ONU a publicat raportul privind Situatia popoarelor indigene din lume

Datele statistice prezentate sunt alarmante si subliniaza faptul ca, peste tot in lume, popoarele indigene se confrunta in continuare cu rate disproportionate ale saraciei, ale criminalitatii, cu grave probleme de sanatate si cu abuzuri la adresa drepturilor si libertatilor.

SANATATE

La nivel mondial, peste 50% dintre adultii indigeni cu varsta peste 35 de ani sufera de diabet tip 2, numarul acestora fiind in crestere. In anumite comunitati indigene, diabetul a atins proportii epidemice, punand in pericol insasi existenta comunitatilor.

Starea generala de sanatate a populatiilor indigene este slaba, acesti cetateni fiind mai expusi la dizabilitati si la o calitate a vietii mai scazuta, speranta de viata la nastere fiind mai mica decat cea a non-indigenilor. Diferenta de ani in ceea ce priveste speranta de viata dintre doua tipuri de populatie (indigena / non-indigena) este de 13 ani in Guatemala, 10 ani in Panama, 6 ani in Mexic, 20 de ani in Nepal si in Australia, 17 ani in Canada si 11 ani in Noua Zeelanda.

Tuberculoza, o boala care afecteaza in principal populatia ce traieste in saracie, afecteaza aproape 2 miliarde de persoane la nivel global. Din cauza saraciei, tuberculoza continua sa afecteze in mod disproportionat populatiile indigene. Desi au fost derulate programe de lupta impotriva bolii, adeseori acestea nici nu sunt implementate in randul oamenilor din cauza saraciei, a lipsei accesului la ingrijire medicala, a barierelor culturale, a diferentelor de limba si din cauza izolarii geografice.

In randul populatiilor indigene exista niveluri disproportional de ridicate in ceea ce priveste mortalitatea infantila si materna, subnutritie, boli cardiovasculare, HIV/SIDA si alte boli infectioase, precum malaria si tuberculoza. Femeile indigene manifesta aceste afectiuni cu o severitate aparte deoarece sunt afectate in mod diferit de dezastrele naturale sau conflictele armate, fiindu-le refuzat accesul la educatie, pamant, proprietate sau alte resurse economice. Si totusi, femeile joaca un rol primar in intretinerea sanatatii si a bunastarii familiei si a comunitatilor. Mai mult, de vreme ce incidenta problemelor de sanatate publica (abuz de droguri, dependenta de alcool, depresii si suicid) creste, este nevoie de eforturi urgente si coordonate pentru a imbunatati situatia populatiilor indigene.

Slaba alimentatie slaba este o alta problema de sanatate care afecteaza populatiile indigene la nivel mondial. Pe langa faptul ca traiesc in saracie extrema, populatiile indigene sufera de subnutritie din cauza degradarii mediului si a contaminarii ecosistemelor in care aceste comunitati au trait in mod traditional, din cauza pierderii terenului si a teritoriului si a declinului abundentei sau a accesului la surse traditionale de hrana.

Pentru a inlatura cauza problemelor de sanatate ale populatiei indigene, trebuie sa existe o recunoastere totala si o punere in aplicare integrala a drepturilor colective la bunuri comune si autodeterminare. Multe tulburari psihice precum depresia, abuzul de substante sau suicidiul au fost identificate ca fiind legate de colonizarea istorica si deposedarea populatiilor indigene de bunuri si proprietati, fapt care a condus la fragmentarea sociala, culturala, economica si culturala.

CULTURA

Culturile indigene sunt amenintate cu disparitia. Cu toate ca importanta pamantului si a teritoriilor este semnificativa pentru indigeni, acestia se confrunta cu diminuarea accesului la resurse naturale si teritoriu . Din cauza excluderii din procesul de luare a deciziilor si de creare a politicilor din cadrul statelor in care traiesc, cultura indigenilor a fost vazuta ca fiind primitiva, irelevanta, inferioara, ceva ce trebuie eradicat sau transformat. Astfel, popoarele indigene au ajuns sa se confrunte cu problema discriminarii si a dominatiei

Se estimeaza ca la ora actuala exista intre 6000 si 7000 de limbi vorbite in intreaga lume. 97% din populatia lumii vorbeste doar 4% din totalul limbilor, in timp ce 3% din populatie vorbeste restul de 96% din limbile existente. Majoritatea acestor limbi este vorbita de catre popoarele indigene, iar cea mai mare parte se confrunta cu riscul disparitiei. Se estimeaza ca in urmatoarea suta de ani, 90% din totalul limbilor vor disparea.

In timp ce unele comunitati reusesc sa isi revitalizeze limba, multe dintre acestea au dat gres, neputand sa le transmita generatiilor urmatoare. Cu toate ca majoritatea guvernelor constientizeaza aceasta problema, cea mai mare parte a fondurilor este alocata pentru inregistrarea limbii respective, in timp ce programele de revitalizare sunt neglijate.

Limba nu este doar un mijloc de comunicare; ea este o parte esentiala a idenitatii colective si individuale care creaza sentimentul apartenentei la o comunitate . Fiind adesea conditionata de pamantul si de regiunea ocupata de catre poporul respectiv, disparitia unei limbi are drept consecinta degradarea comunitatii.

Mancarea traditionala contribuie la cresterea sperantei de viata. Devine din ce in ce mai evident faptul ca sanatatea indigenilor si continuitatea culturala depind de pastrarea modului traditional de alimentare. Acest aspect trebuie sa fie inteles de catre guverne si ele, la randul lor, trebuie sa conceapa politici si proiecte care sa respecte si sa sustina acest mod de viata al indigenilor.

Cultura si resursele traditionale au fost folosite de catre indigeni inca din cele mai vechi timpuri si au imbinat practici uzuale cu cosmologia spirituala. O mare parte dintre aceste practici stravechi, din folclorul si traditiile indigenilor a fost distrusa de catre colonisti si postcolonisti, acestia impundandu-si propriile sisteme si valori. Cu toate acestea, astazi se poate observa o crestere a aprecierii valorii si potentialului traditiei.

MEDIU

Popoarele indigene au o importanta deosebita datorita diversitatii culturale pe care au generat-o in intreaga lume. Sunt aproximativ 370 de milioane de popoare indigene ce ocupa 20 de procente din suprafata pamantului. De asemenea, se estimeaza ca acestea ar reprezenta 5000 de culturi diferite.

Drepturile de proprietate ale popoarelor indigene sunt recunoscute prin lege, dar in realitate nu se aplica. Exista un numar foarte redus de tari care recunosc si aplica aceste drepturi, insa, chiar si in acele state, titlurile de proprietate si procedurile de demarcare sufera intarzieri sau sunt amanate datorita unor schimbari in regimul politic. Lipsa securitatii in ceea ce priveste dreptul de posesiune ramane un aspect de o importanta cruciala pentru popoarele indigene de pretutindeni.

Promovarea unor noi tehnologii, precum fertilizatorii si pesticidele, introducerea recoltelor destinate exclusiv vanzarii si nu uzului personal, alaturi de planuri de plantatii foarte intinse au cauzat degradarea mediului si au distrus ecosistemele de sustinere, afectand numeroase comunitati indigene si fortandu-le sa se stabileasca intr-o noua locatie. Datorita activitatilor de minerit, numeroase familii de indigeni au fost nevoite sa se mute fara a primi compensatiile ce li se cuveneau. Mai multe comunitati au fost mutate din parcurile nationale impotriva vointei lor, in timp ce dezvoltarea turismului in unele tari s-a datorat transferului popoarelor indigene si a cresterii gradului de saracie a acestora.

Schimbarea climatica ameninta existenta popoarelor indigene. Pentru multi indigeni aceasta schimbare reprezinta deja o realitate si sunt constienti de implicatiile socio-economice pe care aceasta le genereaza. Banca Mondiala vede potentialul acestei schimbari climatice de a impiedica atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, incluzand eradicarea saraciei, reducerea mortalitatii infantile , combaterea malariei si a altor boli. Popoarele indigene asociaza schimbarea climatica cu o amenintare la adresa existentei lor si o vad ca pe un aspect important al drepurilor omului si echitatii.