Contract de intretinere. Reziliere. Evacuarea debitorului din imobilul a carui nuda proprietate a dobandit in schimbul intretinerii

Obligatii . Contracte . Contract de intretinere. Reziliere. Evacuarea debitorului intretinerii din imobilul a carui nuda proprietate are in baza contractului de intretinere

C. civ. art. 969, art. 970, art. 1020-1021

Rezilierea contractului de intretinere se dispune numai daca, din culpa debitorului nu a primit intretinerea, prevazuta in contract, care, de regula, consta in asigurarea hranei, imbracamintei, medicamentelor, satisfacerea oricaror alte nevoi, si se presteaza in natura .
In lipsa unui impediment legal, partile pot conveni, insa, la data contractului sau ulterior, ca intretinerea sa fie convertita, permanent sau temporar intr-o suma de bani pe care debitorul-intretinator trebuie sa o plateasca creditorului-intretinut, pentru acoperirea, total sau partial, a obligatiei de intretinere cuvenita.
Refuzul de a primi intretinerea cuvenita, fara un motiv temeinic, constituie un abuz al creditorului, acesta neputand obtine rezilierea contractului, prevalandu-se de propria-i culpa.
Daca creditorul intretinerii si-a rezervat uzufructul viager al imobilului a carui nuda proprietate s-a dobandit de debitorul intretinerii pe data contractului, acesta din urma poate locui in imobil numai ca tolerat si urmeaza a fi evacuat la cererea creditorului intretinerii, beneficiar al uzufructului pe durata vietii.

Judecatoria Timisoara, prin sentinta civila nr.10250 din 2 decembrie 2003, a respins ca neintemeiata actiunea prin care reclamanta S.R. a cerut: anularea contractului autentic din 14 august 1996, prin care, in schimbul intretinerii viagere, a transmis paratei M.I. un apartament situat in Timisoara, cu rezerva uzufructului pe durata vietii; evacuarea paratei din apartament.
Curtea de Apel Timisoara, prin decizia civila nr. 431 din 19 martie 2004, a admis in parte apelul reclamantei in sensul ca a schimbat sentinta instantei de fond in partea referitoare la cererea de evacuare a paratei din apartament, care a fost admisa.
Instantele au retinut, in esenta, pe baza probelor administrate – pe larg reproduse si analizate – ca parata si-a indeplinit obligatia de intretinere a reclamantei, asumata prin contract, si ca, daca aceasta intretinere s-a prestat, cu acordul reclamantei, si in bani, nu exista temei de reziliere a contractului numai pentru ca reclamanta, in ultima perioada a refuzat a mai accepta intretinerea.
Privitor la cererea de evacuare a paratei din apartament, instanta de fond a retinut ca aceasta cerere, fiind accesorie cererii de reziliere a contractului de intretinere, trebuie sa fie si ea respinsa. Instanta de apel a admis insa cererea, retinand ca parata nu are titlu de a locui in apartament, ea avand numai nuda proprietate, uzufructul fiind constituit, prin contract, in beneficiul reclamantei, pe durata vietii acesteia.
Recursurile declarate de reclamanta si de parata nu sunt fondate.
In ceea ce priveste recursul reclamantei este de retinut ca, prin contractul de intretinere autentificat sub nr. 10402/14 august 1996, reclamanta transmitea paratei cu titlu de intretinere, nuda proprietate asupra imobilului inscris in CF nr. 79469 Timisoara, aceasta rezervandu-si dreptul de uzufruct viager. In contract s-a stipulat ca, in schimbul acestei transmisiuni, parata ii va presta intretinere viagera constand in hrana zilnica, imbracaminte si incaltaminte, spalatul rufelor de pat si de corp, intretinerea si iluminatul locuintei, medicamente si asistenta medicala la nevoie, tot ce va fi necesar traiului zilnic, iar la deces o va inmormanta cu cinstea cuvenita.
Din probele administrate in cauza rezulta ca parata si-a indeplinit obligatiile asumate prin contract, in sensul ca a asigurat reclamantei hrana, medicamente, curatenie si o suma de bani lunar, de la data incheierii contractului si pana in urma cu aproximativ trei luni inainte de introducerea cererii de chemare in judecata .
Astfel, din depozitiile martorilor propusi de reclamanta reiese ca parata venea la domiciliul acesteia pentru a-i aduce mancare si pentru curatenie, reclamanta, de asemenea, se deplasa la parata si cunostea problemele de auz ale acesteia, fapt care nu a deranjat-o niciodata.
Situatia de fapt relatata de martori este confirmata chiar de reclamanta, care a declarat in raspunsul la interogatoriu ca avea cunostinta de existenta concubinului paratei, precum si de problemele de auz ale acesteia si ca a primit medicamente de la rudele din Germania ale paratei si sume de bani lunar, de la parata, timp de 5 ani.
Martorii propusi de parata au aratat ca aceasta si-a indeplinit obligatiile contractuale, iar toti martorii audiati in cauza au confirmat faptul ca neintelegerile dintre reclamanta si parata au inceput in urma cu cateva luni, de unde rezulta ca pana la acel moment partile si-au indeplinit obligatiile contractuale.
Asadar, majoritatea probelor administrate in cauza converg spre ideea ca parata si-a indeplinit obligatiile rezultate din conventie pana in urma cu cateva luni anterior promovarii actiunii in justitie, data de la care reclamanta a refuzat intretinerea.
In raport cu aceste constatari, se retine ca reclamanta, prin refuzul sau fara o justificare reala, a pus pe parata in imposibilitatea de a-si mai executa obligatiile ce izvorau din contractul de intretinere.
Or, rezilierea contractului de intretinere se poate dispune numai daca, din culpa debitorului, creditorul nu a primit intretinerea cuvenita, nu si in cazul in care obligatia nu s-a executat, in tot sau in parte, din culpa beneficiarului intretinerii, care solicita desfiintarea conventiei.
Este de retinut si faptul ca reclamanta, care a acceptat ca in contul intretinerii sa-i fie platite lunar sume de bani de catre parata, nu poate invoca, in actiunea in rezilierea contractului de intretinere, faptul ca intretinerea nu i-a fost prestata exclusiv in natura si ca, in realitate, nu s-a produs novatia obligatiei de intretinere intr-un contract de renta viagera, asa cum se sustine prin motivele de recurs.
De esenta contractului de intretinere, cat priveste obligatia intretinatorului, aceasta este o obligatie de a face, respectiv de a asigura hrana, imbracaminte, medicamente, etc. In principiu, aceasta intretinere se presteaza in natura, dar nimic nu impiedica partile sa convina ca ea sa fie convertita intr-o suma de bani pe care intretinatorul sa o achite.
O atare intelegere a intervenit si intre reclamanta si parata, odata ce s-a dovedit ca parata a platit reclamantei sume de bani lunar, timp de 5 ani. Aceste plati nu pot fi asimilate intretinerii, dar este de subliniat ca au fost facute in considerarea relatiilor contractuale dintre parti si, in completarea intretinerii in natura, ce s-a realizat timp de aproximativ 7 ani, asa cum s-a dovedit, in forma si modalitatile aratate de parti si de martorii audiati in cauza.
Fata de aceasta modalitate de executare a obligatiilor este evident ca nu se poate cere prezenta paratei in mod continuu la domiciliul reclamantei.
Intr-o atare situatie, refuzul reclamantei din ultimul timp de a mai primi intretinerea paratei este abuziv, cata vreme timp de atatia ani, de la incheierea contractului, parata si-a executat obligatiile .
Potrivit art. 970 C.civ., conventiile trebuie executate cu buna-credinta.
Reclamanta, in executarea obligatiei sale de a transmite paratei proprietatea imobilului in schimbul intretinerii, nu trebuia sa impiedice pe parata sa-si execute propria sa obligatie . Cum a facut-o, nu se poate prevala de propria-i culpa si sa ceara rezilierea contractului.
Cu referire la recursul paratei este de retinut ca, in conformitate cu clauzele contractului de intretinere, aceasta, in calitate de intretinator, a dobandit nuda proprietate a imobilului, cu mentinerea dreptului de uzufruct viager in favoarea reclamantei, in calitate de intretinut. Potrivit contractului, parata intretinatoare intra in posesia de drept a imobilului la data autentificarii contractului, iar in posesia de fapt va intra dupa incetarea din viata a reclamantei intretinute.
In consecinta, avand doar nuda proprietate, parata nu poate pretinde sa detina in fapt imobilul, deoarece atributele de posesie si folosinta alcatuiesc continutul dreptului de uzufruct, al reclamantei; parata ramanand doar cu nuda proprietate, nu poate aduce atingere dreptului de uzufruct .
Avand in vedere considerentele expuse, recursurile formulate de reclamanta si de parata au fost respinse