Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Integral: Normele privind analizele deterministe de securitate nucleara pentru instalatiile nucleare, din 22.10.2019

INTEGRAL: Normele privind analizele deterministe de securitate nucleara pentru instalatiile nucleare, din 22.10.2019


Publicate in Monitorul Oficial nr. 876 din 31.10.2019


CAPITOLUL I


SECTIUNEA 1
Domeniu si scop


Articolul 1
(1) Prin prezentele norme se stabilesc cerintele generale privind analizele deterministe de securitate nucleara pentru instalatiile nucleare.
(2) Respectarea prevederilor prezentelor norme constituie o conditie obligatorie pentru autorizarea de catre Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, denumita in continuare CNCAN, a activitatilor de proiectare, amplasare, constructie si montaj, punere in functiune si exploatare ale unei instalatii nucleare.
(3) Prevederile prezentelor norme se aplica atat titularilor, cat si solicitantilor de autorizatie pentru instalatiile nucleare.


Articolul 2
Prezentele norme se aplica urmatoarelor categorii de instalatii nucleare:
a) centrale nuclearoelectrice;
b) reactoare nucleare de demonstratie;
c) reactoare nucleare de cercetare, reactoare nucleare de putere zero si ansambluri subcritice;
d) reactoare nucleare pentru producerea de energie si izotopi pentru scopuri medicale;
e) alte instalatii nucleare a caror autorizare este necesara in baza prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor nucleare, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si pentru care CNCAN impune aplicarea acestor norme in procesul de autorizare.


SECTIUNEA a 2-a
Definitii


Articolul 3
(1) Termenii utilizati in prezentele norme sunt definiti in anexa nr. 1, cu exceptia acelora ale caror definitii se regasesc in textul prezentelor norme.
(2) Abrevierea ADSN se utilizeaza pentru a face referire la analizele deterministe de securitate nucleara.
(3) Abrevierea SSCE se utilizeaza pentru a face referire in mod generic la sistemele, structurile, componentele si echipamentele unei instalatii nucleare, inclusiv software-ul pentru sistemele de instrumentatie si control.


CAPITOLUL II
Prevederi generale privind analizele deterministe de securitate nucleara


SECTIUNEA 1
Cerinte privind analizele baza de proiect


Articolul 4
(1) Analizele baza de proiect, denumite in continuare ABP, constau in totalitatea analizelor de securitate nucleara care fundamenteaza alegerea bazelor de proiectare pentru SSCE ale unei instalatii nucleare, in conformitate cu cerintele stabilite prin Normele fundamentale de securitate nucleara pentru instalatiile nucleare, aprobate prin Ordinul presedintelui CNCAN nr. 114 din 30 mai 2017, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 14 iunie 2017.
(2) Titularul de autorizatie trebuie sa demonstreze ca toate evenimentele externe relevante pentru amplasamentul instalatiei nucleare, mecanismele de initiere a evenimentelor interne, efectele de cauza comuna si interdependentele sistemelor au fost luate in considerare la efectuarea ABP.
(3) Titularul de autorizatie trebuie sa utilizeze ABP ca sa justifice eficienta solutiilor tehnice adoptate, alegerea cerintelor de performanta minima admisibila pentru SSCE, stabilirea limitelor si conditiilor tehnice de operare si sa demonstreze conformitatea proiectului instalatiei nucleare cu cerintele relevante din normele in vigoare si din standardele si codurile aplicabile acceptate de CNCAN.


Articolul 5
(1) Pentru definirea evenimentelor baza de proiect, denumite in continuare EBP, se va stabili si se va lua in considerare pentru analiza o lista completa de evenimente de initiere interne si externe, care sa acopere toate starile si modurile de operare ale instalatiei nucleare si toate evenimentele care pot conduce la afectarea functiilor de securitate nucleara.
(2) Identificarea evenimentelor de initiere postulate trebuie efectuata intr-un mod sistematic, pe baza evaluarii proiectului conceptual al instalatiei nucleare, a procedurilor de operare si a potentialelor influente externe specifice amplasamentului.
(3) Lista evenimentelor selectate pentru analiza trebuie sa includa toate defectarile sau disfunctionalitatile plauzibile ale componentelor si sistemelor, inclusiv cele cauzate de interactiunile umane, precum si evenimentele de initiere interne de cauza comuna si evenimentele externe care pot influenta securitatea nucleara a instalatiei nucleare, atat cele de origine naturala, cat si cele induse de activitati umane.
(4) Din lista prevazuta la alin. (1) se va selecta un set de EBP care sa includa evenimente anticipate in exploatare, tranzienti si situatii de accident care sa acopere toate starile si modurile de operare ale instalatiei nucleare.
(5) Selectia EBP trebuie justificata si sustinuta de analize si evaluari, cum ar fi analize de hazard/pericol, analize de fiabilitate, analize de operabilitate, analiza modurilor de defectare ale SSCE si a efectelor acestora, analize deterministe si/sau evaluari probabilistice de securitate nucleara, denumite in continuare EPSN, precum si de judecati ingineresti, dupa caz.


Articolul 6
(1) EBP trebuie sa acopere urmatoarele categorii generice de evenimente:
a) evenimente de initiere interne si externe, impreuna cu toate consecintele acestora;
b) combinatii de defectari ale sistemelor de proces, impreuna cu toate consecintele acestora;
c) combinatii de evenimente interne si evenimente externe, impreuna cu toate consecintele acestora;
d) combinatii de evenimente din categoriile prevazute la lit. a)-c) si defectari sau indisponibilitati ale sistemelor sau echipamentelor a caror actiune poate atenua consecintele acestor evenimente.
(2) Trebuie considerate in ABP toate evenimentele, inclusiv secventele de eveniment, care sunt fizic posibile si care au o frecventa estimata de aparitie mai mare de 1E-5/an. In ceea ce priveste evenimentele externe de origine naturala baza de proiect, se va folosi o frecventa de aparitie mai mare sau egala cu 1E-4/an.
(3) Anexa nr. 2 la prezentele norme contine exemple tipice de evenimente luate in considerare in ABP. Excluderea din ABP a anumitor evenimente sau tipuri de evenimente din cele enumerate in anexa nr. 2 trebuie justificata. Justificarile acceptabile includ demonstrarea imposibilitatii fizice de producere a unor astfel de evenimente si/sau analize cantitative de risc care sa demonstreze ca excluderea acestor evenimente din bazele de proiectare are un efect neglijabil asupra securitatii nucleare. Pentru reactoarele nucleare se poate considera ca excluderea unui eveniment din bazele de proiectare are efect neglijabil asupra securitatii nucleare daca secventele de accident care includ respectivul eveniment contribuie cu mai putin de 1% la riscul total de avariere a zonei active a reactorului.
(4) Pentru instalatiile nucleare care utilizeaza agent de racire in stare lichida in circuitul primar de racire a reactorului, EBP vor include, ca accidente baza de proiect, ruperea oricarei conducte sau a oricarui colector din sistemul primar de racire a reactorului, inclusiv a conductei sau colectorului cu cel mai mare diametru, indiferent de frecventa estimata de aparitie a acestui eveniment. Pentru ruperile circumferentiale se va considera/analiza o arie de descarcare a fluidului pana la inclusiv de doua ori suprafata sectiunii conductei. Nu este necesara combinarea in ABP a evenimentelor de pierdere a agentului de racire cu alte defectiuni daca frecventa estimata de aparitie a acestor combinatii este mai mica de 1E-5/an.
(5) Lista de evenimente considerata in ABP si analizele evenimentelor respective trebuie sa fie specifice proiectului si amplasamentului instalatiei nucleare respective si sa tina cont de experienta de exploatare la nivel national si international, inclusiv de analizele efectuate pentru instalatii similare.


Articolul 7
(1) ABP trebuie sa includa evaluarea comportarii instalatiei nucleare ca urmare a aparitiei evenimentelor de cauza comuna, adica a evenimentelor de initiere, interne sau externe, care ar putea conduce la defectarea a doua sau mai multe SSCE.
(2) Analizele mentionate la alin. (1) trebuie efectuate pentru a demonstra ca instalatia nucleara poate face fata evenimentelor de cauza comuna fara depasirea limitelor si criteriilor de doza stabilite de legislatia in vigoare.
(3) Cerintele stabilite prin prezentele norme pentru ABP sunt aplicabile si analizei evenimentelor de cauza comuna. Trebuie demonstrat ca SSCE creditate pentru a asigura functiile de securitate nucleara in cazul aparitiei unui eveniment de cauza comuna sunt calificate sau protejate corespunzator, astfel incat evenimentul respectiv nu poate induce defectarea lor.
(4) Analizele de hazard, numite si analize de pericol, nu fac obiectul prezentelor norme, dar efectele si incarcarile rezultate din aceste analize, care au potentialul de a produce defectari ale SSCE, trebuie luate in considerare in analiza evenimentelor de cauza comuna. In analiza acestor evenimente se va considera ca toate SSCE care nu sunt calificate sau protejate impotriva evenimentelor de cauza comuna se defecteaza.


Articolul 8
(1) EBP rezultate in urma selectiei efectuate conform prevederilor prezentelor norme se vor utiliza pentru stabilirea conditiilor la limita folosite in proiectarea SSCE importante pentru securitatea nucleara, astfel incat sa se demonstreze ca functiile de securitate nucleara sunt asigurate, iar obiectivele si criteriile de securitate nucleara sunt indeplinite.
(2) Pentru definirea EBP din categoria accidentelor se vor selecta acele evenimente, inclusiv combinatii de evenimente, care au cele mai severe consecinte asupra indeplinirii functiilor de securitate nucleara, respectiv pentru fiecare din parametrii importanti pentru indeplinirea functiilor de securitate nucleara.


Articolul 9
(1) ABP pentru sistemele de securitate protective trebuie sa includa evaluarea raspunsului asteptat al instalatiei nucleare in conditii de accident si sa justifice alegerea parametrilor de proiectare pentru aceste sisteme.
(2) Trebuie demonstrat ca sistemele de securitate protective pot face fata acestor conditii de accident, astfel incat sa asigure indeplinirea urmatoarelor functii generale de securitate nucleara:
a) controlul reactivitatii; pentru un reactor nuclear, aceasta functie se refera atat la reducerea puterii, oprirea reactorului si mentinerea acestuia intr-o stare de oprire sigura pentru o perioada de timp nedeterminata, cat si la prevenirea criticitatii in instalatiile de depozitare a combustibilului nuclear uzat;
b) racirea combustibilului nuclear; pentru un reactor nuclear, aceasta functie se refera atat la racirea combustibilului din reactor, cat si la racirea combustibilului uzat din instalatiile de depozitare aferente;
c) retinerea materialelor radioactive, inclusiv mentinerea barierelor fizice in calea eliberarii acestora in mediul inconjurator;
d) monitorizarea starii instalatiei nucleare si furnizarea serviciilor-suport necesare pentru mentinerea functiilor prevazute la lit. a)-c); serviciile-suport mentionate includ furnizarea de energie electrica, agent de racire, aer instrumental si gaze tehnice, dupa cum este necesar pentru buna functionare a SSCE cu functii de securitate nucleara.
(3) Criteriile de acceptare asociate indeplinirii functiilor de securitate se stabilesc de catre titularul de autorizatie, tinand cont de criteriile de doza stabilite prin prezentele norme pentru diferitele categorii de evenimente.


Articolul 10
(1) Fiecare eveniment de initiere postulat trebuie analizat considerand sistemele de proces cu functii de natura preventiva ca fiind disponibile sau indisponibile. In ABP pentru sistemele de securitate protective, in mod conservativ, se va lua in considerare continuarea functionarii sistemelor de proces pentru cazurile in care nu se poate demonstra ca aceasta contribuie la limitarea consecintelor evenimentului sau pentru cazurile in care functionarea sistemelor de proces agraveaza consecintele evenimentului de initiere.
(2) Evenimentele de initiere se pot grupa in functie de efectul asupra functiei de securitate pe care o afecteaza. Daca la restabilirea si mentinerea functiei de securitate respectiva contribuie mai multe sisteme protective, evenimentele de initiere pot fi grupate in functie de raspunsul asteptat al sistemelor protective.


Articolul 11
Pentru fiecare EBP, prin ADSN, trebuie:
a) sa se demonstreze ca reactorul nuclear poate fi oprit si mentinut in stare subcritica pe timp nelimitat, asigurandu-se o marja de siguranta suficienta;
b) sa se analizeze comportarea instalatiei nucleare pe toata durata evenimentului, pana cand se demonstreaza ca reactorul nuclear ajunge intr-o stare sigura de echilibru termic;
c) sa se identifice sursele de racire a reactorului nuclear, creditate de la aparitia evenimentului de initiere si pana la momentul cand reactorul ajunge intr-o stare sigura de echilibru termic;
d) sa se identifice, pentru fiecare dintre sursele de racire creditate in conformitate cu lit. c), caile de transfer al caldurii de la combustibilul nuclear din reactor pana la sursa finala de racire si sa se evalueze caldura transferata pe fiecare cale;
e) sa se demonstreze, cu marje suficiente, ca SSCE a caror functionare este necesara ca urmare a aparitiei evenimentului si/sau pe toata durata accidentului isi indeplinesc functiile de securitate nucleara;
f) sa se demonstreze ca nu este necesara actiunea operatorului pentru un interval de cel putin 30 de minute de la producerea evenimentului de initiere;
g) sa se demonstreze conformitatea cu criteriile de doza stabilite prin prezentele norme.


Articolul 12
Analiza fiecarui EBP va include determinarea, dupa caz, a urmatoarelor:
a) tranzientii parametrilor specifici fizicii reactorului, cum ar fi puterea neutronica si reactivitatea, atat pentru zona activa cu combustibil proaspat, cat si pentru zona activa cu combustibil la echilibru; pentru bazine sau depozite de combustibil nuclear uzat se va analiza variatia reactivitatii;
b) timpii de declansare ai sistemelor de oprire a reactorului pentru toata gama de puteri a reactorului si pentru toate avariile care pot rezulta in urma evenimentului postulat;
c) tranzientii de presiune si temperatura ai componentelor sub presiune, aratandu-se ca limitele din documentatia proiectului si standardele aplicabile nu sunt depasite;
d) tranzientii de presiune, temperatura si curgerea fluidelor in sistemele sub presiune care pot afecta consecintele evenimentului postulat;
e) tranzientii de presiune, temperatura si curgerea fluidelor in anvelopa;
f) comportarea combustibilului nuclear in zona activa si/sau in bazinul sau depozitul de combustibil nuclear uzat;
g) eliberarile de materiale radioactive din combustibilul nuclear;
h) eliberarile de materiale radioactive in cladirea reactorului si/sau in cladirea bazinului de combustibil uzat, dupa caz;
i) eliberarile de materiale radioactive din cladirea reactorului si/sau in cladirea bazinului de combustibil uzat, dupa caz, respectiv termenul-sursa, momentele de producere a emisiilor si durata acestora;
j) actiunile de raspuns ale personalului de operare, indicatiile indispensabile pentru a determina necesitatea actiunii operatorului si perioada maxima admisa de timp dintre aparitia indicatiei si momentul cand operatorul trebuie sa actioneze; se va lua in considerare si timpul necesar pentru finalizarea unei actiuni, tinand cont de timpii de raspuns ai echipamentelor actionate de operator; trebuie determinate si ferestrele de timp in care actiunea operatorului va produce efectul asteptat de restabilire a functiei de securitate, daca este cazul;
k) conditiile radiologice pe amplasamentul instalatiei nucleare, inclusiv in zonele din instalatie unde sunt necesare actiuni ale personalului de operare, si dozele de radiatii ionizante pentru personalul expus profesional aflat pe amplasament;
l) dozele de radiatii ionizante pentru cea mai expusa persoana aflata in afara zonei de excludere, calculate pentru toate caile de expunere, pe perioade de timp corelate cu timpul in care se pot asigura masuri de protectie in raspunsul la urgenta.


Articolul 13
(1) ABP trebuie realizate cu un grad de conservatism care sa acopere orice incertitudine asociata atat conditiilor initiale ale starii instalatiei nucleare, cat si conditiilor la limita, precum si modelarii performantei sistemelor ca raspuns la evenimentele analizate.
(2) Pentru realizarea ABP trebuie sa se utilizeze metode, ipoteze si argumente conservative. Alegerea acestora trebuie justificata.
(3) Pentru fiecare parametru important pentru proiectarea sistemelor protective se va justifica alegerea ipotezelor de analiza si se va demonstra ca acestea reprezinta conditii conservative. Parametrii importanti pentru proiectarea sistemelor protective includ, de exemplu, puterea reactorului, temperatura combustibilului nuclear, gradul de ardere a combustibilului, reactivitatea zonei active, temperatura agentului primar, presiunea agentului primar, presiunea in cladirea reactorului etc.
(4) Actiunile operatorilor pentru repunerea in serviciu a unor SSCE afectate de evenimentul analizat, in vederea limitarii consecintelor evenimentului, pot fi luate in considerare in analize daca se demonstreaza fezabilitatea acestor actiuni.


Articolul 14
(1) La realizarea ABP se vor utiliza urmatoarele ipoteze si reguli de analiza:
a) se va postula aparitia celui mai grav defect singular credibil. Acesta se va alege, pentru fiecare analiza, in functie de efectele adverse asupra evolutiei parametrilor relevanti pentru asigurarea functiilor de securitate nucleara. Nu este necesara considerarea unui defect singular al unei componente pasive, in situatiile in care se poate justifica o probabilitate extrem de redusa de defectare a componentei respective, iar functia acesteia nu este afectata de evenimentul de initiere;
b) se va postula o defectare a oricarui SSCE care contribuie la indeplinirea unei functii de securitate nucleara, precum si orice defectari subsecvente, produse din cauza evenimentului de initiere sau survenite dupa aparitia acestuia, la cel mai defavorabil moment de timp si in cea mai defavorabila configuratie permisa de limitele si conditiile tehnice de operare pentru respectiva instalatie nucleara;
c) doar SSCE care sunt incadrate in clase si categorii de securitate nucleara pot fi considerate in ABP ca avand o contributie la indeplinirea functiilor de securitate nucleara. Se va presupune ca SSCE fara functii de securitate nucleara raman functionale doar atunci cand agraveaza consecintele evenimentului de initiere;
d) in analiza fiecarui accident baza de proiect se va considera, ca o ipoteza care agraveaza severitatea evenimentului, defectarea unei componente din sistemul creditat pentru oprirea rapida a reactorului. O astfel de defectare poate consta, spre exemplu, in blocarea in afara zonei active a reactorului a celei mai eficiente dintre barele de material absorbant de neutroni, utilizate intr-un sistem de oprire rapida. Aceasta ipoteza se utilizeaza pentru a asigura suficienta marjei de siguranta la oprire. Daca aceasta ipoteza reprezinta cel mai grav defect singular credibil, selectat conform prevederilor lit. a), nu este necesara considerarea unui al doilea defect aleatoriu;
e) se va presupune ca SSCE functioneaza la nivelul de performanta cel mai defavorabil pentru raspunsul instalatiei nucleare la evenimentul de initiere;
f) orice defectare produsa ca o consecinta a unui eveniment de initiere postulat va fi considerata parte din respectivul eveniment de initiere.
(2) In ABP pentru evenimentele anticipate in exploatare este acceptabila utilizarea unor reguli de analiza mai putin conservative, in baza unei justificari adecvate care tine cont de standardele si practicile internationale curente in domeniul ADSN.


Articolul 15
(1) Bazele de proiectare ale SSCE importante pentru securitatea nucleara trebuie stabilite astfel incat sa existe marje suficiente de siguranta, pe toata durata de functionare a instalatiei nucleare si pentru toate EBP considerate.
(2) ABP realizate pentru autorizarea instalatiei nucleare trebuie sa includa ipoteze bazate pe estimarea starii SSCE la sfarsitul perioadei de viata in instalatie sau al perioadei totale de exploatare prevazute pentru instalatia nucleara, luand in considerare toate mecanismele de imbatranire cunoscute.
(3) In scopul determinarii marjelor de securitate nucleara existente, ABP trebuie realizate si actualizate cu utilizarea de ipoteze conservative privind starea si comportarea SSCE pentru perioada de operare a instalatiei nucleare, cel putin pana la urmatoarea revizuire periodica a securitatii nucleare; previziunea acestei comportari va fi realizata pe baza comportarii instalatiei in perioada precedenta si a datelor privind comportarea instalatiilor similare. Estimarea trebuie sa tina seama de comportamentul cel mai defavorabil al SSCE si sa includa o evaluare a incertitudinilor privind acest comportament.


SECTIUNEA a 2-a
Cerinte privind analiza conditiilor de extindere a bazelor de proiectare


Articolul 16
(1) Ca parte a implementarii conceptului de protectie in adancime, analizele necesare pentru a demonstra conformitatea proiectului instalatiei nucleare, in ansamblu, cu obiectivele, principiile, criteriile si cerintele de securitate nucleara stabilite prin normele in vigoare si prin standardele si codurile aplicabile acceptate de CNCAN trebuie sa includa si analiza unor conditii severe, cum ar fi cele care pot fi cauzate de defectari multiple sau de evenimente de initiere urmate de pierderea completa a tuturor functiilor unui sistem de securitate protectiv.
(2) Analiza conditiilor severe are ca scop identificarea si implementarea unor masuri si mijloace rezonabile, posibile din punct de vedere tehnic si practicabile, de extindere a bazelor de proiectare, care sa imbunatateasca securitatea instalatiei nucleare prin:
a) cresterea capabilitatii instalatiei nucleare de a rezista la evenimente sau conditii mai severe decat evenimentele baza de proiect;
b) prevenirea aparitiei unor consecinte radiologice severe si reducerea la minimum a eliberarilor potentiale de materiale radioactive in mediu in astfel de evenimente sau conditii; prin consecinte radiologice severe se intelege eliberarile timpurii/intempestive de materiale radioactive, care ar impune luarea de masuri de raspuns la urgenta in afara amplasamentului fara sa existe suficient timp pentru punerea in aplicare a acestora, si eliberarile masive de materiale radioactive, care ar necesita masuri de protectie care nu pot fi limitate in spatiu sau timp.
(3) Selectarea conditiilor severe care trebuie analizate conform alin. (1) si (2) se va face in baza analizelor deterministe si a evaluarilor probabilistice de securitate nucleara, precum si in baza judecatilor ingineresti. Evenimentele selectate astfel pentru analiza se vor numi conditii de extindere a bazelor de proiectare, denumite in continuare CEBP.


Articolul 17
(1) Trebuie considerate in analiza CEBP, denumita in continuare ACEBP, toate evenimentele interne si externe care sunt fizic posibile, inclusiv evenimentele de cauza comuna, care au o frecventa estimata de aparitie mai mare de 1E-7/an si pentru care exista datele necesare pentru modelarea realista si simularea, cu ajutorul codurilor de calcul specifice, a comportarii instalatiei nucleare in conditiile generate de respectivele evenimente.
(2) Pot fi selectate pentru ACEBP si alte conditii severe relevante, indiferent de frecventa estimata de aparitie, daca exista masuri si mijloace rezonabile, posibile din punct de vedere tehnic si practicabile pentru protectia instalatiei nucleare impotriva acestor evenimente, in scopul prevenirii accidentelor severe, respectiv al limitarii consecintelor acestora.
(3) Anexa nr. 3 la prezentele norme contine exemple tipice de evenimente luate in considerare in ACEBP. Excluderea din ACEBP a anumitor evenimente sau tipuri de evenimente din cele enumerate in anexa nr. 3 trebuie justificata. Justificarile acceptabile includ demonstratii ale imposibilitatii fizice de producere a unor astfel de evenimente, datorita caracteristicilor intrinseci ale instalatiei nucleare, sau analize cantitative de risc care sa arate ca excluderea acestor evenimente din ACEBP are un efect neglijabil asupra securitatii nucleare, respectiv asupra riscului global asociat functionarii instalatiei nucleare respective; evenimentele pentru care se pot face aceste justificari se considera practic eliminate.
(4) Lista de evenimente considerata in ACEBP si analizele evenimentelor respective trebuie sa fie specifice proiectului si amplasamentului instalatiei nucleare, respective si sa tina cont de experienta de exploatare la nivel national si international, inclusiv de analizele efectuate pentru instalatii similare.
(5) Lista de evenimente considerata in ACEBP si analizele evenimentelor respective trebuie sa acopere toate starile si modurile de operare ale instalatiei nucleare.


Articolul 18
In ACEBP trebuie considerate doua categorii de evenimente:
a) CEBP de tip A, pentru care se poate preveni avarierea grava a zonei active a reactorului si topirea combustibilului nuclear din zona activa a reactorului sau din bazinele de combustibil uzat;
b) CEBP de tip B, care reprezinta situatii de accident sever postulat, care implica avarierea grava a zonei active a reactorului si topirea combustibilului nuclear.


Articolul 19
(1) ACEBP trebuie sa identifice masurile si mijloacele rezonabile, posibile din punct de vedere tehnic si practicabile, care trebuie implementate pentru prevenirea accidentelor severe. In acest scop se vor include in analizele CEBP de tip A si masurile si mijloacele prevazute pentru a preveni evenimentele care ar implica topirea combustibilului nuclear din bazinele de combustibil uzat. Secventele de accident sever care nu pot fi practic eliminate cu un grad mare de incredere vor fi incluse in analiza evenimentelor CEBP de tip B.
(2) Analizele de accident sever, respectiv analizele CEBP de tip B, trebuie efectuate cu scopul de a stabili masurile fezabile si cerintele de performanta pentru sistemele creditate pentru oprirea progresiei accidentului sever si limitarea consecintelor acestor accidente.
(3) De asemenea, analizele CEBP de tip A si CEBP de tip B trebuie efectuate pentru a confirma fezabilitatea implementarii procedurilor de operare la urgenta si/sau a ghidurilor de management al accidentelor, cu scopul de a mentine barierele fizice in calea eliberarii necontrolate a produsilor de fisiune in mediu, respectiv cu scopul de a limita avaria zonei active si de a proteja integritatea fizica si functionala a cladirii reactorului, respectiv cu scopul de a preveni avarierea combustibilului nuclear uzat din bazinele de depozitare.


Articolul 20
(1) Procesul de selectie a CEBP de tip A trebuie sa inceapa prin considerarea acelor evenimente si combinatii de evenimente care pot conduce la defectarea sistematica a combustibilului nuclear din zona activa a reactorului sau din bazinele de combustibil uzat.
(2) Trebuie postulat un set de evenimente din categoria CEBP de tip B, in care se depaseste capabilitatea instalatiei nucleare de a preveni defectarea sistematica a combustibilului nuclear sau in care se presupune ca masurile prevazute nu functioneaza conform asteptarilor, astfel conducand la conditii de accident sever. Selectia setului de evenimente din categoria CEBP de tip B trebuie justificata.


Articolul 21
(1) Acolo unde este aplicabil, ACEBP trebuie sa includa toate reactoarele si toate bazinele de combustibil uzat de pe acelasi amplasament, daca acestea pot fi afectate de evenimente de cauza comuna.
(2) ACEBP trebuie sa acopere evenimentele care au potentialul de a afecta toate instalatiile nucleare de pe un amplasament, interactiunile potentiale intre acestea, precum si interactiunile cu alte amplasamente si instalatii industriale aflate in vecinatate, daca este cazul.


Articolul 22
ACEBP trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa fie bazate pe metode, ipoteze si argumente justificate, realiste, fara conservatism exagerat;
b) sa fie auditabile/sa permita verificarea, in particular in ceea ce priveste situatiile in care se folosesc judecati ingineresti/opinii ale expertilor;
c) sa ia in considerare incertitudinile si impactul acestora, in masura in care este practic posibil;
d) sa identifice masuri si mijloace rezonabile, posibile din punct de vedere tehnic si practicabile pentru a preveni topirea combustibilului nuclear, in cazul CEBP de tip A, respectiv pentru atenuarea consecintelor accidentelor severe, in cazul CEBP de tip B, si sa demonstreze impactul asteptat al acestor masuri si mijloace;
e) sa ofere o evaluare a consecintelor radiologice pe amplasament si in afara amplasamentului instalatiei nucleare, tinand cont de implementarea cu succes a actiunilor de management al accidentelor;
f) sa ia in considerare amplasamentul si dispunerea in spatiu a instalatiilor nucleare, capabilitatile SSCE, inclusiv ale echipamentelor mobile, conditiile asociate cu scenariile analizate si fezabilitatea actiunilor de management al accidentelor;
g) sa demonstreze, acolo unde este cazul, suficiente marje pentru evitarea efectelor de tip cliff-edge care ar conduce la consecinte inacceptabile, cum ar fi defectarea sistematica a combustibilului nuclear in cazul CEBP de tip A, respectiv producerea unor eliberari timpurii/intempestive sau masive de materiale radioactive in cazul CEBP de tip B;
h) sa reflecte informatiile si rezultatele obtinute din efectuarea EPSN de nivel 1 si 2;
i) sa ia in considerare fenomenele caracteristice accidentelor severe, acolo unde este relevant;
j) sa specifice starea finala a instalatiei nucleare, care trebuie sa fie, acolo unde este posibil, o stare sigura si stabila pe termen lung;
k) sa stabileasca, acolo unde este aplicabil, timpul de misiune pentru SSCE a caror functionare este necesara pentru aducerea instalatiei nucleare intr-o stare sigura si stabila pe termen lung.


Articolul 23
(1) Analiza CEBP de tip A trebuie sa demonstreze ca functiile generale de securitate nucleara sunt indeplinite.
(2) Analiza CEBP de tip B trebuie sa demonstreze asigurarea retinerii materialelor radioactive, inclusiv mentinerea a cel putin unei bariere fizice in calea eliberarii necontrolate a acestora in mediul inconjurator. In acest scop, este necesara racirea combustibilului nuclear topit, inclusiv transferul caldurii pana la sursa finala de racire.


Articolul 24
(1) Trebuie demonstrat ca SSCE a caror functionare este creditata pentru prevenirea topirii combustibilului nuclear sau pentru atenuarea consecintelor CEBP, inclusiv echipamentele mobile si facilitatile de conectare a acestora, au capacitatea adecvata si sunt calificate in mod corespunzator pentru a-si indeplini functiile relevante pentru perioada de timp necesara.
(2) Daca actiunile de management al accidentelor se bazeaza pe utilizarea echipamentelor mobile, trebuie instalate facilitati de conectare disponibile permanent, accesibile din punct de vedere fizic si al conditiilor radiologice in situatia CEBP, pentru a asigura utilizarea acestor echipamente. Trebuie demonstrata fezabilitatea actiunilor de instalare si respectarea ferestrei de timp in care echipamentele instalate au efectul preconizat. Trebuie asigurate intretinerea, inspectia si testarea echipamentelor mobile si a facilitatilor de conectare a acestora.


Articolul 25
(1) Trebuie implementat un proces sistematic de evaluare a tuturor instalatiilor nucleare care folosesc in comun sisteme, servicii si resurse, acolo unde este cazul, pentru a se asigura ca resursele de personal, echipamentele si materialele necesar a fi utilizate in conditii de accident sunt suficiente si eficiente pentru fiecare din instalatiile nucleare potential afectate, in orice moment de timp. In particular, daca in ACEBP se considera fezabil suportul acordat intre instalatii nucleare de pe acelasi amplasament, trebuie precizate conditiile in care acest lucru se poate realiza si demonstrat ca nu creeaza un detriment niciuneia dintre aceste instalatii.
(2) Amplasamentul instalatiei nucleare trebuie sa aiba autonomie in asigurarea resurselor pentru sustinerea indeplinirii functiilor de securitate nucleara pentru o perioada de timp suficienta, de cel putin 72 de ore, de la momentul producerii CEBP si pana la momentul pentru care se poate demonstra cu un grad mare de incredere ca se pot aduce resurse din afara amplasamentului.


Articolul 26
ACEBP trebuie sa demonstreze urmatoarele:
a) reactorul poate fi adus in stare subcritica si mentinut in stare subcritica pe o perioada nelimitata, cu o marja de siguranta suficienta;
b) se asigura prevenirea criticitatii in instalatiile de depozitare a combustibilului nuclear uzat;
c) se asigura cel putin o cale fiabila de transfer al caldurii reziduale din zona activa catre o sursa finala de racire;
d) se asigura sisteme care limiteaza concentratia hidrogenului si a altor gaze combustibile din anvelopa, pentru prevenirea exploziilor;
e) se asigura masuri pentru retinerea materialelor radioactive in interiorul cladirii reactorului;
f) se asigura sisteme pentru limitarea temperaturii si presiunii in cladirea reactorului, pentru pastrarea integritatii structurale a acesteia si pentru prevenirea emisiilor necontrolate de materiale radioactive in afara acesteia;
g) se asigura sisteme de instrumentatie si control, calificate pentru conditiile in care trebuie sa functioneze, care pot fi creditate pentru implementarea procedurilor de management al accidentelor.


Articolul 27
(1) Pentru CEBP de tip A trebuie demonstrat ca eliberarile de materiale radioactive in mediu sunt reduse la minimul practic posibil.
(2) Pentru CEBP de tip B trebuie demonstrat ca se limiteaza amploarea si durata oricaror eliberari de materiale radioactive in mediu, in masura in care este practic posibil, astfel incat:
a) sa permita suficient timp pentru luarea actiunilor de protectie necesare pentru populatia din vecinatatea instalatiei nucleare;
b) sa se evite contaminarea pe termen lung a unor arii extinse din vecinatatea amplasamentului instalatiei nucleare.



SECTIUNEA a 3-a
Obiectivele si criteriile de securitate nucleara


Articolul 28
Obiectivul general de securitate nucleara, exprimat calitativ, este cel stabilit prin prevederile art. 4 din Normele fundamentale de securitate nucleara pentru instalatiile nucleare, aprobate prin Ordinul presedintelui CNCAN nr. 114 din 30 mai 2017, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 14 iunie 2017. Pentru a demonstra indeplinirea acestui obiectiv este necesara elaborarea atat a ADSN, respectiv a ABP si ACEBP, cat si a EPSN de nivel 1 si de nivel 2.


Articolul 29
(1) Criteriile de doza pentru ABP se regasesc in tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la prezentele norme.
(2) Criteriile de doza pentru diferite categorii de EBP, stabilite in anexa nr. 4 la prezentele norme, au fost alese cu scopul de a furniza o baza pentru stabilirea criteriilor de proiectare a SSCE importante pentru securitatea nucleara. Aceste criterii de doza sunt impuse ca limite stricte de autorizare pentru instalatiile nucleare pentru care autorizatiile pentru fazele de proiectare, amplasare, constructie si montaj se emit pentru prima oara dupa data intrarii in vigoare a prezentelor norme.
(3) Pentru instalatiile nucleare existente la data intrarii in vigoare a prezentelor norme, criteriile de doza trebuie sa fie utilizate ca referinta pentru punerea in aplicare la timp a imbunatatirilor rezonabile din punct de vedere practic in materie de securitate nucleara aduse inclusiv in cadrul procesului de revizuire periodica a securitatii nucleare. Titularul de autorizatie trebuie sa demonstreze ca au fost luate, prin proiectul instalatiei nucleare, toate masurile practicabile pentru indeplinirea acestor criterii de doza si ca orice abateri de la acestea vor fi compensate prin masuri organizatorice care sa ofere un nivel de protectie echivalent.
(4) Criteriile de doza au fost astfel stabilite incat evenimentele cu o frecventa estimata de aparitie relativ ridicata sa aiba doar consecinte radiologice minore sau neglijabile, iar evenimentele care ar putea genera consecinte radiologice severe sa aiba o frecventa estimata de aparitie foarte scazuta.
(5) In situatia in care frecventa estimata de aparitie a unui eveniment sau a unei secvente de evenimente este la limita dintre doua clase de evenimente, se vor utiliza criteriile de doza din clasa care are asociata frecventa cea mai mare.
(6) Frecventele estimate asociate evenimentelor din tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 nu iau in considerare frecventa estimata de aparitie a unor conditii meteorologice specifice.
(7) Parametrii caracteristici pentru conditiile meteorologice, utilizati pentru evaluarea consecintelor radiologice ale EBP, trebuie specificati in analize, iar alegerea lor trebuie justificata. Acesti parametri includ, de exemplu, clasa de stabilitate atmosferica, temperatura aerului ambiental, inaltimea stratului de amestec, directia, viteza si traiectoria vantului, tipul si intensitatea precipitatiilor.
(8) Daca se poate demonstra ca masurile de raspuns la urgenta care au ca scop reducerea consecintelor radiologice sunt fezabile, acestea pot fi considerate in ADSN.


Articolul 30
(1) Titularul de autorizatie trebuie sa identifice toate EBP pentru instalatia nucleara, sa justifice clasificarea evenimentelor in functie de frecventa estimata de aparitie si sa stabileasca, pentru fiecare clasa de evenimente in parte, cerinte si criterii de acceptare subordonate criteriilor de doza, care se vor aplica la proiectarea si la verificarea proiectului sistemelor de securitate protective.
(2) Criteriile de acceptare se vor stabili pentru toate EBP, pentru a confirma eficienta SSCE in a mentine integritatea barierelor fizice impotriva eliberarilor necontrolate de materiale radioactive.
(3) Criteriile de acceptare calitative trebuie sa indeplineasca urmatoarele principii generale:
a) se previne aparitia defectarilor ca o consecinta a evenimentului de initiere;
b) se asigura mentinerea SSCE intr-o configuratie care permite indepartarea efectiva a caldurii reziduale;
c) se previne dezvoltarea unor configuratii complexe sau fenomene fizice care nu pot fi modelate cu un grad mare de certitudine;
d) se indeplinesc cerintele de proiectare pentru SSCE cu functii de securitate nucleara.
(4) Pentru a demonstra satisfacerea criteriilor de acceptare calitative, titularul de autorizatie trebuie sa identifice criterii de acceptare cantitative, inainte de realizarea ADSN. Aceste criterii de acceptare trebuie sa se bazeze pe date experimentale adecvate.
(5) Urmatoarele categorii de criterii de acceptare cantitative trebuie specificate si justificate de catre titularul de autorizatie:
a) criteriile de acceptare pentru protectia integritatii elementului de combustibil nuclear, inclusiv temperatura maxima in centrul pastilei de combustibil, parametrii care caracterizeaza tranzitia de la fierberea nucleica la fierberea in film si temperatura maxima a tecii elementului combustibil; de asemenea, trebuie specificate criteriile pentru gradul maxim admisibil de defectare a combustibilului nuclear in orice accident baza de proiect;
b) criteriile pentru protectia incintei sub presiune a circuitului primar de racire a reactorului, inclusiv presiunea maxima, temperatura maxima, tranzientii si incarcarile termice si de presiune; daca sunt aplicabile, criterii similare trebuie specificate si pentru protectia circuitului secundar de racire;
c) criteriile pentru protectia cladirii reactorului, respectiv pentru sistemul anvelopei reactorului, la instalatiile nucleare prevazute cu un astfel de sistem, inclusiv temperatura maxima, presiunea maxima si rata de scapari la diferite valori ale presiunii.
(6) Criteriile de acceptare stabilite de titularul de autorizatie se vor documenta, impreuna cu bazele acestora, si se vor transmite CNCAN pentru informare si evaluare in vederea aprobarii.
(7) Rezultatele ADSN trebuie sa indeplineasca criteriile de acceptare cu marje suficiente pentru a tine seama de incertitudinile asociate cu analiza. In situatiile in care criteriile de acceptare calitative sau cantitative nu sunt indeplinite, proiectul SSCE trebuie revizuit/modificat corespunzator.


Articolul 31
Pentru ACEBP nu sunt stabilite criterii de doza. Criteriile de acceptare asociate indeplinirii functiilor de securitate in CEBP se vor stabili de catre titularul de autorizatie, tinand cont de recomandarile din Ghidul privind indeplinirea obiectivului general de securitate nucleara stabilit prin normele fundamentale de securitate nucleara pentru instalatiile nucleare, aprobat prin Ordinul presedintelui CNCAN nr. 338/2018, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1096 din 22 decembrie 2018.


Articolul 32
ADSN trebuie sa demonstreze modul in care obiectivele si criteriile de securitate nucleara stabilite prin normele si ghidurile CNCAN sunt indeplinite prin proiectul instalatiei nucleare.


SECTIUNEA a 4-a
Cerinte generale privind metodele utilizate in evaluarile de securitate nucleara


Articolul 33
(1) Metodele de analiza pentru ADSN pot cuprinde calcule, programe de calcul, precum si utilizarea informatiilor experimentale. Metodele de calcul trebuie sa descrie, la nivel de principii generale, modelele fizice si metodele numerice utilizate in calcule, precum si sursele si limitarile privind datele de intrare si modelele de calcul.
(2) Validitatea si aplicabilitatea metodelor de calcul folosite in ADSN trebuie justificate, tinand cont de rezultatele experimentelor relevante, experienta de exploatare si recomandarile proiectantului original al instalatiei nucleare.


Articolul 34
(1) Corelatiile empirice utilizate in analize trebuie sa fie bazate, in mod conservativ, pe experimente relevante, in masura in care este practic posibil, pentru gama aplicabila de parametri de operare. Extrapolarea rezultatelor in afara gamei de valori acoperite de datele experimentale trebuie justificata.
(2) Daca relatiile si datele sunt consacrate, validate si acceptate de organizatiile de profil recunoscute in industria nucleara si publicate in literatura de specialitate, atunci sunt suficiente mentionarea bibliografiei si punerea la dispozitia CNCAN a referintelor complete.


Articolul 35
(1) Metodele de calcul, modelele fizice si numerice folosite in ADSN trebuie verificate intr-un mod adecvat, de catre personal calificat, pentru prevenirea oricaror erori de transcriere, calcul sau logica.
(2) Modelele fizice trebuie verificate si validate prin demonstrarea capabilitatii acestora de a descrie corect comportarea sistemului modelat, in conformitate cu rezultatele testelor separate sau integrale. Este acceptabila si compararea cu rezultatele obtinute la utilizarea unor modele validate.
(3) Daca metodele de calcul validate avute la dispozitie nu sunt suficiente, atunci analizele trebuie justificate prin experimente relevante pentru instalatia nucleara si tipul de eveniment analizat.
(4) Pentru cazurile in care niciun model matematic sau nicio corelatie nu sunt adecvate pentru a simula un fenomen fizic, se vor folosi ipoteze care sa asigure ca estimarea este conservativa.


Articolul 36
Parametrii care influenteaza semnificativ rezultatele finale ale analizelor, adica acele rezultate asupra carora se aplica criteriile de acceptare, trebuie selectati din domeniul lor de variatie, astfel incat rezultatele analizelor sa fie considerate conservative. Acesti parametri includ:
a) parametri de proces, ca de exemplu puteri, presiuni, temperaturi etc. la inceputul evenimentului;
b) valorile pragurilor de actionare a sistemelor de securitate protective;
c) capacitatea si caracteristicile echipamentelor;
d) marimi precum tolerante de fabricatie, coeficienti de transfer de caldura, fenomene de amestecare, de condensare etc. si incertitudinile in cunoasterea acestora;
e) caldura reziduala a combustibilului nuclear etc.


Articolul 37
Pentru confirmarea rezultatelor analizelor si incadrarea acestora in criteriile de acceptare este necesara efectuarea unui studiu de sensibilitate a rezultatelor obtinute, in functie de metodele si ipotezele alese pentru analiza.


Articolul 38
Valorile parametrilor utilizati in analiza fiecarui EBP trebuie sa asigure ca estimarea consecintelor este conservativa si aplicabila pentru toate situatiile, luand in considerare:
a) diferitele stari ale instalatiei nucleare pentru care procedurile de operare permit continuarea functionarii;
b) incertitudinile asociate fiecarui parametru, atat cele de natura aleatorie, cat si cele de natura epistemica;
c) identificarea tuturor factorilor perturbatori posibili, oricand este cazul, precum si cuantificarea si explicitarea influentei acestora asupra corectitudinii si validitatii rezultatelor obtinute, precum si gradul de perturbare a rezultatelor;
d) identificarea si prezentarea detaliata a tuturor incertitudinilor de natura aleatorie sau de natura epistemica, precum si a factorilor care conduc la aparitia acestor incertitudini.


Articolul 39
Modelele matematice si metodele de calcul folosite trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) conduc la estimari conservative sau realiste, in functie de tipul de analiza realizat;
b) reproduc toate fenomenele fizice importante cat mai realist posibil;
c) simplificarile sunt justificate ca fiind adecvate si avand un grad de conservatism adecvat;
d) acuratetea numerica este demonstrata;
e) in masura in care este practic posibil, modelele matematice trebuie validate de experienta de exploatare si/sau prin experimente;
f) orice schimbari ale proceselor, datorate evenimentului, trebuie luate in considerare, incluzand, fara a se limita la urmatoarele:
(i) conditii de mediu adverse, cum ar fi cele cauzate de abur, stropire, inundatii, radiatii ionizante, substante chimice, dupa caz;
(ii) schimbari survenite in performanta sistemelor, cum ar fi cele legate de alimentarea cu energie electrica, apa de racire si aer instrumental.


Articolul 40
(1) ADSN trebuie sa fie conservative in principal pentru accidentele baza de proiect, respectiv clasa 2 de evenimente din tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la prezentele norme. Pentru clasa 1 - evenimente anticipate in exploatare, clasa 3 - CEBP de tip A si clasa 4 - CEBP de tip B este acceptabila realizarea unor ADSN realiste, in masura in care este practic posibil.
(2) Trebuie avut in vedere ca utilizarea metodelor de analiza cu un pronuntat caracter conservativ poate conduce la rezultate care nu reflecta in mod realist raspunsul instalatiei nucleare. Metodele de analiza cu un pronuntat caracter conservativ se pot aplica la analiza acceptabilitatii unor solutii tehnice. Daca sunt folosite in alte scopuri, aceste metode trebuie foarte atent analizate si justificate.


Articolul 41
ADSN trebuie sa includa analize de incertitudini, atat calitative, cat si cantitative, dupa caz. De asemenea, toate ADSN trebuie insotite de studii de sensibilitate. Analizele de incertitudini si studiile de sensibilitate trebuie efectuate in acord cu bunele practici internationale in domeniu. Situatiile in care nu se efectueaza analize de incertitudini sau studii de sensibilitate trebuie justificate.


SECTIUNEA a 5-a
Cerinte privind documentarea si actualizarea analizelor deterministe de securitate nucleara


Articolul 42
(1) Titularul de autorizatie trebuie sa specifice in documentatia de securitate nucleara, elaborata in conformitate cu cerintele din normele in vigoare, pentru fiecare ADSN, inclusiv ABP si ACEBP, cel putin urmatoarele, dupa caz:
a) standardele si ghidurile conform carora s-a elaborat analiza, precum si orice analize, studii, specificatii de proiectare sau alte documente mentionate ca referinte bibliografice in rapoartele de analiza; aceste standarde si ghiduri pot proveni de la proiectantul original al instalatiei nucleare, de la organizatii internationale de specialitate si/sau pot fi stabilite si documentate de specialistii din cadrul organizatiei titularului de autorizatie; daca exista un document care specifica aceste informatii pentru mai multe analize, nu este necesara specificarea standardelor si ghidurilor in fiecare raport de analiza individual, ci este acceptabila trimiterea, ca referinta, la acest document;
b) metodologia de calcul utilizata in analiza;
c) modelele si codurile de calcul utilizate, precum si rapoartele de calificare aferente;
d) sursele de date utilizate in evaluarile de securitate nucleara si rapoartele privind evaluarea acestora din punctul de vedere al aplicabilitatii; sursele de date includ experimentele, testele, specificatiile si manualele de proiectare, documentele, specificatiile si desenele tehnice care descriu proiectul instalatiei nucleare, asa cum a fost construita si pusa in functiune, etc.;
e) ipotezele de analiza, inclusiv ipotezele privind functionarea sistemelor instalatiei nucleare si ipotezele privind actiunile personalului de operare;
f) frecventa de aparitie estimata, luand in calcul toate mecanismele de defectare, in masura in care este practic posibil;
g) conditiile initiale, stabilite in mod conservativ;
h) secventele de evenimente ce deriva din evenimentul de initiere, luand in considerare:
(i) mecanismele de initiere a evenimentului si timpul de dezvoltare, pentru a determina daca este un eveniment lent sau rapid;
(ii) efectele de cauza comuna;
(iii) efectele produse sau cauzate indirect de evenimentul de initiere, inclusiv acelea care creeaza dependente functionale intre SSCE;
(iv) erori ale personalului de operare;
(v) indisponibilitati ale componentelor sau echipamentelor, ca de exemplu aparitia de defecte singulare la unul sau mai multe dintre sistemele protective a caror actiune este necesara pentru limitarea consecintelor evenimentului;
(vi) timpul in care se desfasoara secventa de evenimente;
i) parametrii de declansare pentru actiunea automata a sistemelor de securitate nucleara;
j) criteriile de acceptare a rezultatelor analizei si bazele acestora;
k) parametrii afectati de imbatranirea SSCE;
l) studiile de sensibilitate;
m) modul de tratare a incertitudinilor;
n) termenii-sursa si consecintele radiologice estimate;
o) concluziile si interpretarea rezultatelor analizei, inclusiv evaluarea indeplinirii criteriilor de acceptare.
(2) Informatiile prevazute la alin. (1) se vor include in raportul de securitate nucleara, pentru fiecare faza din ciclul de viata al unei instalatii nucleare, elaborat in conformitate cu cerintele si recomandarile din normele si ghidurile specifice emise de CNCAN. Fazele din ciclul de viata al unei instalatii nucleare, respectiv fazele de autorizare, sunt specificate in Normele privind autorizarea instalatiilor nucleare, aprobate prin Ordinul presedintelui CNCAN nr. 336 din 7 decembrie 2018, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei al Romaniei, Partea I, nr. 5 din 3 ianuarie 2019.


Articolul 43
(1) Trebuie, de asemenea, documentate si mentinute la zi urmatoarele:
a) identificarea si clasificarea evenimentelor de initiere si a combinatiilor de evenimente considerate in analize, cu justificarea alegerii lor;
b) datele utilizate in ADSN, inclusiv o lista centralizata a acestora;
c) fenomenele modelate in ADSN;
d) proiectul si specificatiile de proiectare pentru SSCE pentru care se realizeaza modelele utilizate in ADSN;
e) modelele SSCE utilizate in ADSN;
f) modelul integrat al instalatiei nucleare, utilizat in ADSN;
g) activitatile de verificare independenta a ADSN;
h) procesul de realizare, verificare, revizuire si actualizare a ADSN.
(2) ADSN trebuie sa fie auditabile si reproductibile.


Articolul 44
Titularul de autorizatie trebuie sa asigure ca toate ADSN relevante pentru bazele de autorizare ale instalatiei nucleare sunt verificate independent. Verificarea independenta trebuie efectuata si documentata de personal care detine calificarile, expertiza si experienta necesare si care nu a fost implicat in efectuarea ADSN respective.


Articolul 45
Toate ADSN se vor documenta, se vor revizui, se vor actualiza, dupa caz, si se vor mentine sub controlul titularului de autorizatie pe toata durata de viata a instalatiei nucleare, in conformitate cu prevederile din normele CNCAN in vigoare.


Articolul 46
Pentru instalatiile nucleare aflate in fazele de constructie, punere in functiune sau exploatare, reconfirmarea bazelor de proiectare prin actualizarea ADSN aferente face parte integranta din procesul de autorizare specific fazelor respective si se documenteaza in rapoartele de securitate nucleara aferente. Pentru aceste instalatii nucleare, evaluarea fata de cerintele din prezentele norme se va face in acord cu principiile aplicate la revizuirea periodica a securitatii nucleare, stabilite prin normele CNCAN.


SECTIUNEA a 6-a
Standarde si ghiduri


Articolul 47
(1) Titularul de autorizatie trebuie sa identifice si sa ia in considerare standardele, ghidurile si bunele practici curente, recunoscute la nivel international, aplicabile pentru ADSN pentru instalatiile nucleare.
(2) Documentele de referinta mentionate in anexa nr. 5 la prezentele norme reprezinta exemple de standarde si ghiduri privind bune practici recunoscute pe plan international si se recomanda ca orice noua revizie a acestora sa fie luata in considerare de catre titularul de autorizatie, in vederea imbunatatirii procesului implementat pentru elaborarea, revizuirea si actualizarea ADSN.


SECTIUNEA a 7-a
Cerinte privind resursele necesare pentru efectuarea, revizuirea si actualizarea analizelor deterministe de securitate nucleara


Articolul 48
(1) Titularul de autorizatie trebuie sa detina capabilitatile necesare pentru efectuarea, revizuirea si actualizarea ADSN, in conformitate cu cerintele stabilite prin Normele fundamentale de securitate nucleara pentru instalatiile nucleare, aprobate prin Ordinul presedintelui CNCAN nr. 114 din 30 mai 2017, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 14 iunie 2017.
(2) Capabilitatile prevazute la alin. (1) trebuie sa includa:
a) suficient personal competent care sa inteleaga bazele de proiectare si bazele de autorizare ale instalatiei nucleare si care sa fie calificat pentru elaborarea, realizarea, dezvoltarea, revizuirea si actualizarea ADSN, respectiv pentru verificarea independenta a ADSN, atat pentru ABP, cat si pentru ACEBP;
b) documentatia completa a bazelor de proiectare, respectiv a bazelor de autorizare pentru instalatia nucleara respectiva, inclusiv specificatiile de proiectare pentru SSCE si documentatia aferenta acestora, actualizata astfel incat sa reflecte starea actuala a SSCE, in fiecare faza din ciclul de viata al instalatiei nucleare;
c) coduri de calcul verificate si validate, pentru toate ADSN aplicabile instalatiei nucleare; codurile de calcul se vor mentine la cele mai noi versiuni acceptate in industria nucleara la nivel international;
d) modelele SSCE si modelul integrat al instalatiei nucleare, utilizate in ADSN;
e) echipamente de calcul adecvate pentru realizarea in conditii optime a ADSN, respectiv pentru rularea codurilor de calcul si pentru documentarea rapoartelor de analiza;
f) acces permanent la programele de colectare si procesare a experientei de exploatare, respectiv la programele de cercetare si dezvoltare implementate in industria nucleara la nivel national si international, relevante pentru realizarea si actualizarea ADSN, inclusiv pentru modelarea efectelor imbatranirii asupra SSCE;
g) acces permanent la bazele de date relevante mentinute la nivel international pentru documentarea experientei de dezvoltare, verificare, validare si utilizare a codurilor de calcul pentru efectuarea ADSN;
h) acces permanent la asistenta tehnica de specialitate necesara pentru clarificarea in cel mai scurt timp posibil a oricaror aspecte legate de efectuarea ADSN si interpretarea rezultatelor acestora, din partea proiectantului original al instalatiei nucleare sau a unor companii specializate a caror capabilitate tehnica este recunoscuta oficial de proiectantul original;
i) acces permanent la activitati de pregatire profesionala specifica pentru realizarea, verificarea si documentarea ADSN, inclusiv la schimburi de experienta practica in acest domeniu;
j) acces permanent la standardele si ghidurile de bune practici acceptate si utilizate la nivel international pentru realizarea ADSN.


Articolul 49
Titularul de autorizatie trebuie sa asigure masuri adecvate pentru protejarea codurilor de calcul si a echipamentelor utilizate pentru rularea codurilor si pentru inregistrarea/documentarea rezultatelor ADSN impotriva amenintarilor cibernetice si a introducerii intentionate de vulnerabilitati.


SECTIUNEA a 8-a
Cerinte privind utilizarea analizelor deterministe de securitate nucleara


Articolul 50
(1) Titularul de autorizatie trebuie sa asigure procesele, procedurile, masurile si resursele pentru utilizarea adecvata a ADSN in urmatoarele activitati:
a) dezvoltarea, verificarea, revizuirea si modificarea proiectului SSCE cu functii de securitate nucleara, in cadrul procesului de management al configuratiei de proiectare, atat pentru modificarile permanente, cat si pentru modificarile temporare;
b) stabilirea criteriilor de acceptare pentru testele de punere in functiune si testele de performanta pentru SSCE cu functii de securitate nucleara;
c) stabilirea si actualizarea limitelor si conditiilor tehnice de operare;
d) dezvoltarea si validarea procedurilor de operare la urgenta, a ghidurilor de management al accidentelor severe si a planurilor si procedurilor de raspuns la situatii de urgenta;
e) analiza evenimentelor de exploatare, inclusiv analiza impactului si consecintelor potentiale ale acestor evenimente, in eventualitatea aparitiei unor defectiuni suplimentare;
f) demonstrarea criteriilor de succes si dezvoltarea secventelor de accident in EPSN de nivel 1 si de nivel 2;
g) demonstrarea indeplinirii cerintelor din normele de securitate nucleara, in cadrul procesului de autorizare si pe toata perioada de valabilitate a autorizatiei;
h) testarea, verificarea si validarea fidelitatii simulatorului integral, pentru centralele nuclearoelectrice.
(2) Pentru dezvoltarea planurilor si procedurilor de raspuns la situatii de urgenta, pe langa ABP si ACEBP, titularul de autorizatie va evalua si o serie de secvente de accident care implica disfunctionalitati ale subsistemelor cladirii reactorului, precum si situatii de depresurizare controlata a cladirii reactorului.


Articolul 51
(1) Titularul de autorizatie trebuie sa stabileasca si sa mentina actualizata o evidenta centralizata a tuturor actiunilor de operator cu limite de timp, specificate in ADSN.
(2) Titularul de autorizatie trebuie sa implementeze un proces sistematic, prin care sa se asigure ca actiunile de operator cu limite de timp specificate in ADSN sunt:
a) identificate pentru toate starile si modurile de operare ale instalatiei nucleare, atat pentru raspunsul la evenimente interne, cat si pentru raspunsul la evenimente externe;
b) incluse in limitele si conditiile tehnice de operare;
c) specificate in procedurile de operare pentru raspunsul la tranzienti si situatii de accident, in bazele tehnice pentru procedurile de operare la urgenta si in ghidurile de management al accidentelor severe;
d) specificate in materialele de pregatire pentru personalul de operare, dupa cum este necesar;
e) verificate, validate si testate periodic prin exercitii la simulator si prin simularea manevrelor in teren, dupa caz, astfel incat sa existe un grad cat mai mare de incredere ca actiunile se pot realiza in limitele de timp impuse de proiectul instalatiei nucleare si de analizele care fac parte din bazele curente de autorizare;
f) incluse in mod explicit in procesul de management al configuratiei de proiectare si luate in considerare la implementarea modificarilor de proiect, atat permanente, cat si temporare, pentru a se asigura pastrarea sau cresterea marjelor de timp disponibile.
(3) Procesul cerut la alin. (2) trebuie documentat intr-o procedura care sa stabileasca responsabilitatile si actiunile necesare pentru implementarea acestor cerinte.


CAPITOLUL III
Dispozitii tranzitorii si finale


Articolul 52
(1) In termen de 180 de zile de la intrarea in vigoare a prezentelor norme, titularii de autorizatie pentru instalatiile nucleare aflate in faza de exploatare trebuie sa transmita CNCAN spre evaluare un raport care sa prezinte analiza conformitatii cu cerintele prezentelor norme si un plan de actiuni pentru implementarea integrala a cerintelor. Planul de actiuni trebuie supus aprobarii CNCAN.
(2) Pentru centralele nuclearoelectrice, analiza ceruta la alin. (1) se va suplimenta cu evaluarea conformitatii cu standardul specificat la pct. 1) din anexa nr. 5, iar planul de actiuni va include eventualele imbunatatiri identificate ca necesare pentru alinierea la acest standard.


Articolul 53
Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezentele norme.


Anexele pot fi consultate aici: Anexa 1, Anexa 2, Anexa 3, Anexa 4, Anexa 5.





Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Legislaţie

OUG nr. 92/2020 pentru instituirea unor masuri active de sprijin destinate angajatilor si angajatorilor
Ordonanta de urgenta nr. 92/2020 pentru instituirea unor masuri active de sprijin destinate angajati ...

OUG 82/2020 pentru aprobarea acordarii unui stimulent de risc pentru personalul centrelor rezidentiale de ingrijire si asistenta a persoanelor varstni
Ordonanta de urgenta nr. 82/2020 pentru aprobarea acordarii unui stimulent de risc pentru personalul ...

Legea nr. 62/2020 privind aplicarea unor facilitati de la plata chiriei pentru perioada aferenta starii de urgenta
Legea nr. 62/2020 privind aplicarea unor facilitati de la plata chiriei pentru perioada aferenta sta ...

Legea nr. 57/2020 privind gospodarirea durabila a padurilor Romaniei
Legea nr. 57/2020 privind gospodarirea durabila a padurilor Romaniei ...

Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19
Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID- ...

OUG 62/2020 pentru adoptarea unor masuri in domeniul societatilor, in vederea desfasurarii reuniunilor organelor statutare
Ordonanta de urgenta nr. 62/2020 pentru adoptarea unor masuri in domeniul societatilor, in vederea d ...

OUG nr. 58/2020 privind luarea unor masuri pentru buna functionare a sistemului de invatamant
Ordonanta de urgenta nr. 58/2020 privind luarea unor masuri pentru buna functionare a sistemului de ...

HG 312/2020 pentru aprobarea criteriilor de stabilire a beneficiarilor prevazuti la art. X alin. (10) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 29/202
Hotararea nr. 312/2020 pentru aprobarea criteriilor de stabilire a beneficiarilor prevazuti la art. ...

Ordinul nr. 643/472/2020 privind aprobarea modalitatii de plata si pontaj pentru personalul detasat sau delegat din unitatile sanitare publice pe dura
Ordinul nr. 643/472/2020 privind aprobarea modalitatii de plata si pontaj pentru personalul detasat ...



Articole Juridice

Instantele Uniunii Europene nu sunt competente sa judece actiuni in despagubire formulate impotriva Eurogrupului
Sursa: EuroAvocatura.ro

OPINIE privind directiva europeana prin care se consolideaza drepturile lucratorilor detasati
Sursa: EuroAvocatura.ro

Sinteze curs de dreptul muncii. Ghidul salariatului si Ghidul angajatorului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Raspunderea si sarcinile Responsabilului cu Protectia Datelor
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati

Raspunderea operatorului de date cu caracter personal in cazul unui incident de securitate
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati

Despagubirile acordate pentru exproprierea pentru cauza de utilitate publica
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Restituirea taxei de timbru in ipoteza solutionarii litigiilor civile pe calea medierii
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

Dezbaterile in fata completului de divergenta pot avea ca obiect exclusiv chestiunea cu privire la care instanta a constatat ivirea divergentei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJSectia I civila, decizia nr. 1626 din 3 octombrie 2019

Folosirea unui inscris falsificat in fata unei instante de judecata, in scopul obtinerii unui folos patrimonial injust, nu realizeaza elementele de ti
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 268/RC din 25 iunie 2019

Remiterea materiala a unei sume de bani nu este suficienta pentru a proba perfectarea unui contract de imprumut
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJSectia a II-a civila, Decizia nr. 1868 din 22 octombrie 2019

Hotararea care tine loc de contract de vanzare nu poate fi pronuntata in absenta inscrierii imobilelor in cartea funciara
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2154 din 21 noiembrie 2019

Actiune in anularea inregistrarii. Invocarea incalcarii dreptului la imagine al persoanei juridice
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1109 din 4 iunie 2019

Restituirea cauzei la parchet in ipoteza excluderii probelor administrate in cursul urmaririi penale
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, completul de 2 judecatori de camera preliminara, incheierea nr. 90 din 6 februarie 2020

Hotarare care cuprinde considerente contradictorii si nu prezinta aplicat si coerent argumentele pe care si-a intemeiat solutia
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 784/2020

Ştiri Juridice

MCP Cabinet avocati a lansat serviciul de Programari online
26 May 2020 | 318

Asociatia Constructorilor de Automobile din Romania (ACAROM) a fost recunocuta ca fiind de utilitate publica
25 May 2020 | 307