
Sursa: MCP avocati

Accidentul de munca. Obligatia de raportare, rigorile cercetarii si exigentele legale
Sursa: MCP avocati

Neplata orelor suplimentare. Dreptul ignorat al functionarilor publici cu statut special
Sursa: MCP avocati

Pauza de masa intre dreptul la repaus si exigentele disciplinei muncii. Reflectii critice asupra acestui drept
Sursa: MCP avocati

Decizie obligatorie a ICCJ: Clarificari privind drepturile salariale ale functionarilor publici
Sursa: avocat Curpas Florian Cristian

Legea nr. 57/2025 - Simplificarea procedurilor pentru cererile de valoare redusa
Sursa: MCP avocati



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Ştiri Juridice