din anul 2007, atuul tau de DREPT!


Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Nulitatea hotararii judecatoresti. Lipsa incheierii de dezbateri

Nulitatea hotararii judecatoresti. Lipsa incheierii de dezbateri

  Publicat: 03 Oct 2013       8573 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Lipsa incheierii de dezbateri, in situatia amanarii pronuntarii, atrage nulitatea hotararii, deoarece impiedica exercitarea controlului judiciar, nefiind posibil a se verifica daca s-au respectat regulile de procedura privind legala compunere a instantei, prezenta partilor, continutul concluziilor formulate, probele administrate, cererile de noi probe si alte imprejurari esentiale, referitoare la modul in care s-au desfasurat dezbaterile.

Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

In consecinta, neintocmirea incheierii de dezbateri aduce partilor o vatamare care nu se poate inlatura decat prin anularea hotararii.

Nota : Au fost avute in vedere dispozitiile Codului de procedura civila de la 1865, astfel cum erau in vigoare la momentul sesizarii instantei.

Prin sentinta civila nr. 1463 din 4 noiembrie 2009 a Tribunalului Bacau, s-a admis contestatia formulata de contestatoarea M.(C.)E. in contradictoriu cu intimata Primaria Municipiului Bacau, s-a anulat dispozitia nr. 1025 din 4 februarie 2009 emisa de Primarul Municipiului Bacau si a fost obligat paratul sa acorde reclamantei despagubiri pentru terenul in suprafata de 1.800 m.p.

Impotriva sentintei a declarat apel reclamanta, criticand-o ca nelegala si netemeinica pentru gresita respingere a cererii sale de restituire in natura a terenului in conditiile in care acesta a fost concesionat in mod nelegal de parata unor societati comerciale, iar partial este spatiu verde.

Apelanta a precizat ca a solicitat masuri reparatorii numai pentru constructiile demolate, iar in ceea ce priveste terenul liber a optat pentru restituirea in natura .

Curtea de Apel Bacau, Sectia civila, minori si familie, conflicte de munca si asigurari sociale, prin decizia nr. 29 din 21 martie 2011, a respins ca nefondat apelul reclamantei, retinand ca, asa cum a rezultat din expertiza topo-cadastrala efectuata in cauza, terenul a carui restituire s-a solicitat este ocupat de constructii, spatii comerciale, trotuare, parcare, strazi, alei de acces, platforme si spatii verzi.

Fata de adresa din 10 ianuarie 2011 emisa de intimata, s-a retinut ca pentru amplasamentul stabilit prin expertiza nu exista niciun contract de concesiune, iar, conform adresei din 18 februarie 2011, spatiile comerciale identificate de expert sunt proprietatea privata a mai multor persoane fizice si juridice.

S-a considerat ca terenul in litigiu nu poate fi restituit in natura, avand in vedere si faptul ca, in subteran, se afla retele de termoficare, de apa si instalatii de telecomunicatii.

In consecinta, s-a apreciat ca reclamanta este indreptatita la acordarea de despagubiri pentru teren . Referitor la solicitarea de despagubiri pentru constructia demolata, instanta de apel a retinut ca acestea nu au facut obiectul notificarii, cererea intitulata ``precizare a notificarii`` neputand fi avuta in vedere cata vreme actiunea reclamantei a vizat anularea deciziei nr. 1025 din 4 februarie 2009, emisa de intimata, decizie prin care s-a solutionat notificarea cu privire la teren .

Impotriva deciziei mentionate a declarat recurs reclamanta, invocand motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 5 C.proc.civ.

Dezvoltand motivele de recurs reclamanta a expus situatia de fapt si a aratat, cu privire la teren, ca s-a retinut eronat prin expertiza ca acesta ar fi ocupat de un bloc si ca ar fi partial in proprietate privata, fara a observa ca nu putea fi concesionat.

Cu privire la constructiile demolate, recurenta reclamanta a invederat ca a formulat pretentii prin notificarea din 22 mai 2001, astfel ca se impune modificarea hotararii recurate si, sub acest aspect, in sensul acordarii de despagubiri .

In faza procesuala a recursului, reclamanta recurenta a depus la dosar fotografii ale terenului si o schita din dosarul curtii de apel, precum si contractul de vanzare - cumparare autentic, incheiat intre S.C. B.D. SRL si B.S. si N.C., cu privire la spatiul comercial din str. G.

Inalta Curte, din oficiu, a invocat nulitatea recursului reclamantei in raport de prevederile art. 304 si 306 C.proc.civ.

Prin decizia civila nr. 1496 din 5 martie 2011, Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat nul recursul declarat de reclamanta, retinand urmatoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 3021 lit. c) C.proc.civ., cererea de recurs trebuie sa cuprinda, sub sanctiunea nulitatii, motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza calea de atac si dezvoltarea acestora.

A motiva recursul inseamna, pe de o parte, a arata motivele de recurs prevazute de art. 304 C.proc.civ., dar si dezvoltarea acestora, in sensul formularii unor critici privind modul de judecata al instantei, raportat la criticile invocate.

In speta, desi reclamanta s-a conformat din punct de vedere formal dispozitiilor inscrise in art. 3021 C.proc.civ., indicand cazul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 5 C.proc.civ., iar prin precizarea facuta prin concluziile orale, dispozitiile art. 304 pct. 5, 7 si 8 C.proc.civ., s-a limitat la exprimarea nemultumirii fata de solutia pronuntata, formuland sustineri nestructurate din punct de vedere juridic si care nu se pot incadra in motivele de recurs indicate si nici in celelalte cazuri de nelegalitate prevazute de art. 304 C.proc.civ.

Recurenta - reclamanta a expus situatia de fapt, criticand concluziile expertizei efectuate in cauza, fara a indica insa incalcarea vreunei dispozitii legale.

Criticile referitoare la stabilirea eronata a situatiei de fapt ca urmare a interpretarii eronate a probatoriului administrat nu mai pot fi valorificate pe calea recursului in actuala reglementare a art. 304 C.proc.civ., in conditiile in care pct. 11 al acestui articol a fost abrogat.

Pentru toate aceste considerente, retinand ca nu este posibila incadrarea motivelor de recurs in dispozitiile art. 304 C.proc.civ. si cenzurarea deciziei instantei de apel, Inalta Curte a constatat nul recursul reclamantei conform dispozitiilor art. 306 alin. ultim C.proc.civ.

Impotriva acestei decizii a formulat contestatie in anulare reclamanta, invocand in drept dispozitiile art. 318 C.proc.civ.

In dezvoltarea motivului de contestatie in anulare, s-a invocat ca instanta de recurs a omis din greseala sa cerceteze motivul de recurs privind lipsa incheierii de sedinta din 14.03.2011 cand s-a judecat pe fond, apelul, incheiere unde ar fi trebuit sa fie consemnate si sustinerile pe fond al partilor, sustineri despre care nu se face vorbire nici in cuprinsul deciziei civile recurate, si motivele pentru care s-a dispus amanarea pronuntarii.

Avand in vedere art. 261 alin. (1) pct. 1-4 coroborate cu art. 268 alin.(3) C.proc.civ., incheierea din 14 martie 2011 face parte componenta a deciziei Curtii de Apel Bacau nr.29 din 21 martie 2011, si in consecinta lipsa acesteia atrage nulitatea acestei decizii.

Acest motiv de recurs nu a fost analizat de instanta de recurs, care in mod nejustificat a considerat ca nu a indicat vreun motiv de nelegalitate a deciziei recurate.

Prin decizia nr.6831 din 7.11.2012, Inalta Curte a admis contestatia in anulare, a anulat decizia si s-a fixat termen pentru judecarea recursului.

Inalta Curte a retinut ca potrivit dispozitiilor art. 318 C.proc.civ., hotararile instantelor de recurs pot fi atacate cu contestatie in anulare cand instanta respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, omite din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.

Pentru ca o contestatie in anulare sa poata fi admisa in temeiul art. 318 C.proc.civ., trebuie indeplinite urmatoarele conditii: a) instanta de recurs sa fi omis sa cerceteze vreunul din motivele de casare sau modificare ale hotararii; b) aceasta omisiune sa se fi produs din greseala.

S-a constatat ca in cauza, instanta de recurs a omis sa analizeze motivul de nelegalitate al hotararii din perspectiva dispozitiile art. 304 pct. 5 C.proc.civ. raportat la dispozitiile art. 260 - 261 C.proc.civ., respectiv lipsa incheierii de dezbateri si de amanarea pronuntarii, critica reluata si dezvoltata si prin concluziile scrise.

Analizand recursul, in limita motivului de recurs pentru care s-a admis contestatia in anulare, s-a constatat ca acesta este fondat.

Lipsa incheierii de dezbateri atrage nulitatea hotararii, care se justifica prin aceea ca lipsa incheierii de dezbateri impiedica exercitarea controlului judiciar, nefiind posibil a se verifica daca s-au respectat regulile de procedura privind legala compunere a instantei, prezenta partilor, continutul concluziilor formulate, probele administrate, cererile de noi probe si alte imprejurari esentiale, referitoare la modul in care s-au desfasurat dezbaterile.

Neintocmirea incheierii de dezbateri aduce partilor o vatamare care nu se poate inlatura decat prin anularea hotararii.

Se constata ca in apel, dezbaterile au avut loc la termenul din 14 martie 2011 pentru cand s-a amanat pronuntarea la data de 21 martie 2011, cand s-a pronuntat decizia recurata.

Desi din practicaua deciziei rezulta ca dezbaterile au avut loc la data de 14 martie 2011, lipseste incheierea de dezbateri si de amanare a pronuntarii, ceea ce atrage nulitatea hotararii in temeiul dispozitiilor art.304 pct.5 raportat la dispozitiile art.105 alin.(2) si art. 260-261 C.proc.civ.

Avand in vedere aceste considerente, in baza dispozitiilor art.312 C.proc.civ., s-a admis recursul, s-a casat decizia si s-a inaintat cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.38 din 16 ianuarie 2013


Citeşte mai multe despre:    Dezbateri    Hotarari judecatoresti
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Legalitatea platii esalonate a drepturilor salariale obtinute prin hotarari judecatoresti
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Contestatie pentru depasirea termenului de redactare a unei decizii penale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 549/2021

Anulare Hotarare CNSSU privind instituirea carantinei si interzicerea de participare doar la evenimente religioase
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL Sedinta publica din 24 mai 2021 Dosar nr. 479/32/2020

Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila

Contradictia dintre dispozitivul si considerentele unei hotarari judecatoresti. Imposibilitatea punerii in acord a acestora pe calea cererii de lamurire dispozitiv si inlaturare a dispozitiilor contradictorii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 71 din 24.04.2018 a Curtii de Apel Galati

Actiune impotriva unui fost functionar public pentru recuperarea prejudiciului produs in perioada in care a avut aceasta calitate
Pronuntaţă de: Decizia nr. 109/23 ianuarie 2018 a Curtii de Apel Galati

Reorganizarea activitatii prin desfiintarea doar a postului de director. Angajatorul nu a reusit sa dovedeasca masura reorganizarii societatii doar prin desfiintarea unui singur post de director
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 53/12.02.2018 a Curtii de Apel Galati

Necitare mostenitor prezumtiv la dezbaterea succesiunii. Sanctiune. Principiul rolului activ al judecatorului. Calificarea exacta a actiunii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 176/17.03.2020

Actiune in revendicare. Efectele hotararii judecatoresti fata de terti
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 181/19.03.2020



Articole Juridice

Interdictia suprapunerii programului de lucru in cazul salariatilor cu mai multe locuri de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (XV) - Restituirea indemnizatiei de neconcurenta dupa anularea deciziei de concediere
Sursa: MCP Cabinet avocati

Executarea silita a institutiilor publice. Recuperarea sumelor datorate prin procedura de validare a popririi
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Contract individual de munca, Model 2021. PDF si Word editabil
Sursa: MCP Cabinet avocati

Procedura concilierii conflictelor de munca. Suspendarea termenelor de solutionare a conflictelor de munca pe durata concilierii
Sursa: avocat Ioana Emilia | MCP Cabinet avocati

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati