Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Legislaţie » Integral: Legea nr. 372/2005, Republicata si actualizata 2020, privind performanta energetica a cladirilor

INTEGRAL: Legea nr. 372/2005, Republicata si actualizata 2020, privind performanta energetica a cladirilor


Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor

Republicata si actualizata 2020



CAPITOLUL I


Dispozitii generale


Art. 1. -


(1) Scopul prezentei legi este promovarea masurilor pentru cresterea performantei energetice a cladirilor, luand in considerare conditiile climatice exterioare si de amplasament, cerintele de confort interior, de nivel optim, din punctul de vedere al costurilor si al cerintelor de performanta energetica, precum si pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localitatilor.


(2) Cresterea performantei energetice a cladirilor prin proiectarea noilor cladiri cu consumuri reduse de energie si prin reabilitarea termica a cladirilor existente, precum si informarea corecta a proprietarilor/administratorilor cladirilor prin certificatul de performanta energetica reprezinta actiuni de interes public major si general in contextul economisirii energiei in cladiri, al imbunatatirii cadrului urban construit si al protectiei mediului.


Art. 2. -


Prezenta lege stabileste conditii cu privire la:


a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanta energetica a cladirilor si a unitatilor acestora;


b) aplicarea cerintelor minime de performanta energetica la cladirile noi si la unitatile acestora;


c) aplicarea cerintelor minime de performanta energetica la cladirile existente, unitatile de cladire si elementele care alcatuiesc anvelopa cladirii supuse unor lucrari de renovare majora, precum si in cazul instalarii/inlocuirii/modernizarii sistemelor tehnice ale cladirilor;


d) aplicarea cerintelor minime de performanta energetica la elementele care alcatuiesc anvelopa cladirii si care au un impact semnificativ asupra performantei energetice a acesteia, in cazul in care sunt modernizate sau inlocuite;


e) certificarea energetica a cladirilor si a unitatilor acestora;


f) inspectia periodica a sistemelor de incalzire, a sistemelor combinate de incalzire si ventilare, a sistemelor de climatizare si a sistemelor combinate de climatizare si ventilare din cladiri;


g) sistemul de control al certificatelor de performanta energetica, al rapoartelor de audit energetic, precum si al rapoartelor de inspectie a sistemelor tehnice ale cladirilor;


h) aplicarea cerintelor minime de performanta energetica la sistemele tehnice ale cladirii, atunci cand acestea sunt instalate ori inlocuite partial sau total;


i) planurile nationale pentru cresterea numarului de cladiri cu consum aproape zero de energie;


j) sistemele tehnice ale cladirilor si electromobilitatea.


CAPITOLUL II


Definitii


Art. 3. -


Termenii si expresiile utilizate in cuprinsul prezentei legi au urmatorul inteles:


1. cladire - ansamblu de spatii cu functiuni precizate, delimitat de elementele de constructie care alcatuiesc anvelopa cladirii, inclusiv sistemele tehnice aferente acesteia, in care energia este utilizata pentru reglarea climatului interior;


2. performanta energetica a cladirii - energia calculata conform metodologiei prevazute la art. 5 pentru a raspunde necesitatilor legate de utilizarea normala a cladirii, necesitati care includ in principal: incalzirea, prepararea apei calde menajere, racirea, ventilarea si iluminatul;


3. certificat de performanta energetica a cladirii - document elaborat conform metodologiei de calcul al performantei energetice a cladirilor, prin care este indicata performanta energetica a unei cladiri sau a unei unitati de cladire si care cuprinde date cu privire la consumurile de energie primara si finala, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum si cantitatea de emisii in echivalent CO2. Pentru cladirile existente, certificatul cuprinde si masuri recomandate pentru reducerea consumurilor energetice, precum si pentru cresterea ponderii utilizarii surselor regenerabile de energie in total consum;


4. cogenerare - producerea simultana, in acelasi proces, a energiei termice si a energiei electrice sau a energiei mecanice;


5. sistem de climatizare - combinatie a componentelor necesare asigurarii unei forme de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlata sau poate fi coborata. Prin climatizare se poate realiza si controlul umiditatii si puritatii aerului;


6. cazan - ansamblu format din corpul cazanului si arzator, destinat sa transmita apei caldura degajata prin arderea unui combustibil;


7. putere nominala utila - puterea termica maxima a unui echipament, exprimata in kW, specificata si garantata de producator, care poate fi furnizata in timpul exploatarii continue, respectandu-se randamentele nominale specificate de producator;


8. pompa de caldura - mecanism, dispozitiv sau instalatie care transfera caldura din mediul natural - aer, apa sau sol - catre cladire sau catre instalatii industriale, inversand fluxul natural al caldurii, astfel incat sa circule de la o temperatura mai scazuta spre una mai ridicata. In cazul pompelor de caldura reversibile, acestea pot transfera caldura din cladire catre mediul natural;


9. renovare majora - lucrarile proiectate si efectuate la anvelopa cladirii si/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale caror costuri depasesc 25% din valoarea de impozitare a cladirii, exclusiv valoarea terenului pe care este situata cladirea. Valoarea de impozitare a cladirii se determina potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;


10. trigenerare - producere simultana, in acelasi proces, a energiei pentru incalzire, a energiei pentru racire si a energiei electrice;


11. unitate a cladirii - o zona/o parte a unei cladiri, un etaj sau un apartament dintr-o cladire, care este conceputa/conceput sau modificata/modificat pentru a fi utilizata/utilizat separat;


12. sistem tehnic al cladirii - totalitatea echipamentelor tehnice ale unei cladiri sau ale unei unitati de cladire destinate pentru incalzirea spatiului, racirea spatiului, ventilare, apa calda menajera, iluminat integrat, automatizare si control, generare de energie electrica in situ sau pentru o combinatie a acestora, inclusiv acele sisteme care folosesc energie din surse regenerabile si care pot fi prevazute cu solutii de stocare;


13. anvelopa cladirii - totalitatea elementelor de constructie care delimiteaza spatiul interior al unei cladiri, incalzit la un nivel de confort corespunzator, de mediul exterior si/sau de spatii neincalzite/mai putin incalzite;


14. element al cladirii - element al anvelopei cladirii sau un sistem tehnic al acesteia;


15. cladire al carei consum de energie este aproape egal cu zero - cladire cu o performanta energetica foarte ridicata, la care necesarul de energie pentru asigurarea performantei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scazut si este acoperit astfel:


a) in proportie de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsa la fata locului sau in apropiere, pe o raza de 30 de km fata de coordonatele GPS ale cladirii, incepand cu anul 2021;


b) proportiile minime de energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsa la fata locului sau in apropiere, pe o raza de 30 de km fata de coordonatele GPS ale cladirii, pentru perioadele 2031-2040, 2041-2050 si dupa 2051, se stabilesc prin hotarare a Guvernului;


16. incalzire centralizata sau racire centralizata - distributie a energiei termice, sub forma de abur, apa fierbinte sau lichide racite, de la o sursa de producere centralizata - centrala electrica de termoficare, centrala termica de zona/cvartal sau punct termic - prin intermediul unei retele, catre mai multe cladiri sau locatii, in vederea utilizarii sale pentru incalzire sau racire in cladiri;


17. energie primara - energie rezultata din sursele de energie regenerabile si neregenerabile, care nu a fost supusa niciunui proces de conversie sau transformare;


18. energie din surse regenerabile - energie obtinuta din surse regenerabile nefosile, precum: energia eoliana, solara, aerotermala, geotermala, hidrotermala si energia oceanelor, energia hidraulica, biomasa, gazul de fermentare a deseurilor, denumit si gaz de depozit, si gazul de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate si biogaz;


19. cladire existenta - cladire la care s-a efectuat receptia la terminarea lucrarilor, inclusiv cladirea aflata in exploatare inainte de data intrarii in vigoare a Hotararii Guvernului nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind receptia constructiilor, cu modificarile si completarile ulterioare;


20. nivel optim din punctul de vedere al costurilor - nivel de performanta energetica ce determina cel mai redus cost pe durata normata de functionare ramasa, unde costul cel mai redus este determinat tinandu-se seama de costurile de investitie legate de cresterea performantei energetice a cladirii, de costurile de intretinere si exploatare, de categoria cladirii, dupa caz, iar durata normata de functionare ramasa a cladirii se refera la durata de viata estimata ramasa a unei cladiri sau a unui element al acesteia si pentru care cerintele de performanta energetica sunt stabilite fie pentru cladirea in ansamblu, fie pentru elementele cladirii. Nivelul optim din punctul de vedere al costurilor se situeaza in intervalul nivelurilor de performanta in care analiza cost-beneficiu calculata pe durata normata de functionare este pozitiva. Calculul nivelului optim din punctul de vedere al costurilor se efectueaza pe baza cadrului metodologic comparativ, aplicat in functie de conditiile generale, exprimate in parametri, prevazute de reglementarile tehnice specifice cladirilor;


21. audit energetic al cladirii - totalitatea activitatilor specifice prin care se obtin date si elemente tehnice despre profilul consumului energetic real al unei cladiri/unitati de cladire existente, urmate de identificarea solutiilor de crestere a performantei energetice, de cuantificarea reducerii consumurilor energetice rezultate din solutiile propuse, de evaluarea eficientei economice a implementarii acestora prin indicatori economici si finalizate cu raportul de audit, potrivit metodologiei prevazute la alin. (1) al art. 5;


22. raport de audit energetic - document elaborat in urma desfasurarii activitatii de audit energetic al cladirii, care contine descrierea modului in care a fost efectuat auditul energetic, a principalelor caracteristici termice si energetice ale cladirii/unitatii de cladire si, acolo unde este cazul, a masurilor propuse pentru cresterea performantei energetice a cladirii/unitatii de cladire si instalatiilor interioare aferente acesteia, precum si a principalelor concluzii referitoare la eficienta economica a aplicarii masurilor propuse si durata de recuperare a investitiei;


23. auditor energetic pentru cladiri - persoana fizica atestata de Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, care are dreptul sa elaboreze rapoarte de audit energetic si/sau certificate de performanta energetica pentru cladiri/unitati de cladire, in conformitate cu metodologia specifica adoptata la nivel national aprobata prin ordin al ministrului lucrarilor publice, dezvoltarii si administratiei. Auditorul energetic pentru cladiri este specialistul care isi desfasoara activitatea ca persoana fizica autorizata sau ca angajat al unor persoane juridice, conform prevederilor legale in vigoare;


24. expert tehnic atestat - specialist, persoana fizica, atestat de Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru specialitatile instalatii de incalzire, instalatii de ventilare, instalatii de climatizare si conditionare a aerului. Expertul tehnic atestat este specialistul care are dreptul sa realizeze inspectii, din punctul de vedere al eficientei energetice, ale sistemelor de incalzire, de climatizare si de ventilare si sa intocmeasca rapoarte de inspectie pentru acestea;


25. cladire de interes si utilitate publica - cladire cu o suprafata utila totala de peste 250 m2 frecvent vizitata de public, ocupata de autoritati ale administratiei publice in care se desfasoara activitati de interes public national, judetean sau local sau in care se desfasoara activitati comerciale, social- culturale, de invatamant, educatie, asistenta medicala, sportive, financiar-bancare, de cazare si alimentatie publica, prestari de servicii si altele asemenea;


26. cladire frecvent vizitata de public - cladire cu o suprafata utila totala de peste 250 m2 in care se desfasoara activitati cotidiene sau periodice de interes general si/sau comunitar, social, cultural, comercial si altele asemenea, si care are spatiu/spatii cu functiunea/functiuni destinata/destinate accesului si prezentei publicului temporar sau permanent in acesta/acestea;


27. sistem de automatizare si de control al cladirii - sistemul tehnic al unei cladiri care cuprinde totalitatea echipamentelor, produselor, programelor tip software, aplicatiilor integrate de acces si vizualizare date si serviciilor de inginerie care pot asigura functionarea eficienta din punct de vedere energetic, economica si sigura a sistemelor tehnice ale cladirii prin control automat si prin facilitarea gestionarii manuale si/sau de la distanta a acestora;


28. sistem de incalzire - combinatie a componentelor necesare pentru a asigura o forma de tratare a aerului interior prin care este asigurata cresterea temperaturii;


29. generator de caldura - partea unui sistem de incalzire care genereaza caldura utila printr-unul sau mai multe dintre urmatoarele procese:


a) arderea de combustibili;


b) efectul Joule, care are loc in elementele de incalzire ale unui sistem de incalzire cu rezistenta electrica;


c) captarea caldurii din aerul ambiant, din aerul evacuat din instalatiile de ventilare sau dintr-o sursa de apa sau de caldura din sol folosind o pompa de caldura;


30. microsistem izolat - orice sistem cu un consum anual mai mic de 500 GWh, fara a fi interconectat cu alte sisteme;


31. infrastructura incastrata - tubulatura pentru cabluri electrice, inclusiv tubulatura pentru cabluri electrice fixata pe pereti, necesara pentru permiterea instalarii ulterioare a punctelor de reincarcare pentru vehicule electrice;


32. parcare adiacenta cladirii - parcarea auto alaturata cladirii sau situata in apropierea acesteia, care poate avea aceeasi infrastructura electrica precum cladirea sau infrastructura electrica proprie;


33. infrastructura electrica - instalatia electrica, in totalitate sau parte a acesteia, aferenta cladirii si/sau parcarii adiacente fizic cladirii, inclusiv cablurile electrice, aparatele si echipamentele asociate, utilizata pentru incarcarea vehiculelor electrice;


34. dispozitive de autoreglare - dispozitive care permit reglarea separata a temperaturii in fiecare incapere sau, acolo unde este justificat, intr-o zona desemnata a unitatii de cladire;


35. foaie de parcurs - plan personalizat de renovare energetica a cladirii, obtinut prin activitatea de audit energetic al cladirii, prin care se evalueaza cladirea in ansamblul sau, luandu-se in considerare nevoile locatarilor, si se ofera o strategie de renovare a cladirii cu un obiectiv de economii de emisii de carbon stabilit impreuna cu proprietarul cladirii si o planificare de aplicare in etape a unor masuri rezonabile si coordonate pentru imbunatatirea performantei energetice a cladirii pe termen lung. Foaia de parcurs reprezinta un instrument de diagnostic pentru performanta energetica a cladirii si un plan de renovare in etape pentru proprietarii de cladiri, pentru finantarea renovarii cladirii din surse proprii ale proprietarilor sau pentru oferirea de asigurari institutiilor de finantare in vederea disponibilizarii fondurilor necesare pentru renovarea energetica majora a cladirii;


36. praguri de declansare - momentele oportune, in ciclul de viata al unei cladiri, pentru realizarea unor renovari privind eficienta energetica;


37. renovare aprofundata - renovare care conduce la imbunatatirea cu peste 60% a performantei energetice a unei cladiri, estimata prin calcul potrivit metodologiei prevazute la alin. (1) al art. 5 in raport cu starea actuala si utilizarea normala a cladirii;


38. pasaport pentru renovarea energetica a cladirilor - document sau set de documente, structurat in format electronic si fizic, care contine informatii relevante pentru renovarea energetica a cladirii si care permite mentinerea imaginii de ansamblu asupra istoricului acesteia, precum si planificarea etapelor de renovare in vederea obtinerii unor niveluri de renovare majora cu un orizont de timp lung. Pasaportul pentru renovarea energetica a cladirii include foaia de parcurs elaborata pentru cladire si un registru in care pot fi stocate toate informatiile disponibile referitoare la cladire din punctul de vedere al eficientei energetice. Pasaportul pentru renovare energetica se integreaza in cartea tehnica a constructiei astfel cum este prevazut in Legea nr. 10/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;


39. parc imobiliar decarbonat - parc imobiliar ale carui emisii de carbon au fost reduse la zero, prin reducerea necesarului de energie si asigurarea acestuia, in masura posibilitatilor, din surse cu emisii de carbon egale cu zero;


40. contract de performanta energetica - acordul contractual intre beneficiarul si furnizorul unei masuri de imbunatatire a eficientei energetice, astfel cum este definit in Legea nr. 121/2014 privind eficienta energetica, cu modificarile si completarile ulterioare;


41. zona incalzita/racita - zona a unei cladiri sau a unei unitati de cladire cu parametri termici omogeni si necesitati corespunzatoare de reglare a temperaturii;


42. sisteme de generare de energie electrica in situ - sisteme concepute pentru a produce energie electrica, instalate in spatiul unde se afla cladirea sau intr-un spatiu delimitat aferent acesteia si care sunt integrate functional si/sau adiacente cladirii si cu instalatia sa electrica, incluzand, in special, sisteme de generare din surse regenerabile de energie;


43. standard european - standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnica sau de Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii si pus la dispozitia publicului.


CAPITOLUL III


Strategia de renovare pe termen lung


Art. 4. -


(1) Pentru sprijinirea renovarii parcului national de cladiri rezidentiale si nerezidentiale, atat publice, cat si private, si transformarea sa treptata intr-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienta energetica si decarbonat pana in anul 2050, facilitand transformarea eficace din punctul de vedere al costurilor a cladirilor existente in cladiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero, Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei elaboreaza o strategie de renovare pe termen lung care se aproba prin hotarare a Guvernului, care va cuprinde:


a) analiza parcului imobiliar national, bazata, dupa caz, pe esantioane statistice si pe procentul cladirilor renovate finalizate in anul 2020; aceasta va cuprinde si procentul preconizat al cladirilor renovate finalizate pentru anii 2030, 2040 si 2050, care va avea caracter orientativ;


b) identificarea unor solutii eficace din punctul de vedere al costurilor renovarilor relevante pentru tipul de cladire si zona climatica, prin procese eficiente din punctul de vedere al costurilor, tinand cont, dupa caz, de potentialele praguri de declansare relevante din ciclul de viata al cladirii;


c) politici si actiuni pentru stimularea renovarilor aprofundate si/sau a renovarilor majore, eficace din punctul de vedere al costurilor, ale cladirilor, inclusiv a renovarilor aprofundate si/sau a renovarilor majore efectuate in etape, si pentru sprijinirea masurilor si a renovarilor specifice si eficace din punctul de vedere al costurilor, prin introducerea foilor de parcurs si a sistemului optional de pasapoarte pentru renovarea cladirilor;


d) analiza de ansamblu a politicilor si a actiunilor vizand segmentele din parcul imobiliar national cu cele mai slabe performante, dilemele motivatiilor divergente si deficientele pietei si o prezentare a actiunilor nationale relevante care contribuie la atenuarea saraciei energetice; strategia de renovare pe termen lung trebuie sa includa, cel putin, o scurta descriere a fiecarei politici si actiuni, domeniul de aplicare, durata acesteia, bugetul alocat, precum si impactul preconizat;


e) politici si actiuni care vizeaza toate cladirile publice, detinute si ocupate sau nu, dupa caz, de catre autoritatile publice, inclusiv cele inchiriate sau care fac obiectul unui contract de leasing;


f) date si informatii cu privire la initiativele nationale pentru promovarea tehnologiilor inteligente si a cladirilor si comunitatilor, precum si cu privire la competentele si educatia in sectoarele constructiilor si eficientei energetice, care sa cuprinda o descriere a fiecarei initiative, domeniul de aplicare si durata acesteia, bugetul alocat, precum si impactul preconizat;


g) o estimare bazata pe date concrete a economiilor de energie preconizate si a altor beneficii, cum ar fi cele referitoare la sanatate, siguranta si calitatea aerului;


h) solutii privind stimularea renovarii parcului national de cladiri prin utilizarea unor mecanisme de finantare dedicate in egala masura tuturor tipurilor de cladiri aflate in proprietate publica sau privata;


i) programe de finantare pentru imbunatatirea eficientei energetice in cladiri prin care se vor monitoriza intr-un interval de timp economiile de energie realizate si se vor evidentia beneficiile extinse si impactul asupra sanatatii, confortului si sigurantei utilizatorilor cladirilor.


(2) Strategia de renovare pe termen lung prevazuta la alin. (1) reprezinta documentul de baza pentru realizarea renovarii cladirilor pentru obtinerea eficientei energetice a acestora in raport cu celelalte strategii aflate la nivel national.


(3) Pentru a garanta un parc imobiliar national cu un nivel ridicat de eficienta energetica si decarbonat si pentru a facilita transformarea eficace din punctul de vedere al costurilor a cladirilor existente in cladiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero, strategia de renovare pe termen lung prevazuta la alin. (1) stabileste o foaie de parcurs cu masuri si indicatori de progres masurabili la nivel national, avand in vedere obiectivul pe termen lung pentru anul 2050 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera din Uniunea Europeana cu 80-95% prin raportare la nivelul acestora din anul 1990. Foaia de parcurs include etape orientative pentru anii 2030, 2040 si 2050 si specifica modul in care acestea contribuie la indeplinirea obiectivelor Uniunii Europene privind eficienta energetica.


(4) Pentru a sprijini mobilizarea investitiilor in renovarile necesare atingerii obiectivelor prevazute la alin. (1) se va facilita accesul la mecanisme adecvate pentru:


a) gruparea proiectelor inclusiv prin platforme, grupuri de investitii, prin consortii de intreprinderi mici si mijlocii, pentru a permite accesul investitorilor, precum si pachete de solutii pentru potentialii clienti;


b) reducerea riscurilor percepute ale operatiunilor vizand eficienta energetica pentru investitori si sectorul privat;


c) utilizarea fondurilor publice pentru a mobiliza investitii suplimentare din sectorul privat sau pentru a aborda deficiente specifice ale pietei;


d) directionarea investitiilor catre un parc imobiliar public eficient din punct de vedere energetic, in concordanta cu orientarile emise de Eurostat;


e) instrumente de consiliere accesibile si transparente, cum ar fi ghiseele unice pentru consumatori si serviciile de consultanta in domeniul energetic, in ceea ce priveste renovarile vizand eficienta energetica si instrumentele financiare relevante.


(5) Strategia de renovare pe termen lung va parcurge procedura de consultare publica conform legislatiei in vigoare, iar ulterior se transmite catre Comisia Europeana un rezumat al rezultatelor consultarii publice efectuate, anexat la strategia de renovare. Pe parcursul punerii in aplicare a strategiei de renovare pe termen lung, Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei stabileste modalitatile de consultare intr-un mod cuprinzator.


(6) Strategia de renovare pe termen lung va contine informatii privind aplicarea celei mai recente strategii de renovare pe termen lung, inclusiv cu privire la politicile si actiunile planificate.


(7) Strategia de renovare pe termen lung cuprinde, combinat, in cazul renovarilor, alaturi de eficienta energetica in cladiri, atat riscurile legate de activitatea seismica, cat si cele privind protectia impotriva incendiilor, care pot afecta renovarea energetica si durata de viata a unei cladiri.


(8) O prima versiune a strategiei prevazute la alin. (1) se publica pe pagina de internet a Ministerului Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, pana la data de 15 august 2020, se actualizeaza o data la 10 ani si se transmite Comisiei Europene ca parte a Planului National Integrat de Energie si Schimbari Climatice, elaborat de Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri.


CAPITOLUL IV


Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor


Art. 5. -


(1) In termen de 12 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentei legi*), Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei elaboreaza si aproba, prin ordin al ministrului, reglementarea**) tehnica privind metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor, denumita in continuare metodologie.


*) Legea nr. 372/2005 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.144 din 19 decembrie 2005.


**) In anul 2007 a fost emis Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementarii tehnice "Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor", publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 126 si 126 bis din 21 februarie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare.


(2) Metodologia cuprinde, in principal, urmatoarele elemente:


a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcatuiesc anvelopa cladirii, respectiv capacitatea termica, izolatia termica, incalzirea pasiva, elemente de racire si punti termice, compartimentarea interioara si etanseitatea la aer;


b) instalatiile de incalzire a spatiului si de alimentare cu apa calda menajera, inclusiv caracteristicile in ceea ce priveste izolarea termica a acestora;


c) instalatia de climatizare/conditionare a aerului;


d) instalatia de ventilare mecanica si/sau ventilare naturala, dupa caz;


e) instalatia de iluminat integrata cladirii;


f) amplasarea cladirii, inclusiv orientarea, parametrii climatici exteriori si influenta contextului peisagistic;


g) sistemele solare pasive si de protectie solara;


h) conditiile de climat interior, inclusiv cele prevazute prin proiect;


i) aporturile interne de caldura.


(3) Metodologia cuprinde, dupa caz, si alte elemente a caror influenta asupra performantei energetice a cladirilor este relevanta, precum:


a) sisteme solare active si alte sisteme de incalzire si/sau racire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabila;


b) energie electrica produsa prin cogenerare sau trigenerare;


c) centrale de incalzire si/sau de racire de cartier sau de bloc;


d) utilizarea luminii naturale;


e) conditiile locale de expunere la radiatia solara.


(4) In aplicarea cadrului metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerintelor minime de performanta energetica pentru cladiri, elaborat de catre Comisia Europeana, prin metodologie se stabilesc conditiile generale, exprimate in parametrii nationali.


(5) Datele si ipotezele utilizate pentru calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerintelor minime de performanta energetica, precum si rezultatele acestora se includ in planurile nationale de eficienta energetica si se transmit Comisiei Europene de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, la intervale care nu depasesc 5 ani. Primul raport se transmite pana la 30 iunie 2014.


Art. 6. -


(1) Performanta energetica a cladirii/unitatii de cladire, calculata in conformitate cu metodologia de calcul prevazuta la art. 5 alin. (1), este exprimata, in principal, prin urmatorii indicatori de performanta:


a) clasa energetica;


b) consumul total specific de energie primara;


c) indicele de emisii echivalent CO2;


d) consum total specific de energie din surse regenerabile.


(2) Performanta energetica a cladirii/unitatii de cladire se determina in baza consumului calculat in conformitate cu metodologia de calcul prevazuta la art. 5 alin. (1) sau a consumului real de energie si reflecta consumul de energie pentru:


a) incalzirea/racirea spatiului;


b) apa calda menajera;


c) ventilare;


d) iluminat integrat;


e) alte sisteme tehnice ale cladirii.


(3) Metodologia de calcul este definita si in baza standardelor generale, si anume ISO 52000-1, 52003-1, 52010-1, 52016-1 si 52018-1.


CAPITOLUL V


Cerintele de performanta energetica a cladirilor


Art. 7. -


(1) Prin metodologie se stabilesc cerintele minime de performanta energetica a cladirilor sau unitatilor de cladire atat noi, cat si existente, denumite in continuare cerinte, si se aplica diferentiat pe tipuri de functiuni, dupa cum urmeaza:


a) rezidential - colectiv sau individual;


b) birouri;


c) invatamant;


d) sanatate;


e) hoteluri si restaurante;


f) activitati sportive;


g) comert;


h) alte functiuni.


(2) Cerintele stabilite in metodologie tin seama de asigurarea conditiilor de climat interior confortabil si sanatos, inclusiv de calitatea corespunzatoare a aerului interior, pentru a preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzatoare, conditiile locale, destinatia data in proiect si vechimea cladirii.


(3) Cerintele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, si se actualizeaza ori de cate ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic in sectorul constructiilor.


(4) Calculul energiei primare se bazeaza pe factorii de energie primara sau factorii de ponderare pentru fiecare agent energetic, care se pot baza pe mediile ponderate anuale, sezoniere sau lunare, la nivel national, regional sau local sau pe informatii specifice puse la dispozitie pentru fiecare sistem centralizat.


(5) Pentru a asigura performanta energetica optima a anvelopei cladirii, metodologia de calcul utilizeaza la calcularea acesteia factorii de energie sau de ponderare stabiliti de catre autoritatea competenta.


(6) La calcularea factorilor de energie primara utilizati in scopul determinarii performantei energetice a cladirilor poate fi luata in considerare atat energia din surse regenerabile furnizata prin intermediul agentului energetic, cat si energia din surse regenerabile generata la fata locului sau in apropiere si utilizata, in conditii nediscriminatorii.


Art. 8. -


Cerintele stabilite in metodologie nu se aplica urmatoarelor categorii de cladiri:


a) cladiri si monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturala sau istorica deosebita, carora, daca li s-ar aplica cerintele, li s-ar modifica in mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;


b) cladiri utilizate ca lacasuri de cult sau pentru alte activitati cu caracter religios;


c) cladiri provizorii prevazute a fi utilizate pe perioade de pana la 2 ani, din zone industriale, ateliere si cladiri nerezidentiale din domeniul agricol care necesita un consum redus de energie;


d) cladiri rezidentiale care sunt destinate a fi utilizate mai putin de 4 luni pe an;


e) cladiri independente, cu o suprafata utila mai mica de 50 m2.


CAPITOLUL VI


Cladiri noi


Art. 9. -


La cladirile noi se respecta cerintele stabilite in metodologie.


Art. 10. -


(1) Pentru cladirile noi/ansamblurile de cladiri noi avand functiunile prevazute la art. 7 alin. (1), prin certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice competente, in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei de construire pentru executarea lucrarilor de constructii, pe langa obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va solicita intocmirea unui studiu privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator a utilizarii sistemelor alternative de inalta eficienta, daca acestea exista.


(2) Aceste sisteme alternative pot fi:


a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie;


b) de cogenerare/trigenerare;


c) centralizate de incalzire sau de racire ori de bloc;


d) pompe de caldura;


e) schimbatoare de caldura sol-aer;


f) recuperatoare de caldura.


(3) Studiul prevazut la alin. (1) se elaboreaza de proiectant si este parte componenta a studiului de fezabilitate.


(4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizarii sistemelor alternative prevazute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o cladire sau pentru grupuri de cladiri similare din aceeasi localitate. Pentru sistemele centralizate de incalzire si racire, studiul poate fi efectuat pentru toate cladirile racordate la acelasi sistem.


CAPITOLUL VII


Cladiri existente


Art. 11. -


(1) La cladirile existente la care se executa lucrari de renovare majora, performanta energetica a acestora sau a unitatilor de cladire ce fac obiectul renovarii trebuie imbunatatita, pentru a satisface cerintele stabilite in metodologie, in masura in care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, functional si economic.


(2) Documentatia tehnica elaborata pentru autorizarea lucrarilor de interventie pentru renovarea majora dezvolta masurile prevazute in raportul de audit energetic.


(3) In cazul renovarii majore a cladirilor, proprietarii/administratorii acestora pot monta sisteme alternative de inalta eficienta de producere a energiei prevazute la art. 10 alin. (2), in masura in care prin auditul energetic al cladirii se stabileste ca acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, functional si economic.


(4) In cazul renovarii majore a cladirilor, proprietarii/administratorii acestora trebuie sa abordeze si aspectele legate de conditiile care caracterizeaza un climat interior sanatos, protectia impotriva incendiilor si riscurile legate de activitatea seismica, precum si cele privind eliminarea barierelor existente in materie de accesibilitate.


(5) La stabilirea eficientei masurii privind montarea sistemelor alternative de producere a energiei, prevazute la art. 10 alin. (2), se vor avea in vedere asigurarea, din punct de vedere tehnic si functional, a cerintelor fundamentale aplicabile, astfel cum sunt prevazute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si incadrarea in nivelul optim, din punctul de vedere al costurilor, a cerintelor minime de performanta energetica.


Art. 12. -


(1) Cerintele se aplica cladirii sau unitatii de cladire renovate, in scopul cresterii performantei energetice globale a cladirii.


(2) Cerintele se aplica si elementului/elementelor de anvelopa care face/fac parte din anvelopa cladirii si are/au un impact semnificativ asupra performantei energetice a acesteia, in cazul in care este/sunt modernizat/modernizate sau inlocuit/inlocuite.


CAPITOLUL VIII


Sistemele tehnice ale cladirilor, electromobilitate si indicatorul gradului de pregatire pentru solutii inteligente


Art. 13. -


(1) In cazul cladirilor noi, precum si in cazul renovarii majore a cladirilor existente, se respecta cerintele referitoare la sistemele tehnice ale cladirilor prevazute in reglementarile tehnice specifice, in vigoare la data intocmirii proiectelor, cu privire la performanta energetica globala, instalarea corecta, dimensionarea, reglarea si controlul sistemelor tehnice si vizeaza cel putin urmatoarele:


a) sistemele de incalzire a spatiilor;


b) sistemele de racire a spatiilor;


c) sistemele de preparare a apei calde menajere;


d) sistemele de ventilare;


e) sistemele de iluminat integrate;


f) sistemele de automatizare si control;


g) sistemele de generare de energie electrica in situ;


h) o combinatie a acestor sisteme.


(2) Cerintele se aplica pentru sistemele tehnice noi ale cladirilor, precum si pentru inlocuirea si pentru imbunatatirea sistemelor existente, in masura in care prin proiectul tehnic de executie se stabileste ca acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, functional si economic.


Art. 14. -


(1) Pentru cladirile noi al caror certificat de urbanism este emis dupa data de 15 septembrie 2020, investitorii sunt obligati sa asigure echiparea cu dispozitive de autoreglare pentru reglarea distincta a temperaturii si calitatii aerului interior, in fiecare incapere incalzita/racita direct sau intr-o zona incalzita/racita din cladire si/sau unitatea de cladire, in cazul in care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic si economic.


(2) Dispozitivele de autoreglare a temperaturii sunt dispozitive care permit reglarea distincta a temperaturii in fiecare incapere incalzita/racita direct a cladirii sau intr-o zona incalzita/racita din cladire si/sau unitatea de cladire. Acestea permit reglarea automata a puterii de incalzire/racire in functie de temperatura interioara setata de utilizator.


(3) Nu reprezinta dispozitive de autoreglare a temperaturii asa cum sunt ele definite la alin. (2) urmatoarele:


a) orice solutie bazata pe reglarea manuala a puterii de incalzire, chiar daca ajustarea se poate efectua la nivelul incaperii/zonei;


b) orice solutie care permite reglarea automata a temperaturii, dar nu la nivelul incaperii/zonei.


(4) Pentru cladirile existente, proprietarii/administratorii acestora sunt obligati sa instaleze, in masura in care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic si economic, dispozitive de autoreglare a temperaturii, la inlocuirea generatoarelor de caldura/frig.


(5) In cazul cladirilor existente, dotate cu generatoare de caldura/frig independente si care deservesc spatii diferite, echiparea cu dispozitive de autoreglare a temperaturii se face numai pentru spatiul deservit de generatorul/generatoarele de caldura/frig inlocuit/inlocuite.


(6) In situatia in care intr-o cladire sau unitate de cladire existenta sistemul de incalzire/racire existent se inlocuieste cu un sistem de incalzire/racire nou, proprietarul/administratorul acesteia, dupa caz, este obligat sa instaleze dispozitive de autoreglare a temperaturii, in cazul in care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic si economic.


(7) Pentru cladirile existente conectate la sisteme de incalzire centralizata, la inlocuirea generatoarelor de caldura din sistemul de termoficare, in cazul in care echiparea cu dispozitive de autoreglare nu este fezabila din punct de vedere economic sau poate conduce la incalcari ale dreptului de proprietate, proprietarii/administratorii acestora sunt obligati sa instaleze dispozitive de autoreglare atunci cand sunt inlocuite schimbatoarele de caldura din cladiri.


(8) In cazul constructiilor care nu reprezinta cladiri in sensul prezentei legi si care in urma lucrarilor de interventie efectuate asupra lor devin cladiri asa cum sunt definite de prezenta lege, la instalarea sistemului de incalzire, proprietarii au obligatia instalarii de dispozitive de autoreglare a temperaturii, in cazul in care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic si economic, in conformitate cu prevederile prezentului articol.


Art. 15. -


(1) In cazul cladirilor nerezidentiale noi, precum si in cazul renovarii majore a cladirilor nerezidentiale, care au mai mult de 10 locuri de parcare, altele decat cele detinute si ocupate de intreprinderi mici si mijlocii, investitorii/proprietarii acestora, dupa caz, sunt obligati sa instaleze cel putin un punct de reincarcare pentru vehicule electrice, precum si tubulatura incastrata pentru cablurile electrice pentru cel putin 20% din locurile de parcare prevazute, pentru a permite instalarea, intr-o etapa ulterioara, a punctelor de reincarcare pentru vehicule electrice, atunci cand:


a) parcarea se situeaza in interiorul cladirii si, in cazul renovarilor majore, masurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrica a cladirii;


b) parcarea este adiacenta cladirii si, in cazul renovarilor majore, masurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrica a parcarii.


(2) In cazul cladirilor nerezidentiale existente cu peste 20 de locuri de parcare, proprietarii acestora au obligatia de a instala pana la data de 1 ianuarie 2025 un numar de puncte de reincarcare pentru vehicule electrice minimum egal cu 10% din numarul total al locurilor de parcare, dar nu mai putin de doua puncte de reincarcare pentru vehicule electrice. Exceptie fac cladirile nerezidentiale existente, detinute si ocupate de intreprinderi mici si mijlocii.


(3) In cazul cladirilor rezidentiale noi, precum si in cazul renovarii majore a cladirilor rezidentiale existente, care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii/proprietarii acestora, dupa caz, sunt obligati sa asigure instalarea tubulaturii incastrate pentru cabluri electrice pentru fiecare loc de parcare, pentru a permite instalarea intr-o etapa ulterioara a punctelor de reincarcare pentru vehicule electrice in urmatoarele cazuri:


a) parcarea se situeaza in interiorul cladirii si, in cazul renovarilor majore, masurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrica a cladirii;


b) parcarea este adiacenta cladirii si, in cazul renovarilor majore, masurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrica a parcarii.


(4) In cazul cladirilor cu functiuni mixte rezidentiale si nerezidentiale, noi sau care sunt supuse unor lucrari de renovare majora, acestea sunt incadrate diferentiat, dupa tipul de functiune, potrivit prevederilor alin. (1) sau (3), iar cerintele privind electromobilitatea, aplicate cladirii in ansamblu, rezulta prin cumularea cerintelor aplicabile fiecarei functiuni in parte.


(5) Prevederile alin. (1) - (3) nu se aplica:


a) cladirilor noi rezidentiale si nerezidentiale sau cladirilor existente rezidentiale si nerezidentiale care sunt supuse unor renovari majore, care au mai mult de 10 locuri de parcare pentru ale caror lucrari de construire au fost depuse cereri de autorizatie de construire pana la data de 10 martie 2021;


b) cladirilor existente rezidentiale si nerezidentiale care sunt supuse unor renovari majore pentru care costul estimativ al instalatiilor de reincarcare pentru vehicule electrice si de incastrare, prevazut in devizul general si specificat in memoriul pe specialitati, depaseste 7% din costul total al renovarii majore a cladirii;


c) cladirilor publice care fac obiectul unor cerinte comparabile, in conformitate cu Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi;


d) in situatia in care infrastructura incastrata se bazeaza pe microsisteme izolate, iar aplicarea prevederilor alin. (1) - (3) ar conduce la probleme semnificative pentru functionarea sistemului energetic local si ar pune in pericol stabilitatea retelei locale.


(6) Suplimentar fata de cerintele privind instalarea punctelor de reincarcare pentru vehicule electrice si a tubulaturii incastrate aferente acestora, la intocmirea proiectului tehnic de executie si/sau a documentatiei de avizare a lucrarilor de interventie, pot fi luate in considerare, daca acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, economic si functional, si aspecte privind:


a) infrastructura incastrata necesara incarcarii inteligente;


b) securitatea la incendiu asociata vehiculelor electrice si infrastructurii de incarcare;


c) accesibilitatea pentru persoanele cu handicap la punctele de reincarcare pentru vehicule electrice;


d) infrastructura de parcare dedicata bicicletelor electrice si a mijloacelor de transport destinate persoanelor cu mobilitate redusa;


e) contorizarea inteligenta;


f) incarcarea inteligenta;


g) facilitarea utilizarii bateriilor vehiculelor electrice ca sursa de energie.


(7) Autorizarea, instalarea, utilizarea, verificarea si dezafectarea statiilor de reincarcare, impreuna cu infrastructura electrica aferenta acestora, trebuie sa se faca cu respectarea tuturor reglementarilor tehnice si a legislatiei in vigoare.


(8) Operatorii de distributie energie electrica realizeaza racordarea la reteaua electrica de interes public a statiilor de reincarcare impreuna cu infrastructura electrica aferenta acestora in procedura simplificata in conformitate cu reglementarile specifice emise de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei in acest scop.


(9) Autorizarea instalarii statiilor de reincarcare se face conform unor proceduri simplificate stabilite de autoritatile competente, in maximum 45 de zile de la depunerea cererii si a documentatiei aferente.


(10) Instalarea de catre chirias/coproprietar a unui punct de reincarcare pentru vehicule electrice, fara a aduce modificari cladirii si utilizand infrastructura incastrata instalata anterior, poate fi facuta fara aprobarea proprietarului bunului imobil inchiriat sau a celorlalti coproprietari, dupa caz, cu respectarea prevederilor alin. (7). Costul instalarii si al consumului de energie electrica aferent este suportat de chiriasul/coproprietarul care a instalat punctul de reincarcare.


Art. 16. -


(1) La instalarea, inlocuirea sau modernizarea unui sistem tehnic al unei cladiri, performanta energetica globala a partii modificate si, dupa caz, a sistemului complet modificat va fi evaluata de experti atestati de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, iar rezultatele documentate vor fi transmise de catre acestia proprietarului cladirii, sub forma unui raport de evaluare care sa acopere obiectul evaluarii, pentru a ramane disponibile si a putea fi folosite in scopul verificarii conformitatii cu cerintele minime referitoare la sistemele tehnice ale cladirilor stabilite potrivit art. 13 alin. (1) si in scopul eliberarii de certificate de performanta energetica. Rezultatele obtinute prin evaluarea sistemului modificat vor fi mentionate si in foaia de parcurs a cladirii.


(2) In cazul in care o parte sau parti ale unui sistem tehnic sunt supuse unei modernizari care poate afecta semnificativ performanta globala a sistemului respectiv, se va evalua performanta intregului sistem.


(3) Pe baza rezultatului evaluarii performantei globale a sistemului tehnic al cladirii/a partii modificate din acesta, expertul tehnic poate recomanda, in raportul de evaluare, emiterea unui nou certificat de performanta energetica in cazul in care consumul mediu anual inregistrat in ultimii 3 ani s-a modificat cu minimum 25%.


CAPITOLUL IX


Cladiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero


Art. 17. -


(1) Cladirile noi, pentru care receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza in baza autorizatiei de construire emise incepand cu 31 decembrie 2020, vor fi cladiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero.


Derogari (1)


(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), cladirile noi din proprietatea/administrarea autoritatilor administratiei publice, care urmeaza sa fie receptionate in baza autorizatiei de construire emise dupa 31 decembrie 2018, vor fi cladiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero.


(3) Nivelul necesarului de energie pentru cladirile al caror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabileste prin reglementari tehnice. Ponderea de utilizare a energiei din surse regenerabile se va stabili diferentiat pe functiunile cladirilor si zone cu potential de energie din surse regenerabile.


(4) Pentru incadrarea in termenele prevazute la alin. (1) si (2) privind realizarea cladirilor noi al caror consum de energie este aproape egal cu zero, prin certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice locale competente in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei de construire, se va solicita incadrarea necesarului de energie al cladirilor in nivelurile prevazute in reglementarile tehnice specifice.


(5) Primarii localitatilor cu mai mult de 5.000 de locuitori initiaza planuri locale multianuale pentru cresterea numarului de cladiri noi si existente al caror consum de energie este aproape egal cu zero, in care pot fi incluse obiective diferentiate in functie de zonele climatice si de functiunile cladirilor prevazute la art. 7 alin. (1), care se aproba prin hotarari ale consiliilor locale.


(6) Finantarea elaborarii planurilor prevazute la alin. (5) de catre autoritatile administratiei publice locale se asigura astfel:


a) din bugetele proprii;


b) din fondurile structurale si de coeziune ale Uniunii Europene, in conformitate cu regulamentele si procedurile de accesare a acestor fonduri si in conditiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementarii programelor operationale.


(7) Prevederile alin. (5) si (6) se pot aplica si de catre primarii celorlalte localitati urbane si rurale.


(8) In planurile prevazute la alin. (5) se cuprind, in principal, politici si masuri financiare sau de alta natura adoptate pentru promovarea cladirilor al caror consum de energie este aproape egal cu zero, precum si masuri referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile in cladirile noi si in cladirile existente care fac obiectul unor renovari majore.


(9) Planul national pentru cresterea numarului de cladiri noi al caror consum de energie este aproape egal cu zero si incurajarea realizarii transformarii eficiente - din punctul de vedere al costurilor - a cladirilor existente in cladiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero se constituie prin centralizarea de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei a planurilor locale multianuale prevazute la alin. (5), elaborate de autoritatile administratiei publice locale, si se revizuieste o data la 3 ani.


(10) Pentru evaluarea aplicarii masurilor cuprinse in planurile locale multianuale prevazute la alin. (5), pana la 30 martie anul curent, pentru anul precedent, autoritatile administratiei publice locale transmit Ministerului Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei planurile si masurile realizate prevazute in acestea, cuantificate atat fizic, cat si valoric.


Art. 18. -


Prevederile art. 17 se aplica in masura in care investitiile cuprinse in planurile locale multianuale pentru cresterea numarului de cladiri noi si existente al caror consum de energie este aproape egal cu zero se justifica din punct de vedere tehnico-economic, in baza analizei de rentabilitate pe durata normala de functionare a cladirii.


CAPITOLUL X


Stimulente financiare


Art. 19. -


(1) In scopul cresterii performantei energetice a cladirilor si al tranzitiei catre cladiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero, Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, in calitatea acestuia de autoritate competenta a administratiei publice centrale, initiaza acte normative prin care promoveaza masuri care au in vedere, in principal:


a) utilizarea adecvata a fondurilor structurale in vederea cresterii eficientei energetice a cladirilor, in special a locuintelor;


b) utilizarea eficienta a fondurilor atrase de la institutii financiare publice;


c) coordonarea utilizarii fondurilor de la Uniunea Europeana cu cele nationale, precum si alte forme de sprijin, in vederea stimularii investitiilor in eficienta energetica, in scopul realizarii obiectivelor nationale;


d) gestionarea resurselor financiare alocate din fonduri publice pentru finantarea, in conditiile legii, a elaborarii documentatiilor tehnico-economice, certificatelor de performanta energetica, rapoartelor de expertiza tehnica si audit energetic, precum si pentru executarea lucrarilor de renovare majora a cladirilor incluse in programe pentru cresterea performantei energetice a cladirilor.


(2) Masurile financiare privind imbunatatirile in materie de eficienta energetica obtinute in urma renovarii cladirilor trebuie sa tina seama de:


a) economia de energie care este cuantificata, prin compararea performantei energetice inainte si dupa renovare;


b) conditiile si/sau obligatiile care sa impuna beneficiarilor finali sa demonstreze performanta proiectelor si utilizarea eficace a banilor.


Art. 20. -


Autoritatile administratiei publice locale pot finanta, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetele locale, elaborarea documentatiilor tehnico-economice, precum si executarea lucrarilor de renovare majora la cladiri de locuit si la cladiri de interes si utilitate publica, incluse in programe pentru cresterea performantei energetice a cladirilor.


CAPITOLUL XI


Certificatul de performanta energetica a cladirii


Art. 21. - Derogari (1)


(1) Certificatul de performanta energetica, denumit in continuare certificat, se elaboreaza pentru:


a) categoriile de cladiri prevazute la art. 7 alin. (1) si unitatile acestora, care se construiesc, se vand, se inchiriaza sau sunt supuse renovarilor majore;


b) cladirile aflate in proprietatea/administrarea autoritatilor publice sau a institutiilor care presteaza servicii publice;


c) cladirile in care o suprafata utila totala de peste 250 m2 este ocupata de o autoritate publica si care este vizitata in mod frecvent de public.


(2) Certificatul se elaboreaza si se elibereaza de catre auditorul energetic pentru cladiri, la solicitarea investitorului/proprietarului/administratorului cladirii/unitatii de cladire si este valabil 10 ani de la data eliberarii inscrisa in certificat, cu exceptia situatiei in care, pentru cladirea/unitatea de cladire la care exista certificat in valabilitate, se efectueaza lucrari de renovare majora care modifica consumurile energetice ale acesteia.


(3) Certificatele pentru categoriile de cladiri prevazute la art. 7 alin. (1), inclusiv pentru unitatile de cladire si spatiile cu alta destinatie decat aceea de locuinta, din cladirile de locuit colective, se elaboreaza pe baza metodologiei.


(4) Pentru cladirile prevazute la art. 8 si unitatile acestora nu este obligatorie elaborarea certificatului de performanta energetica. Certificatul de performanta energetica pentru acestea se elaboreaza doar la solicitarea investitorului/proprietarului/administratorului cladirii/unitatii de cladire pe baza metodologiei.


(5) Certificatul cuprinde valori calculate, in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare, cu privire la consumurile de energie primara si finala, inclusiv din surse regenerabile de energie, si emisiile de CO2, care permit investitorului/proprietarului/administratorului cladirii/unitatii de cladire sa compare si sa evalueze performanta energetica a cladirii/unitatii de cladire.


(6) Certificatul cuprinde recomandari de reducere a consumurilor de energie ale cladirii, cu estimarea economiei de energie prin realizarea masurilor de crestere a performantei energetice a cladirii, inclusiv precizari de unde se pot obtine informatii mai detaliate, precum: rentabilitatea recomandarilor formulate, procedura care trebuie urmata pentru punerea in practica a recomandarilor, stimulente financiare sau de alta natura si posibilitati de finantare.


(7) Forma si continutul-cadru ale certificatului de performanta energetica se aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice, dezvoltarii si administratiei.


Art. 22. - Derogari (1)


(1) Pentru cladirile sau unitatile de cladire care se vand sau se inchiriaza, investitorul/proprietarul/administratorul este obligat sa puna la dispozitia potentialului cumparator sau chirias, dupa caz, anterior perfectarii contractului, o copie de pe certificat, astfel incat acesta sa ia cunostinta despre performanta energetica a cladirii/unitatii de cladire pe care urmeaza sa o cumpere/inchirieze, dupa caz.


(2) La incheierea contractului de vanzare-cumparare, proprietarul are obligatia de a transmite certificatul, in original, noului proprietar.


(3) La data inregistrarii contractului de vanzare-cumparare, respectiv de inchiriere, proprietarul are obligatia de a depune la organul fiscal competent o copie de pe certificat, iar originalul va ramane in posesia proprietarului.


(4) Contractele de vanzare-cumparare incheiate fara respectarea prevederilor alin. (1) sunt supuse nulitatii relative, potrivit prevederilor Codului civil.


Art. 23. -


(1) Pentru cladirile care se construiesc, certificatul se elaboreaza prin grija investitorului/proprietarului/administratorului, este prezentat de catre acesta, in original, comisiei intrunite in vederea receptiei la terminarea lucrarilor, se anexeaza, in copie, la procesul-verbal de receptie si constituie parte componenta a cartii tehnice a constructiei.


(2) Procesul-verbal incheiat cu ocazia receptiei la terminarea lucrarilor si neinsotit de copia de pe certificat este nul de drept.


(3) Prin exceptie de la prevederile art. 21 si 22, in cazul cladirilor care se vand inainte de efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor, investitorul/proprietarul/administratorul pune la dispozitia cumparatorului date/informatii in vederea evaluarii performantei energetice a cladirii/unitatii de cladire, cuprinse in documentatia tehnica a acesteia, urmand ca la receptia la terminarea lucrarilor sa se aplice prevederile alin. (1).


Art. 24. -


In scopul informarii potentialilor cumparatori sau chiriasi, investitorul/proprietarul/administratorul cladirii/unitatii de cladire prevazute la art. 7 alin. (1) va preciza in anunturile de vanzare sau inchiriere a acestora informatii din certificat cu privire la indicatorii de performanta prevazuti la art. 6.


Art. 25. -


(1) In cazul cladirilor cu o suprafata utila de peste 500 m2, aflate in proprietatea/administrarea autoritatilor publice, precum si in cazul cladirilor in care functioneaza institutii care presteaza servicii publice, prin grija proprietarului/administratorului cladirii, dupa caz, certificatul, in valabilitate, se afiseaza intr-un loc accesibil si vizibil publicului.


(2) Incepand cu 9 iulie 2015, prevederile alin. (1) se aplica cladirilor cu o suprafata utila totala de peste 250 m2, aflate in proprietatea/administrarea autoritatilor publice sau in care functioneaza institutii care presteaza servicii publice.


(3) In aplicarea prevederilor alin. (1) si (2), conducatorii institutiilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si conducatorii institutiilor publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, proprietarii sau administratorii cladirilor de interes si utilitate publica, denumiti in continuare detinatori, vor actiona pentru elaborarea si afisarea certificatului.


(4) In scopul informarii publice privind consumurile energetice in cladiri si al mobilizarii detinatorilor acestora in promovarea actiunilor privind cresterea performantei energetice a cladirilor, certificatul se afiseaza la toate categoriile de cladiri de interes si de utilitate publica, precum si la cele prevazute la art. 7 alin. (1), care sunt frecvent vizitate de public.


(5) Detinatorii cladirilor publice vor actiona, in perioada de valabilitate a certificatelor, pentru punerea in aplicare a masurilor recomandate incluse in certificatele elaborate pentru cladirile pe care le detin.


(6) Punerea in aplicare a masurilor recomandate prevazute la alin. (5) implica, in principal, expertizarea tehnica structurala si auditul energetic al cladirii existente, proiectarea, executarea si receptia lucrarilor de interventie, cu respectarea actelor normative si a reglementarilor tehnice in vigoare.


(7) Finantarea activitatilor/lucrarilor pentru punerea in aplicare a masurilor recomandate se asigura astfel:


a) din bugetele proprii ale autoritatilor administratiei publice;


b) din fondurile structurale si de coeziune ale Uniunii Europene, in conformitate cu regulamentele si procedurile de accesare a acestor fonduri si in conditiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementarii programelor operationale.


CAPITOLUL XII


Inspectia sistemelor de incalzire


Art. 26. -


(1) In scopul ajustarii consumului de energie si al limitarii emisiilor de dioxid de carbon se efectueaza inspectii periodice, la intervale de 2 ani, la partile accesibile ale sistemelor de incalzire a spatiului echipate cu cazane si ale sistemelor combinate de incalzire si ventilare a spatiului, cu o putere nominala utila de peste 70 kW, precum generatorul de caldura, sistemul de control si pompa/pompele de circulatie utilizate pentru incalzirea cladirilor si conductele, amortizoarele sau filtrele de aer utilizate pentru tratarea aerului, pentru a asigura functionarea sistemelor in mod eficace si eficient in toate conditiile.


(2) Sistemele de ventilare conectate la sistemele de incalzire, precum si sistemele de ventilare coordonate cu sistemele de incalzire sunt considerate sisteme combinate de incalzire si ventilare; puterea nominal utila a sistemului combinat de incalzire si ventilare reprezinta suma puterilor nominale utile ale diferitelor generatoare de caldura instalate in sistem.


(3) Dupa efectuarea unei inspectii, in cazul in care nu au avut loc modificari ale sistemului de incalzire sau ale sistemului combinat de incalzire si ventilare a spatiului sau cerintele de incalzire ale cladirii nu s-au modificat, evaluarea dimensionarii generatorului de caldura nu mai este necesara.


(4) Inspectia din punct de vedere energetic a sistemelor de incalzire si a sistemelor combinate de incalzire si ventilare a spatiului ale cladirilor/unitatilor de cladire se efectueaza de catre experti tehnici atestati, in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare la data efectuarii acesteia.


Art. 27. -


(1) Inspectia sistemelor de incalzire si a sistemelor combinate de incalzire si ventilare a spatiului include in principal evaluarea randamentului generatorului de caldura si corecta dimensionare a acestuia, in raport cu necesitatile de incalzire si ventilare ale cladirii, dar si, dupa caz, ia in considerare capacitatea sistemului de incalzire sau a sistemului combinat de incalzire si ventilare a spatiului de a-si optimiza performanta in conditii de functionare tipice sau medii.


(2) Raportul de inspectie se inmaneaza proprietarului/administratorului cladirii, dupa caz, si se pastreaza de catre acesta la cartea tehnica a constructiei.


(3) Raportul elaborat ca urmare a inspectiei prevazute la alin. (1) cuprinde rezultatul inspectiei, precum si solutii sau masuri de imbunatatire a performantei energetice a sistemului tehnic inspectat.


(4) Nu se supun inspectiei:


a) sistemele tehnice ale cladirilor care fac in mod explicit obiectul unui criteriu convenit de performanta energetica sau al unui acord de natura contractuala in care se specifica un nivel convenit de imbunatatire a eficientei energetice, cum sunt contractele de performanta energetica sau cele care sunt operate de un operator de utilitati sau de retea, daca inspectiile periodice din cadrul contractului confirma respectarea cerintelor prevazute la alin. (1). Sistemul exceptat de la inspectii va fi consemnat in baza de date cu inspectiile, impreuna cu durata contractului si perioada pentru care se aplica exceptia, si va fi verificat de catre autoritatile competente in domeniu, pentru stabilirea conditiilor de echivalenta;


b) sistemele tehnice ale cladirilor nerezidentiale, care au sisteme de automatizare si control;


c) sistemele tehnice ale cladirilor rezidentiale, cu functionalitati specifice de monitorizare si control.


(5) Pana la data de 31 decembrie 2024, cladirile nerezidentiale care au sisteme de incalzire sau sisteme combinate de incalzire si de ventilare a spatiului cu o putere nominala utila de peste 290 kW vor fi echipate, daca acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic si economic, cu sisteme de automatizare si de control pentru cladiri, capabile sa:


a) monitorizeze, inregistreze, analizeze si sa permita ajustarea in mod continuu a utilizarii energiei;


b) analizeze eficienta energetica a cladirii fata de un criteriu de referinta, sa detecteze pierderile de eficienta ale sistemelor tehnice ale cladirii si sa informeze persoana responsabila cu instalatiile sau cu administrarea tehnica a cladirii in ceea ce priveste oportunitatile de imbunatatire a eficientei energetice;


c) permita comunicarea cu sistemele tehnice conectate ale cladirilor si cu alte dispozitive din interiorul cladirii si sa fie interoperabile cu sistemele tehnice ale cladirilor care au tipuri diferite de tehnologii brevetate, de dispozitive si de producatori.


(6) Cerintele prevazute la alin. (5) se aplica si categoriilor de cladiri prevazute la art. 8 cu exceptia cladirilor si monumentelor protejate, care fac parte din zone construite protejate sau care au valoare arhitecturala sau istorica deosebita, carora daca li s-ar aplica cerintele, li s-ar modifica in mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior.


(7) In cazul cladirilor rezidentiale, in scopul obtinerii unor economii de energie importante si al imbunatatirii gestionarii mediului interior, proprietarii acestora pot opta pentru instalarea:


a) functionalitatii de monitorizare electronica continua, care masoara eficienta sistemelor si informeaza proprietarii sau administratorii cladirilor atunci cand eficienta a scazut semnificativ si cand este necesara o revizie a sistemului;


b) functionalitatii de control eficace pentru a asigura generarea, distributia, stocarea si utilizarea optima a energiei.


(8) Cladirile care respecta prevederile alin. (5) si (7) nu se supun cerintelor prevazute la alin. (1).


CAPITOLUL XIII


Inspectia sistemelor de climatizare


Art. 28. -


(1) In scopul reducerii consumului de energie si al limitarii emisiilor de dioxid de carbon se efectueaza inspectii periodice, la intervale de 2 ani, la partile accesibile ale sistemelor de climatizare a spatiului si ale sistemelor combinate de climatizare si ventilare a spatiului, cu o putere nominala utila de peste 70 kW, pentru a asigura functionarea sistemelor in mod eficace si eficient in toate conditiile.


(2) Inspectia din punct de vedere energetic a sistemelor de climatizare si a sistemelor combinate de climatizare si de ventilare ale cladirilor/unitatilor de cladire se efectueaza, de catre experti tehnici atestati, in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare la data efectuarii acesteia.


Art. 29. -


(1) Inspectia sistemelor de climatizare si a sistemelor combinate de climatizare si ventilare a spatiului include evaluarea eficientei si a dimensionarii sistemului de climatizare in raport cu cerintele de racire ale cladirii si, dupa caz, ia in considerare capacitatea sistemului de climatizare sau a sistemului combinat de climatizare si de ventilare de a-si optimiza performanta in conditii de functionare tipice sau medii.


(2) Dupa efectuarea unei inspectii, in cazul in care nu au avut loc modificari ale sistemului de climatizare sau ale sistemului combinat de climatizare si ventilare a spatiului sau cerintele de racire ale cladirii nu s-au modificat, evaluarea dimensionarii sistemului de climatizare nu mai este necesara.


(3) Raportul de inspectie se inmaneaza proprietarului/administratorului cladirii, dupa caz, si se pastreaza de catre acesta la cartea tehnica a constructiei.


(4) Raportul elaborat ca urmare a inspectiei prevazute la alin. (1) cuprinde rezultatul inspectiei, precum si solutii sau masuri de imbunatatire a performantei energetice a sistemului tehnic inspectat.


(5) Nu se supun inspectiei:


a) sistemele tehnice ale cladirilor care fac obiectul unui acord de natura contractuala sau al unui acord similar, privind eficienta energetica sau sistemele tehnice ale cladirilor, operate de un operator de utilitati sau de retea, daca inspectiile periodice din cadrul contractului respecta cerintele prevazute la art. 28 alin. (2); sistemul exceptat de la inspectii va fi consemnat in baza de date cu inspectiile, impreuna cu durata contractului si perioada pentru care se aplica exceptia, si va fi verificat de catre autoritatile competente in domeniu, pentru stabilirea conditiilor de echivalenta;


b) sistemele tehnice ale cladirilor nerezidentiale, care au sisteme de automatizare si control;


c) sistemele tehnice ale cladirilor rezidentiale, cu functionalitati specifice de monitorizare si control.


(6) Pana la data de 31 decembrie 2024, cladirile nerezidentiale care au sisteme de incalzire sau sisteme combinate de incalzire si de ventilare a spatiului cu o putere nominala utila de peste 290 kW vor fi echipate, daca acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic si economic, cu sisteme de automatizare si de control pentru cladiri, capabile sa:


a) monitorizeze, inregistreze, analizeze si sa permita ajustarea in mod continuu a utilizarii energiei;


b) analizeze eficienta energetica a cladirii fata de un criteriu de referinta, sa detecteze pierderile de eficienta ale sistemelor tehnice ale cladirii si sa informeze persoana responsabila cu instalatiile sau cu administrarea tehnica a cladirii in ceea ce priveste oportunitatile de imbunatatire a eficientei energetice;


c) permita comunicarea cu sistemele tehnice conectate ale cladirilor si cu alte dispozitive din interiorul cladirii si sa fie interoperabile cu sistemele tehnice ale cladirilor care au tipuri diferite de tehnologii brevetate, de dispozitive si de producatori.


(7) In cazul cladirilor rezidentiale, in scopul obtinerii unor economii de energie importante si al imbunatatirii gestionarii mediului interior, proprietarii acestora pot opta pentru instalarea:


a) functionalitatii de monitorizare electronica continua, care masoara eficienta sistemelor si informeaza proprietarii sau administratorii cladirilor atunci cand eficienta a scazut semnificativ si cand este necesara o revizie a sistemului;


b) functionalitatii de control eficace pentru a asigura generarea, distributia, stocarea si utilizarea optima a energiei.


(8) Se recomanda ca inspectia sistemelor combinate de incalzire si ventilare si a sistemelor combinate de climatizare si ventilare sa se faca in cadrul unei singure vizite, de catre un expert tehnic atestat pentru ambele specialitati de instalatii; daca acest lucru nu este posibil, inspectia sistemului de ventilare se va face concomitent cu inspectia sistemului de climatizare.


(9) Cladirile care respecta prevederile alin. (6) si (7) nu se supun cerintelor prevazute la alin. (1).


CAPITOLUL XIV


Experti independenti


Art. 30. -


(1) Certificarea si auditarea energetica a cladirilor se realizeaza de catre auditorii energetici pentru cladiri, atestati de Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, in calitate de autoritate competenta in domeniul constructiilor.


(2) Regulamentul privind atestarea auditorilor energetici pentru cladiri, prin care se prevad conditiile, modul de atestare, obligatiile si raspunderile auditorilor energetici pentru cladiri, precum si modalitatea de confirmare periodica sau suspendare, dupa caz, a dreptului de practica al acestora se aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice, dezvoltarii si administratiei*).


*) In anul 2010 a fost emis Ordinul ministrului dezvoltarii regionale si turismului nr. 2.237/2010 pentru aprobarea reglementarii tehnice "Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru cladiri", publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 683 din 8 octombrie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare.


Art. 31. -


(1) Auditorii energetici pentru cladiri si expertii tehnici atestati au obligatia inscrierii datelor de identificare a documentelor intocmite, respectiv a certificatelor de performanta energetica si a rapoartelor de audit energetic, precum si a rapoartelor de inspectie a sistemelor de incalzire/climatizare si a sistemelor combinate de incalzire si ventilare/climatizare si ventilare, dupa caz, in registrul propriu de evidenta a activitatii.


(2) Certificatele si sintezele rapoartelor de audit energetic si ale rapoartelor de inspectie a sistemelor de incalzire/climatizare si a sistemelor combinate de incalzire si ventilare/climatizare si ventilare se transmit, in format electronic, editabil, la Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei in termen de maximum 30 de zile de la data intocmirii acestora.


(3) Dupa data de 31 decembrie 2020, auditorii energetici pentru cladiri si, dupa caz, expertii tehnici atestati au obligatia de a transmite la Ministerului Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, impreuna cu certificatele si sintezele rapoartelor de audit energetic, precum si impreuna cu rapoartele de inspectie a sistemelor tehnice ale cladirii, un document electronic, editabil, care sa cuprinda informatii energetice relevante despre cladirea auditata energetic, in vederea constituirii bancilor de date la nivelul Ministerului Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei.


(4) Forma si continutul-cadru al documentului electronic mentionat la alin. (3), precum si procedura de transmitere in format electronic, editabil, a acestuia se vor aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice, dezvoltarii si administratiei, inainte de data de 31 decembrie 2020.


(5) Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei constituie banci de date specifice, scop in care poate contracta, in conditiile legii, proiectarea, realizarea si gestionarea bancilor de date specifice.


(6) Finantarea cheltuielilor pentru proiectarea, realizarea si gestionarea bancilor de date specifice eficientei energetice a cladirilor se realizeaza de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie si/sau din alte surse legal constituite, cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicata.


(7) Datele si informatiile tehnice cuprinse in documentele prevazute la alin. (2) si (3), puse la dispozitia Ministerului Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, sunt utilizate in scopul constituirii bazelor de date specifice performantei energetice a cladirilor, iar rezultatele sunt informatii de interes public. Aceste baze de date se pot constitui in date si informatii accesibile in cadrul unei platforme avand interfata web cu acces controlat.


(8) Continutul-cadru al documentelor prevazute la alin. (2) si procedura de transmitere in format electronic a acestora, precum si procedura de constituire si gestionare a bancilor de date specifice se aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice, dezvoltarii si administratiei.


Art. 32. -


(1) Auditorii energetici pentru cladiri si expertii tehnici atestati isi desfasoara activitatea ca experti independenti, persoane fizice autorizate sau ca angajati ai unor persoane juridice, conform legislatiei in vigoare.


(2) Lista auditorilor energetici pentru cladiri atestati se afiseaza pe pagina de internet a Ministerului Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei.


CAPITOLUL XV


Cadrul general comun pentru evaluarea gradului de pregatire a cladirilor pentru solutii inteligente


Art. 33. -


(1) In aplicarea cadrului general comun pentru evaluarea gradului de pregatire a cladirilor pentru solutii inteligente, elaborat de catre Comisia Europeana, se stabilesc definitia indicatorului gradului de pregatire pentru solutii inteligente si metodologia de calcul al acestuia, in scopul evaluarii capacitatii unei cladiri sau a unei unitati de cladire de a-si adapta functionarea la nevoile ocupantului si ale retelei si de a-si imbunatati eficienta energetica si performanta globala.


(2) Indicatorul prevazut la alin. (1) cuprinde: elemente referitoare la cresterea economiilor de energie, evaluarea comparativa si flexibilitate, precum si functionalitatile si capacitatile sporite care rezulta din dispozitive inteligente si interconectate.


(3) Metodologia de calcul al indicatorului gradului de pregatire pentru solutii inteligente cuprinde elemente precum: contoarele inteligente, sistemele de automatizare si de control ale cladirii, dispozitivele cu autoreglare pentru reglarea temperaturii aerului interior, aparatele de uz casnic integrate, punctele de reincarcare pentru vehiculele electrice, stocarea energiei si functionalitatile detaliate, precum si interoperabilitatea respectivelor elemente, dar si avantajele unor conditii care caracterizeaza climatul interior, ale eficientei energetice, ale unor niveluri de performanta si ale unei flexibilitati permise.


(4) Metodologia prevazuta la alin. (1) se bazeaza pe functionalitati esentiale referitoare la cladiri si la sistemele tehnice ale cladirilor:


a) capacitatea de a mentine performanta energetica si functionarea cladirii prin adaptarea consumului de energie;


b) capacitatea de a-si adapta modul de functionare ca raspuns la nevoile ocupantilor;


c) flexibilitatea cererii totale de energie electrica din partea unei cladiri.


(5) Suplimentar fata de elementele abordate prin metodologie, pot fi luate in considerare si aspecte precum:


a) interoperabilitatea dintre sisteme;


b) influenta pozitiva a retelelor de comunicare existente.


(6) Metodologia de calcul al indicatorului gradului de pregatire pentru solutii inteligente se aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice, dezvoltarii si administratiei, dupa aprobarea cadrului general stabilit la nivelul Comisiei Europene.


CAPITOLUL XVI


Sistemul de control


Art. 34. -


(1) Inspectoratul de Stat in Constructii - I.S.C. exercita controlul statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale privind performanta energetica a cladirilor si inspectia sistemelor de incalzire/climatizare, in baza unei proceduri elaborate de catre Inspectoratul de Stat in Constructii - I.S.C. si aprobate prin ordin al ministrului lucrarilor publice, dezvoltarii si administratiei, in scopul realizarii si mentinerii cerintei esentiale de "economie de energie si izolare termica", precum si a celorlalte cerinte esentiale prevazute de Legea nr. 10/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.


(2) Controlul vizeaza:


a) verificarea afisarii certificatului la cladirile cu o suprafata utila totala de peste 250 m2, prevazute la art. 25 alin. (4), care sunt frecvent vizitate de public;


b) verificarea anuala, prin sondaj, a minimum 10% din certificatele si rapoartele de audit energetic, precum si din rapoartele de inspectie a sistemelor de incalzire si de climatizare, inregistrate anual in bancile de date specifice.


(3) Inspectoratul de Stat in Constructii - I.S.C. prezinta Ministerului Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei trimestrial, precum si la solicitarea acestuia, rapoarte cu privire la activitatea de control desfasurata si masurile dispuse, inclusiv sanctiunile aplicate.


Art. 35. -


La solicitarea Inspectoratului de Stat in Constructii - I.S.C., specialistii desemnati din cadrul asociatiilor profesionale de profil reprezentative, respectiv ale inginerilor constructori si ale inginerilor de instalatii pentru constructii, ale auditorilor energetici pentru cladiri, ale arhitectilor, precum si ale producatorilor de materiale de constructii, atestati ca auditori energetici pentru cladiri si/sau experti tehnici atestati pentru specialitatea incalzire-climatizare, participa la controalele prevazute la art. 34 alin. (2).


CAPITOLUL XVII


Sanctiuni


Art. 36. -


(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:


a) nerespectarea obligatiei auditorului energetic pentru cladiri si a expertului tehnic atestat de a inscrie in registrul propriu de evidenta a activitatii documentele prevazute la art. 31 alin. (1);


b) nerespectarea obligatiei auditorului energetic pentru cladiri si a expertului tehnic atestat de a transmite, in format electronic, editabil, la termenul stabilit prin lege, continutul documentelor prevazute la art. 31 alin. (2) si (3);


c) transmiterea de date si informatii incomplete si/sau eronate in documentele prevazute la art. 31 alin. (2) si (3);


d) nerespectarea obligatiei de afisare a certificatului de catre proprietarii/administratorii cladirilor cu o suprafata utila totala de peste 250 m2, prevazute la art. 25 alin. (4), care sunt frecvent vizitate de public;


e) neindeplinirea, la termenul stabilit, a masurilor dispuse de Inspectoratul de Stat in Constructii - I.S.C. la controlul anterior;


f) intocmirea si eliberarea de certificate si/sau rapoarte de audit energetic, precum si rapoarte de inspectie, pentru care auditorul energetic pentru cladiri si, respectiv, expertul tehnic atestat nu au competente de elaborare, semnare si stampilare, conform prevederilor legale in vigoare;


g) nerealizarea de catre investitori a studiului prevazut la art. 10 alin. (1);


h) nerespectarea de catre auditori, in masurile recomandate, a prevederilor art. 12 alin. (1) si, respectiv, (2), dupa caz;


i) nerespectarea de catre experti, in masurile recomandate, a prevederilor art. 13;


j) nerespectarea, de catre primarii localitatilor cu mai mult de 5.000 de locuitori, a obligatiei de a initia planuri locale pentru cresterea numarului de cladiri noi si existente al caror consum de energie este aproape egal cu zero, prevazuta la art. 17 alin. (5), si de a le revizui o data la 3 ani;


k) netransmiterea, de catre autoritatile administratiei publice locale, a planurilor prevazute la art. 17 alin. (5), catre Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei in vederea intocmirii Planului national pentru cresterea numarului de cladiri noi al caror consum de energie este aproape egal cu zero si incurajarea realizarii transformarii eficiente - din punctul de vedere al costurilor - a cladirilor existente in cladiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero, potrivit prevederilor art. 17 alin. (9);


l) netransmiterea, de catre autoritatile administratiei publice locale catre Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, in scopul evaluarii masurilor cuprinse in planurile locale multianuale, pana la 30 martie anul curent, pentru anul precedent, a planurilor si masurilor realizate prevazute la art. 17 alin. (5), cuantificate atat fizic, cat si valoric, potrivit prevederilor art. 17 alin. (9);


m) nerespectarea de catre investitorul/proprietarul/administratorul cladirii/unitatii de cladire, respectiv de catre agentii imobiliari/agentiile de publicitate imobiliara a prevederilor art. 24.


(2) Emiterea certificatului de urbanism de catre autoritatile administratiei publice locale/judetene competente, in vederea emiterii autorizatiei de construire, cu incalcarea prevederilor art. 10 alin. (1) si ale art. 17 alin. (4), se considera certificat de urbanism incomplet, constituie contraventie si se sanctioneaza conform prevederilor art. 26 alin. (1) lit. h) si alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.


(3) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza:


a) cele prevazute la lit. a), b), d) si m), cu amenda de la 1.250 lei la 2.500 lei;


b) cele prevazute la lit. c), e), g), h) si i), cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei;


c) cele prevazute la lit. f), j), k) si l), cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei.


(4) Actualizarea limitelor amenzilor contraventionale se face prin hotarare a Guvernului, in functie de rata inflatiei.


Art. 37. -


(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 36 se fac de catre personalul cu atributii de control si inspectie din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii - I.S.C.


(2) Contraventiilor prevazute la art. 36 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.


Art. 38. -


In cazul constatarii contraventiilor prevazute la art. 36 alin. (1) lit. c) si f) si aplicarii sanctiunilor corespunzatoare de catre persoanele cu atributii de control din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii - I.S.C., Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, in baza rapoartelor prevazute la art. 34 alin. (3), poate dispune, prin ordin al ministrului lucrarilor publice, dezvoltarii si administratiei, ca sanctiune complementara, suspendarea dreptului de practica al auditorilor energetici pentru cladiri si/sau al expertilor tehnici sanctionati contraventional, pentru o perioada cuprinsa intre 6 luni si 12 luni, proportional cu nivelul amenzilor aplicate si in functie de natura si gravitatea faptei.


CAPITOLUL XVIII


Dispozitii tranzitorii si finale


Art. 39. -


(1) Pentru cresterea performantei energetice a cladirilor/unitatilor de cladire in scopul ajustarii consumurilor energetice, Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, in calitatea sa de autoritate de reglementare in domeniul constructiilor, va actiona pentru:


a) initierea programelor de informare si educare a proprietarilor/administratorilor cladirilor, precum si a altor activitati de diseminare a informatiilor prin toate mijloacele de informare, in legatura cu diferitele metode si practici care permit cresterea performantei energetice, introducerea sistemelor alternative de energie, precum si de informare in legatura cu instrumentele financiare disponibile in acest sens, inclusiv pentru utilizarea fondurilor obtinute prin initierea si dezvoltarea schemelor de investitii verzi, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 432/2010 privind initierea si dezvoltarea schemelor de investitii verzi, cu modificarile ulterioare;


b) initierea si promovarea politicilor si programelor pentru cresterea, in perioada 2014-2020, a numarului de cladiri cu consum de energie aproape egal cu zero;


c) initierea si promovarea programelor pentru montarea si exploatarea sistemelor alternative de producere a energiei in cladiri;


d) asigurarea cadrului legislativ necesar infiintarii si functionarii unor instrumente de consiliere si de consultanta in domeniul energetic, de tip ghisee unice, accesibile si transparente, prin care proprietarii sau administratorii cladirilor sa primeasca informatii cu privire la certificatele de performanta energetica, inclusiv scopul si obiectivele acestora, masurile care sunt eficace din punctul de vedere al costurilor si, dupa caz, instrumentele financiare, in vederea imbunatatirii performantei energetice a cladirii; locatarii/administratorii cladirilor pot solicita, prin intermediul acestor instrumente de consiliere si de consultanta, informatii referitoare la, dar nu numai, inlocuirea cazanelor cu combustibil fosil cu alternative mai sustenabile.


(2) Activitatile prevazute la alin. (1) lit. a) se finanteaza, in conditiile legii, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie si/sau din alte surse legal constituite, si se aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice, dezvoltarii si administratiei, cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 69/2010, republicata.


Art. 40. -


Metodologia prevazuta la art. 5 alin. (1), inclusiv cerintele minime de performanta energetica a cladirilor/unitatilor de cladire stabilite prin metodologie, precum si reglementarile tehnice specifice privind inspectia sistemelor tehnice ale cladirilor si unitatilor de cladire se revizuiesc ori de cate ori se justifica din punct de vedere tehnic, dar cel putin la 5 ani, pentru a reflecta progresul tehnic, si se aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice, dezvoltarii si administratiei.


Art. 41. -


(1) Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei afiseaza pe pagina web actele normative si reglementarile tehnice in vigoare, aplicabile cresterii performantei energetice a cladirilor, in scopul informarii unitare a tuturor factorilor interesati in cresterea performantei energetice a cladirilor, reducerea consumurilor energetice si cresterea ponderii utilizarii energiei din surse regenerabile de energie in total consum de energie primara.


(2) Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei dezvolta si implementeaza o baza de date nationala care sa permita colectarea datelor privind consumul de energie masurat sau calculat al tuturor cladirilor si cu prioritate al cladirilor administratiei publice, pe baza certificatelor de performanta energetica emise, precum si alte date energetice relevante, in scopul monitorizarii indicatorilor de performanta energetica stabiliti prin strategia de renovare pe termen lung.


(3) In scopul monitorizarii si verificarii informatiilor introduse in baza de date mentionata la alin. (2), Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei are posibilitatea accesarii datelor referitoare la identitatea autorului, cu respectarea legislatiei privind protectia datelor cu caracter personal.


(4) Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei pune la dispozitia autoritatilor publice, universitatilor de profil, institutelor de cercetare-dezvoltare, la cerere, in scopuri statistice si de cercetare, precum si proprietarului cladirii datele cuprinse in baza de date mentionata la alin. (2), anonimizate in conformitate cu legislatia privind protectia datelor cu caracter personal.


Art. 42. -


Prevederile art. 21 alin. (1) si (2) privind elaborarea certificatelor si punerea acestora la dispozitie potentialilor cumparatori sau chiriasi de catre proprietari, in cazul vanzarii sau inchirierii locuintelor unifamiliale si a apartamentelor din blocurile de locuinte, se aplica la 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.


Art. 43. -


Prezenta lege intra in vigoare la 1 ianuarie 2007.


*


Prezenta lege transpune Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanta energetica a cladirilor (reformare), publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 153 din 18 iunie 2010, precum si Directiva 2018/844/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanta energetica a cladirilor si a Directivei 2012/27/UE privind eficienta energetica, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 156 din 19 iunie 2018.


NOTA:


Reproducem mai jos prevederile art. II-VI din Legea nr. 101/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, care nu sunt incorporate in forma republicata a Legii nr. 372/2005 si care se aplica, in continuare, ca dispozitii proprii actului modificator:


"


Art. II. -


In termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei va actualiza actele normative emise in aplicarea si executarea Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata, conform modificarilor si completarilor dispuse prin prezenta lege.


Art. III. -


Certificatele de performanta energetica emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi raman valabile pana la data expirarii acestora.


Art. IV. -


Pentru aplicarea unitara a prevederilor prezentei legi, Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei poate emite instructiuni care se aproba prin ordine ale ministrului lucrarilor publice, dezvoltarii si administratiei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


Art. V. -


Reglementarile si procedurile simplificate prevazute la art. 131 *) alin. (8) si (9) din Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata, astfel cum aceasta a fost modificata si completata prin prezenta lege, sunt emise de Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei si Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.


*) Art. 131 a devenit art. 15 in prezenta forma republicata a Legii nr. 372/2005.


Art. VI. -


Dispozitiile referitoare la stabilirea si sanctionarea contraventiilor prevazute la art. 32**) alin. (1) lit. b), c) si j) -m) din Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata, astfel cum aceasta a fost modificata si completata prin prezenta lege, intra in vigoare la 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi."


**) Art. 32 a devenit art. 36 in prezenta forma republicata a Legii nr. 372/2005.





Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Legislaţie

OUG nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 din Codul Penal
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 28 ...

Legea nr. 140/2022 privind unele masuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale si psihosociale si modificarea si completarea unor
Lege nr. 140 din 17 mai 2022 privind unele masuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilitati int ...

Legea 144/2022 pentru modificarea si completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
Legea 144/2022 pentru modificarea si completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii Pu ...

OUG nr. 141/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de continut digital si de servicii digitale
Ordonanta de urgenta nr. 141/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de ...

Legea 322/2021 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Legea 322/2021 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal Publicata in Monitorul ...

Codul muncii 2022. Integral si Actualizat 2022
Codul muncii actualizat 2022 Actualizat si prin OUG 130/2021, privind stabilirea salariului minum ...

OUG 130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative
ORDONANTA DE URGENTA nr. 130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, pre ...

Legea nr. 269/2021 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 si a Legii nr. 53/2003 - Codul muncii
Legea nr. 269/2021 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 si a Legii nr. 53/2003 - C ...

OUG 117/2021 pentru modificarea si completarea Codului muncii
Ordonanta de urgenta nr. 117/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii ...



Articole Juridice

Concediul de maternitate si concediul de crestere a copilului. Aspecte practice
Sursa: MCP Cabinet avocati

Aspecte practice privind necorespunderea profesionala a salariatului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cercetarea disciplinara a salariatilor. Legalitatea Regulamentului intern si a altor Proceduri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Inechitatile salariale in sectorul public si in sectorul privat
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP: Legalitatea si obiectivitatea evaluarii profesionale a salariatilor
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Demisia - drept unilateral al salariatului. Mecanism juridic si consecinte
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (ep. 18): Norma de munca a salariatilor. Notiune si aspecte practice
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut



Jurisprudenţă

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Contestatie pentru depasirea termenului de redactare a unei decizii penale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 549/2021

Cerere de recurs semnata electronic. Nulitatea recursului
Pronuntaţă de: Decizia nr. 520 din 7 martie 2019, pronuntata de Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Anulare Hotarare CNSSU privind instituirea carantinei si interzicerea de participare doar la evenimente religioase
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL Sedinta publica din 24 mai 2021 Dosar nr. 479/32/2020

Alegerea perioadei care se ia in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singura data
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 7783/28.11.2018 a Curtii de Apel Galati

Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.569/04.10.2017 a Curtii de Apel Galati

Legislatia pensiilor militare are un caracter special, derogatoriu, si nu poate fi completata cu dispozitiile Legii nr. 263/2010
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.620/18.10.2018 a Curtii de Apel Galati

Ştiri Juridice