Sechestru asigurator asupra salariilor si a altor venituri periodice realizate din munca

Dispozitiile invocate privesc exclusiv urmarirea silita a bunurilor mobile pe calea popririi, care presupune indisponibilizarea sumelor datorate, ce vor fi platite debitorului in viitor, iar nu si sumele de bani realizate anterior, care se afla deja in patrimoniul debitorului la momentul instituirii sechestrului asigurator.

In consecinta, salariile si alte venituri periodice realizate din munca aflate in conturile inculpatului, realizate anterior instituirii sechestrului asigurator, pot fi indisponibilitate in totalitate prin instituirea sechestrului, dispozitiile art. 409 alin. (1) C. proc. civ. nefiind aplicabile.

Prin incheierea din 9 mai 2012 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a ll-a penala, a fost admisa cererea inculpatului B.R.

In temeiul art. 168 C. proc. pen. raportat la art. 409 alin. (1) C. proc. civ., s-a dispus ridicarea partiala a sechestrului asigurator asupra a 2/3 din sumele de 108.679,99 lei de la banca B. si respectiv de 7.859,40 lei de la banca C. aflate in conturile inculpatului.

S-a retinut ca inculpatul B.R. a solicitat ridicarea partiala a sechestrului asigurator asupra a 2/3 din sumele detinute de el in conturile bancare de la bancile B. si C., sustinandu-se ca respectivele conturi contin sume de bani partial insesizabile in sensul art. 409 - 410 C. proc. civ., intrucat reprezinta salarii.

Curtea de apel a retinut ca din extrasele de cont depuse la dosar de catre inculpat rezulta, cu privire la contul deschis la banca B., ca toate sumele cu care acesta a fost alimentat reprezinta ``incasare salariu prin fisierul de plati``, iar in ce priveste contul deschis la banca C., ca acesta a fost alimentat cu ``salarii ASE``, la care se adauga o decontare a unei asigurari in valoare de 1.300 lei emisa de societatea ``I. Asigurari de viata`` si o depunere in numerar de 7.000 lei.

Curtea de apel a retinut ca, potrivit art. 409 C. proc. civ., salariile si alte venituri periodice realizate prin munca pot fi urmarite pana la 1/3 din venitul lunar net pentru orice alte datorii .

Or, in opinia instantei de fond, intreaga suma aflata in contul deschis la banca B. provine din salarii, ca de altfel si cea mai mare parte din suma aflata in contul deschis la banca C.

S-a mai retinut ca prezumtia de dobandire licita a averii, care are forta unui principiu constitutional, nu a fost rasturnata in cauza de fata nici cu privire la sumele respective. Pe de alta parte, sustinerile reprezentantului parchetului, in sensul ca, datorita rulajului, nu se mai poate stabili provenienta sumelor, sunt contrazise de inscrisurile depuse.

Impotriva acestei incheieri a declarat recurs Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, sustinand ca textele invocate de prima instanta nu sunt aplicabile in cauza, intrucat ele se refera la salariile si alte venituri periodice realizate din munca, care pot fi indisponibilizate, insa nu la sumele de bani care intra in cont ca urmare a salariilor cuvenite si care se gaseau in cont .

Recursul este fondat.

Potrivit art. 409 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., salariile si alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii decat sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii.

Rezulta, asadar, ca veniturile obtinute de debitor cu caracter periodic (regulat) sunt partial insesizabile, in considerarea scopului prezumat de legiuitor pentru care acestea urmeaza a fi folosite, respectiv asigurarea mijloacelor de trai ale debitorului.

In mod evident, insa, aceasta regula priveste numai situatia urmaririi silite a acestor venituri pe calea popririi, ceea ce presupune indisponibilizarea sumelor datorate si care vor fi platite in viitor debitorului, de la data primirii actului prin care se infiinteaza sechestrul.

In consecinta, ea nu priveste veniturile realizate anterior de debitor si care se aflau deja in patrimoniul sau la momentul instituirii sechestrului, acestea putand fi indisponibilizate in totalitate, iar nu doar in parte .

In aceste conditii, imprejurarea ca in conturile inculpatului, indisponibilizate pe calea sechestrului, se aflau in tot sau in parte sume provenite din salariile obtinute si platite acestuia anterior instituirii masurii asiguratorii este fara relevanta din perspectiva art. 409 C. proc. civ.

A accepta solutia contrara ar echivala cu o ``prima de incurajare`` pentru toti infractorii care realizeaza (si) venituri din munca, caci pe aceasta cale ei s-ar bucura nestingheriti de produsul infractiunii comise, stiind ca oricum veniturile realizate anterior (si economisite, datorita existentei unor surse ilicite care in mod evident sunt consumate cu prioritate) nu ar putea fi sechestrate decat in parte .

Prin urmare, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca, in mod gresit, instanta de fond a admis contestatia inculpatului, considerand a fi aplicabile dispozitiile art. 409 C. proc. civ.

In consecinta, in baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul declarat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie impotriva incheierii din 9 mai 2012 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a ll-a penala, a casat, in parte, incheierea atacata si, rejudecand, a respins cererea inculpatului B.R., mentinand celelalte dispozitii ale incheierii atacate.