din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3504 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Legea nr. 10/2001. Dreptul de optiune al chiriasilor in ceea ce priveste vanzarea imobilelor

Legea nr. 10/2001. Dreptul de optiune al chiriasilor in ceea ce priveste vanzarea imobilelor

  Publicat: 14 Feb 2013       4098 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Din interpretarea art.42 alin.3 din Legea nr.10/2001 rezulta vointa legiuitorului de a institui o vocatie si nicidecum o obligatie in sarcina detinatorilor actuali ai imobilelor aflate in administrarea acestora, in acest sens putand fi interpretata sintagma �pot fi instrainate� care are semnificatia facultatii de a instraina si nu a obligarii sale la instrainare.
Acest text legal devine aplicabil doar in situatia in care unitatea detinatoare care are in administrare imobilele cu destinatia de locuinta, ce nu s-au restituit in natura, isi manifesta intentia de a instraina, notificand chiriasului intentia de instrainare, iar in conditiile in care paratul Consiliul Local nu si-a exprimat vointa de a instraina apartamentul care face obiectul contractului de inchiriere incheiat cu parata reclamanta reconventional, nu se poate proceda la valorificarea dreptului de preemtiune instituit prin art.42 alin. 3 din Legea nr.10/2001 in favoarea acesteia.

(Tribunalul Arad,sectia civila, decizia civila nr. 460 R /09 aprilie 2012,dosar nr. 12318/55/2011)




Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Masura de constrangere efectuata in temeiul dispozitiei date de organul administrativ competent
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare succesiva, la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Hotararea unei persoane de a savarsi un act sau un fapt producator de efecte juridice.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate �n mod abuziv �n perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana desemnata de catre tragator sau de catre unul dintre giranti ori avalisti, la emiterea cambiei sau in cursul circulatiei acesteia, pentru a evita regresul,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute �n proprietatea statului
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Dreptul unei parti de a fi preferata unei alte persoane
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Dreptul unei parti de a fi preferata unei alte persoane
Dreptul unei parti de a fi preferata unei alte persoane
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Varietate speciala a contractului de locatiune avand ca obiect o locuinta si fiind supus unei reglementari speciale, derogatorii.
Reprezinta anularea, suprimarea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
In cadrul unui contract de inchiriere a suprafetelor locative,
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate �n mod abuziv �n perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Dreptul unei parti de a fi preferata unei alte persoane
Drept de proprietate care a suferit o restrangere temporara prin aceea ca posesia si folosinta
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.


Prin sentinta civila nr.13.056 din 16.12.2011, pronuntata de Judecatoria Arad, in dosar nr.12.318/55/2011, s-a respins exceptia tardivitatii precizarii cererii reconventionale, exceptie invocata de paratul Consiliul Local Fantanele, s-a respins exceptia inadimisibilitatii cererii reconventionale, exceptie invocata de paratul Consiliul Local Fantanele, s-a luat act de renuntarea la judecata actiunii civile avand ca obiect pretentii, evacuare si reziliere contract de inchiriere formulata de reclamanta Comuna Fantanele prin Primar in contradictoriu cu paratii J. C., T. C. si T. C., de asemenea s-a respins cererea reconventionala formulata de paratii reclamanti reconventional J. C., Tuhut C. si T. C. avand ca obiect obligatia de a face in contradictoriu cu reclamantii parati reconventionali Comuna Fantanele prin Primar si Consiliul Local Fantanele si au fost obligate paratele reconventionale J. C., T. C. si T.C. la plata sumei de 700 lei reprezentand cheltuieli de judecata .


Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca reclamanta Comuna Fantanele a solicitat instantei sa se dispuna rezilierea contractului de inchiriere inregistrat sub nr.3585/04.08.2010, incheiat asupra imobilului situat in comuna Fantanele, sat Tisa Noua, nr.102, jud.Arad, pentru neplata chiriei mai mult de 3 luni consecutiv, evacuarea neconditionata a paratelor din imobilul situat in Tisa Noua, nr.102, jud. Arad, obligarea paratei de ord.1, la plata sumei de 606,85 lei datorata cu titlu de chiriei pentru imobilul inchiriat, plus majorarile aferente pe care o datoreaza conform contractului, cu cheltuieli de judecata .


In sedinta din 10.10.2011 reclamanta a depus intampinare prin care a aratat ca renunta la judecata, avand in vedere ca parata-reclamanta reconventional a achitat suma restanta si raportat la art.246 al.1 c.pr.civ. care dau dreptul reclamantului sa renunte oricand la judecata, fie oral, fie in scris, instanta, in temeiul art.246 al.2c.pr.civ a luat act de aceasta manifestare de vointa .


In ceea ce priveste cererea reconventionala formulata privind obligarea paratului Consiliul Local sa vanda catre parata reclamanta reconventionala, imobilul situat in localitatea Tisa Noua nr.102,com. Fantanele,jud.Arad, instanta de fond a retinut ca parata-reclamanta reconventional este locatara imobilului situat in localitatea Tisa Noua nr.102, com. Fantanele, jud.Arad, in baza Contractului de inchiriere nr. 3585/04.08.2010. Initial, cu privire la acest apartament, calitatea de locatar a avut-o numitul T. C. C., fostul sot al paratei reclamante reconventional, in baza Contractului de inchiriere nr.108/24.01.2000 incheiat cu Consiliul Local, contract ce a fost reinnoit la data de 24.01.2005. La data de 20.01.2010, prin sentinta civila nr.519 pronuntata de Judecatoria Arad in dosarul nr.15284/55/2009 s-a desfacut casatoria incheiata intre parata reclamanta reconventional si numitul T. C. C. si i s-a atribuit acesteia beneficiul Contractului de inchiriere nr.108/24.01.2000.


Prin cererea reconventionala formulata parata-reclamanta reconventional a solicitat obligarea paratului Consiliul Local sa-i vanda imobilul situat in localitatea Tisa Noua nr.102, com Fantanele, jud.Arad. cerere fata de care paratul Consiliul Local a invocat exceptia tardivitatii modificarii actiunii cu privire la temeiul juridic al acesteia, precum si inadmisibilitatea actiunii.


Instanta de fond, analizand cu prioritate conform dispozitiilor art.137 C.pr.civ, exceptia tardivitatii precizarii temeiului juridic si a inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa de temei, exceptii invocate de paratul Consiliul Local le-a respins ca nefondate, intrucat, paratul a invocat exceptia tardivitatii si inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa de temei legal, avand in vedere ca art.43 din Legea 10/2001 indicat de parata reclamanta reconventional a fost abrogat prin Legea nr.1/2009.


Judecatoria a mai retinut ca, prin precizarea cererii reconventionale, parata reclamanta reconventional a inteles sa cheme in judecata in calitate de parat pe Consiliul Local Fantanele si a indicat ca temei juridic dispozitiile art.42 alin.3 din Legea nr.10/2001, ca urmare a acestei completari a cadrului procesual, instanta a dispus in sedinta din 14.11.2011 citarea paratului Consiliul Local si a acordat termen la data de 28.11.2011, termen pentru care paratul a formulat cerere de amanare in vederea angajarii unui aparator, cerere care a fost incuviintata de catre instanta, cauza fiind amanata pentru data de 12.12.2011, cand paratul a fost reprezentat si a depus intampinare.


Cu privire la tardivitatea indicarii temeiul juridic al actiunii, prima instanta a retinut ca potrivit art.134 cod pr.civ. prima zi de infatisare este aceea in care partile, legal citate pot pune concluzii, ori, in cauza de fata, se constata ca paratul consiliul Local Fantanele a fost legal citat pentru termenul din 28.11.2011, data la care a formulat cerere de amanare, admisa de instanta, astfel incat pentru acest parat, prima zi de infatisare este 12.12.2011.Ca atare, instanta a apreciat ca nu sunt aplicabile dispozitiile art.132 C.pr.civ.


Pe de alta parte, in exercitarea rolului sau activ, potrivit art.84 Cod procedura civila, instanta trebuie sa solutioneze cererea in raport cu continutul acesteia, iar nu potrivit denumirii date de parte sau temeiul juridic indicat . Pentru a caracteriza o actiune, instanta nu trebuie sa se orienteze dupa sensul literal sau juridic al termenilor folositi, ci dupa cel pe care reclamantul a inteles sa-l atribuie acelor termeni, dupa natura dreptului si scopului urmarit prin exercitarea actiunii in justitie. Ori parata reclamanta reconventional a solicitat instantei obligarea paratului Consiliul Local Fantanele sa ii vanda imobilul situat in localitatea Tisa Noua nr. 102, com. Fantanele, jud. Arad.


In masura in care obiectul cererii este precizat, in sensul ca rezulta din motivele de fapt invocate in sustinerea ei, orice eroare cu privire la temeiul de drept al cererii nu poate sa influenteze solutionarea cauzei, deoarece instanta are obligatia de a judeca cauza in cadrul legal corespunzator pretentiilor formulate, iar indicarea gresita ori indicare ulterioara a temeiul juridic nu atrage decaderea sau nulitatea actiunii, instanta fiind obligata sa-i dea o calificare corecta,considerente fata de care instanta de fond a respins exceptiile invocate de paratul Consiliul Local.


Cu privire la fondul cauzei, instanta a retinut ca potrivit art.9 din Legea 112/1995 "Chiriasii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie in natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, pot opta, dupa expirarea termenului prevazut la art.14, pentru cumpararea acestor apartamente cu plata integrala sau in rate a pretului".


Instanta a mai retinut ca in cauza de fata nu sunt incidente dispozitiile art.9 din Legea nr.112/1995 intrucat paratei reclamante reconventional i-a fost atribuit beneficiul Contractului de inchiriere in anul 2010, acest contract fiind incheiat in anul 2000,ori conform art.42 din Legea nr.10/2001 imobilele cu destinatia de locuinte,care nu se restituie persoanelor indreptatite in urma procedurilor prevazute de lege,raman in administrarea detinatorilor actuali si pot fi instrainate potrivit legislatiei in vigoare, chiriasii avand drept de preemtiune.


Instanta de fond, in continuare, a retinut ca, potrivit art.42.alin.1 lit B din HG nr.250/2007 pentru imobilele cu destinatia de locuinte, care nu s-au restituit in natura, detinatorul actual dobandeste vocatia de a le instraina catre chiriasi, insa aceasta instrainare se va face potrivit legislatiei in vigoare,respectiv potrivit prevederilor Legii nr.112/1995 si Legii nr.10/2001, republicata, iar chiriasul beneficiaza, potrivit art.42 din Legea nr.10/2001, de un drept de preemtiune, drept care presupune ca in cazul instrainarii imobilului chiriasul are prioritate la cumpararea acestuia.


Asadar, s-a retinut ca numai in masura in care unitatea detinatoare intentioneaza sa vanda bunul, legea confera un drept prioritar la cumparare - drept de preemtiune - chiriasului. Ca natura juridica dreptul de preemtiune are natura legala, fiind instituit printr-o norma imperativa iar vointa proprietarului - vanzator nu are nici un rol in nasterea si exercitarea dreptului de catre titularul lui astfel incat in situatia in care s-a decis sa vanda bunul, trebuie sa respecte dreptul de preemtiune, sub sanctiunea prevazuta de lege.


Rezulta asadar ca, instituirea acestui drept reprezinta o derogare de la principiul liberei circulatii a bunurilor si de la principiul potrivit caruia proprietarul dispune liber, exclusiv si absolut, de bunul sau.


In ipoteza in care dreptul de preemtiune este incalcat, sanctiunea care se intervine este nulitatea relativa a contractului de vanzare-cumparare, intrucat nu se incalca norme care protejeaza interese generale, insa dreptul de preemtiune al chiriasului se naste numai in masura in care unitatea detinatoare intentioneaza sa vanda imobilul.


Instanta a retinut ,de asemenea ca, prin dispozitiile Legii nr.10/2001 nu se mai prevede obligatia unitatii de a vinde imobilul daca se opteaza pentru cumparare de catre chirias (asa cum se stabilea prin art. 9 din Legea nr. 112/1995), ci numai vocatia, adica dreptul unitatii detinatoare de a vinde imobilul oricui, insa cu respectarea dreptului de preemtiune al chiriasului.


Din continutul articolului 42 alin.3 din Legea nr.10/2001, rezulta, in mod evident, vointa legiuitorului de a institui o vocatie si nicidecum o obligatie in sarcina detinatorilor actuali ai imobilelor aflate in administrarea acestora, in acest sens putand fi interpretata sintagma ``pot fi instrainate`` care are semnificatia facultatii de a instraina si nu a obligarii sale la instrainare. Daca vointa legiuitorului ar fi fost ca prin acest text de lege sa se instituie o astfel de obligatie, in continutul textului mentionat s-ar fi regasit formularea ``vor fi vandute``, ori s-ar fi pastrat formularea din art.9 al Legii nr.112/1995, "Chiriasii (..) pot opta,(...) pentru cumpararea acestor apartamente " text care nu lasa la latitudinea autoritatii disponibilitatea de a instraina bunul.


Asadar, instanta de fond a retinut ca din textele de lege enuntate rezulta ca legiuitorul a avut in vedere imobilele cu destinatia de locuinta, nerestituite fostilor proprietari, care sunt in administrarea unei persoane juridice de drept public, proprietar fiind statul instituind, totodata, ca element de noutate, vocatia unitatii detinatoare de a instraina bunul cu respectarea dreptului de preemtiune al chiriasului, inteleasa ca disponibilitate a detinatorului de a vinde si nicidecum ca obligatie stabilita in sarcina acestuia.


Prin urmare, instanta a apreciat ca dispozitiile art. 42 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 republicata, devin incidente numai in situatia in care unitatea detinatoare care are in administrare imobilele cu destinatia de locuinta, ce nu s-au restituit in natura,isi manifesta disponibilitatea de a instraina, notificand chiriasului intentia de instrainare, iar in conditiile in care paratul Consiliul Local nu si-a exprimat vointa de a instraina apartamentul care face obiectul contractului de inchiriere incheiat cu parata reclamanta reconventional, nu se poate proceda la valorificarea dreptului de preemtiune, instituit prin art.42 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 in favoarea acesteia, acest drept nascandu-se in momentul in care detinatorul apartamentului isi exprima disponibilitatea de a-l instraina.


Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata J. C., solicitand admiterea recursului si modificarea in parte a sentintei atacate in sensul admiterii actiuni reconventionale, cu cheltuieli de judecata .


In motivare, se arata ca, instanta de fond in mod gresit a apreciat si a interpretat dispozitiile legale invocate in sustinerea actiunii reconventionale.


Astfel dispozitiile art.42 alin.3 din Legea nr. 10/2001, potrivit carora imobilele cu destinatia de locuinte, ce nu se restituite persoanelor indreptatite, pot fi instrainate potrivit legislatiei in vigoare, chiriasii avand drept de preemtiune, trebuie interpretate in sensul ca optiunea cumpararii acelei locuinte o are chiriasul, iar nu in sensul ca unitatea detinatoare poate opta in a nu instraina locuinta (in acest sens s-a pronuntat intr-o cauza similara Curtea de Apel lasi prin Decizia civila nr.204 din 4 mai 2008).


In considerarea dispozitiilor art.9 din Legea nr. 112/1995, rezulta ca, ``chiriasii titulari de contract pot opta pentru cumpararea apartamentului detinut", iar potrivit art.42 alin.3 din Legea nr.10/2001 imobilele cu destinatie de locuinta pot fi instrainate potrivit legislatiei in vigoare, acordandu-se totodata chiriasilor un drept de preemtiune la cumpararea locuintelor detinute in baza unui contract de inchiriere . Mai mult chiar art.52 din Legea nr.10/2001 prevede ca la data intrarii in vigoare a legii, orice alte dispozitii contrare se abroga. In acest context recurenta apreciaza ca a operat o abrogare implicita a dispozitiilor art.4 din H.G.nr.11/1997 care limita dreptul de a cumpara doar la chiriasii care la momentul aparitiei Legii nr. 112/1995 aveau contract de inchiriere valabil incheiat si ocupau efectiv spatiul. In fapt, aceasta hotarare de guvern privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995 a restrans in mod nelegal, prin adaugare la lege, sfera de aplicare a dispozitiilor art.9, stabilind in art.6 ca au dreptul la cumparare doar categoriile enuntate mai sus.


Recurenta arata ca este beneficiara contractului de inchiriere din data de 04.08.2010, inregistrat sub nr.3585/04.08.2010( obtinut in urma divortului in baza Sentintei civile nr.519/20.01.2010 pronuntata de Judecatoria Arad, in dosarul nr.15284/55/2009) si locatara a acestuia din anul 1995, cu toate ca a formulat cerere in acest sens inregistrata sub nr.3589/04.08.2010, Consiliul Local Fantanele i-a respins cu rea- credinta cererea de vanzare a imobilului in cauza.


Recurenta invoca dispozitiile art.43 lit.b din H.G nr.498/18.04.2003 potrivit caruia pentru imobilele cu destinatia de locuinte care nu s-au restituit in natura, detinatorul actual dobandeste vocatia de a le instraina catre chiriasi, cu mentiunea ca pretul de vanzare al locuintelor se va stabili potrivit dispozitiilor legale aplicabile in materie, iar potrivit art.43 alin.1 si 3 din Legea nr.10/2001 ``imobilele cu destinatia de locuinte (...) pot fi instrainate cu respectarea legislatiei in vigoare". Referirea la legislatia in vigoare vizeaza in mod cert legile si nu o hotarare de guvern. Refuzul Consiliului Local Fantanele, detinatorul acestui imobil de a-l instraina este nejustificat, intrucat dispozitiile art.43 alin.3 din Legea nr. 10/2001 constituie cadrul legal pentru vanzarea imobilului detinut de subsemnata cu chirie.


Dreptul de preemtiune instituit de art.42 alin.3 din Legea nr.10/2001, presupune ca la egalitate de pret sa fie preferat un anumit subiect al actului juridic civil, avand in vedere calitatea acestuia. Pretul unui asemenea imobil este fix, fiind stabilit potrivit Criteriilor elaborate de Ministerul Finantelor, independent de calitatea cumparatorului, iar in momentul in care locatarul isi exprima optiunea de cumparare, detinatorul este tinut practic sa-l vanda acestuia, neputand vinde unui tert la un pret mai mare, chiar in situatia in care tertul ar consimti la un astfel de pret.


In continuare, recurenta invoca faptul ca, reglementarile introduse de Legea nr.10/2001, aduc dispozitiilor anterioare ale Legii nr.112/1995 un element de noutate prin introducerea dreptului de preemtiune al chiriasilor, textul putand fi interpretat si in sensul ca, asemenea imobile ar putea fi vandute si altor persoane, nu numai chiriasilor. Asemenea posibilitate nu inseamna ca vanzarea imobilelor nerestituite este lasata la latitudinea detinatorilor actuali, ca si sub imperiul legilor anterioare Legea nr.112/1995, Legea nr.85/1992, Decretul-lege nr.61/1990, H.G. nr.389/1996 - vanzarea imobilelor ce fac obiectul reglementarilor acestora, nu este lasata la latitudinea detinatorilor chiar daca legiuitorul a folosit de fiecare data termeni dispozitivi, iar literatura de specialitate si practica judiciara a fost consecventa si a interpretat aceste dispozitii legale in sensul ca, in momentul in care persoana fizica sau juridica indreptatita la cumpararea imobilului, si-a manifestat vointa de a cumpara prin formularea cererii de cumparare, unitatile detinatoare au obligatia vanzarii acestora.


Recurenta apreciaza ca, momentul incheierii contractului este acela al obtinerii acordului dintre partile contractante si stabilirea pretului,ca prin formularea cererilor de cumparare de catre titulara contractelor de inchiriere s-a propus intalnirea celor doua manifestari de vointa si ca, unitatea detinatoare are obligatia perfectarii contractului de vanzare daca sunt indeplinite celelalte conditii ale legii.


Contractul sau de inchiriere dateaza dupa aparitia Legii 112/1995, insa, in conditiile descrise mai sus, a limita drepturile acelor persoane care nu aveau contract de inchiriere valabil incheiat la data intrarii in vigoare a Legii 112/1995, echivaleaza cu crearea unui regim discriminatoriu intre diferitele categorii de chiriasi, ori principiul egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice se aplica prin natura sa tuturor drepturilor si libertatilor consacrate prin constitutie si lege, conform art.14 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a libertatilor fundamentale.


Astfel, Curtea Europeana a retinut in aplicarea principiului mai sus enuntat ca orice diferenta de tratament facuta de stat intre indivizi aflati in situatii analoage, trebuie sa-si gaseasca o justificare obiectiva si rezonabila. Astfel trebuie data eficienta vointei partilor si aceasta cu atat mai mult cu cat nu a fost exprimata in scopuri ilicite sau in fraudarea intereselor altor persoane .


Arata ca in cauza de fata, refuzul Consiliului Local Fantanele de a-i vinde imobilul in cauza este nejustificat, simpla invocare a unui pretins vid legislativ putand fi cu usurinta lamurita de instanta, ori, atata timp cat legiuitorul a precizat ca si tertele persoane pot cumpara astfel de locuinte, cu atat mai mult chiriasul poate opta pentru incheierea unei astfel de operatii juridice, pentru ca, in caz contrar, aceasta si-ar pierde garantia drepturilor ce deriva din contractul de locatiune, iar in jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a sanctionat, prin hotarari pronuntate impotriva Romaniei cauza Beian, jurisprudenta contradictorie a instantelor romane avand drept consecinta diferenta de tratament intre persoane aflate in aceeasi situatie, in drept, recurenta invocand dispozitiile art.304 ind.1, art.304 pct.9, art.274 C.pr.civ., art.42 alin. 3 din Legea 10/2001.


Prin intampinare, intimatii Consiliul Local al Comunei Fantanele si Comuna Fantanele, au solicitat respingerea recursului, mentinerea ca temeinica si legala a sentintei atacate.


In motivare, se arata in esenta ca, prima instanta in mod temeinic si legal a retinut faptul ca, reglementarile noi introduse de Legea 10/2001, aduc dispozitiilor anterioare ale Legii 112/1995, un element de noutate prin introducerea dreptului de preemtiune al chiriasilor,care presupune asadar un drept prioritar al acestuia in cazul in care unitatea detinatoare intentioneaza sa vanda bunul, drept de preemtiune care se naste in momentul in care unitatea detinatoare isi manifesta intentia de a vinde imobilul.


Solicita sa se retina temeinicia si legalitatea celor retinute de prima instanta referitoare la faptul ca prin dispozitiile Legii nr. 10/2001, nu se mai prevede obligatia unitatii detinatoare de a vinde imobilul, daca se opteaza pentru cumpararea acestuia de catre chirias (asa cum prevedea art.9 din Legea 112-1995), ci numai vocatia, adica dreptul unitatii detinatoare de a vinde imobilul oricui, insa cu respectarea dreptului de preemtiune al chiriasului.


Din prevederile legale rezulta clar vointa legiuitorului de a institui o vocatie si nicidecum o obligatie in sarcina detinatorilor actuali ai imobilelor aflate in administrarea acestora. Sintagma ``pot fi instrainate" are semnificatia facultatii de a instraina si nu a obligarii la instrainare. In cuprinsul legii nu este inscris `` vor fi vandute" pentru ca detinatorul sa fie obligat in acest sens.


Asadar, atata timp cat unitatea detinatoare nu si-a manifestat intentia de a vinde, chiriasul nu-si poate valorifica dreptul de preemtiune.


Mai mult decat atat, solicita sa fie avut in vedere faptul ca nu i s-a vandut imobilul recurentei nici pana la aparitia acestor modificari, deoarece erau incidente prevederile Legii 10/2001 si pentru ca reclamanta reconventional a instrainat dupa 1990 un apartament proprietate, si faptul ca detine nuda proprietate asupra unui imobil pe raza localitatii unde este situat imobilul litigios, alaturi de fostul sau sot, dobandit prin intretinere.


De asemenea, intimata, solicita sa fie avut in vedere faptul ca intre parti nu exista vreun raport juridic din care sa rezulte obligatia sa de a incheia in viitor un contract de vanzare-cumparare sau vreo promisiune de vanzare.


Analizand recursul prin prisma motivelor de recurs invocate si a dispozitiilor art.304 si art.3041 Cod procedura civila,tribunalul a constatat ca acesta nu este intemeiat, pentru urmatoarele considerente:


Cu privire la motivul de recurs ce vizeaza imprejurarea ca, dispozitiile art.42 alin.3 din Legea nr.10/2001, potrivit carora imobilele cu destinatia de locuinte, ce nu se restituite persoanelor indreptatite, pot fi instrainate potrivit legislatiei in vigoare, chiriasii avand drept de preemtiune si trebuie interpretate in sensul ca optiunea cumpararii acelei locuinte o are chiriasul, iar nu in sensul ca unitatea detinatoare poate opta in a nu instraina locuinta, Tribunalul Arad l-a inlaturat ca nefondat .


Astfel, din interpretarea art.42 alin.3 din Legea nr.10/2001, rezulta, intr-adevar, vointa legiuitorului de a institui o vocatie si nicidecum o obligatie in sarcina detinatorilor actuali ai imobilelor aflate in administrarea acestora, in acest sens putand fi interpretata sintagma ``pot fi instrainate`` care are semnificatia facultatii de a instraina si nu a obligarii sale la instrainare.


Acest text legal devine aplicabil, doar in situatia in care unitatea detinatoare care are in administrare imobilele cu destinatia de locuinta, ce nu s-au restituit in natura, isi manifesta intentia de a instraina, notificand chiriasului intentia de instrainare, iar in conditiile in care paratul Consiliul Local nu si-a exprimat vointa de a instraina apartamentul care face obiectul contractului de inchiriere incheiat cu parata reclamanta reconventional, nu se poate proceda la valorificarea dreptului de preemtiune, instituit prin art.42 alin. 3 din Legea nr.10/2001 in favoarea acesteia.


Critica de recurs privind imprejurarea ca, contractul de inchiriere al recurentei dateaza dupa aparitia Legii 112/1995 si in conditiile descrise mai sus, a limita drepturile acelor persoane care nu aveau contract de inchiriere valabil incheiat la data intrarii in vigoare a Legii 112/1995, echivaleaza cu crearea unui regim discriminatoriu intre diferitele categorii de chiriasi, de asemenea, este neintemeiata, raportat le cele mai sus expuse, atata timp cat unitatea detinatoare nu si-a manifestat intentia de a vinde.


In plus , se retine ca, intre parti nu exista vreun raport juridic din care sa rezulte obligatia intimatelor Consiliul Local al Comunei Fantanele si Comuna Fantanele, de a incheia cu recurenta, in viitor, un contract de vanzare-cumparare sau vreo promisiune in acest sens.


Pentru considerentele de fapt si de drept expuse, nefiind incidente nici unul dintre motivele de casare sau de modificare prevazute de art.304. Codul de procedura civila si nici art.304 ind.1 Codul de procedura civila, Tribunalul Arad, in baza art.312 al.1 Codul de procedura civila, a respins recursul declarat de recurenta J. C.





Pronuntata de: Tribunalul Arad, Decizia nr. 460 din 09.04.2012


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Arad    Legea 10/2001    Renuntare la judecata    Contract de inchiriere    Exceptia tardivitatii    Legea 1/2009    Prima zi de infatisare    Legea 112/1995    Drept de preemtiune    HG 250/2007    Imobil cu destinatia de locuinta    HG 11/1997    HG 498/2003    Legea 85/1992    HG 389/1996    Decret-lege 61/1990   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Revizuire. Inscrisurile descoperite in Arhivele Statului nu reprezinta �inscrisuri noi�
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 19/A din 02.02.2018 a Curtii de Apel Galati

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 82/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 778/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (2) din OUG nr. 51/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: participantul la comiterea unei infractiuni care a fost judecat separat de ceilalti participanti si audiat ulterior ca martor, in cauza disjunsa, nu poate avea calitatea de subiect activ al infractiunii de marturie mincinoasa
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 16/2019 - O hotarare judecatoreasca in materie civila, referitoare la restituirea despagubirilor acordate in baza Legii nr. 10/2001 este asimilata, in vederea executarii, unui titlu executoriu referitor la creante bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Contravaloarea imbunatatirilor efectuate la un imobil restituit fostului proprietar solicitate de cumparatorul evins
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 64 din 21 ianuarie 2016



Articole Juridice

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Clauza de neconcurenta in contractele de munca. Aplicabilitate practica. Solutii jurisprudentiale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Legea nr. 10/2001, art. 42 - dreptul de preemtiune al chiriasului
Sursa: CSM