Pozitia institutionala a MJLC in legatura cu solicitarea de suspendare a aplicarii Programului pentru stabilirea volumului optim de munca

Programul prezinta disfunctionalitati. Continuarea aplicarii acestuia in instante continua cu consecinte grave in ceea ce priveste respectarea obligatiei de a asigura solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

In anumite instante care au aplicat strict Hotararea CSM numarul 2119 din 03.12.2009, a intervenit acordarea unor termene la intervale foarte lungi, ajungandu-se pentru prima data la situatia in care pentru dosarele nou intrate in sistem primul termen sa fie stabilit la 6-8 luni de la data inregistrarii. Mai mult, in ultima perioada, prin aplicarea acestui Program, primul termen a ajuns sa fie stabilit, in anumite cazuri, la 11-14 luni de la data inregistrarii dosarelor.

In concret, aplicarea acestui Program are drept consecinta directa repartizarea catre judecatori a dosarelor in functie de complexitatea acestora. Nivelurile de complexitate ale dosarelor sunt stabilite prin Hotararea CSM nr. 830/A/2007, care atribuie grade de complexitate de la 1 la 9 pentru fiecare categorie de dosare precizate in acest document. Gradul de complexitate al dosarului este reprezentat de un punct incarcatura, care este dependent de etapa procesuala a cauzei.

CSM a considerat ca fiind rezonabil pentru un judecator sa solutioneze intre 10 si 15 dosare in cursul unei saptamani, stabilind un volum mediu de circa 90 de puncte de incarcare saptamanala/judecator (la o medie de 7 pe nivelul de complexitate).

Prin urmare, raportat la 44 de saptamani active (de lucru) intr-un an judiciar, numarul maxim de puncte de incarcare pe an calendaristic (calculat pentru dosarele nou intrate) este de 3960 pe judecator indiferent de stadiul procesual sau de nivelul de jurisdictie (judecatorie, tribunal, curte de apel).

Conform Hotararii CSM, la indeplinirea numarului maxim de puncte, un judecator poate refuza intrarea in sedinta de judecata, norma stabilita fiind una anuala. Pentru asemenea situatii, primul termen de judecata pentru cauzele nou intrate la acelasi judecator este fixat in anul urmator, ceea ce duce la afectarea duratei rezonabile a procedurii.

Potrivit jurisprudentei CEDO, durata procedurii se masoara intre momentul inregistrarii actiunii judiciare si momentul executarii hotararii pronuntate. In asemenea conditii, riscul incalcarii art.6 din Conventie exista si astazi, cu atat mai mult, dupa hotararea pilot pronuntata de CEDO, in 12 octombrie 2010, in cauzele indreptate impotriva Romaniei privind dreptul de proprietate si durata procedurii (art.1 Protocolul 1 si art.6 din Conventie).

Pozitia Ministerului Justitiei este sustinuta si de concluziile la care au ajuns expertii straini care au analizat acest Program si proiectele subsecvente derulate de CSM (ex. proiectul privind evaluarea sistemului judiciar - in curs de derulare) si au stabilit ca hotararea CSM de a norma munca judecatorilor nu va produce efectele scontate, intrucat reusita procesului de normare a muncii este conditionata de cunoasterea prealabila a duratei medii de solutionare a proceselor in functie de categoria din care fac parte . Un astfel de proiect a fost initiat de CSM in luna mai 2006, insa fara un rezultat concret. De asemenea, expertii au avertizat ca normarea muncii, in mod paradoxal, nu este recomandata in instantele de judecata deja supraaglomerate, caz in care s-ar impune in prealabil analiza volumului de activitate (dupa criterii stiintifice) in vederea identificarii cauzelor obiective si subiective care afecteaza acest volum, demersuri de competenta CSM, iar, mai apoi, aplicarea unor politici de redistribuire a personalului de catre CSM, dupa criterii pertinente, pe orizontala si verticala sistemului, dupa caz, avand in vedere ca in sistemul judiciar exista locuri vacante.

In ciuda seriilor de observatii si recomandarii de suspendare a aplicarii Programului pe care le-am transmis, Ministerul Justitiei constata ca programul pilot in discutie este aplicat, in principal, la instantele supra-aglomerate ca volum de activitate, de ex. Curtea de Apel Bucuresti.

La acestea se adauga deficientele legate de nesocotirea gradelor de jurisdictie, cunoscut fiind ca cele mai complexe cauze sunt la tribunale si curti de apel, modul de impartire al categoriilor de cauze si numarul lor excesiv in raport cu recomandarile(15-20 categorii de cauze, maxim).

In acelasi timp, Ministerul Justitiei este deopotriva interesat in aplicarea uniforma a justitiei pe intreg teritoriul tarii ori, in conditiile in care Programul pilot se aplica numai la unele instante, efectele negative ale acestuia sunt suportate de comunitatile arondate acestora, aspect de natura a crea tensiuni sociale in functie de zona de jurisdictie din care provin justitiabilii.

Din datele Ministerului Justitiei acest program nu se aplica la: CA Timisoara, CA Galati, CA Alba-Iulia, CA Suceava, s.a. Daca avem in vedere ca la unele curti de apel programul se aplica doar la nivelul unora dintre instantele aflate in circumscriptia teritoriala a acestora, consecintele asupra aceleiasi comunitati sunt de neinteles pentru justitiabili si afecteaza grav imaginea justitiei.

Ministerul Justitiei este gata sa continue discutiile pe marginea acestor probleme, atat cu Consiliul Superior al Magistraturii, cat si cu asociatiile profesionale ale magistratilor si conducerile instantelor.

Cele de mai sus nu prejudiciaza demersurile Ministerului Justitiei alaturi de CSM si asociatii de reasezare a competentelor in sistemul instantelor, obiectiv urmarit prin proiectul legii privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, adoptata de Senat si Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, si cele privind deblocarea posturilor la nivelul sistemului judiciar si al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.