Librarie Juridica
  Harta profesiilor juridice
Acasa » Stiri Juridice

Jud. Cristi Danilet. Jurnal USA (11): US Ohio District Court


Publicare: 01 Sep 2011 Vizualizari: 205


    CITESTE MAI MULT DESPRE:
   Judecatori
   Jurnal
   Cristi Danilet
   Avocati
   Jurati
Jud. Cristi Danilet. Jurnal USA (11): US Ohio District Court
Ma aflu in Cleveland, orasul din statul Ohio in care s-a tinut primul concert Rock`n`Roll (voi povesti despre RNR Hall of Flame in curand). Mergem sa vedem o curtea federala de district.

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Interval de timp stabilit de lege pe baze stiintifice, cuprins intre a treisuta si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului, in care se prezuma ca a avut loc conceptia, procrearea, acestuia.
Se refera la coordonarea comportamentului firmelor concurente, susceptibila de a conduce la o majorare a preturilor, la limitarea productiei si, pentru intreprinderile implicate, la beneficii mai ridicate decat cele care ar putea fi realizate in alt mod.
Pricipiu prevazut in Codul penal al Romaniei potrivit caruia legea penal se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii,
Este una din trasaturile esentiale ale infractiunii ce priveste latura subiectiva a infractiunii ce consta in atitudinea constiintei subiectului infractiunii fata de fapta si fata de rezultatul faptei sale,
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Intelegere intre concurenti actuali sau potentiali – adica intre intreprinderi care se gasesc pe acelasi nivel al lantului de productie sau de distributie – referitoare, de exemplu, la cercetare si dezvoltare, la productie, cumparari sau comercializare.
Interval de timp stabilit de lege pe baze stiintifice, cuprins intre a treisuta si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului, in care se prezuma ca a avut loc conceptia, procrearea, acestuia.
Este organul de stat caruia ii revin, conform legii, atribute privitoare la stabilirea
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Grupul juratilor care intra in compunerea curtii cu jurati.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala; raport scris in care sunt consemnate punctele de vedere ale expertului cu privire la obiectul expertizei.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Suma de bani sau alte valori care trebuie platite de catre un debitor unei alte persoane,
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Este prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Modalitate de plata des utilizata in decontarea platilor interne si internationale, intrucat ofera suficiente garantii, atat vanzatorului cat si cumparatorului:
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Persoana invinuita de savarsirea unor fapte penale
Este activitatea desfasurata de organele de urmarire penala si instantele de judecata, si rezolvarile date de aceste organe in cazurile concrete de competenta lor; este ansamblul solutiilor pronuntate de Curtea Suprema de Justitie, ca urmare al exercitarii recursului in interesul legii.
Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,

a. Judecatorul si Juratii

Ne intampina un judecator federal in varsta de 40 ani, cu 16 ani vechime, care ne primeste in biroul sau. Ne povesteste cum, in urma cu multi ani, oricine putea merge intr-o instanta de judecata . Acum sunt conditii de securitate care trebuie indeplinite. Pentru acest motiv, s-a si construit o noua cladire, care permite acces separat al functionarilor instantei (inclusiv lifturi separate de cele pentru parti si arestati) si birouri separate de zona in care se afla salile de judecata . Judecatorul ne spune ca a fost numit de presedintele Clinton, la propunerea unui senator din aceeasi localitate. Inainte fusese procuror federal si a instrumentat cazuri de coruptie. Acum remarca ca sunt mai multe cazuri cu droguri, arme, coruptie.

Nu exista specializare a judecatorilor: solutioneaza atat cauze civile, cat si penale, atat cazuri marunte, cat si cauze mari. Exista unele curti specializate, dar in general nu. Un judecator trebuie sa stie de toate - de aceea un judecator citeste mult si tot timpul .

Cazurile civile se rezolva de regula prin intelegeri . Ne spune ca intr-un caz recent o femeie era intr-un magazin, s-a dat cativa pasi in spate, a calcat pe un obiect de curatat uitat jos si s-a accidentat. Totul a fost filmat cu camerele video din magazin - sunt astfel de camere in toate locurile publice. Cazul e simplu, iar avocatii societatii care detine magazinul vor o intelegere (settlement). Daca nu se reuseste sa se ajunga la intelegere, atunci se trece la proces (trial). Judecatorul se implica de la inceput in procedura, ca mediator. Daca nu reuseste medierea, va putea sta in proces - nu e o problema cu impartialitatea, caci cel care decide va fi juriul.

Juriul e format din oameni simpli. Nu au studii juridice, dar de cele mai multe ori au simtul dreptatii. Judecatorul se ocupa sa nu dureze mult procesul, sa explice regulile catre jurati. La TVse transmite mult din dosarele penale importante si se ajunge ca oamenii sa creada ca aceea e realitatea . Judecatorul le explica ca in cauzele penale vinovatia trebuie sa fie in afara oricarei indoieli (standardul beyond a resonable doubt). Juratii realizeaza doar cand ajung in sala ce important e acest rol: daca s-ar pune in locul acuzatului, ar vrea ca juratii sa ia totul in serios.

Sistemul cu jurati e scump (plata unei diurne de 5o$ pe zi si cazare daca trebuie sa ramana peste noapte), are si incoveniente (juratii nu pot merge la lucru, nu pot sta cu copiii, nu se pot imbolnavi). Nu toti 12 se lasa impresionati de avocati. Orice document folosit in curte apare pe ecranul din fata juratilor (un ecran la doi jurati).

Parerea judecatorului este ca procesul in cazul OJ Simpson a mers prost. Nici un caz nu ar trebui sa dureze 9 luni. Ar fi trebuit terminat in 2-3 saptamani. Totul a fost transformat in show TV. Oricum, judecatorul e cel care decide cate ore dureaza un caz penal intr-o zi - daca ar dura mult, juratii nu ar mai putea sa isi aminteasca ce s-a intamplat. Daca cazul penal se amana de la o zi la alta (cele mai multe se rezolva in cel mult o saptamana), ar trebui sa ramana inchisi in hotel, departe de mass-media, pentru a nu fi influentati. In general insa, judecatorul le ordona sa nu asculte stirile, sa nu vorbeasca cu prietenii, sa nu caute pe google anumiti termeni folositi in proces. Evident, nu are cum sa stie daca ei respecta regulile, insa trebuie sa le insufle sentimentul ca intregul proces si justitia se sprijina pe ei, deci au o mare responsabilitate. Toti judecatorii buni incearca sa faca procesul sa mearga repede.

In civil, judecatorul fixeaza ore pentru avocati in cat timp trebuie solutionat cazul - avocatii trebuie sa respecte acele termenele.

Pentru procese civile, se fac conferinte telefonice cu avocatii pentru a se stabili calendarul procesului. In felul acesta judecatorul discuta cu ei pentru a stabili la ce documente trebuie sa mai aiba acces, cat le mai trebuie avocatilor pentru studiu sau pentru a ajunge la o intelegere . Telefonul este foarte efectiv, pentru ca oamenii sunt foarte ocupati. E treaba judecatorului sa isi managerieze timpul sau si al procesului; in SUA, nimeni nu spune judecatorului cum sa isi managerieze timpul .

Oamenii asculta judecatorul, caci el reprezinta autoritatea . De aceea daca judecatorul discuta cu partile despre cazul lor si ii incurajeaza sa incheie o intelegere, atunci il vor asculta. Judecatorul isi aminteste tot timpul ca pentru parti cazul lor e cel mai important: daca e rezolvat, vor spune ca justitia merge bine; daca nu, vor spune ca justitia merge prost. Partile nu sunt interesate ca alte cazuri sunt rezolvate bine de catre judecator.

Suntem condusi catre o sala de judecata . Judecatorul ne arata ca este ajutat ne trei persoane: doua il ajuta la dosare, una la programat activitatile. Il intreb de ghidul pentru fixarea pedepselor si imi spune ca are o mare importanta pentru el, caci face justitia sa fie predictibila: cand oamenii vin in sala, stiu ce ii asteapta, iar fara ghid pedepsele ar putea fi diferite in mod dramatic de la un judecator la altul. Ne mai spune ca in mod curent merge la o scoala, unde sunt minoritati: vorbeste cu copiii despre Constitutie (caci trebuie sa stie Constitutia tarii in care traiesc); ne mai spune ca lui ii pasa de viitorul acestor copii, care nu trebuie sa ajunga apoi in fata sa.

b. Procesul

Intram intr-o sala de judecata . E fara juriu. In zona rezervata acestora sta o doamna, ofiter de probatiune. In fata sunt pe de o parte o doamna acuzata de fraude fiscale (evaziune fiscala) insotita de avocat, pe cealalta parte cineva de la IRS care a investigat-o.

Judecatorul intra in sala, striga cazul si saluta partea . Vrea sa stie identitatea tipului de la IRS. Apoi explica ca partea a recunoscut acuzatiile (procedura plea) - practic nu mai are loc procesul, ci doar se va aplcia sentinta - , la dosar a fost depus raportul de la serviciul de probatiune, intreaba daca sunt motive de amanare si daca partile sunt multumite de raport .

Apoi explica partii ca urmeaza sa fixeze azi pedeapsa, ca teoretic o poate ataca daca nu se incadreaza in limitele din intelegere si ca va avea nevoie de avocat pe care daca nu il poate plati o va face statul. Ii spune ca legea fixeaza o limita de pana la 5 ani inchisoare, ca Ghidul de stabilire a pedepselor fixeaza limitele intre 12 luni si 2 ani inchisoare, ca el va lua in considerare comportamentul ei. Apoi da cuvantul partilor.

Avocatul apararii arata ca Ghidul trebuie aplicat tinandu-se seama si de circumstantele personale, care o indreptatesc pe acuzata sa primeasca o pedeapsa mica: a recunoscut comiterea faptei, are o afacere, este mama a patru copii, a platit o parte din datorie catre stat, nu are nevoie de pregatire speciala sau tratament.

Acuzarea cere ca pedeapsa sa fie in limitele fixate de Ghid. Arata ca femeia nu e diferita de alti acuzati si ca judecatorul trebuie sa arate in hotarare suma pe care femeia o are de platit.

Acuzata isi cere scuze instantei si acuzarii pentru fapta comisa, recunoaste ca a gresit.

Judecatorul ii spune ca e o persoana desteapta, a facut multe lucruri bune in viata, va lua in considerare faptul ca si-a asumat responsabilitatea, si ca este mama singura, dar si ca paguba este de 200.000$. Pentru onestitate ii da credit . Ca urmare, ii aplica pedeapsa de 12 luni inchisoare, din care 6 luni in prison si 6 luni sub supraveghere electronica, cu obligatia de a restitui suma de bani .

Acuzarea atrage atentia judecatorului ca trebuie acordate si cheltuielile pentru expertii care au investigat cazul . Judecatorul e de acord si convins sa decida ulterior suma. Apoi judecatorul atrage atentia acuzatei tocmai condamnate ca trebuie sa se prezinte la locul si data pe care i le va comunica Administratia Penitenciarelor, dupa care va fi inchisa, iar la eliberare va trebui sa poarte bratara si sa anunte ofiterul de probatiune daca intentioneaza sa paraseasca localitatea.

Avocatul apararii are o mica discutie cu acuzata si ii spune judecatorului ca ar prefera o anumita inchisoare a carui nume il indica. Judecatorul e de acord si spune ca va face recomandarea in acest sens.

Dupa finalizarea procedurii, judecatorul sta de vorba cu noi. Ne spune ca inainte sa existe Ghidul de stabilire a pedepselor, judecatorul decidea oricum si era discriminatoriu: se ajungea ca un acuzat la prima sanctiune sa primeasca mai mult decat un recidivist. Mai mult, in crutile federale, pedepsele erau foarte mari si intotdeauna cu inchisoarea in penitenciar. Acum Ghidul a combinat toate posibilele criterii folosite in practica . Ne mai spune ca la inceput judecatorii nu au acceptat Ghidul, pentru ca in general judecatorii au impresia ca stiu totul si nu le place ca cineva sa le spuna ce sa faca.

Reprezentantul IRS ne spune ca dupa ce a descoperit frauda, a prezentat cazulla AttorneyGeneralcare a decis trimiterea in judecata a femeii. Ea a pledat ca vinovata, iar intelegerea are 50 pagini, in care fiecare chestiune este detaliata; raportul de probatiune are si el 40 pagini. In intelegere sunt scrise si limitele de pedeapsa pe care judecatorul le-ar putea aplica; acuzata a renuntat la dreptul de a apela hotararea daca pedeapsa este sub 18 luni, iar Guvernul a renuntat la dreptul la a o apela daca e peste 12 luni.

Hotararea rostita de judecator e consemnata de secretara care scrie cuvant cu cuvant ce se intampla in sala, si asta fara a-i dicta judecatorul. O alta secretara, aflata tot in sala alaturi de prima urmeaza sa redacteze ordinul cu cele decise, pe care il va semna judecatorul.

c. Presedintele instantei

In final vine presedintele Curtii (chief justice) sa se intalneasca cu noi. Ne spune ca in Ohio sunt doua curti de district, una de nord si una de sud. In cea a lui sunt 11 judecatori de district si 7 magistrati-judecatori (acestia pot solutiona totul ce poate si un judecator, daca partea e de acord; in penal nu se implica decat in chestiuni preliminare, cum ar fi eliberarea de mandate si nu pot judeca felony). Judecatorul e singur in completul de prima instanta.

Arata ca sunt mai multe programe pentru educarea cetatenilor si reintegrarea condamnatilor:

- la iesire din inchisoarea, condamnatii sunt tinuti sub supraveghere: ofiterul de probatiune si un procuror se intalneste lunar cu el, pentru o perioada; iar daca respecta conditiile, li se reduce perioada de supraveghere;

- un alt program e destinat condamnatilor pentru a-i invata o meserie ca sa isi gaseasca usor un loc de munca;

- condamnatii pentru infractiuni sexuale sunt publicati pe pagina de internet a politiei, iar vecinii sai sunt anuntati;

- judecatorul si ofiterul de probatiune se duc in scoli pentru a-i invata pe copii despre Constitutie si legi, ori despre pericolul utilizarii drogurilor.

Ne mai spune ca presedintele instantei este ales dintre judecatorii acesteia daca are pana la 65 ani pentru un mandat de 6 ani, daca are 65 ani pentru 5 ani, iar peste 65 ani nu poate deveni presedinte. Incarcatura pe judecator in fiecare luna este in penal de 28 cazuri pendinte (din care intra lunar cam 5-8 cauze noi), iar in civil de 170 pendinte (noi intra 20). Cazurile se distribuie aleatoriu, tinandu-se seama de echilibrul in numarul de dosare, iar daca dosarele penale au mai multe parti atunci peste fiecare 5 parti se considera ca are un numar dublu de dosare. Pentru salarizare, nu conteaza vechimea sau varsta, toti judecatorii de la acelasi nivel de instante au acelasi salariu; la curtile de apel salariul e mai mare cu 10% decat la curtile de district; la curtile de bankruptcy (faliment) salariul e mai mic cu 10%; la curtea suprema salariul e cu 25.000 dolari pe an mai mare ca la curtile de apel.


Materiale juridice conexe:    Alte Stiri Juridice   Articole Juridice   Jurisprudenta    Legislatie    Trimite stirea si prietenilor

Sursa : EuroAvocatura.ro



Ce parere aveti ...

Nume: Email: (nu va fi publicat pe site)
Titlu:
Comentariu:
Cod validare:
Security Image
                


Stiri Juridice conexe:      [ sus ]

Articole juridice conexe:      [ sus ]

Jurisprudenta conexa:      [ sus ]
Actiune in revendicare formulata in contradictoriu cu unitatea detinatoare. Neurmarea procedurii administrative reglementata de Legea nr.10/2001. Consecinte
Pronuntata de: CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A III-A CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE – DOSAR NR.4141/4/2008 – DECIZIA CIVILA NR.1635/22.11.2011
Actiune in constatare intemeiata pe dispozitiile articolului 111 Cod procedura civila
Pronuntata de: CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A V-A COMERCIALA, DECIZIA COMERCIALA NR. 111 din 10.03. 2011
Bilet La Ordin. Opozitie La Executare. Lipsa Semnaturii Emitentului. Avalul
Pronuntata de: CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA DECIZIA CIVILA NR. 391 din 14.02.2012
Conflict negativ de competenta. Instanta competenta sa solutioneze cererea de intoarcere a executarii silite
Pronuntata de: CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VI-A CIVILA, DECIZIA CIVILA NR.3 din 11.01.2012

Legislatie conexa:      [ sus ]
Legea 60/2012 privind aprobarea OUG 79/2011 pentru reglementarea unor masuri necesare intrarii in vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil
Date tehnice: Legea 60/2012 privind aprobarea OUG 79/2011 pentru reglementarea unor masuri necesare intrarii in vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil Publicata in Monitorul Oficial nr. 255 din 17 aprilie 2012
Hotararea nr. 6/2012 pentru adoptarea Regulamentului de organizare si functionare a Curtii Constitutionale
Date tehnice: Hotararea nr. 6/2012 pentru adoptarea Regulamentului de organizare si functionare a Curtii Constitutionale Publicata in Monitorul Oficial nr. 198 din 27 martie 2012
Legea 10/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive
Date tehnice: Legea 10/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive Publicata in Monitorul Oficial nr. 21 din 11 ianuarie 2012
Legea 300/2011 pentru modificarea legii 303/2004 si a legii 304/2004
Date tehnice: Legea nr. 300/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si pentru modificarea art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 925, din 27 decembrie 2011
Legea 287/2011 privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii de punere in executare a creantelor apartinand institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare
Date tehnice: Legea 287/2011 privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii de punere in executare a creantelor apartinand institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 894 din 16 decembrie 2011
Nume
Email*
Titlu
Mesaj*
Cod Validare
Security Image
     
Inchide                    


Sondaj: Ati inceput sa puneti in aplicare dispozitiile Noului Cod Civil?

Da
Nu
   Comenteaza si tu:
Publicitate pe EuroAvocatura.ro