INTEGRAL: Legea nr. 145/2019 privind statutul politistilor de penitenciare

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Articolul 1
Prezenta lege reglementeaza statutul functionarilor publici cu statut special din cadrul politiei penitenciare, denumiti in continuare politisti de penitenciare.

Articolul 2
(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor si unitatile subordonate fac parte din institutiile publice de aparare, ordine publica si securitate nationala ale statului si constituie sistemul administratiei penitenciare, denumit in continuare politia penitenciara.
(2) Administratia Nationala a Penitenciarelor este institutie publica de interes national, cu personalitate juridica si sediul in municipiul Bucuresti.
(3) Organizarea, functionarea si atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Articolul 3
(1) Statutul special al politistului de penitenciare este conferit de natura atributiilor de serviciu care implica indatoriri si riscuri deosebite.
(2) In exercitarea atributiilor sale de serviciu, politistul de penitenciare este investit cu exercitiul autoritatii publice, in limitele competentelor stabilite prin lege. In executarea misiunilor de paza, escortare, supraveghere si interventie, precum si in alte situatii temeinic justificate, politistul de penitenciare poate folosi, in conditiile legii, tehnica, mijloacele si armamentul din dotare.
(3) Autoritatea functiei nu poate fi exercitata in interes personal.

Articolul 4
(1) Activitatea profesionala a personalului din sistemul administratiei penitenciare se desfasoara in interesul comunitatii, prin punerea in aplicare a legislatiei privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, in limitele competentelor stabilite prin lege.
(2) Personalul din sistemul administratiei penitenciare este obligat sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului, Constitutia si legile tarii, prevederile reglementarilor interne si sa indeplineasca ordinele si dispozitiile legale ale sefilor ierarhici privind activitatea sa profesionala.
(3) Politistul de penitenciare are dreptul sa refuze, in scris si motivat, indeplinirea dispozitiilor primite de la superiorul ierarhic, daca le considera ilegale. Daca cel care a emis dispozitia o formuleaza in scris si motivat, politistul de penitenciare este obligat sa o execute, cu exceptia cazului in care aceasta este vadit ilegala. Politistul de penitenciare este obligat sa aduca la cunostinta superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispozitia aceste situatii.

Articolul 5
Exercitarea functiei publice din sistemul administratiei penitenciare se conduce dupa urmatoarele principii:
a) supunerea deplina fata de lege;
b) respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, in conditiile prevazute de lege;
c) egalitatea sanselor, pe baza meritelor si capacitatii profesionale;
d) responsabilitate si impartialitate;
e) eficacitatea si indeplinirea atributiilor in interes public;
f) eficienta in utilizarea resurselor;
g) ierarhia organizatorica si functionala.

Articolul 6
(1) Valorile etice in sistemul administratiei penitenciare sunt: integritatea, obiectivitatea, transparenta, receptivitatea si responsabilitatea profesionala.
(2) Personalul din sistemul administratiei penitenciare va promova si va respecta principiile si valorile etice ale serviciului public in activitatea profesionala si in relatiile cu cetatenii, precum si masurile legale referitoare la transparenta decizionala, conflictul de interese si incompatibilitati.

CAPITOLUL II
Clasificarea functiilor politistilor de penitenciare. Categorii de functii si grade profesionale

Articolul 7
Politistii de penitenciare sunt debutanti sau definitivi.

Articolul 8
Politistii de penitenciare debutanti sunt persoanele care ocupa, in urma concursului sau examenului, o functie publica in sistemul administratiei penitenciare, pana la definitivare.

Articolul 9
(1) Politistii de penitenciare se impart in doua categorii, in raport cu nivelul minim al studiilor necesare, dupa cum urmeaza:
a) categoria ofiterilor - cuprinde politistii de penitenciare cu studii superioare, absolvite cu diploma de licenta emisa de institutii acreditate, potrivit legii;
b) categoria agentilor - cuprinde politistii de penitenciare cu studii liceale absolvite cu diploma de bacalaureat.
(2) Categoriile de politisti de penitenciare se impart pe grade profesionale, dupa cum urmeaza:
A. Categoria ofiterilor de politie penitenciara:
a) chestor sef de politie penitenciara;
b) chestor sef adjunct de politie penitenciara;
c) chestor principal de politie penitenciara;
d) chestor de politie penitenciara;
e) comisar sef de politie penitenciara;
f) comisar de politie penitenciara;
g) subcomisar de politie penitenciara;
h) inspector principal de politie penitenciara;
i) inspector de politie penitenciara;
j) subinspector de politie penitenciara.
B. Categoria agentilor de politie penitenciara:
a) agent sef principal de politie penitenciara;
b) agent sef de politie penitenciara;
c) agent sef adjunct de politie penitenciara;
d) agent principal de politie penitenciara;
e) agent de politie penitenciara.

Articolul 10
(1) Functiile politistilor de penitenciare sunt de conducere si de executie.
(2) Functiile politistilor de penitenciare se stabilesc prin hotarare a Guvernului si se diferentiaza in cadrul aceleiasi categorii prin grad profesional si coeficient de ierarhizare.

CAPITOLUL III
Cariera politistilor de penitenciare

SECTIUNEA 1
Selectia politistilor de penitenciare

Articolul 11
Pot dobandi calitatea de politist de penitenciare persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) au cetatenia romana si domiciliul in Romania;
b) cunosc limba romana;
c) indeplinesc conditiile de studii si vechime prevazute de lege;
d) au 18 ani impliniti, capacitate deplina de exercitiu si sunt apte din punct de vedere medical si psihologic pentru indeplinirea functiei;
e) nu au antecedente penale sau nu sunt in curs de urmarire penala ori de judecata pentru savarsirea de infractiuni;
f) indeplinesc conditiile specifice postului;
g) nu le-au incetat raporturile de serviciu dintr-o functie publica, din motive disciplinare, in ultimii 5 ani;
h) au un comportament corespunzator principiilor care guverneaza profesia de politist de penitenciare. Procedura de desfasurare a verificarilor specifice si criteriile de apreciere a comportamentului se aproba prin ordin al ministrului justitiei;
i) nu au fost agenti sau colaboratori ai organelor de securitate si nici ai vreunui serviciu de informatii;
j) obtin autorizatie, pentru functiile care implica lucrul cu informatii clasificate, dupa promovarea concursului.

Articolul 12
Administratia Nationala a Penitenciarelor, in procesul de selectie a politistilor de penitenciare, garanteaza aplicarea principiilor de egalitate, merit, capacitate profesionala si de transparenta.

Articolul 13
(1) Incadrarea reprezinta numirea ca politist de penitenciare si se poate face prin urmatoarele modalitati:
a) repartizarea cu prioritate pe locurile anume rezervate in acest scop a absolventilor institutiilor de invatamant care pregatesc personal pentru politia penitenciara - ofiteri si agenti;
b) concurs, din sursa externa;
c) transferul cadrelor militare si politistilor din cadrul altor institutii publice de aparare, ordine publica si securitate nationala ale statului.
(2) Absolventii institutiilor de invatamant superior pentru pregatirea politistilor de penitenciare - curs de zi, cu diploma de licenta, sunt incadrati ca politisti de penitenciare definitivi, fara concurs, in functii publice de executie si li se acorda gradul de subinspector de politie penitenciara.
(3) Absolventii institutiilor de invatamant superior pentru pregatirea politistilor de penitenciare - curs de zi, cu durata studiilor mai mare de 4 ani, care au primit pe perioada studiilor un grad profesional sau militar de ofiter, sunt incadrati la absolvire politisti de penitenciare definitivi, fara concurs, in functii publice de executie, li se acorda gradul de subinspector de politie penitenciara si li se ia in calcul, la stabilirea stagiului minim in grad, perioada scursa de la ultima avansare.
(4) Candidatii declarati "Admis" in cadrul institutiilor de invatamant superior pentru pregatirea politistilor de penitenciare semneaza un angajament prin care se obliga sa lucreze cel putin 9 ani in politia penitenciara, dupa absolvirea studiilor.
(5) Absolventii institutiilor de invatamant pentru pregatirea agentilor de politie penitenciara, cu durata de cel putin un an scolar, sunt incadrati ca politisti de penitenciare definitivi, fara concurs si li se acorda gradul de agent de politie penitenciara.
(6) Candidatii declarati "Admis" la institutiile de invatamant pentru pregatirea agentilor de politie penitenciara semneaza un angajament scris prin care se obliga sa lucreze cel putin 5 ani in politia penitenciara, dupa absolvirea studiilor.
(7) Persoanele prevazute la alin. (4) si (6) care nu respecta angajamentul sunt obligate sa restituie cheltuielile de scolarizare, proportional cu perioada ramasa pana la implinirea termenului, cu exceptia cazului in care nerespectarea angajamentului se datoreaza unor motive neimputabile ori in cazul transferului sau incadrarii la alte institutii publice de aparare, ordine publica si securitate nationala ale statului. Obligatia recuperarii cheltuielilor de scolarizare revine unitatii la care cel in cauza era incadrat la data incetarii raporturilor de serviciu.
(8) Persoanele care detin grade militare sau profesionale, in activitate sau in rezerva, superioare celor acordate la absolvire nu pot candida pentru admiterea in institutiile de invatamant pentru pregatirea politistilor de penitenciare.

Articolul 14
(1) Incadrarea ca politist de penitenciare prin modalitatea prevazuta la art. 13 alin. (1) lit. c) se aproba la cerere, potrivit competentelor de gestiune a resurselor umane prevazute la art. 20, in raport cu functia pe care se solicita transferul, cu respectarea conditiilor obligatorii cumulative pentru numirea in acea functie, precum si a urmatoarelor conditii:
a) atributiile de serviciu ale functiei pe care se solicita transferul sa fie similare cu cele ale functiei anterioare sau, dupa caz, sa corespunda specialitatii studiilor;
b) transferul sa se faca pe functii din aceeasi categorie si de acelasi fel, respectiv functii de executie sau, dupa caz, functii de conducere; in cazul persoanelor care ocupa functii de conducere, transferul se poate face pe functii de conducere de nivel minim, conform domeniului de activitate, sau pe functii de executie;
c) persoana care solicita transferul sa sustina si sa promoveze o evaluare a cunostintelor profesionale;
d) sa existe acordul institutiei de unde se transfera si al celei unde se transfera.
(2) In situatia in care mai multe persoane indeplinesc conditiile pentru transferul pe aceeasi functie, efectuarea transferului se face in functie de rezultatul evaluarii cunostintelor profesionale prevazute la alin. (1) lit. c).
(3) Procedura efectuarii transferului, documentele necesare, modul de desfasurare a evaluarii si de incadrare a personalului se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

Articolul 15
Organizarea si desfasurarea concursului prevazut la art. 13 alin. (1) lit. b) se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei; la concurs poate participa, in calitate de observator, cate un reprezentant al organizatiilor sindicale ale politistilor de penitenciare, reprezentative la nivelul sistemului penitenciar. Perioada in care politistul de penitenciare participa la concurs, in calitate de observator desemnat de organizatia sindicala, este asimilata timpului efectiv lucrat si se ponteaza in mod corespunzator, in limita duratei normale a timpului de munca. Pe aceasta perioada nu se acorda drepturi de cazare, diurna sau transport.

SECTIUNEA a 2-a
Numirea politistilor de penitenciare

Articolul 16
(1) Numirea in functii publice de executie a candidatilor admisi la concursul din sursa externa se face ca politisti de penitenciare debutanti, cu o perioada de stagiu, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (5) si (6). In situatia ofiterilor si agentilor admisi la concurs in functii publice de executie din sectorul siguranta detinerii si aplicarea regimurilor, acestia vor fi incadrati ca debutanti, cu exceptia persoanelor prevazute la alin. (6).
(2) Perioada de stagiu este de 12 luni pentru ofiteri, din care minimum 3 luni sunt destinate cursurilor de initiere.
(3) Perioada de stagiu este de 6 luni pentru agenti, din care minimum 3 luni sunt destinate cursurilor de initiere.
(4) Perioada de stagiu constituie vechime in munca, in serviciu si in specialitate.
(5) Candidatii admisi la concurs, care au cel putin 3 ani vechime efectiva intr-un post cu acelasi nivel de studii si aceeasi specialitate cu a postului scos la concurs, sunt incadrati ca politisti de penitenciare definitivi, in conditiile prevazute de prezenta lege.
(6) Candidatii admisi la concurs, care au cel putin 3 ani vechime efectiva ca militar activ si/sau functionar public cu statut special in institutii de aparare, ordine publica si securitate nationala, sunt incadrati ca politisti de penitenciare definitivi, in conditiile prevazute de prezenta lege.
(7) Candidatilor admisi la concurs si incadrati ca politisti de penitenciare li se acorda grade profesionale, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justitiei.
(8) Ofiterii in activitate sau in rezerva nu pot fi incadrati in politia penitenciara in functii vacante prevazute cu grade profesionale de agent de politie penitenciara - agent sef principal de politie penitenciara.

Articolul 17
(1) Politistii de penitenciare debutanti au obligatia sa urmeze, in perioada de stagiu, un curs de pregatire si specializare organizat de Administratia Nationala a Penitenciarelor, denumit curs de initiere.
(2) Politistii de penitenciare definitivi au obligatia sa urmeze un curs de perfectionare corespunzator postului in care au fost numiti, cu exceptia celor incadrati potrivit prevederilor art. 13 alin. (2), (3) si (5).

Articolul 18
(1) Dupa efectuarea perioadei de stagiu, activitatea politistului de penitenciare debutant este evaluata de seful ierarhic, care propune sau nu definitivarea in functie.
(2) Pe baza propunerilor de definitivare in functie formulate de sefii ierarhici, numirea politistului de penitenciare debutant ca politist de penitenciare definitiv din politia penitenciara se face potrivit competentelor de gestiune a resurselor umane.
(3) Politistul de penitenciare debutant nemultumit de evaluarea prevazuta la alin. (1) poate solicita reevaluarea de catre o comisie formata din 3 politisti de penitenciare din cadrul unitatii, care au o vechime in serviciu de cel putin 10 ani. Comisia este numita de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(4) Politistul de penitenciare debutant care nu absolva cursul de pregatire si specializare prevazut la art. 17 alin. (1) sau, in urma evaluarii prevazute la alin. (1) sau (3), primeste calificativul "nesatisfacator" este declarat necorespunzator din punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu inceteaza.

Articolul 19
(1) Personalul din sistemul administratiei penitenciare, numit politist de penitenciare definitiv, depune juramantul de credinta in fata directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, a directorilor unitatilor din subordinea acesteia, in prezenta a 2 martori, dintre care unul este conducatorul compartimentului in care a fost numit politistul de penitenciare definitiv, iar celalalt, un alt politist de penitenciare definitiv.
(2) Juramantul de credinta are urmatorul continut: "Jur sa respect Constitutia, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sa aplic in mod corect si fara partinire legile tarii, sa indeplinesc constiincios indatoririle ce imi revin in functia publica in care am fost numit, sa pastrez secretul profesional si sa respect normele de conduita profesionala si civica." Refuzul depunerii juramantului se consemneaza in scris si atrage revocarea actului de numire in functie.
(3) Juramantul, semnat de politistul de penitenciare definitiv, de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, de directorul unitatii din subordinea acesteia, se depune la dosarul profesional al politistului de penitenciare.
(4) Politistul de penitenciare definitiv din cadrul Ministerului Justitiei depune juramantul de credinta in fata ministrului justitiei sau a unui reprezentant al Ministerului Justitiei imputernicit prin ordin al ministrului justitiei.

Articolul 20
Numirea in functie si incetarea raporturilor de serviciu, precum si celelalte modificari ale raporturilor de serviciu pentru functiile din sistemul administratiei penitenciare, denumite competente de gestiune a resurselor umane, se dispun dupa cum urmeaza:
a) pentru functiile de director general, director general adjunct, director in sistemul administratiei penitenciare si director de directie din Administratia Nationala a Penitenciarelor, prin ordin al ministrului justitiei;
b) pentru directorii adjuncti din unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor, precum si pentru celelalte functii de conducere si de executie din aparatul central al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, prin decizie a directorului general;
c) pentru functiile de conducere din unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor, altele decat cele prevazute la lit. a) si b), precum si pentru functiile de executie din aceste unitati, prin decizie a directorului unitatii.

Articolul 21
(1) Ofiterii de politie penitenciara se numesc in functiile prevazute in statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult doua grade fata de cele pe care le au.
(2) Prin exceptie, in situatii temeinic justificate, numirea ofiterilor de politie penitenciara in functii prevazute in statele de organizare cu mai mult de doua grade profesionale fata de cele pe care acestia le au se poate face cu aprobarea ministrului justitiei, pentru personalul aflat in competenta sa, respectiv a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, pentru ceilalti ofiteri.

SECTIUNEA a 3-a
Organizarea si desfasurarea perioadei de stagiu, a cursurilor de pregatire si specializare si evaluarea debutantilor
A§ 1.
Dispozitii generale

Articolul 22
(1) Perioada de stagiu are ca obiectiv insusirea specificului activitatii sistemului penitenciar, formarea si evaluarea abilitatilor profesionale ale politistilor de penitenciare debutanti in scopul indeplinirii atributiilor si responsabilitatilor functiei.
(2) Parcurgerea perioadei de stagiu pentru politistii de penitenciare debutanti este obligatorie.

Articolul 23
Stagiul politistilor de penitenciare debutanti se desfasoara in 3 etape, astfel:
a) debutul in cariera;
b) cursul de initiere;
c) formarea deprinderilor practice.

Articolul 24
(1) Perioada de stagiu se desfasoara pe baza unui program aprobat de directorul unitatii in care este incadrat politistul de penitenciare debutant, la propunerea sefului ierarhic al acestuia, a indrumatorului si a ofiterului responsabil cu formarea profesionala din unitate.
(2) Prin programul de desfasurare a perioadei de stagiu se stabilesc urmatoarele:
a) planificarea activitatilor ce urmeaza sa fie desfasurate, in functie de nivelul cunostintelor teoretice si al deprinderilor practice dobandite anterior;
b) cursul de initiere la care trebuie sa participe politistul de penitenciare debutant;
c) alocarea a minimum 30 de ore lunar, din timpul normal de lucru, studiului individual.
(3) Politistul de penitenciare debutant isi desfasoara activitatea conform programului de lucru al compartimentului din care face parte.
(4) Politistului de penitenciare debutant i se asigura dreptul de a asista la indeplinirea atributiilor de serviciu de catre politistii de penitenciare definitivi din cadrul altor compartimente.
(5) Activitatea prevazuta la alin. (4) se desfasoara sub coordonarea unui politist de penitenciare definitiv desemnat de conducatorul compartimentului respectiv.

Articolul 25
(1) Politistul de penitenciare debutant are urmatoarele drepturi specifice:
a) sa fie indrumat in indeplinirea atributiilor de serviciu pe parcursul perioadei de stagiu;
b) sa indeplineasca atributii de serviciu al caror nivel de dificultate si complexitate sa corespunda nivelului de pregatire dobandit pe parcursul perioadei de stagiu;
c) sa i se asigure timpul necesar pregatirii individuale, in scopul dobandirii cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice necesare exercitarii functiei;
d) sa participe la activitati profesionale, in vederea desavarsirii formarii profesionale initiale;
e) sa i se asigure accesul la sursele de informare necesare specializarii sale.
(2) Politistul de penitenciare debutant are urmatoarele obligatii specifice:
a) sa isi perfectioneze pregatirea profesionala teoretica si sa isi formeze deprinderile practice necesare exercitarii functiei incredintate;
b) sa consulte indrumatorul pentru realizarea lucrarilor repartizate de conducatorul compartimentului;
c) sa participe la formele de pregatire profesionala organizate pentru politistii de penitenciare debutanti;
d) sa isi tina evidenta activitatilor desfasurate in cadrul programelor de formare stabilite, intr-un caiet de stagiu.

Articolul 26
(1) Pe parcursul perioadei de stagiu activitatea politistului de penitenciare debutant se desfasoara sub indrumarea unui politist de penitenciare definitiv, de regula din cadrul aceluiasi compartiment, denumit in continuare indrumator.
(2) Indrumatorul este numit de directorul unitatii, la propunerea conducatorului compartimentului in care isi desfasoara activitatea politistul de penitenciare debutant.
(3) In situatia in care, in unitatea in care a fost incadrat politistul de penitenciare debutant, nu exista niciun politist de penitenciare definitiv care sa isi desfasoare activitatea in domeniul de activitate al politistului de penitenciare debutant, la solicitarea directorului unitatii, Administratia Nationala a Penitenciarelor va proceda la desemnarea unui indrumator dintr-o alta unitate.
(4) Indeplinirea atributiilor de indrumator este o indatorire de serviciu si se trece in fisa postului.
(5) Un indrumator poate coordona activitatea mai multor politisti de penitenciare debutanti, fara ca numarul acestora sa fie mai mare de 5.

Articolul 27
(1) Indrumatorul este desemnat de catre directorul unitatii dintre politistii de penitenciare definitivi care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) au grad profesional mai mare decat politistul de penitenciare debutant;
b) au fost apreciati cu calificativul de cel putin "foarte bun" in ultimii 2 ani.
(2) Nu poate avea calitatea de indrumator politistul de penitenciare care:
a) se afla sub efectul unei sanctiuni disciplinare;
b) este sot, sotie ori ruda sau afin pana la gradul al IV-lea inclusiv cu politistul de penitenciare debutant;
c) este director sau director adjunct al unitatii.
(3) Daca indrumatorul devine incompatibil cu aceasta calitate in timpul coordonarii stagiului de practica al politistului de penitenciare debutant, directorul unitatii va stabili, la propunerea conducatorului compartimentului in care isi desfasoara activitatea acesta, un alt politist de penitenciare care sa preia aceste atributii.

Articolul 28
Ofiterul responsabil cu formarea profesionala din unitate instruieste indrumatorul desemnat privind atributiile, metodele si mijloacele utilizate in transmiterea informatiilor.

Articolul 29
Indrumatorul are urmatoarele atributii:
a) indruma, monitorizeaza si verifica politistul de penitenciare debutant in indeplinirea atributiilor si misiunilor primite;
b) instruieste politistul de penitenciare debutant cu privire la modul de desfasurare a activitatilor de serviciu si desfasoara activitati de serviciu cu rol demonstrativ;
c) monitorizeaza activitatea profesionala si conduita politistului de penitenciare debutant indrumat si ia masuri de imbunatatire a pregatirii acestuia;
d) intocmeste, impreuna cu seful compartimentului in care isi desfasoara activitatea politistul de penitenciare debutant, planul lunar al pregatirii profesionale pe care o efectueaza acesta;
e) urmareste respectarea planului de pregatire lunar de catre politistul de penitenciare debutant;
f) intocmeste referatul cu privire la activitatea de integrare socioprofesionala a politistului de penitenciare debutant, conform modelului prevazut in anexa nr. 1.
A§ 2.
Debutul in cariera

Articolul 30
(1) Debutul in cariera are durata de doua saptamani si este destinat familiarizarii politistului de penitenciare debutant cu aspectele profesionale ale functiei pe care a ocupat-o prin concurs sau examen.
(2) Pe perioada debutului in cariera, politistului de penitenciare debutant nu i se va incredinta nicio responsabilitate, iar activitatea sa este coordonata de catre indrumator.
(3) Pentru fiecare categorie de politisti de penitenciare debutanti se intocmeste de catre ofiterul responsabil cu formarea profesionala din unitate un program de pregatire pentru debutul in cariera, care cuprinde teme specifice tuturor domeniilor de activitate din penitenciar.
(4) Dupa finalizarea perioadei prevazute la alin. (1) si pana la inceperea cursului de initiere, politistul de penitenciare debutant isi va desfasura activitatea in cadrul compartimentului in care este incadrat, cu indeplinirea indatoririlor prevazute in fisa postului. Documentele intocmite de catre debutant vor fi avizate de catre indrumator.
A§ 3.
Cursul de initiere

Articolul 31
(1) Cursul de initiere a politistilor de penitenciare debutanti se organizeaza in centrele de formare profesionala din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, sub coordonarea Scolii Nationale de Pregatire a Agentilor de Penitenciare Targu Ocna.
(2) In situatia in care intr-una sau mai multe unitati se incadreaza mai mult de 15 politisti de penitenciare debutanti din acelasi domeniu de activitate sau in raport cu numarul locurilor de cazare disponibile in centrul de formare profesionala unde se organizeaza cursul, cursul de initiere se poate organiza si in alte unitati decat cele prevazute la alin. (1).
(3) Perioada de desfasurare a cursului si locul de organizare, precum si planul de invatamant care cuprinde graficul desfasurarii cursului, baza de calcul al timpului de invatamant, repartitia timpului pe categorii de pregatire si module de invatamant, precum si date privind desfasurarea examenului de absolvire se stabilesc prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(4) Cursul de initiere se finalizeaza cu sustinerea de catre politistii de penitenciare debutanti a unui examen de absolvire, in perioada stabilita in planul de invatamant al cursului.
(5) Examenul de absolvire se desfasoara in unitati nominalizate prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Articolul 32
(1) Cursurile de initiere a politistilor de penitenciare debutanti constau in cursuri de pregatire teoretica si practica a caror durata este stabilita prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) Planul de invatamant al cursului de initiere este intocmit pentru fiecare serie de politisti de penitenciare debutanti de catre Scoala Nationala de Pregatire a Agentilor de Penitenciare Targu Ocna si este aprobat de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Articolul 33
(1) Examenul de absolvire a cursului de initiere se sustine din urmatoarele domenii:
a) pregatire de specialitate, potrivit specificului domeniului de activitate al politistului de penitenciare debutant;
b) pregatire juridica;
c) management penitenciar, numai pentru ofiterii debutanti.
(2) La absolvirea cursului de initiere, Scoala Nationala de Pregatire a Agentilor de Penitenciare Targu Ocna elibereaza un certificat de absolvire.
(3) Definitivarea in functie a politistului de penitenciare debutant este conditionata de promovarea examenului de absolvire a cursului de initiere.
(4) Politistul de penitenciare debutant care nu a promovat examenul de absolvire a cursului de initiere se poate prezenta inca o data pentru sustinerea acestuia. In cazul in care politistul de penitenciare debutant nu se prezinta, in mod nejustificat, la examen sau nu promoveaza examenul in sesiunea de reexaminare, el este declarat necorespunzator din punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu al acestuia inceteaza.
A§ 4.
Examenul de absolvire a cursului de initiere

Articolul 34
(1) Examenul de absolvire a cursurilor de initiere consta in:
a) sustinerea unei probe scrise sau on-line, dupa caz;
b) sustinerea unei probe orale sau practice, dupa caz.
(2) Pentru ofiterii debutanti, in cadrul probelor prevazute la alin. (1) sunt incluse si subiecte din domeniul managementului penitenciar.
(3) Proba on-line prevazuta la alin. (1) lit. a) consta in rezolvarea de catre cursanti a unui test pe platforme on-line.
(4) Disciplinele din care se intocmesc subiecte pentru sustinerea probelor prevazute la alin. (1) se stabilesc prin planul de invatamant prevazut la art. 32 alin. (2).
(5) Tipurile de probe care sunt sustinute de catre cursanti in cadrul fiecarui examen de absolvire, precum si graficul de desfasurare a examenului se stabilesc prin decizie emisa de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(6) Pentru organizarea si desfasurarea examenului de absolvire, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, emisa cu cel putin 15 zile inainte de inceperea examenului de absolvire, se numesc urmatoarele comisii:
a) comisia centrala de absolvire;
b) comisia de examinare pentru verificarea competentelor profesionale, denumita comisia de examinare, pentru fiecare centru de examen si, dupa caz, pentru fiecare domeniu de activitate al cursantilor;
c) comisia pentru solutionarea contestatiilor, pentru fiecare centru de examen si, dupa caz, pentru fiecare domeniu de activitate al cursantilor.
(7) Comisia centrala de absolvire este compusa dintr-un numar de 5 membri, iar celelalte comisii sunt compuse dintr-un numar de 3 membri, unul dintre membrii acestor comisii fiind desemnat presedinte al comisiei. In cazul comisiilor prevazute la alin. (6) lit. b) si c), membrii acesteia trebuie sa fie specialisti din domeniul de activitate al cursantilor. Membrii comisiilor trebuie sa aiba calitatea de politist de penitenciare.
(8) Procedura de organizare si desfasurare a sesiunii de reexaminare este aceeasi cu cea prevazuta pentru examenul de absolvire.
(9) Fraudarea sau tentativa de fraudare a examenului de absolvire atrage excluderea celui in cauza din examen, fara posibilitatea de reexaminare. Se considera frauda sau tentativa de frauda incercarea de a folosi sau folosirea surselor de informare sau comunicare, copierea si comunicarea intre cursanti.

Articolul 35
(1) In comisiile de examen nu se numesc persoane care au sotul sau sotia, rude ori afini pana la gradul IV inclusiv in randul cursantilor.
(2) Fiecare persoana desemnata in comisii semneaza o declaratie pe propria raspundere, in care precizeaza ca nu se afla in vreuna dintre situatiile de incompatibilitate prevazute la alin. (1) si ca va respecta confidentialitatea tuturor activitatilor desfasurate in cadrul comisiilor.
(3) O persoana poate detine calitatea de membru intr-o singura comisie.

Articolul 36
(1) Comisia centrala de absolvire coordoneaza desfasurarea examenului de absolvire, asigurand aplicarea dispozitiilor legale privind organizarea si desfasurarea acestuia. Presedintele comisiei centrale de absolvire propune directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in cazuri justificate, operarea unor schimbari in componenta comisiilor.
(2) Comisiile de examinare asigura:
a) elaborarea subiectelor si baremelor de corectare si notare pentru proba scrisa;
b) elaborarea subiectelor pentru proba orala sau practica, dupa caz;
c) corectarea si notarea lucrarilor scrise, conform baremelor;
d) notarea raspunsurilor date de cursanti la proba orala, precum si a prestatiilor acestora la proba practica, dupa caz, in baza unui punctaj de evaluare elaborat de comisie.
(3) Comisiile de solutionare a contestatiilor asigura solutionarea contestatiilor formulate de cursanti cu privire la rezultatele obtinute la probele examenului de absolvire a cursului de initiere.

Articolul 37
(1) Subiectele pentru proba scrisa sau proba on- line, indiferent de structura subiectelor si modalitatea de desfasurare a probei, sunt intocmite in concordanta cu tematica pentru examenul de absolvire, fiind astfel formulate incat sa permita verificarea cunostintelor si competentelor cursantilor.
(2) Timpul destinat sustinerii de catre cursanti a probei scrise sau a probei on-line este de cel mult 3 ore si jumatate si este stabilit de catre presedintele comisiei centrale de absolvire in functie de complexitatea subiectelor, precum si de modalitatea de organizare si desfasurare a probei.
(3) Din momentul primirii subiectelor, cursantii mai pot parasi sala doar in cazuri exceptionale, insotiti de unul dintre supraveghetori, pana la inapoierea in sala.
(4) Cursantii care nu se afla in sala in momentul primirii subiectelor din motive imputabile lor pierd dreptul de a sustine proba aflata in desfasurare.

Articolul 38
(1) Pentru sustinerea probei scrise, membrii comisiei de examinare stabilesc doua variante de subiecte. Fiecare varianta, semnata de membrii comisiei, se introduce intr-un plic care se sigileaza. Baremul de corectare si notare final se afiseaza la sediul centrului de examen, dupa expirarea timpului stabilit pentru desfasurarea probei.
(2) Cursantii ocupa locurile in sala in ordinea inscrisa in tabel numai dupa ce le-a fost stabilita identitatea si au lasat, in afara salilor de examen, toate materialele sau obiectele pe care le au asupra lor: carti, caiete, notite, serviete, telefoane mobile si orice aparatura electronica. La sustinerea probei scrise este interzisa utilizarea de catre cursanti a oricaror materiale care pot constitui surse de informare.
(3) Pentru redactarea lucrarilor de catre cursanti se utilizeaza foi tipizate si stampilate, cu colt negru pentru secretizare. La redactarea lucrarilor cursantii folosesc numai cerneala sau pasta de culoare albastra. Se interzice inscrierea oricarui semn distinctiv care ar permite identificarea lucrarii, sub sanctiunea anularii acesteia.
(4) Responsabilul de sala distribuie cursantilor ciorne stampilate, precum si, suplimentar, foi stampilate.
(5) In cazul in care unii cursanti doresc sa isi transcrie lucrarea, vor primi alte foi tipizate. Transcrierea nu trebuie sa depaseasca ora-limita stabilita. Foile tipizate de pe care s-a facut transcrierea se anuleaza, sub semnatura responsabilului de sala, imediat ce a fost distribuita si secretizata o noua foaie tipizata.
(6) Corectarea si notarea lucrarilor scrise se realizeaza de catre comisia de examinare, in perioada stabilita in graficul de desfasurare a examenului de absolvire.
(7) Lucrarile scrise se corecteaza si se noteaza de fiecare membru al comisiei de examinare, individual, inclusiv de catre presedintele comisiei, cu note de la 1 la 10, respectandu-se baremele de corectare si notare. Presedintele comisiei calculeaza nota finala, reprezentand media aritmetica a notelor acordate de fiecare corector, cu doua zecimale, fara rotunjire.
(8) In cazul in care presedintele comisiei constata la una dintre lucrari o diferenta egala sau mai mare de un punct intre notele acordate de membrii comisiei, acesta recorecteaza lucrarea in prezenta acestora si stabileste nota finala a lucrarii.

Articolul 39
(1) Pentru desfasurarea probei on-line, spatiul destinat desfasurarii acesteia va fi amenajat astfel incat fiecare cursant sa sustina proba individual si in conditii de confidentialitate. Specialistul informatician din unitatea organizatoare, impreuna cu presedintele comisiei de examinare, are obligatia de a verifica spatiul amenajat si statiile de lucru cu privire la starea de functionare si asigurarea corectitudinii probei.
(2) Subiectele si baremele de corectare si notare pentru proba on-line sunt elaborate de specialistii din sistemul penitenciar si gestionate de compartimentul de resurse umane din Administratia Nationala a Penitenciarelor.
(3) Numarul minim de intrebari care se regaseste in baza de date este de 300, cate 100 pentru fiecare dintre domeniile prevazute la art. 33 alin. (1). Fiecare intrebare va avea 3 raspunsuri, dintre care numai unul corect.
(4) Chestionarele vor fi selectate automat de platforma on-line si vor contine cate 30 de intrebari pentru fiecare dintre domeniile prevazute la art. 33 alin. (1) lit. a) si b) si 10 intrebari pentru domeniul prevazut la art. 33 alin. (1) lit. c).
(5) Inaintea inceperii probei on-line, cursantii vor fi instruiti cu privire la procedurile de urmat in vederea completarii si inregistrarii rezultatelor, nerealizarea acestei proceduri atragand dupa sine nevalidarea probei on-line.
(6) La ora stabilita in graficul de desfasurare a examenului de absolvire, subiectele devin vizibile cursantilor pe platforma on- line, numarul de intrebari fiind cel stabilit de comisia centrala de absolvire.
(7) In timpul alocat cursantii rezolva testele-grila on-line, conform instructiunilor primite.
(8) Notarea se realizeaza automat de catre platforma on-line.
(9) Fiecare cursant va imprima testul-grila rezolvat in sala de examen, care include numele si prenumele cursantului si nota obtinuta. Acestea sunt primite de catre responsabilul de sala, pe baza de proces-verbal, si predate, ulterior, presedintelui comisiei de examinare.
(10) Rapoartele notelor obtinute la proba on-line vor fi transmise de catre specialistul informatician, in prezenta tuturor membrilor comisiei de examinare, presedintelui comisiei centrale.

Articolul 40
(1) In cazul in care, din motive tehnice, proba on- line nu poate fi sustinuta sau este intrerupta, aceasta se va sustine sau, dupa caz, va fi reluata imediat dupa remedierea problemelor care au determinat intreruperea ei.
(2) In cazul in care, din motive tehnice, proba on-line nu se poate desfasura in maximum 2 ore de la ora stabilita in graficul de desfasurare a examenului de absolvire, respectiv nu se poate relua in maximum 2 ore, aceasta se amana de catre presedintele comisiei centrale de absolvire pentru ziua urmatoare.

Articolul 41
(1) Procesele-verbale cu rezultatele probei scrise sau ale probei on-line se afiseaza la sediul centrului de examen si al unitatilor in care sunt incadrati cursantii, la data si potrivit celor stabilite in graficul de desfasurare a examenului de absolvire a cursului.
(2) Cursantii nemultumiti de nota obtinuta la proba scrisa sau la proba on-line pot formula contestatie, solicitand recorectarea lucrarilor.
(3) Contestatiile sunt depuse personal sau transmise prin fax de catre cursanti la biroul resurse umane al unitatii unde s-a sustinut examenul, in termen de cel mult 48 de ore de la afisarea rezultatelor probelor.
(4) Birourile resurse umane transmit contestatiile inregistrate, cu rezolutia directorului unitatii, catre presedintele comisiei de solutionare a contestatiilor.
(5) Contestatiile depuse in afara termenului prevazut la alin. (3) se resping.

Articolul 42
(1) In cazul inregistrarii unei contestatii, lucrarea respectiva se recorecteaza de catre comisia pentru solutionarea contestatiilor.
(2) In vederea recorectarii, presedintele comisiei de examinare resigileaza lucrarile prin lipirea coltului drept, acopera cu etichete notele acordate initial si numerele de ordine si renumeroteaza lucrarile in prezenta membrilor comisiei de examinare.
(3) Presedintele comisiei de examinare preda lucrarile sigilate, pe baza de proces-verbal, presedintelui comisiei pentru solutionarea contestatiilor.
(4) Lucrarile se corecteaza si se noteaza de membrii comisiei pentru solutionarea contestatiilor, cu respectarea procedurii si a baremului de corectare si notare folosit la proba contestata.
(5) In cazul in care presedintele comisiei pentru solutionarea contestatiilor constata diferente de un punct sau mai mari intre notele acordate de membrii comisiei, recorecteaza lucrarea in prezenta acestora, stabileste nota finala a lucrarii si o inscrie distinct in borderoul centralizator.

Articolul 43
(1) Proba orala sau practica se desfasoara in perioada stabilita in graficul de desfasurare a examenului de absolvire.
(2) Subiectele pentru proba orala sau practica se stabilesc de catre comisia de examinare in baza temelor incluse in planul de invatamant, precum si a recomandarilor primite de la directiile de specialitate din Administratia Nationala a Penitenciarelor, dupa caz.
(3) In cazul politistilor de penitenciare debutanti care vor desfasura activitati de aplicare a regimului penitenciar si sigurantei detinerii, proba practica va consta in parcurgerea unui circuit practic de verificare a cunostintelor. Circuitul practic de verificare a cunostintelor reprezinta un itinerar in cadrul caruia se regasesc mai multe sarcini de aplicare a regimului penitenciar si sigurantei detinerii care trebuie executate de catre fiecare cursant, acestea fiind corelate cu atributiile incluse in fisa postului si in concordanta cu planul tematic. Parcurgerea unui circuit practic de verificare a cunostintelor se va realiza in minimum 10 minute.
(4) Verificarea cunostintelor la proba orala sau practica se desfasoara cu bilete de examen, elaborate de comisiile de examinare. Fiecare bilet are acelasi numar de subiecte, cu grad de dificultate apropiat si care permite tratarea lor integrala in maximum 30 de minute. Numarul de bilete de examen este cu cel putin 20% mai mare decat numarul cursantilor care sustin proba orala sau practica in aceeasi zi, la o comisie de examinare.
(5) Dupa ce i s-a verificat identitatea, presedintele comisiei de examinare solicita cursantului sa aleaga unul dintre bilete. In situatia in care cursantul constata ca nu poate sa rezolve subiectele de pe biletul ales, poate sa solicite al doilea bilet, caz in care membrii comisiei de examinare scad un punct din nota acordata pentru raspunsul prezentat. Fiecarui cursant i se acorda 5 minute pentru pregatirea raspunsurilor la subiectele de pe biletele de examen.
(6) Cursantii prezinta raspunsurile la subiectele de pe biletele de examen, in ordinea intrarii lor in sala de examinare. Proba orala sau practica a examenului de absolvire se inregistreaza audiovideo.
(7) Membrii comisiei de examinare pot interveni cu intrebari suplimentare pentru clarificarea unor aspecte din raspunsurile prezentate de cursanti.
(8) Raspunsurile date de cursanti la subiectele de pe biletele de examen se noteaza de presedintele si ceilalti membri ai comisiei de examinare cu note de la 1 la 10. Notarea se face in baza punctajului de evaluare elaborat de comisia de examinare.
(9) Notele acordate de fiecare membru al comisiei se inscriu intr-un proces-verbal de catre presedintele comisiei respective. Acesta calculeaza nota finala, reprezentand media aritmetica a notelor acordate, cu doua zecimale, fara rotunjire.
(10) La sfarsitul fiecarei zile in care se desfasoara proba orala sau practica se afiseaza rezultatele obtinute la sediul centrului de examen si al unitatilor in care sunt incadrati cursantii.

Articolul 44
Impotriva notei obtinute la proba orala sau practica cursantii pot formula contestatie, prevederile art. 41 si 42 fiind aplicabile in mod corespunzator. Solutionarea contestatiei se realizeaza pe baza inregistrarii audiovideo a probei si a punctajului de evaluare elaborat de comisia de examinare.

Articolul 45
(1) Nota finala la examenul de absolvire o reprezinta media aritmetica a rezultatelor probei scrise sau on-line si rezultatelor probei orale sau practice, cu doua zecimale, fara rotunjire. Pentru a fi declarati "Promovat" la examenul de absolvire, cursantii trebuie sa obtina cel putin nota 5,00 la fiecare proba.
(2) Procesul-verbal final privind desfasurarea examenului de absolvire se afiseaza la data si locul stabilite in graficul de desfasurare a examenului de absolvire.
(3) Procesul-verbal final cuprinde: numele si prenumele cursantilor, mediile obtinute la fiecare proba de examen, nota finala a examenului de absolvire si una dintre mentiunile: "promovat", "nepromovat", "neprezentat", "eliminat din examen".
(4) Borderourile de notare si procesul-verbal final sunt transmise presedintelui comisiei centrale de absolvire.

Articolul 46
(1) Sesiunea de reexaminare se organizeaza si se desfasoara in baza deciziei directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in termen de cel mult 30 de zile de la data finalizarii examenului de absolvire.
(2) In cazul in care, in perioada prevazuta la alin. (1), intervine suspendarea raporturilor de serviciu ale cursantului, sesiunea unica de reexaminare se va organiza in termen de cel mult 30 de zile de la data revenirii acestuia in activitate.
(3) La sesiunea de reexaminare pot participa cursantii care se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a) au fost declarati "Nepromovat" in conditiile art. 45 alin. (1);
b) le-au fost anulate lucrarile in conditiile art. 38 alin. (3).
(4) In cazul cursantilor care au lipsit motivat de la probele examenului de absolvire, precum si in cazul celor care au intrerupt examenul de absolvire din motive obiective si neimputabile lor, se va relua examenul de absolvire cu proba sau probele respective.
A§ 5.
Formarea deprinderilor practice

Articolul 47
(1) Dupa absolvirea cursului de initiere, politistul de penitenciare debutant este repartizat in activitate sub directa indrumare a indrumatorului, principalul scop fiind formarea deprinderilor practice.
(2) In etapa formarii deprinderilor practice, seful compartimentului in care este incadrat politistul de penitenciare debutant, impreuna cu indrumatorul si ofiterul cu formarea profesionala, va intocmi, lunar, un program de pregatire pentru formarea deprinderilor practice.
A§ 6.
Evaluarea activitatii politistilor de penitenciare debutanti

Articolul 48
(1) La sfarsitul perioadei de stagiu, seful ierarhic din cadrul compartimentului in care isi desfasoara activitatea politistul de penitenciare debutant, denumit in continuare evaluator, va intocmi raportul de evaluare a activitatii acestuia, prin care face propuneri cu privire la definitivarea sau nedefinitivarea in functie a politistului de penitenciare debutant. In cazul in care compartimentul in care isi desfasoara activitatea politistul de penitenciare debutant nu este organizat sub forma unei directii, serviciu sau birou, calitatea de evaluator o are directorul adjunct al unitatii.
(2) Nu poate avea calitatea de evaluator persoana care a avut calitatea de indrumator al persoanei evaluate.

Articolul 49
(1) Evaluarea activitatii politistului de penitenciare debutant consta in aprecierea modului de dobandire a cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice necesare indeplinirii atributiilor aferente functiei incredintate si a cunoasterii specificului activitatii penitenciare.
(2) Evaluarea activitatii politistului de penitenciare debutant se face in termen de 5 zile lucratoare de la terminarea perioadei de stagiu.

Articolul 50
Evaluarea activitatii politistilor de penitenciare debutanti se face pe baza:
a) referatului cu privire la activitatea de integrare socioprofesionala intocmit de indrumator;
b) raportului de stagiu intocmit de politistul de penitenciare debutant;
c) certificatului de absolvire a cursului de initiere;
d) raportului de evaluare intocmit de evaluator.

Articolul 51
(1) Referatul cu privire la activitatea de integrare socioprofesionala se intocmeste de catre indrumator, conform modelului prevazut in anexa nr. 1, cu 5 zile lucratoare inainte de terminarea perioadei de stagiu, si cuprinde urmatoarele elemente:
a) descrierea activitatii desfasurate de politistul de penitenciare debutant;
b) nivelul de insusire de catre politistul de penitenciare debutant a legislatiei specifice activitatii desfasurate;
c) aptitudinile pe care le-a dovedit politistul de penitenciare debutant in modul de indeplinire a atributiilor de serviciu;
d) conduita politistului de penitenciare debutant in timpul serviciului;
e) concluzii privind desfasurarea perioadei de stagiu si recomandari privind definitivarea sau nedefinitivarea in functie a politistului de penitenciare debutant.
(2) Referatul va fi inaintat persoanei care are calitatea de evaluator.

Articolul 52
(1) In cazul modificarii, suspendarii sau incetarii raportului de serviciu al indrumatorului sau cand ii este retras dreptul de a desfasura activitati ca indrumator, acesta intocmeste referatul partial pentru perioada de stagiu parcursa de politistul de penitenciare debutant pana in acel moment.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1) directorul unitatii numeste un alt indrumator pentru perioada de stagiu ramasa.
(3) Referatul partial se inainteaza noului indrumator si este avut in vedere la evaluarea activitatii politistului de penitenciare debutant, la terminarea perioadei de stagiu.

Articolul 53
(1) Politistul de penitenciare debutant intocmeste raportul de stagiu, cu 5 zile lucratoare inainte de terminarea perioadei de stagiu, conform modelului prevazut in anexa nr. 2.
(2) Raportul de stagiu cuprinde descrierea activitatii desfasurate de politistul de penitenciare debutant pe parcursul perioadei de stagiu, prin prezentarea atributiilor de serviciu, a modalitatilor de indeplinire a acestora, precum si a eventualelor dificultati intampinate.
(3) Raportul de stagiu se inainteaza evaluatorului de catre politistul de penitenciare debutant.

Articolul 54
(1) La finalul perioadei de stagiu, evaluatorul intocmeste raportul de evaluare a perioadei de stagiu, prevazut in anexa nr. 3.
(2) La intocmirea raportului de evaluare a perioadei de stagiu, evaluatorul:
a) analizeaza referatul indrumatorului si raportul de stagiu al politistului de penitenciare debutant;
b) verifica existenta certificatului de absolvire a cursului de initiere;
c) noteaza criteriile de evaluare prevazute in anexa nr. 3 in functie de gradul de indeplinire a atributiilor de serviciu;
d) stabileste calificativul de evaluare;
e) face propuneri cu privire la definitivarea sau nedefinitivarea in functie a politistului de penitenciare debutant.

Articolul 55
(1) Notarea criteriilor de evaluare si stabilirea calificativului de evaluare se fac astfel:
a) criteriile de evaluare se noteaza de la 1 la 5, nota 1 fiind cea mai mica, iar nota 5 fiind cea mai mare;
b) se calculeaza media aritmetica a notelor acordate pentru fiecare criteriu de evaluare;
c) calificativul de evaluare se obtine incadrand media finala dupa cum urmeaza: intre 1,00-3,00 - calificativ "nesatisfacator"; intre 3,01-5,00 - calificativ "satisfacator".
(2) Semnificatia calificativelor de evaluare este urmatoarea:
a) "nesatisfacator" - politistul de penitenciare debutant nu a facut dovada cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice necesare exercitarii functiei;
b) "satisfacator" - politistul de penitenciare debutant a facut dovada ca detine cunostintele teoretice si deprinderile practice necesare exercitarii functiei.

Articolul 56
(1) Raportul de evaluare a perioadei de stagiu se aduce la cunostinta, pe baza de semnatura, politistului de penitenciare debutant.
(2) Politistul de penitenciare debutant nemultumit de rezultatul evaluarii perioadei de stagiu poate solicita reevaluarea, in conditiile prezentei legi.

Articolul 57
Alte atributii ale comisiilor de examen, precum si reguli suplimentare de natura a asigura buna organizare si desfasurare a examenului de absolvire se stabilesc prin regulament aprobat prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

SECTIUNEA a 4-a
Evidenta politistilor de penitenciare

Articolul 58
(1) Pentru fiecare politist de penitenciare se va intocmi si gestiona un dosar profesional confidential, in conditiile dispozitiilor legale privind evidenta functiilor si a politistilor de penitenciare.
(2) Modul de gestionare si evidenta a datelor privind politistii de penitenciare se stabileste prin ordin al ministrului justitiei.
(3) Se interzice introducerea in dosarul profesional a oricaror mentiuni sau documente referitoare la opiniile politice sau sindicale, la religie ori credinta, la orientarea sexuala, origine sociala sau referitoare la orice alte elemente discriminatorii, precum si a oricaror altor documente care nu sunt prevazute la alin. (2).
(4) Politistul de penitenciare are acces la propriul dosar profesional, fara nicio ingradire, iar la cerere i se pot elibera copii de pe actele din dosar.
(5) Emiterea, folosirea, evidenta si gestionarea legitimatiilor de serviciu pentru personalul din sistemul administratiei penitenciare se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

SECTIUNEA a 5-a
Evaluarea activitatii profesionale a politistilor de penitenciare
A§ 1.
Dispozitii generale

Articolul 59
(1) Evaluarea profesionala a politistilor de penitenciare este desfasurata in scopul aprecierii conduitei profesionale manifestate, a competentei profesionale, a rezultatelor activitatii desfasurate, a preocuparii pentru perfectionarea pregatirii, precum si a potentialului de dezvoltare a carierei.
(2) Evaluarea activitatii profesionale se realizeaza cu impartialitate si obiectivitate, analizandu-se nivelul/gradul de indeplinire a obiectivelor si responsabilitatilor profesionale in stransa legatura cu potentialul profesional si conduita interpersonala manifestate de persoanele evaluate si avandu-se in vedere specificul muncii, postul ocupat si aportul concret al acestora la indeplinirea atributiilor specifice.
(3) Activitatea de evaluare este un proces permanent care incepe prin stabilirea de catre evaluator a obiectivelor individuale, este urmat de monitorizarea gradului de indeplinire a obiectivelor stabilite, se continua cu evaluarea performantelor profesionale anuale si stabilirea obiectivelor pentru urmatorul an.
(4) Evaluarea activitatii profesionale a politistilor de penitenciare se face anual, pe baza criteriilor si a procedurii prevazute in prezenta lege.
(5) Calificativele care pot fi acordate in urma evaluarii activitatii sunt "exceptional", "foarte bun", "bun", "satisfacator" si "nesatisfacator".

Articolul 60
(1) Politistul de penitenciare notat cu "nesatisfacator" sau "satisfacator" nu poate fi avansat in functie sau grad profesional in anul urmator.
(2) Ofiterul sau agentul de politie penitenciara notat cu calificativul "nesatisfacator" este trecut intr-o functie inferioara, potrivit competentelor de gestiune a resurselor umane. In cazul in care politistul de penitenciare nu accepta trecerea in functia inferioara se dispune incetarea raportului de serviciu al acestuia, conform competentelor de gestiune a resurselor umane.
(3) Ofiterilor sau agentilor de politie penitenciara notati cu calificativul "nesatisfacator", in anul urmator trecerii intr-o functie inferioara, potrivit prevederilor alin. (2), le inceteaza raporturile de serviciu, conform competentelor de gestiune a resurselor umane.

Articolul 61
In intelesul prezentei sectiuni, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) evaluat - politistul de penitenciare definitiv ori preotul asimilat ofiterului de penitenciare, supus evaluarii;
b) evaluator - persoana care are atributii de conducere sau coordonare directa a activitatii evaluatului;
c) contrasemnatarul - persoana care este seful ierarhic al evaluatorului;
d) perioada evaluata - perioada in care politistul de penitenciare a desfasurat activitate profesionala si care se supune evaluarii;
e) indicator de evaluare - element caracteristic al capacitatilor sau abilitatilor personale, profesionale si/sau manageriale ale evaluatului;
f) obiectiv individual - expresia scrisa a rezultatelor care trebuie atinse de evaluat in timpul perioadei evaluate in cadrul unor activitati declarate ca importante. Obiectivele trebuie sa fie specifice, masurabile/cuantificabile, realizabile, relevante si prevazute cu termene de realizare; obiectivele individuale nu reprezinta activitati propriu-zise;
g) evaluare intermediara - analiza efectuata de catre evaluator si evaluat asupra gradului de indeplinire a obiectivelor stabilite, cauzelor care au generat eventuala intarziere in indeplinirea acestora si modalitatilor de imbunatatire a performantelor profesionale;
h) interviu - etapa a procesului de evaluare ce reprezinta un schimb de opinii intre evaluat si evaluator in ceea ce priveste modul de indeplinire a indicatorilor de evaluare si obiectivelor individuale.

Articolul 62
In situatia in care un politist de penitenciare indeplineste temporar atributiile altei functii, acesta este evaluat, evalueaza sau, dupa caz, contrasemneaza fise de evaluare, conform competentelor specifice acestei functii, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
A§ 2.
Evaluarea anuala a activitatii profesionale a politistilor de penitenciare

Articolul 63
(1) Perioada supusa evaluarii anuale a performantelor profesionale este cuprinsa intre 1 ianuarie si 31 decembrie a anului anterior.
(2) Evaluarea anuala a performantelor profesionale se realizeaza pentru politistii de penitenciare care au desfasurat activitate profesionala minimum 6 luni in perioada prevazuta la alin. (1).
(3) Pentru politistii de penitenciare ale caror raporturi de serviciu se nasc in timpul anului si si-au desfasurat activitatea efectiv minimum 6 luni, perioada supusa evaluarii curge de la aceasta data pana la 31 decembrie.

Articolul 64
(1) Evaluarea anuala a performantelor profesionale ale politistilor de penitenciare mutati, detasati sau delegati in cadrul sistemului administratiei penitenciare se face in unitatile unde isi desfasoara activitatea la data de 31 decembrie.
(2) Evaluarea anuala a performantelor profesionale ale politistilor de penitenciare detasati sau delegati in afara sistemului administratiei penitenciare se face de catre institutiile in care isi desfasoara activitatea la data de 31 decembrie, cu respectarea prevederilor prezentelor criterii.
A§ 3.
Evaluarea partiala a performantelor activitatii profesionale a politistilor de penitenciare

Articolul 65
Politistilor de penitenciare li se intocmesc evaluari partiale in cursul anului, la modificarea sau incetarea raporturilor de serviciu, punerea la dispozitie sau suspendarea din functie/a raporturilor de serviciu a/ale persoanei evaluate, cu exceptia cazului de arestare preventiva sau arest la domiciliu. In cazul arestarii preventive si arestului la domiciliu, evaluarea se realizeaza la incetarea starii de arest.

Articolul 66
(1) Evaluarea partiala nu face obiectul contestatiei. Politistul de penitenciare nemultumit de rezultatul evaluarii partiale poate formula obiectii scrise, in termen de 5 zile lucratoare de la luarea la cunostinta a calificativului acordat.
(2) Fisa de evaluare partiala si obiectiile, in cazul in care sunt formulate, fac parte integranta din fisa de evaluare anuala a politistilor de penitenciare si se anexeaza la aceasta.
(3) Dupa finalizare, evaluarea partiala se depune la structura de resurse umane din unitatea in care isi desfasoara activitatea evaluatul. Evaluarea partiala se transmite noului evaluator.
A§ 4.
Evaluarea intermediara a activitatii profesionale individuale a politistilor de penitenciare

Articolul 67
(1) Evaluarea intermediara se realizeaza in cazul in care evaluatorul identifica la persoana evaluata potentiale riscuri de neindeplinire a obiectivelor stabilite sau cand evaluatorul ori persoana evaluata considera necesara analiza gradului de indeplinire a obiectivelor.
(2) In urma evaluarii intermediare obiectivele individuale pot fi modificate sau completate.

Articolul 68
(1) Evaluarea intermediara se face prin analiza de catre evaluator si a gradului de indeplinire a obiectivelor individuale stabilite, a cauzelor care au generat eventuala neindeplinire a acestora si a modalitatilor de imbunatatire a performantelor profesionale.
(2) Evaluarea intermediara si observatiile formulate se consemneaza in spatiul destinat in fisa de obiective individuale, care face parte din fisa de evaluare.
(3) Evaluarea intermediara nu se finalizeaza prin acordarea unui calificativ si nu face obiectul contestatiei.

Articolul 69
(1) Evaluarea intermediara se realizeaza in cursul anului trimestrial sau semestrial, observatiile si concluziile fiind consemnate in spatiul special destinat.
(2) Dupa fiecare evaluare intermediara se inscrie data si se semneaza de catre evaluator si evaluat.
A§ 5.
Criteriile de evaluare a activitatii profesionale

Articolul 70
(1) Criteriile de evaluare a activitatii profesionale a politistilor de penitenciare sunt prevazute in fisa de evaluare, care reprezinta formularul tipizat prin care se realizeaza evaluarea anuala/partiala a activitatii profesionale a politistilor de penitenciare. Fisa de evaluare este cuprinsa in anexa nr. 4.
(2) Criteriile de evaluare sunt bazate pe:
a) obiective individuale;
b) indicatori de realizare a obiectivelor individuale (sau de performanta).
(3) Obiectivele individuale sunt stabilite de catre evaluator pentru anul urmator in cadrul unui formular tipizat, denumit fisa de obiective individuale, care face parte din fisa de evaluare. In situatii temeinic justificate, obiectivele pot fi schimbate in cursul perioadei evaluate de catre evaluator cu aducerea lor la cunostinta evaluatului. Modelul fisei de obiective individuale pentru anul urmator este prevazut in anexa nr. 5.
(4) Dupa stabilirea obiectivelor individuale, evaluatorul trebuie sa se asigure de faptul ca acestea au fost corect transmise si intelese de catre cel evaluat.
(5) Indicatorii de evaluare trebuie sa fie corelati direct cu obiectivele individuale si sa indice gradul de indeplinire a acestora.
A§ 6.
Competenta efectuarii evaluarii activitatii profesionale

Articolul 71
(1) Pentru directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, evaluator este ministrul justitiei sau, dupa caz, persoana din conducerea Ministerului Justitiei careia i s-a delegat prin ordin coordonarea activitatii Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Evaluarea activitatii profesionale a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor nu este supusa contrasemnarii.
(2) Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor este evaluator, iar ministrul justitiei sau, dupa caz, persoana din conducerea Ministerului Justitiei careia i s-a delegat prin ordin coordonarea activitatii Administratiei Nationale a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:
a) directorii generali adjuncti din Administratia Nationala a Penitenciarelor;
b) directorii unitatilor subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor;
c) sefii structurilor din Administratia Nationala a Penitenciarelor din subordinea directa a directorului general;
d) ofiterii coordonatori ai compartimentelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor din subordinea directa a directorului general.
(3) Directorul general adjunct care le coordoneaza activitatea este evaluator si directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:
a) sefii structurilor din Administratia Nationala a Penitenciarelor din subordinea directa a acestui director general adjunct;
b) ofiterii coordonatori ai compartimentelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor din subordinea directa a acestui director general adjunct.
(4) Pentru politistii de penitenciare din Administratia Nationala a Penitenciarelor, din subordinea sefilor de structuri si a coordonatorilor compartimentelor prevazuti la alin. (2) si (3), evaluator este persoana care conduce structura in care isi desfasoara activitatea evaluatul sau care coordoneaza activitatea acesteia si contrasemnatar este seful ierarhic al evaluatorului.
(5) Directorul unitatii este evaluator si seful structurii sau coordonatorul compartimentului de profil din Administratia Nationala a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:
a) directorii adjuncti ai unitatilor subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor;
b) sefii structurilor din subordinea directa a directorilor unitatilor subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor;
c) ofiterii coordonatori ai compartimentelor din subordinea directa a directorilor unitatilor subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(6) Pentru ofiterii si agentii din unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor, cu exceptia celor prevazuti la alin. (5), evaluator este persoana care conduce/este desemnata sa coordoneze structura in care isi desfasoara activitatea evaluatul si contrasemnatar este seful ierarhic al evaluatorului.
(7) Pentru sefii structurilor/coordonatorii compartimentelor de prevenirea criminalitatii si terorismului in mediul penitenciar din unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor, evaluatorul este seful ierarhic, stabilit cu atributii prin fisa postului, iar contrasemnatar este directorul Directiei prevenirea criminalitatii si terorismului.
(8) Pentru politistii de penitenciare din cadrul structurilor de prevenire a criminalitatii in mediul penitenciar din unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor, evaluator este persoana care conduce/este desemnata sa coordoneze structura in care isi desfasoara activitatea evaluatul si contrasemnatar este unul dintre sefii serviciilor din cadrul directiei de specialitate, potrivit competentelor stabilite prin fisa postului.

Articolul 72
(1) In situatia in care, din motive temeinic justificate, evaluatorul nu poate realiza evaluarea anuala sau atributiile functiei evaluatorului nu sunt exercitate, contrasemnatarul devine evaluator.
(2) In situatia in care raporturile de serviciu ale evaluatului au fost modificate pe parcursul perioadei evaluate, la intocmirea fisei de evaluare anuala se iau in considerare evaluarile partiale, proportional cu perioadele evaluate.
A§ 7.
Organizarea si desfasurarea activitatii de evaluare a personalului

Articolul 73
Conducerea unitatii ia masuri ca in perioada 1- 31 decembrie sa se desfasoare urmatoarele activitati pregatitoare:
a) emiterea deciziei privind organizarea si desfasurarea activitatii de evaluare anuala a personalului pe anul in curs, care cuprinde: baza legala, etapele activitatii, stabilirea nominala a evaluatorilor si a personalului care urmeaza a fi evaluat, precum si nominalizarea evaluatorilor pentru anul urmator si a personalului pentru care urmeaza sa fie stabilite obiectivele individuale;
b) completarea de catre structurile de resurse umane si formare profesionala a lit. A din formularul tipizat Fisa de evaluare, prevazut in anexa nr. 4, si distribuirea acestora in vederea realizarii activitatii de evaluare;
c) completarea de catre structurile de resurse umane si formare profesionala a lit. A din formularul tipizat Fisa de obiective individuale, prevazut in anexa nr. 5, si distribuirea acestora catre evaluatori in vederea stabilirii obiectivelor individuale pentru anul urmator;
d) instruirea evaluatorilor pe baza de semnatura.

Articolul 74
(1) Activitatea de evaluare a personalului se desfasoara in perioada 1 ianuarie-15 martie, dupa cum urmeaza:
a) pana la data de 31 ianuarie:
- completarea fisei de evaluare de catre evaluator;
- desfasurarea interviului;
- stabilirea obiectivelor individuale pentru anul urmator;
- inaintarea fiselor de evaluare contrasemnatarului;
b) pana la data de 10 februarie - contrasemnarea fiselor de evaluare;
c) pana la data de 20 februarie - aducerea la cunostinta a fisei de evaluare;
d) pana la data de 15 martie - solutionarea contestatiilor.
(2) Dupa finalizarea activitatii de evaluare, pana la data de 25 martie, structura de resurse umane din unitate intocmeste si inainteaza Administratiei Nationale a Penitenciarelor - Directia management resurse umane: raportul privind organizarea si desfasurarea activitatii de evaluare, situatia statistica privind evaluarea personalului, intocmita conform anexei nr. 6, tabelul nominal cu intregul personal evaluat si calificativele acordate, tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul "nesatisfacator" si masurile luate conform legii in legatura cu acesta din urma.
(3) Pana la data de 5 aprilie, Directia management resurse umane intocmeste: raportul privind organizarea si desfasurarea activitatii de evaluare la nivelul sistemului penitenciar, situatia statistica privind evaluarea personalului, intocmita conform anexei nr. 6, precum si tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul "nesatisfacator" si masurile luate conform legii in legatura cu acesta din urma.
A§ 8.
Procedura de evaluare

Articolul 75
Evaluatorul realizeaza evaluarea si acorda punctaje rezultatelor obtinute de evaluat, raportat la obiectivele individuale/indicatorii de evaluare prevazuti in fisa de evaluare.

Articolul 76
(1) Evaluatorul are datoria de a nu se lasa influentat de aprecierile altor persoane si de a evalua nepartinitor, fara prejudecati, severitate sau indulgenta inutile fiecare obiectiv/indicator cuprins in fisa de evaluare.
(2) In cadrul interviului, pentru o evaluare cat mai corecta a gradului de indeplinire a obiectivelor individuale, evaluatorul, impreuna cu evaluatul, poate sa analizeze documentele relevante intocmite la nivelul unitatii penitenciare sau in afara ei, dar in legatura cu aceste obiective.
(3) Evaluatorul si evaluatul pot solicita si folosi documente care contin informatii cu privire la activitatea supusa evaluarii, cu respectarea cadrului legal privind accesul la informatii clasificate. In etapa interviului, evaluatorul, dar si evaluatul se pot folosi de propriile constatari scrise intocmite cu privire la activitatea evaluata sau constatarile scrise ale altor persoane sau structuri. Evaluatii pot sa intocmeasca o analiza a propriei activitati in scopul prezentarii ei in timpul discutiilor purtate cu evaluatorul.

Articolul 77
(1) Prin evaluarea anuala, partiala sau intermediara, evaluatorul va urmari:
a) transmiterea catre evaluat a unui feedback atat pozitiv, cat si negativ acolo unde este cazul;
b) ascultarea punctelor de vedere ale evaluatului;
c) motivarea evaluatului;
d) aprecierea corecta si realista a performantelor.
(2) Dupa finalizarea etapei interviului, fisele de evaluare se transmit prin structura de resurse umane catre contrasemnatar.

Articolul 78
(1) In procesul de evaluare, contrasemnatarul este responsabil de corectitudinea si realismul calificativelor acordate evaluatilor. El monitorizeaza intregul proces, are un rol proactiv si ia masuri astfel incat:
a) obiectivele individuale stabilite de evaluator sa respecte cerinta de a fi specifice, masurabile/cuantificabile, realizabile, relevante si prevazute cu termene de realizare;
b) evaluatorii sa isi inteleaga rolul si sa fie familiarizati cu legislatia aferenta procesului de evaluare.
(2) Daca este cazul, contrasemnatarul se poate consulta cu evaluatorii anterior demararii evaluarii finale, evaluarii partiale, respectiv evaluarii intermediare, pentru realizarea unui schimb de opinii cu privire la procesul de evaluare si cunoasterea nivelului de performanta atins de personalul din subordine.
(3) Daca, din motive temeinic justificate, contrasemnatarul nu poate contrasemna fisa de evaluare sau atributiile functiei contrasemnatarului nu sunt exercitate, conducatorul unitatii in al carei stat de organizare se regaseste functia contrasemnatarului desemneaza o persoana care realizeaza aceasta activitate.

Articolul 79
In activitatea de evaluare calificativele trebuie sa reflecte cu acuratete nivelul real al performantelor profesionale individuale. Calificativele "exceptional" si "nesatisfacator" se acorda doar in situatii temeinic justificate.

Articolul 80
(1) Fisa de evaluare se aduce la cunostinta evaluatului dupa contrasemnare, de regula de catre evaluator.
(2) In cazul in care persoana evaluata refuza sa semneze de luare la cunostinta, dovada comunicarii rezultatului evaluarii activitatii profesionale se face prin proces-verbal constatator semnat de evaluator si doi ofiteri sau agenti, dintre care unul va fi obligatoriu din structura de resurse umane si formare profesionala.
(3) Pentru persoanele care nu sunt prezente in institutie, aducerea la cunostinta a calificativului se realizeaza printr-un curier al unitatii, telefonic, prin scrisoare recomandata cu aviz de primire sau prin e-mail, pastrandu-se confirmarea de trimitere ori primire. In situatia in care evaluatul refuza primirea documentului se intocmeste un proces-verbal conform prevederilor alin. (2).
A§ 9.
Interviul de evaluare

Articolul 81
Obiectivele interviului de evaluare sunt urmatoarele:
a) realizarea unui cadru organizat pentru discutarea de catre evaluator si evaluat a problematicii supuse evaluarii;
b) fundamentarea mai exacta a datelor privind performanta profesionala a personalului, in scopul sporirii acuratetei procesului de evaluare;
c) recunoasterea rezultatelor activitatii desfasurate;
d) clarificarea asteptarilor pe care le au atat seful direct, cat si subordonatul fata de modul de indeplinire a atributiilor profesionale;
e) facilitarea autoevaluarii personalului si dezvoltarea unei imagini de sine realiste;
f) imbunatatirea procesului de comunicare intre evaluat si evaluator;
g) obtinerea suportului emotional si a sprijinului direct din partea sefului ierarhic;
h) identificarea factorilor care au influentat performanta personalului;
i) cresterea motivarii si a satisfactiei in munca;
j) identificarea celor mai potrivite cai pentru dezvoltarea personalului si a carierei profesionale a acestuia;
k) lamurirea unor aspecte de natura profesionala insuficient cunoscute/clarificate;
l) eliminarea potentialelor surse de eroare in apreciere si limitarea, pe cat posibil, a contestarii rezultatelor aprecierii.

Articolul 82
Pregatirea interviului de evaluare va cuprinde:
a) studierea sarcinilor, indatoririlor si responsabilitatilor personalului evaluat, a nivelului de indeplinire a obiectivelor individuale, a indicatorilor de evaluare, precum si a cerintelor cuprinse in fisa postului;
b) evidentierea aspectelor cuprinse in fisa de evaluare care pot genera confuzii si interpretari;
c) planificarea personalului pentru interviu si comunicarea acesteia.

Articolul 83
Desfasurarea interviului se bazeaza pe urmatoarele cerinte:
a) pe durata desfasurarii interviului se recomanda imprimarea unui caracter de discutie informala si incurajarea exprimarilor deschise. Dialogul dintre evaluat si evaluator se va desfasura intr-un interval rezonabil de timp;
b) se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:
(i) enumerarea celor mai importante rezultate ale activitatii in perioada evaluata;
(ii) prezentarea principalelor deficiente ale activitatii in perioada evaluata;
(iii) prezentarea factorilor care au influentat pozitiv sau negativ performanta profesionala in perioada evaluata;
(iv) argumentarea eventualelor opinii ale personalului evaluat, referitor la obiectivele anului urmator;
(v) alte aspecte considerate relevante de catre evaluat sau evaluator;
c) evaluatorul va oferi evaluatului posibilitatea de a-si sustine argumentat obiectiile privind modul de apreciere si de a prezenta aspectele pe care le considera relevante pentru activitatea sa;
d) in cadrul discutiei purtate este obligatorie respectarea principiului legalitatii, responsabilitatii, impartialitatii si a ierarhiei organizatorice si functionale, prin urmarirea nivelului de indeplinire a obiectivelor individuale, a indicatorilor de evaluare si a cerintelor cuprinse in fisa postului.

Articolul 84
Pentru parcurgerea acestei etape, in situatii justificate, pot fi utilizate si mijloace de comunicare la distanta, evaluatul semnand ulterior fisa de evaluare. In acest caz, interviul se inregistreaza, aspect care se consemneaza la acest capitol.

Articolul 85
(1) In functie de rezultatele concrete ale activitatii profesionale, pregatirea si conduita profesionala a personalului, evaluatorul care desfasoara interviul de evaluare poate prelua sau adapta dintre intrebarile prevazute in anexa nr. 7.
(2) In cazul in care evaluatul nu poate participa la interviu direct, atunci se poate folosi o forma electronica de sustinere a acestuia prin videoconferinta.
A§ 10.
Contestatia la evaluarea performantelor profesionale

Articolul 86
(1) In situatia in care persoana evaluata este nemultumita de calificativul acordat, are dreptul de a contesta rezultatul evaluarii performantelor profesionale anuale, mentionand explicit si motivat obiectivele individuale/indicatorii de evaluare ale caror punctaje acordate le considera necorespunzatoare realitatii.
(2) Termenul de depunere a contestatiei este de 3 zile lucratoare de la data aducerii la cunostinta a fisei de evaluare.
(3) Optiunea de a face contestatie se consemneaza in fisa de evaluare, iar contestatia scrisa se depune personal sau on- line pe adresa oficiala de e-mail a unitatii si se inregistreaza la secretariatul unitatii unde isi desfasoara activitatea evaluatul, in termenul prevazut la alin. (2). Contestatia depusa dupa expirarea acestui termen nu se ia in considerare si se claseaza, aspect care se comunica evaluatului in scris.

Articolul 87
Suspendarea termenului prevazut la art. 86 alin. (2) intervine cand evaluatul se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a) se afla in strainatate;
b) se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca;
c) este arestat preventiv;
d) forta majora;
e) carantina.

Articolul 88
Solutionarea contestatiei se efectueaza de catre o comisie formata din 3 membri, din care unul este presedinte, numita dupa cum urmeaza:
a) prin ordin al ministrului justitiei, pentru politistii de penitenciare prevazuti la art. 71 alin. (1) si (2);
b) prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, pentru politistii de penitenciare prevazuti la art. 71 alin. (3), (4), (6) si (7);
c) prin decizie a directorului unitatii, pentru politistii de penitenciare prevazuti la art. 71 alin. (5).

Articolul 89
(1) Termenul de solutionare a contestatiilor este de 10 zile lucratoare de la data numirii comisiei, concluziile consemnandu-se intr-un proces-verbal semnat de comisie.
(2) Comisia de solutionare a contestatiilor poate solicita evaluatorului si/sau contrasemnatarului, precum si altor persoane, dupa caz, informatii scrise privind activitatea evaluatului.
(3) In urma analizarii documentatiei, comisia de solutionare a contestatiilor ia una dintre urmatoarele hotarari:
a) mentine punctajele si calificativul acordat;
b) modifica punctajele la unii indicatori de evaluare/unele obiective individuale, cu mentinerea calificativului acordat;
c) modifica unele punctaje si se stabileste un alt calificativ.
(4) In situatiile prevazute la alin. (3) lit. b) si c), modificarile punctajelor se motiveaza explicit in procesul-verbal. Modificarea punctajului se face prin incercuirea marcajului "x" acordat de evaluator/contrasemnatar si marcarea cu "x" de culoare rosie in casuta corespunzatoare indicatorului de evaluare/obiectivului individual in dreptul nivelului considerat corespunzator persoanei evaluate.
(5) Hotararea comisiei, consemnata in procesul-verbal si in fisa de evaluare, se aduce la cunostinta persoanei care a numit comisia de solutionare a contestatiilor si a evaluatului, in termen de 10 zile lucratoare de la solutionare, si este definitiva.
(6) In cazul in care contestatarul refuza sa semneze de luare la cunostinta a hotararii comisiei sau lipseste din unitate, se procedeaza conform prevederilor art. 80 alin. (2) si (3).

Articolul 90
Politistul de penitenciare nemultumit de modul de solutionare a contestatiei la evaluarea performantelor profesionale anuale se poate adresa instantei de contencios administrativ, in conditiile legii.
A§ 11.
Dispozitii finale

Articolul 91
Fisele de evaluare a activitatii profesionale anuale, impreuna cu anexele acestora, insotite, dupa caz, de evaluarile partiale, respectiv, obiectiile scrise si/sau procesele-verbale privind solutionarea contestatiilor, sunt introduse in dosarele profesionale ale celor evaluati, in termen de 20 de zile lucratoare de la data finalizarii activitatii de evaluare. In acelasi termen, calificativele acordate vor fi consemnate in documentele de evidenta nominala si aplicatia informatica.

Articolul 92
Imprimatele-tip necesare realizarii evaluarii activitatii profesionale se asigura de catre Directia economico- administrativa din Administratia Nationala a Penitenciarelor, prin grija Directiei management resurse umane.

SECTIUNEA a 6-a
Avansarea politistilor de penitenciare

Articolul 93
(1) In cariera profesionala, in urma rezultatelor obtinute la evaluarea activitatii profesionale, politistii de penitenciare au dreptul de a avansa in functie si in grad profesional conform prevederilor prezentei legi.
(2) Avansarea in functii publice de executie vacante a politistilor de penitenciare, care indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege, se face pe baza de concurs, in limita posturilor prevazute in statele de organizare.
(3) Avansarea politistilor de penitenciare intr-o functie imediat superioara la aceeasi pozitie din stat se face fara examen, pe baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului justitiei.
(4) Avansarea in gradele profesionale se face de catre:
a) Presedintele Romaniei, pentru gradele de chestor de politie penitenciara, chestor principal de politie penitenciara, chestor sef adjunct de politie penitenciara si chestor sef de politie penitenciara, la propunerea ministrului justitiei;
b) ministrul justitiei, pentru ofiterii din sistemul administratiei penitenciare;
c) directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, pentru agentii din sistemul administratiei penitenciare.
(5) Politistii de penitenciare se avanseaza in gradul profesional urmator daca au implinit stagiul minim in gradul profesional detinut si la ultimele doua evaluari ale activitatii profesionale anuale din cadrul stagiului minim in gradul detinut au obtinut calificativul de cel putin "bun".
(6) Politistii de penitenciare pot fi avansati in gradul profesional urmator inaintea implinirii stagiului minim, daca au fost apreciati in ultimul an cu calificativul "exceptional" si daca au efectuat jumatate din stagiul minim in grad. Persoanele prevazute la art. 108, la implinirea stagiului minim in gradul profesional, pot fi avansate in gradul profesional urmator fara a fi necesara indeplinirea conditiei privind existenta evaluarii activitatii profesionale anuale.
(7) Pentru obtinerea gradului profesional de chestor de politie penitenciara este necesara promovarea examenului organizat in acest scop.
(8) Comisarii sefi de politie penitenciara in activitate, care au o vechime in gradul profesional de minimum 5 ani si au fost incadrati, in aceasta perioada, cel putin 3 ani in functii prevazute in statele de organizare cu grad profesional de chestor de politie penitenciara si care au fost apreciati in ultimii 3 ani cu calificativul de cel putin "foarte bun", la incetarea raporturilor de serviciu prin pensionare, in conditiile legii, pot fi avansati in gradul profesional de chestor de politie penitenciara si le vor inceta raporturile de serviciu cu noul grad profesional, potrivit competentelor si criteriilor stabilite prin ordin al ministrului justitiei.
(9) Personalul care a avut calitatea de functionar public cu statut special, politist de penitenciare sau cadru militar in activitate, in sistemul administratiei penitenciare, caruia i-au incetat raporturile de serviciu sau a fost trecut in rezerva/retragere, poate fi avansat in gradul militar imediat urmator, in cadrul aceleiasi categorii, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului justitiei. Competenta avansarii in gradele de general in rezerva revine Presedintelui Romaniei, respectiv ministrului justitiei pentru celelalte grade in rezerva.

Articolul 94
Stagiul minim in gradele profesionale este:
A. Categoria ofiterilor de politie penitenciara:
a) chestor sef adjunct de politie penitenciara 2 ani;
b) chestor principal de politie penitenciara 2 ani;
c) chestor de politie penitenciara 2 ani;
d) comisar sef de politie penitenciara 3 ani;
e) comisar de politie penitenciara 3 ani;
f) subcomisar de politie penitenciara 4 ani;
g) inspector principal de politie penitenciara 3 ani;
h) inspector de politie penitenciara 3 ani;
i) subianspector de politie penitenciara 4 ani.

B. Categoria agentilor de politie penitenciara:
a) agent sef de politie penitenciara 4 ani;
b) agent sef adjunct de politie penitenciara 4 ani;
c) agent principal de politie penitenciara 4 ani;
d) agent de politie penitenciara 4 ani.

Articolul 95
(1) Acordarea gradelor profesionale urmatoare, in cadrul aceleiasi categorii, se face in ordinea ierarhica a gradelor si in limita gradului maxim prevazut pentru functia pe care o detine politistul de penitenciare sau pentru functia rezervata in conditiile art. 108.
(2) Politistul de penitenciare cu gradul de comisar sef de politie penitenciara, care a dobandit titlul stiintific de doctor in specialitatea functiei pe care o detine sau intr-o specialitate inrudita, este exceptat de la aplicarea prevederilor art. 93 alin. (7).
(3) Acordarea gradelor profesionale se face incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care s-au indeplinit conditiile legale privind avansarea in gradul profesional.

Articolul 96
(1) Trecerea agentilor in categoria ofiterilor de politie penitenciara se realizeaza prin concurs organizat anual, in limita posturilor prevazute in statele de organizare ale unitatilor de penitenciare, daca sunt indeplinite conditiile prevazute in prezenta lege.
(2) Conditiile obligatorii cumulative pentru participarea la concursul pentru trecerea in categoria ofiterilor de politie penitenciara, functii de executie, sunt:
a) sa fie declarati "apt medical" si "apt" la testarea psihologica organizata in acest scop;
b) sa aiba vechime efectiva in politia penitenciara de minimum 2 ani;
c) sa nu fie sub efectul unei sanctiuni disciplinare si sa nu fie pusi la dispozitie, cu exceptia celor ramasi neincadrati in functii din cauze neimputabile;
d) sa fi obtinut calificativul de cel putin "foarte bun" la ultima evaluare anuala a performantelor activitatii profesionale;
e) indeplinesc conditiile specifice postului.
(3) Agentilor prevazuti la alin. (1) li se acorda gradul profesional in functie de vechimea efectiva in politia penitenciara, astfel:
a) sub 5 ani - subinspector de politie penitenciara;
b) intre 5 si 10 ani - inspector de politie penitenciara;
c) peste 10 ani - inspector principal de politie penitenciara.

Articolul 97
(1) Functiile de conducere vacante din politia penitenciara se pot ocupa prin concurs/examen, dintre ofiterii si agentii de politie penitenciara in activitate. Agentii de politie penitenciara pot ocupa prin concurs functii de conducere vacante pana la nivelul de sef serviciu sau echivalent.
(2) Conditiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat in vederea ocuparii functiilor vacante de director general, director general adjunct, director de directie in cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor si de director de unitate sunt urmatoarele:
a) sa aiba studii superioare, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta, emisa de institutii acreditate potrivit legii, in domeniul specific functiei sau in domeniul managementului;
b) sa indeplineasca conditiile specifice postului;
c) sa aiba minimum 10 ani vechime efectiva in politia penitenciara - pentru functiile de director general, director general adjunct si director de unitate, respectiv sa aiba minimum 10 ani vechime efectiva in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei - pentru directorii de directie;
d) sa nu fie sub efectul unei sanctiuni disciplinare si sa nu fie pusi la dispozitie, cu exceptia celor ramasi neincadrati in functii din cauze neimputabile;
e) sa fi obtinut in ultimii 3 ani calificativul de cel putin "foarte bun" la evaluarea anuala a performantelor activitatii profesionale;
f) sa aiba minimum 4 ani vechime efectiva in functii de conducere din politia penitenciara;
g) sa fie declarati "apt medical" si "apt" la testarea psihologica organizata in acest scop.
(3) Conditiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat in vederea ocuparii functiilor de director adjunct din politia penitenciara sunt urmatoarele:
a) sa aiba studii superioare, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta, emisa de institutii acreditate potrivit legii, in domeniul specific functiei sau in domeniul managementului;
b) sa indeplineasca conditiile specifice postului;
c) sa aiba minimum 7 ani vechime efectiva in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei;
d) sa nu fie sub efectul unei sanctiuni disciplinare si sa nu fie pusi la dispozitie, cu exceptia celor ramasi neincadrati in functii din cauze neimputabile;
e) sa fi obtinut in ultimii 3 ani calificativul de cel putin "foarte bun" la evaluarea anuala a performantelor activitatii profesionale;
f) sa aiba minimum 3 ani vechime efectiva in functii de conducere din politia penitenciara;
g) sa fie declarati "apt medical" si "apt" la testarea psihologica organizata in acest scop.
(4) Conditiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat in vederea ocuparii functiilor de sef serviciu si sef sectie exterioara in politia penitenciara sunt urmatoarele:
a) sa aiba studii superioare, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta, emisa de institutii acreditate potrivit legii, in domeniul specific functiei sau in domeniul managementului;
b) sa indeplineasca conditiile specifice postului;
c) sa aiba minimum 3 ani vechime efectiva in sistemul penitenciar;
d) sa nu fie sub efectul unei sanctiuni disciplinare si sa nu fie pusi la dispozitie, cu exceptia celor ramasi neincadrati in functii din cauze neimputabile;
e) sa fi obtinut in ultimii 2 ani calificativul de cel putin "foarte bun" la evaluarea anuala a performantelor activitatii profesionale;
f) sa fie declarati "apt medical" si "apt" la testarea psihologica organizata in acest scop.
(5) Conditiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat in vederea ocuparii altor functii de conducere din politia penitenciara sunt urmatoarele:
a) sa indeplineasca conditiile specifice postului;
b) sa aiba minimum 3 ani vechime efectiva in sistemul penitenciar;
c) sa nu fie sub efectul unei sanctiuni disciplinare si sa nu fie pusi la dispozitie, cu exceptia celor ramasi neincadrati in functii din cauze neimputabile;
d) sa fi obtinut in ultimii 2 ani calificativul de cel putin "foarte bun" la evaluarea anuala a performantelor activitatii profesionale;
e) sa fie declarati "apt medical" si "apt" la testarea psihologica organizata in acest scop.
(6) Functiile de conducere pana la nivelul maxim de sef serviciu sau echivalent, ramase vacante ca urmare a neocuparii, in conditiile stabilite la alin. (4) si (5), se pot ocupa prin concurs din sursa externa sau prin transferul cadrelor militare si al politistilor din cadrul altor institutii de aparare, ordine publica si securitate nationala ale statului.
(7) La concursul prevazut la alin. (6) pot participa persoanele care indeplinesc conditiile stabilite la art. 11 si alin. (4) si (5) ale prezentului articol. Numirea in functii de conducere a candidatilor admisi la concurs se face ca politisti de penitenciare definitivi.
(8) Directorul general, directorii generali adjuncti si directorii de unitate din politia penitenciara se numesc pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, in conditiile legii, pentru inca un mandat de 4 ani.
(9) In cazul persoanelor prevazute la alin. (8), pe durata exercitarii mandatului postul ocupat anterior devine temporar vacant si se pastreaza. Dupa incheierea mandatului, ofiterul revine pe postul ocupat anterior.
(10) In cazul in care, in timpul mandatului, ofiterul dobandeste un grad profesional superior celui prevazut pentru functia rezervata, la incheierea mandatului i se asigura in limita functiilor existente numirea intr-o functie corespunzatoare gradului profesional dobandit, care nu este prevazuta cu mandat, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justitiei.

Articolul 98
(1) Functiile de executie vacante din politia penitenciara se pot ocupa prin concurs, dintre agentii si ofiterii in activitate, din cadrul aceleiasi categorii.
(2) Conditiile obligatorii cumulative pentru participarea la concursul prevazut la alin. (1) in vederea ocuparii unor functii de executie sunt:
a) sa aiba vechime efectiva in politia penitenciara de minimum 2 ani;
b) sa nu fie sub efectul unei sanctiuni disciplinare si sa nu fie pusi la dispozitie, cu exceptia celor ramasi neincadrati in functii din cauze neimputabile;
c) sa fi obtinut in ultimii 2 ani calificativul de cel putin "foarte bun" la evaluarea anuala a performantelor activitatii profesionale;
d) indeplinesc conditiile specifice postului;
e) sa fie declarati "apt medical" si "apt" la testarea psihologica organizata in acest scop.
(3) Functiile de executie vacante din politia penitenciara se pot ocupa prin concursul din sursa externa prevazut la art. 13 alin. (1) lit. b).
(4) Administratia Nationala a Penitenciarelor decide cu privire la modul de ocupare a functiilor de executie vacante, in functie de modalitatile de ocupare a acestora prevazute la alin. (1) si (3).
(5) Functiile de executie neocupate in urma concursurilor prevazute la alin. (1) si (3) se pot ocupa prin transferul cadrelor militare si al politistilor din cadrul altor institutii de aparare, ordine publica si securitate nationala ale statului, prevazut la art. 13 alin. (1) lit. c).

Articolul 99
(1) Evolutia in cariera a politistilor de penitenciare este reglementata prin prezenta lege si este detaliata in Ghidul carierei, aprobat prin ordin al ministrului justitiei.
(2) Modul de organizare si desfasurare a concursurilor se stabileste prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei.

SECTIUNEA a 7-a
Pregatirea si perfectionarea profesionala a politistilor de penitenciare

Articolul 100
Pregatirea si perfectionarea politistilor de penitenciare se fac pe baza cerintelor generale ale practicii administratiei penitenciare si a cerintelor specifice necesare indeplinirii atributiilor de serviciu corespunzatoare functiilor din sistemul administratiei penitenciare.

Articolul 101
(1) Metodologia de organizare si desfasurare a pregatirii profesionale a politistilor de penitenciare si criteriile de evaluare a rezultatelor acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.
(2) In cazurile in care pregatirea si perfectionarea profesionala se desfasoara in alta localitate decat cea de domiciliu, politistii de penitenciare beneficiaza de drepturile de delegare prevazute de prezenta lege.
(3) Pentru trimiterea la cursuri de formare sau specializari in strainatate, organizate sau finantate de Administratia Nationala a Penitenciarelor, politistii de penitenciare sustin un concurs, organizat potrivit ordinului ministrului justitiei.

Articolul 102
Politistii de penitenciare care urmeaza o forma de pregatire sau perfectionare profesionala cu o durata ce depaseste 3 luni si care primesc, in aceasta perioada, drepturile salariale vor semna un angajament scris prin care se obliga sa lucreze cel putin 5 ani in sistemul administratiei penitenciare, dupa terminarea formelor de pregatire sau perfectionare profesionala.

Articolul 103
(1) Politistul de penitenciare care nu respecta angajamentul prevazut la art. 102 este obligat sa restituie cheltuielile de scolarizare, proportional cu perioada ramasa pana la implinirea termenului de 5 ani.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in cazul in care nerespectarea angajamentului se datoreaza unor motive neimputabile politistului de penitenciare sau in cazul transferului.

CAPITOLUL IV
Drepturile, conditiile de munca si indatoririle politistilor de penitenciare

SECTIUNEA 1
Drepturile politistilor de penitenciare

Articolul 104
Politistul de penitenciare are dreptul la:
a) salariu lunar, potrivit legii;
b) ajutoare si alte drepturi banesti, ale caror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c) uniforma si echipament specific si drepturi de hrana, in conditiile legii si ale hotararii Guvernului;
d) asistenta medicala si psihologica, medicamente, proteze si dispozitive medicale destinate recuperarii unor deficiente organice sau functionale, in mod gratuit, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului si cu respectarea dispozitiilor legale privind plata contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate;
e) locuinte de serviciu si de interventie, in conditiile legii;
f) concedii de odihna, concedii de studii, invoiri platite si concedii fara plata, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
g) concedii medicale, concedii de maternitate, pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani sau a copilului cu handicap pana la varsta de 3 ani, concediu paternal, precum si pentru alte situatii, in conditiile stabilite de lege;
h) bilete de odihna, bilete de tratament balnear si bilete de recuperare fizica si psihica, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
i) pensii, in conditiile legii;
j) indemnizatii de instalare, de mutare, de delegare sau detasare, precum si decontarea cheltuielilor de cazare, in conditiile stabilite de lege;
k) incadrarea activitatii in conditii deosebite, speciale sau alte conditii de munca, potrivit legii;
l) portul permanent al armamentului din dotare sau achizitionat personal, in conditiile legii;
m) despagubiri acordate din fondurile bugetare ale institutiei, in cazul in care viata, sanatatea ori bunurile sale, ale sotului/sotiei si ale copiilor aflati in intretinerea sa sunt afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea. Despagubirile mentionate se acorda in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
n) tratament medical in strainatate pentru afectiuni medicale dobandite in timpul exercitarii profesiei, daca nu pot fi tratate in tara, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
o) asistenta juridica asigurata in mod gratuit de unitate, la cerere, prin avocat, in cazul cercetarii penale, urmaririi penale sau judecarii sale pentru fapte savarsite in exercitarea atributiilor de serviciu, in cazurile si conditiile stabilite prin ordin al ministrului justitiei. In situatia in care se constata vinovatia politistului de penitenciare, acesta este obligat sa restituie toate cheltuielile efectuate de unitate.

Articolul 105
(1) Politistul de penitenciare are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, in cazul deplasarii in interes de serviciu, in cazul mutarii in alte localitati, in cazul deplasarii de la domiciliu la locul de munca, cand domiciliaza in alta localitate decat cea in care isi desfasoara activitatea, in limita a 70 km dus si 70 km intors, si, o data pe an, pentru efectuarea concediului de odihna, precum si in alte situatii, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului.
(2) Politistul de penitenciare nu beneficiaza de decontarea cheltuielilor de transport in cazul deplasarii de la domiciliu la locul de munca, cand domiciliaza in alta localitate decat cea in care isi desfasoara activitatea, daca in localitatea in care se afla locul de munca:
a) acesta, sotul/sotia sau copiii aflati in intretinere au o locuinta proprietate personala ori, dupa caz, le-a fost atribuita o locuinta de catre autoritatile administratiei publice locale;
b) acesta sau sotul/sotia beneficiaza de locuinta de serviciu;
c) beneficiaza de compensarea chiriei in conditiile art. 111.
(3) Politistul de penitenciare nu beneficiaza de decontarea cheltuielilor de transport in cazul deplasarii de la domiciliu la locul de munca, cand domiciliaza in alta localitate decat cea in care isi desfasoara activitatea, daca acesta, sotul/sotia acestuia sau copiii aflati in intretinere au instrainat o locuinta proprietate personala, in localitatea in care isi desfasoara activitatea, dupa data incadrarii in sistemul administratiei penitenciare.
(4) In cazul deplasarii cu autoturismul, politistilor de penitenciare li se deconteaza contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km parcursi pe distanta cea mai scurta dintre localitati.

Articolul 106
Pentru apararea intereselor profesionale, economice, sociale si culturale, personalul din sistemul administratiei penitenciare are dreptul la asociere sindicala sau in alte organizatii profesionale, dreptul la greva, precum si la libertatea intrunirilor, cu conditia asigurarii a cel putin unei treimi din activitate si a garantarii drepturilor detinutilor si a sigurantei locurilor de detentie.

Articolul 107
(1) Ministerul Justitiei si Administratia Nationala a Penitenciarelor, pe de o parte, si organizatiile sindicale reprezentative cel putin la nivel de grup de unitati ale politistilor de penitenciare sau reprezentantii politistilor de penitenciare, pe de alta parte, pot incheia acorduri colective care sa cuprinda numai masuri referitoare la:
a) constituirea si folosirea fondurilor destinate imbunatatirii conditiilor la locul de munca;
b) sanatatea si securitatea in munca;
c) programul zilnic de lucru;
d) perfectionarea profesionala;
e) alte masuri decat cele prevazute de lege, referitoare la protectia celor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale.
(2) Acordul colectiv se incheie cu reprezentantii politistilor de penitenciare, desemnati in conditiile legii, in cazul in care organizatia sindicala nu este reprezentativa la nivel de grup de unitati sau politistii de penitenciare nu sunt organizati in sindicate.
(3) Acordul colectiv se incheie pe o perioada de cel putin un an si poate fi modificat, completat ori prelungit prin acte aditionale, cu acordul partilor.
(4) Incheierea, modificarea, completarea ori prelungirea acordului colectiv se face la initiativa scrisa a oricarei parti, in urma unor negocieri intre partile acordului.
(5) Negocierile cu privire la incheierea, modificarea, completarea sau prelungirea acordului nu vor putea incepe mai tarziu de 10 zile si nici mai devreme de 3 zile de la inregistrarea solicitarii.
(6) Dispozitiile legale privind partile, negocierea, conflictul colectiv de munca, incheierea, efectele contractelor colective de munca, cu exceptia celor referitoare la inregistrarea si publicarea contractelor colective de munca, se aplica in mod corespunzator si acordurilor colective incheiate in conditiile prezentului articol.
(7) Ministerul Justitiei si Administratia Nationala a Penitenciarelor furnizeaza organizatiilor sindicale reprezentative sau reprezentantilor politistilor de penitenciare informatiile necesare pentru incheierea acordului colectiv.

Articolul 108
(1) Perioada suspendarii raportului de serviciu pentru indeplinirea unei functii de conducere salarizate in cadrul unei organizatii sindicale constituie vechime in munca, in serviciu si in specialitate, in conditiile legii. Persoana beneficiaza de toate drepturile care rezulta din calitatea de politist de penitenciare, cu exceptia drepturilor salariale.
(2) Persoanei care indeplineste o functie de conducere salarizata in cadrul unei organizatii sindicale i se mentin postul si functia in cadrul politiei penitenciare, detinute la momentul suspendarii din functie, are dreptul de a avansa in gradul profesional, de a beneficia de gradatie la implinirea stagiilor prevazute de lege si de a participa la concursuri pentru avansarea in cariera.
(3) Pentru perioada in care raportul de serviciu al politistului de penitenciare este suspendat potrivit prevederilor art. 130 alin. (3), functiile de conducere din organizatia sindicala se echivaleaza cu functiile prevazute in legislatia privind salarizarea politistilor de penitenciare, in vederea deschiderii drepturilor de pensie ca politist de penitenciare.
(4) Echivalarea functiilor, potrivit alin. (3), se face prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea organizatiei sindicale si cu avizul Ministerului Muncii si Justitiei Sociale.
(5) Drepturile reglementate de prezenta lege, cu exceptia celor prevazute la art. 104 lit. a), e) -g), j), l) -n), art. 105 si art. 111 alin. (2), se acorda, potrivit conditiilor legale in vigoare, politistului de penitenciare aflat in situatia prevazuta la art. 130 alin. (3).

Articolul 109
(1) Politistii de penitenciare vor fi sprijiniti in construirea sau cumpararea, o singura data in timpul carierei profesionale, a unei locuinte proprietate personala, in localitatea in care isi are sediul unitatea la care sunt incadrati, din fondurile Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau alte fonduri guvernamentale, in conditiile legii.
(2) Politistii de penitenciare, titulari ai contractului de inchiriere a locuintei de serviciu, care au lucrat in politia penitenciara sau in sistemul administratiei penitenciare peste 15 ani si care s-au pensionat potrivit legii, precum si cei care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si s-au pensionat pentru invaliditate, in conditiile legii, isi pastreaza dreptul de folosinta asupra locuintei de serviciu si dupa incetarea raporturilor de serviciu prin pensionare. In cazul decesului titularului, sotul/sotia isi pastreaza drepturile locative pe tot parcursul vietii.
(3) Criteriile si conditiile de sprijin prevazute la alin. (1) se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(4) In conditiile legii, prin hotarare a Guvernului se poate infiinta Casa de credit a personalului din sistemul administratiei penitenciare.

Articolul 110
(1) Politistii de penitenciare isi pastreaza, pe perioada delegarii, detasarii ori trecerii temporare in alta functie, functia, gradul si drepturile salariale avute anterior, acordate conform prevederilor actelor normative privind salarizarea acestora.
(2) In situatia in care drepturile salariale corespunzatoare functiei pe care este detasat sau, dupa caz, trecut temporar in alta functie sunt mai mari, personalul prevazut la alin. (1) beneficiaza de aceste drepturi salariale.

Articolul 111
(1) Politistii de penitenciare au dreptul la atribuirea unei locuinte de serviciu daca, in localitatea unde isi desfasoara activitatea, ei, sotul/sotia sau copiii aflati in intretinere nu detin o locuinta in proprietate ori nu li s-a atribuit locuinta de catre autoritatile administratiei publice locale.
(2) Politistii de penitenciare carora nu li s-a acordat locuinta potrivit prevederilor alin. (1) si care nici ei si nici sotul/sotia sau copiii aflati in intretinere nu au in proprietate o locuinta in localitatea unde isi desfasoara activitatea au dreptul la compensarea lunara a chiriei in cuantum de pana la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decat chiria prevazuta in contractul de inchiriere incheiat in conditiile legii, inclusiv pentru locuintele atribuite de catre autoritatile administratiei publice locale sau pentru locuintele de serviciu. In situatia inexistentei unui fond locativ corespunzator in localitatea unde isi desfasoara activitatea, contractul de inchiriere poate avea ca obiect o locuinta situata intr-o localitate aflata la o distanta de maximum 70 km, in cazul in care nici politistul de penitenciare si nici sotul/sotia sau copiii aflati in intretinere nu au in proprietate personala o locuinta in acea localitate sau in alta localitate situata mai aproape de locul de munca.
Derogari (1)
(3) Daca politistii de penitenciare, inclusiv sotul/sotia acestora sau copiii aflati in intretinerea acestora au instrainat o locuinta, in localitatea in care isi desfasoara activitatea, dupa data incadrarii in sistemul administratiei penitenciare, acestia nu beneficiaza de prevederile alin. (1) si (2).
(4) Nu se acorda compensatia lunara pentru chirie in situatia in care contractul de inchiriere a fost incheiat cu rudele de pana la gradul II inclusiv ale politistului de penitenciare ori ale sotiei/sotului acestuia/acesteia.
(5) Politistii de penitenciare carora li s-a atribuit o locuinta de serviciu pot solicita schimbarea acesteia si atribuirea unei alte locuinte disponibile in fondul locativ al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau al unitatii penitenciare in cauza, care sa corespunda nevoilor locative ale politistului de penitenciare, sotului/sotiei acestuia si copiilor aflati in intretinere. Prevederile alin. (8) teza a 2-a raman aplicabile. Cererile de schimb de locuinte se solutioneaza cu prioritate.
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), medicii rezidenti angajati in politia penitenciara pot solicita chirie in localitatea unde efectueaza studiile de rezidentiat.
(7) De prevederile alin. (2) beneficiaza si politistii de penitenciare carora li s-a atribuit o locuinta de serviciu din fondul locativ al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, al unitatii penitenciare in cauza, care nu mai corespunde nevoilor locative ale politistului de penitenciare, sotului/sotiei acestuia si copiilor aflati in intretinere si la care cel in cauza renunta. Prevederile alin. (8) teza a 2-a raman aplicabile.
(8) Beneficiaza de prevederile alin. (2) si politistul de penitenciare care a avut in proprietate o locuinta, in localitatea in care isi desfasoara activitatea, si care, dupa data incadrarii in sistemul administratiei penitenciare, pentru motive neimputabile, a pierdut dreptul de proprietate asupra acesteia. Dreptul prevazut de prezentul alineat se acorda in urma efectuarii unei anchete sociale, efectuata de catre o comisie constituita prin act al conducatorului unitatii in care este incadrat politistul de penitenciare.
(9) Politistii de penitenciare care indeplinesc conditiile de acordare a compensatiei lunare pentru chirie potrivit alin. (2) si care contracteaza un credit ipotecar/imobiliar destinat achizitionarii unei locuinte sau incheie un contract de vanzare- cumparare cu plata in rate a unei locuinte beneficiaza de compensatia lunara pentru chirie, pe o perioada ce nu poate depasi durata de derulare a creditului sau contractului de vanzare-cumparare cu plata in rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fractiuni din rata aferenta creditului sau contractului de vanzare-cumparare cu plata in rate. In aceasta situatie, compensatia lunara pentru chirie se acorda in cuantumul prevazut la alin. (2), dar nu poate depasi rata lunara platita pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vanzare-cumparare cu plata in rate.
(10) Dreptul prevazut la alin. (9) se mentine in cazul transferului sau incadrarii functionarilor publici cu statut special intr-o alta institutie din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala.
(11) In situatia prevazuta la alin. (9) compensatia lunara pentru chirie se acorda pentru o singura locuinta achizitionata pe timpul carierei. Compensatia lunara pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situatia prevazuta la alin. (2) si pentru situatia prevazuta la alin. (9), caz in care politistul de penitenciare opteaza pentru una dintre aceste situatii.
(12) Drepturile prevazute de prezentul articol nu au caracter salarial si nu se impoziteaza.
(13) Conditiile de acordare a drepturilor prevazute de prezentul articol se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

Articolul 112
(1) La sesizarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, a unitatilor din subordinea acesteia, institutiile si organele specializate ale statului au obligatia de a acorda protectie politistilor de penitenciare si membrilor de familie ai acestora impotriva amenintarilor, violentelor, faptelor de ultraj ori altor fapte de natura penala carora le-ar putea fi victima, precum si in cazul in care viata, integritatea corporala, demnitatea sau bunurile le sunt puse in pericol in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea.
(2) Sesizarea prevazuta la alin. (1) se face la cererea politistilor de penitenciare si, in cazuri temeinic justificate, a membrilor de familie ai acestora.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1), politistul de penitenciare si membrii de familie ai acestuia pot beneficia, la cerere, de asistenta juridica asigurata in mod gratuit de unitate, prin avocat, in conditiile ordinului ministrului justitiei prevazut la art. 104 lit. o).
(4) Conditiile si modalitatile de acordare a protectiei se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Articolul 113
(1) Politistul de penitenciare in activitate ori pensionat, sotul sau sotia acestuia, precum si copiii aflati in intretinerea acestuia beneficiaza, in mod gratuit, de servicii de asistenta medicala, medicamente si proteze, in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului si cu respectarea dispozitiilor legale privind plata contributiei la asigurarile sociale de sanatate.
(2) Pentru acordarea, potrivit legii, a asistentei medicale specifice personalului din sistemul administratiei penitenciare, in statele de organizare ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor si ale fiecarei unitati penitenciare se prevad si se incadreaza posturi de personal medico-sanitar superior si mediu.
(3) Drepturile prevazute la alin. (1) nu au caracter salarial si nu se impoziteaza.

Articolul 114
(1) Politistii de penitenciare au dreptul la despagubiri in situatia in care au suferit, din culpa institutiei, un prejudiciu material in timpul indeplinirii atributiilor de serviciu, in conditiile si cuantumul stabilit prin hotarare a Guvernului.
(2) Politistului de penitenciare care a decedat in timpul indeplinirii indatoririlor de serviciu i se acorda, post-mortem, gradul de subinspector de politie penitenciara, in cazul in care face parte din categoria agentilor, sau gradul profesional urmator, in cazul ofiterilor.
(3) Copiii aflati in intretinerea politistului de penitenciare decedat sau incadrat intr-un grad de invaliditate ca urmare a ranirii acestuia in timpul ori in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu pot fi inmatriculati la cerere, fara examen ori concurs, in institutiile de invatamant ale politiei penitenciare, daca indeplinesc conditiile legale.
(4) Copiii aflati in intretinerea politistului de penitenciare decedat sau incadrat intr-un grad de invaliditate ca urmare a ranirii acestuia in timpul ori in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, precum si sotul sau sotia acestuia pot fi incadrati ca politisti de penitenciare sau angajati ca personal contractual in sistemul administratiei penitenciare, fara examen ori concurs, daca indeplinesc celelalte conditii legale prevazute pentru functia respectiva.
(5) Prin ordin al ministrului justitiei se stabileste procedura de aplicare a prevederilor alin. (3) si (4).

Articolul 115
(1) Pentru indeplinirea exemplara a atributiilor de serviciu, politistilor de penitenciare li se pot acorda recompense morale sau materiale, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului justitiei.
(2) Absolventilor institutiilor de invatamant prevazute la art. 13 alin. (2) si (5) declarati "sef de promotie" li se acorda recompense materiale cu ocazia absolvirii, stabilite prin ordin al ministrului justitiei.
(3) Pentru activitatea desfasurata, politistilor de penitenciare li se confera decoratii potrivit legii.
(4) Politistii de penitenciare, decorati cu Ordinul Meritul Militar sau cu Semnul onorific In Serviciul Armatei, isi pastreaza toate drepturile conferite de aceste ordine, dobandite anterior.
(5) Pentru merite deosebite in activitatea desfasurata, politistilor de penitenciare li se confera Medalia de Excelenta in Serviciul Penitenciar. Criteriile si procedura pentru conferirea medaliei se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

SECTIUNEA a 2-a
Conditiile de munca ale politistilor de penitenciare

Articolul 116
(1) Durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.
(2) Programul de lucru al personalului din compartimentele a caror activitate impune prezenta in serviciu mai mult de 8 ore se stabileste de catre directorii unitatilor, in raport cu necesitatile operative, asigurandu-se respectarea timpului de lucru legal.
(3) In cazul in care pentru anumite categorii profesionale durata normala a timpului de munca este stabilita prin dispozitii legale specifice, se vor aplica aceste dispozitii legale.
(4) In functie de specificul muncii prestate se poate opta si pentru un alt fel de repartizare a timpului de munca, cu respectarea timpului de lucru legal.
(5) Modul de compensare si plata a orelor prestate de politistii de penitenciare peste durata normala a timpului de munca, precum si a orelor lucrate in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale sau in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza se stabileste potrivit dispozitiilor legale privind salarizarea personalului bugetar.

Articolul 117
(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor si unitatile din subordinea acesteia elaboreaza regulamente de ordine interioara, cu consultarea organizatiilor sindicale, prin care se stabilesc normele de ordine interioara, principiile si regulile privind desfasurarea activitatilor structurilor organizatorice ale acestora, precum si modul de organizare a timpului de lucru, a pauzelor, evidenta prezentei si a muncii suplimentare.
(2) Prin ordin al ministrului justitiei se stabilesc standardele privind conditiile de munca asigurate politistilor de penitenciare.

Articolul 118
Politistii de penitenciare au dreptul, potrivit legii, la masuri de securitate si igiena a muncii si la echipament de protectie gratuit.

SECTIUNEA a 3-a
Indatoririle politistilor de penitenciare

Articolul 119
Politistul de penitenciare are urmatoarele obligatii:
a) sa cunoasca si sa respecte principiile generale prevazute de Constitutie si de celelalte legi, precum si sa apere valorile democratiei;
b) sa respecte si sa protejeze viata, sanatatea si demnitatea persoanelor private de libertate, drepturile si libertatile acestora;
c) sa impiedice orice actiune care presupune discriminare pe criterii de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA ori pentru alte imprejurari de acelasi fel;
d) sa execute, cu profesionalism si in termenul stabilit, toate atributiile de serviciu stabilite prin fisa postului, precum si dispozitiile date de conducatorii ierarhici;
e) sa fie disciplinat, respectuos si corect fata de sefi, colegi sau subalterni si sa respecte ierarhia conferita de functia si gradul profesional detinute;
f) sa informeze in scris conducatorii ierarhici si celelalte autoritati abilitate cu privire la infractiunile de care a luat cunostinta in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul;
g) sa manifeste preocupare si interes pentru perfectionarea nivelului de instruire profesionala;
h) sa pastreze secretul de stat si de serviciu, in conditiile legii, precum si confidentialitatea informatiilor sau documentelor care au acest caracter, in conditiile legii;
i) sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lui politice in exercitarea atributiilor ce ii revin;
j) sa se conformeze dispozitiilor date de conducatorii ierarhici carora le este subordonat direct, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (3);
k) sa respecte intocmai programul de munca;
l) sa se prezinte la programul de munca stabilit, precum si in afara acestuia, in situatii temeinic justificate;
m) sa informeze seful ierarhic despre existenta unui conflict de interese privind exercitarea atributiilor de serviciu, in conditiile legii;
n) sa se prezinte la unitatea din care face parte, in situatii de catastrofe, calamitati, alarmare ca urmare a revoltelor in penitenciar, evadarilor, parasirii locurilor de detinere sau alte tulburari de amploare ale activitatilor in unitatile penitenciare;
o) sa actioneze, conform legii, la instituirea starii de urgenta sau a starii de asediu ori in caz de mobilizare si razboi;
p) sa depuna declaratiile de avere si de interese, potrivit legii;
q) sa informeze seful ierarhic despre existenta in unitatea in care isi desfasoara activitatea a unor persoane private de libertate care au calitatea de sot/sotie sau rude pana la gradul II inclusiv cu acesta ori cu sotul/sotia, in situatia in care ia cunostinta de aceste situatii;
r) sa aduca la cunostinta compartimentului resurse umane modificarile privind domiciliul, dupa caz, resedinta, precum si schimbarile intervenite in starea civila sau date relevante din punct de vedere profesional, in termen de 15 zile de la producerea acestora.

Articolul 120
Ofiterilor si agentilor din sistemul administratiei penitenciare le este interzis:
a) sa dispuna, sa exercite, sa instige ori sa tolereze acte de tortura sau orice forme de tratament inuman ori degradant asupra persoanelor aflate in asezamintele de detinere;
b) sa primeasca, sa solicite ori sa accepte, direct sau indirect, pentru ei ori pentru alte persoane, in considerarea calitatii lor oficiale, cadouri, bani, imprumuturi sau orice alte valori ori servicii;
c) sa intervina pentru solutionarea unor cereri sau lucrari care nu sunt de competenta lor ori nu le-au fost repartizate de conducatorii ierarhici sau care nu sunt activitati specifice functiei pe care au fost numiti;
d) sa recurga la forta sau la folosirea mijloacelor de imobilizare impotriva persoanelor private de libertate in alte conditii decat cele expres prevazute de lege;
e) sa faca parte din partide, formatiuni sau organizatii politice ori sa desfasoare propaganda in favoarea acestora;
f) sa adere la asociatii, organizatii religioase sau de alta natura, nerecunoscute potrivit legii sau interzise prin lege.

Articolul 121
(1) Politistii de penitenciare sunt in conflict de interese daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a) sunt chemati sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care sunt sot/sotie, rude de gradul I sau, dupa caz, au relatii cu caracter patrimonial;
b) sunt chemati sa participe in cadrul unor comisii constituite, conform legii, din care face parte sotul/sotia sau o ruda de gradul I;
c) interesele lor patrimoniale, ale sotului sau rudelor lor de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea atributiilor de serviciu.
(2) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe intre politistii de penitenciare care sunt soti sau rude de gradul I.
(3) In cazul existentei unui conflict de interese, politistul de penitenciare este obligat sa se abtina de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii si sa il informeze de indata pe seful ierarhic caruia ii este subordonat direct. Acesta este obligat sa ia masurile care se impun pentru exercitarea cu impartialitate a functiei, in termen de cel mult 3 zile de la data luarii la cunostinta.
(4) In cazurile prevazute la alin. (1), conducatorul unitatii, la propunerea sefului ierarhic caruia ii este subordonat direct politistul de penitenciare in cauza, va desemna un alt politist, care are aceeasi pregatire si acelasi nivel de experienta.
(5) Incalcarea dispozitiilor alin. (3) poate atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, administrativa, civila ori penala, potrivit legii.
(6) Prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la conflictul de interese se aplica in mod corespunzator.

Articolul 122
Politistii de penitenciare pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice, al creatiei literar-artistice, precum si sa desfasoare activitati sau sa detina functii in sectorul privat, cu conditia ca activitatea sau functia respectiva sa nu aiba legatura cu sistemul politiei penitenciare si cu conditia respectarii dispozitiilor legale privind conflictul de interese, incompatibilitatile, dar si a legislatiei aplicabile profesiei sau activitatii pe care o exercita.

CAPITOLUL V
Modificarea raporturilor de serviciu, punerea la dispozitie, suspendarea din functie si incetarea raporturilor de serviciu

SECTIUNEA 1
Dispozitii comune

Articolul 123
(1) Politistii de penitenciare au dreptul la stabilitatea raporturilor de serviciu.
(2) Raporturile de serviciu ale personalului prevazut la alin. (1) se nasc si se exercita in baza actului de numire si se pot modifica, suspenda sau pot inceta numai in cazurile si in conditiile prezentei legi.
(3) Raporturile de serviciu ale politistilor de penitenciare sunt de subordonare ierarhica.
(4) Raporturile de serviciu ale politistilor de penitenciare nu pot inceta prin demisie la instituirea starii de urgenta sau a starii de asediu ori in caz de mobilizare si de razboi.
(5) Ocuparea unei functii care necesita acces la informatii clasificate este conditionata de existenta dreptului de acces la astfel de informatii, in conditiile legii.

Articolul 124
(1) Politistii de penitenciare pot fi delegati de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, de directorii unitatilor din subordinea acesteia sa indeplineasca anumite activitati in interesul unitatii unde sunt incadrati, in aceeasi localitate sau in alta localitate, pe o perioada de cel mult 60 de zile intr-un an.
(2) Politistii de penitenciare pot fi delegati mai mult de 60 de zile intr-un an, cu acordul scris al acestora.

Articolul 125
(1) Detasarea politistilor de penitenciare se poate dispune, potrivit competentelor de gestiune a resurselor umane, pe o perioada de cel mult 6 luni. Detasarea pe o perioada mai mare de 6 luni se poate dispune numai cu acordul scris al celui in cauza.
(2) Trecerea temporara in alta functie se poate dispune fara acordul politistului de penitenciare in caz de forta majora sau ca masura de protectie a politistului de penitenciare, potrivit competentelor de gestiune a resurselor umane.
(3) Ofiterii pot fi imputerniciti in functii de conducere vacante in unitatea in care sunt incadrati sau in care au fost detasati, daca indeplinesc conditiile specifice postului, potrivit competentelor de gestiune a resurselor umane. Imputernicirea se poate face numai cu acordul persoanei respective, pentru o perioada de maximum un an. Prin exceptie, termenul de un an poate fi depasit in situatia functiilor temporar vacante sau in legatura cu care exista un litigiu.
(4) In perioada de maximum un an prevazuta la alin. (3), unitatea din cadrul politiei penitenciare este obligata sa initieze demersuri pentru ocuparea postului de conducere vacant; in cazul in care postul de conducere vacant nu se ocupa, se poate dispune o noua imputernicire.
(5) Pe perioada imputernicirii, politistul de penitenciare beneficiaza de drepturile salariale corespunzatoare functiei pe care este imputernicit. Politistul de penitenciare poate opta pentru mentinerea drepturilor salariale avute anterior, daca acestea sunt mai mari decat cele ale functiei pe care este imputernicit.

Articolul 126
(1) Politistii de penitenciare definitivi pot fi schimbati din functiile detinute, in cadrul aceleiasi unitati, si pot fi numiti in alte functii prevazute cu acelasi coeficient de ierarhizare sau inferior, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justitiei, in urmatoarele cazuri:
a) la cererea politistului de penitenciare;
b) in situatia in care nu mai indeplinesc conditiile prevazute in fisa postului pentru exercitarea functiei.
(2) Politistii de penitenciare definitivi pot fi mutati in alte unitati ale politiei penitenciare, la cerere sau in interesul serviciului, cu acordul lor, in aceeasi ori in alta functie prevazuta cu un coeficient de ierarhizare identic sau inferior, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justitiei.
(3) In situatiile prevazute la alin. (1) si (2), prin functie prevazuta cu coeficient de ierarhizare identic se intelege functia in care se face numirea al carei coeficient de ierarhizare luat in calcul la stabilirea salariului este egal cu cel al functiei anterioare.

Articolul 127
(1) Revocarea din functia de conducere si numirea intr-o alta functie se dispun in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale ori ca sanctiune disciplinara.
(2) La verificarea organizarii eficiente a activitatii vor fi avute in vedere, in principal, urmatoarele criterii: folosirea adecvata si eficienta a resurselor umane, materiale si financiare, evitarea pierderilor, evaluarea necesitatilor, gestionarea situatiilor de criza, raportul resurse investite - rezultate obtinute, gestionarea informatiilor, organizarea pregatirii si perfectionarii profesionale si repartizarea sarcinilor.
(3) La verificarea comportamentului si comunicarii vor fi avute in vedere, in principal, comportamentul si comunicarea cu subalternii, cu persoanele aflate in stare de detentie, cu alte persoane sau institutii cu care intra in contact, precum si cu mass-media, asigurarea accesului la informatiile de interes public si transparenta actului de conducere.
(4) La verificarea asumarii responsabilitatii vor fi avute in vedere, in principal, modul de indeplinire a atributiilor prevazute de lege si regulamente, implementarea strategiilor nationale si secventiale in domeniu si modul in care sunt respectate drepturile persoanelor private de libertate, precum si celelalte dispozitii legale privind executarea pedepselor.
(5) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute in vedere, in principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapida de decizie, rezistenta la stres, autoperfectionarea, capacitatea de analiza, sinteza, previziune, strategie si planificare pe termen scurt, mediu si lung, initiativa si capacitatea de adaptare rapida.
(6) Impotriva ordinului sau deciziei de revocare din functia de conducere se poate face plangere la instanta de contencios administrativ competenta potrivit legii, fara parcurgerea procedurii plangerii prealabile.
(7) Modul de verificare a indeplinirii criteriilor prevazute la alin. (2) - (5) se stabileste prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului justitiei.

SECTIUNEA a 2-a
Punerea la dispozitie, suspendarea din functie si suspendarea raporturilor de serviciu

Articolul 128
(1) In cazul in care impotriva politistului de penitenciare s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale, mentinerea sa in activitate se hotaraste dupa solutionarea definitiva a cauzei, cu exceptia situatiei in care a comis si alte abateri disciplinare, cand opereaza procedura disciplinara obisnuita.
(2) Dupa punerea in miscare a actiunii penale, politistul de penitenciare se pune la dispozitie si nu mai indeplineste atributiile functiei detinute. Politistul de penitenciare pus la dispozitie indeplineste numai acele sarcini si atributii de serviciu stabilite, in scris, de conducatorul unitatii si beneficiaza de drepturile banesti corespunzatoare gradului profesional pe care il are, la nivelul de baza, si de celelalte drepturi prevazute de prezenta lege. Punerea la dispozitie se mentine in cazul in care impotriva politistului de penitenciare s-a luat, in conditiile Codului de procedura penala, masura preventiva a controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cautiune.
(3) Pe perioada arestarii preventive si a arestului la domiciliu, politistul de penitenciare este suspendat din functie. Aceeasi masura se va dispune in cazul in care impotriva politistului de penitenciare s-a luat, in conditiile Codului de procedura penala, masura preventiva a controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cautiune, daca in sarcina acestuia a fost stabilita obligatia sa nu exercite profesia ori meseria sau alte masuri de siguranta/obligatii/masuri de supraveghere care impiedica exercitarea atributiilor profesionale.
(4) Pe timpul suspendarii din functie in conditiile alin. (3), politistul de penitenciare nu beneficiaza de niciun drept dintre cele prevazute de prezenta lege. Politistul de penitenciare aflat in aceasta situatie poate beneficia de dreptul la pensie, in conditiile stabilite prin lege speciala.
(5) In cazul in care s-a dispus clasarea, renuntarea la urmarirea penala, achitarea, precum si in cazul incetarii procesului penal, politistul de penitenciare va fi repus in toate drepturile anterioare, inclusiv in functia detinuta anterior, si beneficiaza de compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispozitie, respectiv a suspendarii din functie, potrivit competentelor de gestiune a resurselor umane.
(6) Organul de urmarire penala sau instanta de judecata care a dispus fata de politistul de penitenciare una dintre masurile sau solutiile prevazute la alin. (2), (3) si (5) are obligatia sa comunice de indata unitatii al carei angajat este politistul de penitenciare sau, dupa caz, Administratiei Nationale a Penitenciarelor ori Ministerului Justitiei masura sau solutia dispusa.

Articolul 129
Politistii de penitenciare ramasi neincadrati in functii din diferite cauze neimputabile sau ale caror avize, autorizatii sau atestari necesare pentru exercitarea atributiilor profesionale sunt suspendate, retrase ori isi inceteaza valabilitatea sunt pusi la dispozitie, potrivit competentelor. Pe aceasta perioada beneficiaza de salariul de functie avut, salariul gradului profesional detinut, gradatii, precum si de celelalte drepturi salariale avute, cu exceptia salariului de comanda, pentru politistii de penitenciare cu functii de conducere. Situatia acestora se solutioneaza in termen de 6 luni.

Articolul 130
(1) Suspendarea raportului de serviciu poate interveni de drept sau prin acordul partilor, in conditiile legii.
(2) In cazul in care politistul de penitenciare este desemnat sa desfasoare activitati in cadrul unor misiuni diplomatice ale Romaniei sau in cadrul unor organisme sau institutii internationale, intervine suspendarea de drept a raportului de serviciu, pentru perioada respectiva.
(3) Raportul de serviciu al politistului de penitenciare se suspenda de drept, daca acesta desfasoara activitate sindicala de conducere salarizata, in conditiile legii.
(4) Raportul de serviciu al politistului de penitenciare se suspenda de drept cat timp acesta efectueaza tratament medical in strainatate, daca solicitantul nu se afla in concediu medical pentru incapacitate temporara de munca, precum si pentru insotirea in strainatate a sotului sau a sotiei ori a unei rude de gradul I, in vederea efectuarii de tratament medical, pe perioada tratamentului.
(5) Raportul de serviciu al politistului de penitenciare se poate suspenda prin acordul partilor, in situatia in care politistul de penitenciare desfasoara din initiativa sa activitati in cadrul unor organisme sau institutii internationale, pe perioada aferenta contractului sau conventiei de munca incheiate in acest scop.
(6) Raportul de serviciu poate fi suspendat prin acordul partilor pentru cel mult 4 ani in cazul solicitarii politistului de penitenciare de a-si urma sotia sau sotul trimis in strainatate de catre Ministerul Afacerilor Externe, de alte ministere, autoritati administrative autonome, organe ori alte institutii de specialitate ale administratiei publice centrale, pentru indeplinirea unei misiuni permanente in strainatate la misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte reprezentante nationale, structuri si comandamente din cadrul organizatiilor internationale din care Romania face parte, doar daca acestea au o durata de minimum 6 luni.
(7) Raportul de serviciu al politistului de penitenciare poate fi suspendat prin acordul partilor pe perioada cat acesta participa din proprie initiativa la cursuri de pregatire si perfectionare in strainatate, altele decat cele organizate sau finantate de Administratia Nationala a Penitenciarelor, daca are aprobarea directorului de unitate pentru a urma asemenea studii, iar acestea asigura specializarea sau pregatirea potrivit nevoilor politiei penitenciare.
(8) Raportul de serviciu al politistului de penitenciare se poate suspenda si in alte situatii prevazute de lege, de drept, prin acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti, cu respectarea prevederilor cuprinse in legislatia muncii.

Articolul 131
(1) In cazul in care politistul de penitenciare sufera de o boala psihica, confirmata prin diagnostic de un medic de specialitate, la nivelul unitatii se dispun masurile necesare pentru prezentarea politistului de penitenciare la expertiza de specialitate in cadrul comisiei de expertiza medico-militara.
(2) In cazul in care politistul de penitenciare, in urma recomandarii medicului de medicina muncii de a efectua un consult psihiatric, refuza nejustificat sa se prezinte la diagnosticarea de catre un medic de specialitate, la comisia de expertiza medico-militara, la revizuire sau in alte cazuri, la solicitarea comisiei de expertiza medico-militara, acesta este suspendat din functie pana la indeplinirea obligatiilor care rezulta din prezentul alineat, dar nu mai mult de 6 luni.
(3) Pe perioada suspendarii din functie in conditiile alin. (2) politistului de penitenciare i se pot plati drepturile de asigurari sociale de sanatate care se acorda pe perioada concediului pentru incapacitate temporara de munca, in conditiile legii.
(4) Refuzul de a se prezenta la diagnosticarea de catre un medic de specialitate sau la comisia de expertiza medico- militara in termenul prevazut la alin. (2) atrage incetarea raporturilor de serviciu din motive imputabile celui in cauza.

Articolul 132
(1) Politistul de penitenciare clasat "apt limitat" de catre comisia de expertiza medico-militara, pentru care atributiile postului ocupat nu permit respectarea recomandarilor comisiei, se pune la dispozitie pe perioada clasarii.
(2) Pe perioada punerii la dispozitie in conditiile alin. (1), politistul de penitenciare beneficiaza de drepturile banesti corespunzatoare gradului profesional pe care il are, la nivelul de baza, si de celelalte drepturi prevazute de prezenta lege, dupa caz, atributiile de serviciu fiindu-i stabilite de directorul unitatii, cu respectarea recomandarilor comisiei de expertiza medico-militara.

Articolul 133
Raportul de serviciu al politistului de penitenciare inceteaza in urmatoarele cazuri:
a) deces;
b) demisie;
c) nu mai indeplineste una dintre conditiile prevazute la art. 11 lit. a), d), i);
d) nu mai indeplineste conditia prevazuta la art. 11 lit. j), in masura in care nu exista nicio alta functie in politia penitenciara pe care sa se poata realiza numirea;
e) transfer;
f) eliberarea din functie, ca sanctiune disciplinara;
g) pensionare, in conditiile legii;
h) desfiintarea unitatii ori mutarea acesteia in alta localitate, in cazul in care ofiterul sau agentul nu accepta sa o urmeze;
i) reorganizarea unitatii, prin desfiintarea unor posturi de natura celui ocupat de ofiterul sau agentul in cauza, in cazul in care persoana refuza oferta de trecere in alta functie;
j) nu mai indeplineste conditiile specifice postului, in cazul in care refuza oferta conducerii unitatii de trecere in alta functie;
k) ca urmare a constatarii nulitatii actului de numire in functie, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care nulitatea a fost constatata;
l) ca urmare a declararii necorespunzator din punct de vedere profesional a politistului debutant, conform art. 18 alin. (4);
m) la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de declarare a mortii politistului de penitenciare;
n) ca urmare a interzicerii exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica sau de a exercita profesia ori activitatea in executarea careia a savarsit fapta, ca pedepse complementare, sau ca urmare a interzicerii ocuparii unei functii sau a exercitarii unei profesii, ca masura de siguranta, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia;
o) neprezentarea, in mod nejustificat, in termenul prevazut de lege, la diagnosticarea de catre un medic de specialitate sau la comisia de expertiza medico-militara, in conditiile art. 131;
p) condamnarea la o pedeapsa privativa de libertate, cu executare sau suspendarea executarii pedepsei, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva;
q) nesolutionarea situatiilor prevazute la art. 129 in termenul stabilit prin acest articol, daca nu exista nicio alta functie in cadrul politiei penitenciare pe care sa se poata realiza numirea;
r) alte cazuri prevazute expres de lege.

Articolul 134
(1) La cerere, politistul de penitenciare incadrat intr-un grad de invaliditate ca urmare a ranirii acestuia in timpul sau in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu poate fi mentinut in activitate pe functii de politist de penitenciare.
(2) La cerere, persoana al carei raport de serviciu a incetat, fiind incadrata intr-un grad de invaliditate ca urmare a ranirii acesteia in timpul sau in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, poate fi numita, fara examen ori concurs, in functii de politist de penitenciare.
(3) Mentinerea sau numirea in functii de politist potrivit alin. (1) si (2) se face prin ordin al ministrului justitiei, pe baza propunerii sefului unitatii din care acesta face parte, respectiv a facut parte si a avizului comisiei de expertiza medicala si evaluare a capacitatii de munca.
(4) Comisia de expertiza medicala si evaluare a capacitatii de munca constata daca atributiile functiilor pe care urmeaza sa fie mentinut, respectiv numit sunt compatibile cu incapacitatea data de afectiunea fizica/psihica si pot fi indeplinite fara riscul de a o agrava.

Articolul 135
(1) Politistii de penitenciare pot solicita, in scris, incetarea raporturilor de serviciu prin demisie.
(2) Demisia produce efecte dupa 15 zile lucratoare de la data inregistrarii acesteia. In cazul functiilor de conducere, demisia produce efecte dupa 30 de zile lucratoare de la data inregistrarii.
(3) Termenele prevazute la alin. (2) pot fi reduse daca intre persoana in cauza si cel abilitat sa emita actul administrativ potrivit competentelor de gestiune a resurselor umane se convine asupra unui termen mai scurt.
(4) Politistul de penitenciare demisionar este obligat sa isi continue activitatea pana la implinirea termenelor prevazute la alin. (2) sau (3), dupa caz.
(5) Politistul de penitenciare poate reveni asupra cererii de demisie pana la implinirea termenului de la care demisia produce efecte.

Articolul 136
Politistii de penitenciare se pot transfera in alte institutii publice din afara politiei penitenciare, cu respectarea reglementarilor legale specifice institutiei la care solicita transferul.

Articolul 137
(1) Politistii de penitenciare nu pot fi mentinuti in activitate si in functie dupa implinirea varstei standard de pensionare pentru limita de varsta prevazuta de lege.
Derogari (1)
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in raport cu nevoile de incadrare, politistii de penitenciare pot fi mentinuti in serviciu dupa implinirea varstei standard de pensionare pentru limita de varsta, pana la varsta de 62 de ani, daca starea sanatatii le permite, cu aprobarea anuala a persoanelor abilitate conform competentelor de gestiune a resurselor umane.

Articolul 138
Evaluarea aptitudinii medicale si psihologice pentru indeplinirea functiei, prevazute la art. 11 lit. d), art. 96 alin. (2) lit. a) si art. 132 alin. (1), se face potrivit reglementarilor in vigoare aplicabile in sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala.

CAPITOLUL VI
Raspunderea politistilor de penitenciare

Articolul 139
(1) Politistii de penitenciare raspund disciplinar pentru savarsirea cu vinovatie a abaterilor disciplinare prevazute de lege.
(2) Raspunderea penala, contraventionala, civila sau, dupa caz, patrimoniala nu exclude raspunderea disciplinara pentru fapta savarsita, daca fapta respectiva constituie si abatere disciplinara.

Articolul 140
Sunt abateri disciplinare urmatoarele fapte:
a) manifestarile care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea;
b) neglijenta si superficialitate manifestate in indeplinirea atributiilor de serviciu, a dispozitiilor legale sau a celor primite de la sefii ierarhici ori de la autoritatile anume abilitate de lege;
c) intarzierea repetata si nejustificata in indeplinirea sarcinilor de serviciu;
d) refuzul nejustificat de a indeplini o atributie de serviciu cuprinsa in fisa postului;
e) manifestarea unui comportament necorespunzator fata de persoanele private de libertate, care contravine legii privind executarea pedepselor, sau fata de alte persoane cu care intra in contact in timpul serviciului;
f) absenta nemotivata ori intarzierea repetata la serviciu;
g) parasirea nejustificata a locului de munca in timpul programului de lucru;
h) producerea de pagube materiale unitatii din care face parte sau patrimoniului Administratiei Nationale a Penitenciarelor;
i) incalcarea normelor privind confidentialitatea activitatii sau a lucrarilor;
j) depasirea atributiilor de serviciu ori imixtiunea ilegala in activitatea altui politist de penitenciare;
k) interventia pentru influentarea solutionarii unei cereri privind satisfacerea intereselor oricarei persoane;
l) nerespectarea obligatiilor prevazute de dispozitiile legale in sarcina acestora, inclusiv a celor cuprinse in Codul deontologic al politistului de penitenciare si a prevederilor referitoare la incompatibilitati, conflicte de interese si interdictii;
m) interzicerea sau impiedicarea exercitarii libertatilor publice si a drepturilor sindicale ale politistilor de penitenciare;
n) atitudinea toleranta a conducatorilor ierarhici fata de comiterea unor abateri disciplinare de catre subordonati;
o) efectuarea in timpul programului de lucru a unor activitati ce nu au legatura cu indatoririle de serviciu, de natura a afecta exercitarea in bune conditii a atributiilor de serviciu;
p) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 119.

Articolul 141
Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate politistilor de penitenciare sunt:
a) mustrarea scrisa;
b) diminuarea drepturilor salariale pentru functia indeplinita cu 5-10% pe o perioada de 1-3 luni;
c) amanarea avansarii in grade profesionale sau functii superioare, pe o perioada de la 1 la 2 ani;
d) trecerea intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut;
e) revocarea din functia de conducere;
f) eliberarea din functie.

Articolul 142
(1) La individualizarea sanctiunii disciplinare ce urmeaza a fi aplicata se va tine seama de cauzele si gravitatea abaterii disciplinare, imprejurarile in care aceasta a fost savarsita, gradul de vinovatie si consecintele abaterii, comportarea generala in serviciu a autorului abaterii, precum si de existenta altor sanctiuni disciplinare.
(2) Comisia de cercetare a abaterii disciplinare propune prin referatul de cercetare cuantumul de diminuare a drepturilor salariale, in cazul sanctiunii prevazute la art. 141 lit. b), perioada maxima de amanare, in cazul sanctiunii prevazute la art. 141 lit. c), sau functia pe care sa se realizeze numirea, in cazul sanctiunilor prevazute la art. 141 lit. d) si e).
(3) Sanctiunea disciplinara poate fi aplicata numai dupa cercetarea prealabila de catre comisiile prevazute la art. 145 a faptei ce constituie abatere disciplinara savarsita de politistul de penitenciare in cauza, in conditiile prezentei legi.
(4) Audierea politistului de penitenciare se consemneaza in scris, sub sanctiunea nulitatii. Refuzul politistului de penitenciare de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaratie privitoare la abaterile disciplinare imputate se consemneaza intr-un proces-verbal. In astfel de cazuri, sanctiunea disciplinara poate fi aplicata.
(5) Sanctiunile disciplinare se aplica in termen de cel mult 90 de zile de la data sesizarii comisiei de disciplina cu privire la savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de un an de la data savarsirii abaterii disciplinare.
(6) Cursul termenelor prevazute la alin. (5) se suspenda in toate cazurile de suspendare a raporturilor de serviciu, potrivit prevederilor legale in vigoare.

Articolul 143
Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 141 se dispun de ministrul justitiei, de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, de conducatorul unitatii subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei de disciplina, potrivit competentelor de gestiune a resurselor umane, prin raportare la functia in care este numit sau imputernicit politistul de penitenciare.

Articolul 144
(1) Sanctiunea disciplinara se aplica prin decizie scrisa, emisa potrivit competentelor prevazute la art. 143, care se comunica politistului de penitenciare sanctionat, in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii deciziei.
(2) Politistul de penitenciare nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa instantei de contencios administrativ competente potrivit legii, fara parcurgerea procedurii prealabile.

Articolul 145
(1) Comisiile de disciplina se constituie in Ministerul Justitiei, in Administratia Nationala a Penitenciarelor si in fiecare unitate care are incadrati politisti de penitenciare si au competenta de a efectua cercetarea faptei ce constituie abatere disciplinara si de a propune, daca se constata vinovatia, una dintre sanctiunile disciplinare ce urmeaza sa fie aplicata persoanei in cauza.
(2) Comisia de disciplina din cadrul Ministerului Justitiei are competenta de a cerceta faptele comise de politistii de penitenciare numiti sau imputerniciti in functiile de director general, director general adjunct, director de directie din Administratia Nationala a Penitenciarelor si director in sistemul administratiei penitenciarelor, precum si pe cele comise de politisti de penitenciare din cadrul Ministerului Justitiei.
(3) Comisia de disciplina din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor are competenta de a cerceta faptele comise de politistii de penitenciare numiti sau imputerniciti in functie in cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, cu exceptia celor aflati in competenta comisiei de disciplina prevazute la alin. (2), si pe cele comise de directorii adjuncti din unitatile sistemului administratiei penitenciare.
(4) Comisiile de disciplina constituite la nivelul unitatilor subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor au competenta de a cerceta faptele comise de politistii de penitenciare din cadrul unitatilor respective, cu exceptia celor aflati in competenta celorlalte comisii de disciplina.
(5) In cazul in care, dupa data savarsirii faptei, in situatia politistului de penitenciare a intervenit o modificare a raporturilor de serviciu, competenta cercetarii apartine comisiei de disciplina din unitatea in care era numit sau imputernicit la momentul savarsirii faptei.
(6) Din comisia de disciplina prevazuta la alin. (2) pot face parte si politisti de penitenciare din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Articolul 146
(1) Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 141 lit. a), d) si e) se radiaza de drept in termen de 6 luni de la aplicare, daca ofiterul sau agentul sanctionat nu a mai fost sanctionat disciplinar in aceasta perioada.
(2) Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 141 lit. b) si c) se radiaza de drept in termen de 6 luni de la expirarea perioadei pentru care au fost aplicate, daca ofiterul sau agentul sanctionat nu a mai fost sanctionat disciplinar in aceasta perioada si daca sanctiunile si-au produs efectele.
(3) Radierea sanctiunilor disciplinare nu duce la anularea efectelor patrimoniale ale acestora.

Articolul 147
(1) Raspunderea patrimoniala a politistilor de penitenciare se angajeaza in urmatoarele situatii:
a) pentru pagubele produse cu vinovatie in patrimoniul Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, al unitatilor din subordinea acesteia;
b) pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce li s-au acordat necuvenit;
c) pentru nerestituirea in termenul legal a contravalorii unor bunuri primite ce nu li se datorau si care nu mai pot fi restituite in natura, precum si a unor servicii ce le-au fost prestate in mod necuvenit.
(2) Repararea pagubelor aduse Administratiei Nationale a Penitenciarelor si unitatilor penitenciare in situatiile prevazute la alin. (1) se dispune prin emiterea de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor ori de catre directorii unitatilor din sistemul administratiei penitenciare a unei dispozitii de imputare sau, dupa caz, prin semnarea unui angajament de plata. Termenul de emitere a dispozitiei de imputare este de cel mult 30 de zile de la data constatarii pagubei. Dreptul de a emite dispozitia de imputare se prescrie in termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
(3) Politistii de penitenciare nu raspund patrimonial:
a) pentru pierderile inerente, generate de riscul normal al serviciului, produse in executarea atributiilor de serviciu, instruirii sau pregatirii de specialitate, care se incadreaza in limitele prevazute de dispozitiile legale in vigoare;
b) pentru pagubele produse din cauze de forta majora, caz fortuit ori in stare de necesitate;
c) pentru pagubele produse ca urmare a executarii dispozitiilor superiorilor ierarhici;
d) pentru pagubele produse in situatii de legitima aparare.
(4) Se excepteaza de la prevederile alin. (3) lit. c) politistii de penitenciare care au executat dispozitii vadit ilegale si care, avand posibilitatea de a inlatura partial sau total urmarile pagubitoare ale dispozitiei primite, nu au informat in scris si nu au luat, din neglijenta sau rea-credinta, masuri pentru evitarea pagubei, cazuri in care raspund impreuna cu cel care a dat dispozitia.

Articolul 148
(1) Existenta faptei ilicite savarsite de catre un politist de penitenciare constand in incalcarea ori neindeplinirea obligatiilor de serviciu ce ii reveneau prin actele normative in vigoare, regulamente sau fisa postului, a pagubei produse, a vinovatiei persoanei, precum si a legaturii de cauzalitate intre fapta si paguba produsa se stabileste in urma cercetarii administrative. In situatia in care politistii de penitenciare au primit sume ori bunuri in mod necuvenit sau le-au fost prestate servicii nedatorate, pentru angajarea raspunderii patrimoniale este necesara dovedirea existentei pagubei.
(2) Sumele acordate necuvenit, contravaloarea bunurilor distribuite peste drepturile legale ori a serviciilor prestate in mod necuvenit salariatilor, cursantilor din institutiile de invatamant ale sistemului administratiei penitenciare, minorilor din centrele de reeducare si persoanelor private de libertate se recupereaza de la cei din vina carora s-a produs paguba, numai daca sumele, bunurile, respectiv contravaloarea acestora nu pot fi recuperate de la cei care au beneficiat de acestea.
(3) Data constatarii pagubei este data la care comisia de cercetare administrativa inregistreaza procesul-verbal de constatare a existentei pagubei prevazut la art. 150 alin. (3).

Articolul 149
(1) Cercetarea administrativa se efectueaza de o comisie formata din cel putin 3 membri, numita prin dispozitie scrisa a conducatorului institutiei pagubite; in situatia in care conducatorul institutiei pagubite are legatura cu paguba produsa, numirea comisiei se face de conducatorul ierarhic superior al acestuia.
(2) In cazul in care conducatorul institutiei pagubite sau, dupa caz, conducatorul ierarhic superior al acestuia are cunostinta sau este sesizat cu privire la faptul ca vreuna dintre persoanele numite in comisia de cercetare administrativa are legatura cu paguba produsa, este obligat sa o inlocuiasca.
(3) Termenul pentru efectuarea cercetarii administrative si inregistrarea actului de cercetare este de 45 de zile lucratoare de la data numirii comisiei de cercetare administrativa. Termenul poate fi prelungit, cu cel mult 45 de zile lucratoare, pentru efectuarea unor cercetari complexe; prelungirea termenului se dispune prin dispozitie a persoanei care a numit comisia de cercetare administrativa, la solicitarea membrilor acesteia.
(4) Comisia de cercetare administrativa are obligatia sa stabileasca urmatoarele elemente:
a) existenta/inexistenta pagubei;
b) valoarea pagubei, in cuantum determinat;
c) cauzele si imprejurarile producerii pagubei;
d) persoana sau persoanele vinovate de producerea pagubei;
e) indeplinirea conditiilor obligatorii pentru stabilirea raspunderii patrimoniale si a cauzelor exoneratoare de raspundere;
f) vinovatia fiecarui coautor si contributia fiecaruia la producerea pagubei;
g) probele pe care se bazeaza concluziile comisiei de cercetare administrativa;
h) concluziile si propunerile comisiei de cercetare administrativa.

Articolul 150
(1) Cercetarea imprejurarilor in care s-a produs paguba se face cu chemarea si ascultarea celor in cauza, care pot da explicatii scrise. Neprezentarea in fata comisiei a persoanei cercetate in legatura cu producerea pagubei ori refuzul de a da explicatii scrise nu impiedica finalizarea cercetarii. Neprezentarea sau refuzul de a da explicatii scrise se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de membrii comisiei de cercetare administrativa.
(2) Chemarea persoanelor cercetate in legatura cu producerea pagubei se face prin procedura de comunicare sub luare de dovada. In caz de refuz de semnare, dovada de chemare se comunica prin scrisoare recomandata cu continut declarat si confirmare de primire. In situatia in care comunicarea prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire nu s-a putut realiza, institutia pagubita va proceda la afisarea dovezii de chemare la domiciliul persoanei cercetate in legatura cu producerea pagubei. Operatiunea de afisare se consemneaza intr-un proces-verbal, care va fi semnat si de un martor ce nu poate avea calitatea de angajat in sistemul administratiei penitenciare. La solicitarea institutiei pagubite, procedura de afisare se poate realiza si prin intermediul unei institutii din sistemul administratiei penitenciare mai apropiate din punct de vedere teritorial de domiciliul persoanei cercetate in legatura cu producerea pagubei decat unitatea pagubita.
(3) Rezultatul cercetarii administrative se consemneaza intr-un proces-verbal de cercetare administrativa, care va cuprinde elementele prevazute la art. 149 alin. (4). Procesul-verbal de cercetare administrativa va fi insotit de anexe care sa sustina constatarile, precum: note scrise ale persoanelor vinovate de producerea pagubei, declaratii, tabele, situatii si documente justificative, in copie sau original daca sunt indoielnice, orice alte documente doveditoare. Documentele in copie vor fi certificate, pentru conformitate cu originalul, de comisia de cercetare administrativa.
(4) Procesul-verbal de cercetare administrativa se inregistreaza la institutia in care s-a efectuat cercetarea si se prezinta conducatorului institutiei sau, dupa caz, conducatorului ierarhic superior al acestuia, pentru a lua masurile care se impun.

Articolul 151
(1) Pe baza dosarului cercetarii administrative, conducatorul institutiei sau, dupa caz, conducatorul ierarhic superior al acestuia poate hotari:
a) obligarea la acoperirea pagubei;
b) sesizarea organelor de urmarire penala cand paguba s-a produs prin fapte ce pot constitui infractiuni;
c) inaintarea dosarului cercetarii administrative la compartimentul juridic, cand pagubele s-au produs de catre terte persoane, in vederea promovarii actiunii civile la instanta de judecata competenta;
d) scaderea din evidenta financiar-contabila, in baza calitatii de ordonator de credite, a valorii pagubei produse prin fapte sau imprejurari pentru care nu se stabileste raspunderea patrimoniala, cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior.
(2) In cazul in care imputarea se face in sarcina conducatorului institutiei, singur sau impreuna cu alte persoane, dispozitia de imputare se emite de conducatorul ierarhic superior al acestuia.
(3) Dispozitia de imputare se comunica celui obligat la plata in termen de 15 zile lucratoare de la emitere.
(4) Impotriva dispozitiei de imputare personalul in cauza se poate adresa instantei de contencios administrativ, fara indeplinirea procedurii prealabile, in termen de cel mult 30 de zile de la data comunicarii dispozitiei de imputare.
(5) Dispozitia de imputare ramasa definitiva ca urmare a neintroducerii ori respingerii actiunii la instanta de contencios administrativ, precum si angajamentul de plata constituie titluri executorii.

Articolul 152
(1) Recuperarea pagubelor, precum si restituirea sumelor sau plata contravalorii bunurilor ce nu mai pot fi restituite in natura ori a serviciilor nedatorate, recunoscute, se pot face prin angajament de plata, in scris, al celui in cauza.
(2) Angajamentul de plata scris este actul juridic prin care o persoana recunoaste ca datoreaza suma prevazuta in cuprinsul acestuia si isi asuma obligatia de a o plati. Angajamentul de plata constituie titlu executoriu si pe baza lui se fac retinerile din salariul celui in cauza. Angajamentul de plata care nu cuprinde in mod clar si cert toate elementele nu are efect legal, urmand ca in termenele si in conditiile legii sa se emita dispozitia de imputare.
(3) Existenta angajamentului de plata scris nu exclude efectuarea cercetarii administrative.

CAPITOLUL VII
Constituirea, organizarea si desfasurarea activitatii comisiilor de disciplina din Administratia Nationala a Penitenciarelor si unitatile subordonate

SECTIUNEA 1
Constituirea si componenta comisiilor de disciplina

Articolul 153
(1) Comisia de disciplina de la nivelul Ministerului Justitiei se constituie prin ordin al ministrului justitiei.
(2) Comisia de disciplina de la nivelul Administratiei Nationale a Penitenciarelor se constituie prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Comisia de disciplina de la nivelul fiecarei unitati subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor se constituie prin decizie a conducatorului unitatii.

Articolul 154
(1) Comisia de disciplina este formata din presedinte si 4 membri titulari.
(2) Pentru fiecare comisie de disciplina se vor desemna un presedinte supleant si cel putin 4 membri supleanti.

Articolul 155
(1) Membrii titulari ai comisiei de disciplina sunt desemnati astfel:
a) 2 membri, de catre conducatorul unitatii, conform competentelor de gestiune a resurselor umane prevazute de lege;
b) 2 membri, de catre organizatia sindicala reprezentativa la nivelul unitatii. In situatia in care organizatiile sindicale nu sunt reprezentative, cei 2 membri vor fi desemnati de acestea, cu conditia ca numarul membrilor acestora in cadrul unitatii, cumulat, sa reprezinte majoritatea simpla din numarul politistilor de penitenciare din respectiva unitate.
(2) In cazul in care politistii de penitenciare nu sunt organizati in sindicat sau nu sunt indeplinite conditiile de la alin. (1) lit. b) teza a doua, membrii titulari ai comisiei de disciplina vor fi desemnati prin votul majoritatii politistilor de penitenciare din respectiva unitate. Alegerea reprezentantilor se face prin vot secret.
(3) Desemnarea membrilor supleanti se face cu respectarea prevederilor alin. (1) si (2).

Articolul 156
Desemnarea presedintelui comisiei de disciplina si a supleantului acestuia se face de catre conducatorul unitatii, conform competentelor de gestiune a resurselor umane prevazute de lege, in urma consultarii organizatiei sindicale reprezentative ori a politistilor de penitenciare din unitate, daca acestia nu sunt organizati in sindicat. Presedintele supleant al comisiei de disciplina nu se desemneaza din randul membrilor titulari sau al membrilor supleanti.

Articolul 157
(1) Presedintele, presedintele supleant, membrii titulari si membrii supleanti ai comisiei de disciplina se numesc pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea numirii pentru un nou mandat cu aceeasi durata.
(2) Presedintele, presedintele supleant, membrii titulari si membrii supleanti ai comisiei de disciplina isi exercita mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplina pana la data expirarii acestuia sau inainte de termen, in conditiile prevazute de lege. In cazul incetarii mandatului inainte de termen, noul presedinte al comisiei de disciplina ori, dupa caz, noul membru titular ori supleant continua mandatul persoanei pe care a inlocuit-o.
(3) Cu 35 de zile lucratoare inainte de data expirarii mandatului membrilor comisiei de disciplina se va proceda la constituirea unei noi comisii de disciplina, in conditiile prezentului capitol. In acest scop, conducatorul unitatii va comunica organizatiei sindicale reprezentative a politistilor de penitenciare din cadrul unitatii ori, dupa caz, politistilor de penitenciare din unitatea respectiva, cu cel putin 30 de zile inainte de data expirarii mandatului membrilor comisiei de disciplina, solicitarea privind desemnarea membrilor titulari si supleanti ai comisiei de disciplina, potrivit art. 155.
(4) In situatia in care, cu 7 zile lucratoare inainte de data expirarii mandatului membrilor comisiei de disciplina, organizatia sindicala reprezentativa a politistilor de penitenciare din cadrul unitatii ori, dupa caz, majoritatea politistilor de penitenciare din unitatea respectiva nu a desemnat cei 2 membri titulari ai comisiei prevazuti la art. 155 alin. (1) lit. b), precum si membrii supleanti corespunzatori, desemnarea acestora se face de conducatorul unitatii.

Articolul 158
Nu poate fi membru in comisia de disciplina politistul de penitenciare care se afla in una dintre urmatoarele situatii de incompatibilitate:
a) este sot, ruda sau afin pana la gradul al IV-lea inclusiv cu persoanele care au competenta legala de a numi membri in comisia de disciplina, cu persoanele care au competenta legala de a aplica sanctiunea disciplinara sau cu ceilalti politisti de penitenciare desemnati membri in comisie;
b) a fost sanctionat disciplinar, iar sanctiunea disciplinara nu a fost radiata, in conditiile legii;
c) este condamnat sau fata de acesta s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei sau amanarea aplicarii pedepsei prin hotarare judecatoreasca definitiva.

Articolul 159
Presedintele si membrii titulari ai comisiei de disciplina, pentru activitatea desfasurata in cadrul acesteia, au dreptul la o indemnizatie lunara de 5% din salariul de functie al fiecaruia, care se acorda in lunile in care comisia de disciplina isi desfasoara activitatea. De indemnizatia de 5% beneficiaza si presedintele supleant, si membrii supleanti pentru lunile cand au activat in comisiile de disciplina. Indemnizatia se acorda de catre unitatea in cadrul careia este organizata comisia de disciplina.

Articolul 160
(1) Poate fi desemnat presedinte al comisiei de disciplina un politist de penitenciare definitiv care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are gradul profesional de cel putin subcomisar de politie penitenciara;
Derogari (1)
b) are, de regula, studii superioare juridice;
c) are o buna reputatie profesionala;
d) nu se afla in una dintre situatiile de incompatibilitate prevazute la art. 158.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. a), in situatia in care nu pot fi desemnati ofiteri cu gradul profesional de cel putin subcomisar de politie penitenciara, presedinte al comisiei de disciplina poate fi desemnat un ofiter cu grad profesional mai mic.

Articolul 161
(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplina se suspenda in urmatoarele situatii:
a) s-a suspendat raportul de serviciu al acestuia sau a fost detasat in cadrul altei unitati sau institutii publice;
b) a savarsit o fapta care face obiectul cercetarii comisiei de disciplina, de la data la care comisia a stabilit vinovatia;
c) s-a pronuntat in orice mod cu privire la fapta sesizata, anterior solutionarii cauzei;
d) a sesizat comisia de disciplina cu o sesizare indreptata impotriva unui politist de penitenciare, in ceea ce priveste solutionarea cauzei respective;
e) este sot, ruda sau afin pana la gradul al IV-lea inclusiv cu politistul de penitenciare a carui fapta a fost sesizata si se afla pe rolul comisiei de disciplina.
(2) Cererea de suspendare se formuleaza, in scris, de orice persoana care poate dovedi existenta situatiilor prevazute la alin. (1) si se inainteaza presedintelui comisiei de disciplina.
(3) In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii de suspendare, comisia de disciplina se pronunta cu privire la existenta situatiilor prevazute la alin. (1), precum si cu privire la suspendarea mandatului.
(4) Membrii comisiei de disciplina care stiu ca exista un motiv de suspendare a mandatului lor au obligatia sa formuleze cerere de suspendare, in scris, care se inainteaza presedintelui comisiei.
(5) Cererea de suspendare produce efecte de la data constatarii existentei uneia dintre situatiile prevazute la alin. (1) prin raportul comisiei de disciplina. Cu privire la participarea celui in cauza la sedinta comisiei de disciplina care are ca obiect constatarea uneia dintre situatiile prevazute la alin. (1) in privinta mandatului sau, cererea de suspendare produce efecte de la data depunerii.
(6) Raportul comisiei de disciplina se aduce de indata la cunostinta persoanei prin al carei act administrativ a fost constituita comisia de disciplina, persoanei care a formulat cererea de suspendare, precum si persoanei vizate prin cererea de suspendare.
(7) Presedintele comisiei de disciplina va lua masuri de inlocuire a membrului titular suspendat cu unul dintre membrii supleanti corespunzatori.
(8) Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplina dureaza pana la incetarea cauzei care a determinat-o.

Articolul 162
(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplina inceteaza inainte de termen in urmatoarele situatii:
a) renuntarea la calitatea de membru;
b) mutarea in cadrul altei unitati ori transferul la alta institutie publica;
c) incetarea raporturilor de serviciu ori punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa;
d) aplicarea unei sanctiuni disciplinare;
e) detasarea in cadrul altei unitati sau institutii publice ori suspendarea raportului de serviciu al acestuia pe o perioada mai mare de 3 luni consecutive;
f) interventia unei situatii de incompatibilitate dintre cele prevazute la art. 158;
g) desfiintarea comisiei de disciplina.
(2) Cererea de renuntare la calitatea de membru se inainteaza presedintelui comisiei de disciplina si produce efecte dupa 5 zile de la inregistrare, daca presedintele acesteia, de comun acord cu solicitantul, nu a stabilit un termen mai scurt.
(3) Incetarea mandatului de membru al comisiei de disciplina se constata printr-un referat al presedintelui, care se aduce de indata la cunostinta persoanei prin al carei act administrativ a fost constituita comisia de disciplina.

Articolul 163
(1) Prevederile art. 161 si art. 162 alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si presedintelui comisiei de disciplina.
(2) Cererea de suspendare a mandatului presedintelui comisiei de disciplina se formuleaza, in scris, de orice persoana care poate dovedi existenta situatiilor prevazute la art. 161 alin. (1). Presedintele comisiei de disciplina are obligatia sa formuleze cerere de suspendare daca stie ca exista un motiv de suspendare a mandatului sau.
(3) Cererea de suspendare se adreseaza persoanei prin al carei act administrativ a fost constituita comisia de disciplina, care verifica daca in cuprinsul cererii se regaseste vreuna dintre situatiile prevazute la art. 161 alin. (1) si emite actul prin care se suspenda mandatul presedintelui comisiei de disciplina. Actul prin care se suspenda mandatul presedintelui comisiei de disciplina se aduce de indata la cunostinta persoanei care a formulat cererea de suspendare, precum si presedintelui comisiei de disciplina.
(4) Incetarea mandatului presedintelui comisiei de disciplina se constata de catre persoana prin al carei act administrativ a fost constituita comisia de disciplina, care verifica existenta situatiilor prevazute la art. 162 alin. (1) si emite actul prin care constata incetarea mandatului presedintelui comisiei de disciplina.
(5) Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile in mod corespunzator si supleantului presedintelui comisiei de disciplina.

Articolul 164
(1) In cazul suspendarii sau incetarii mandatului unui membru titular al comisiei de disciplina, atributiile acestuia se vor exercita de unul dintre membrii supleanti corespunzatori.
(2) In cazul suspendarii sau incetarii mandatului presedintelui comisiei de disciplina, atributiile acestuia vor fi exercitate de supleantul prevazut la art. 156.
(3) In cazul in care comisia de disciplina nu poate fi constituita prin utilizarea membrilor supleanti sau, dupa caz, a supleantului presedintelui, se va proceda la desemnarea altor membri sau membri supleanti ori a presedintelui sau a supleantului acestuia, dupa caz, in conditiile prezentului capitol, care vor exercita atributiile de membru al comisiei de disciplina cu caracter temporar sau permanent, dupa caz.
(4) Membrii titulari sunt inlocuiti de membrii supleanti corespunzatori si in urmatoarele situatii:
a) absenteaza de la serviciu;
b) se afla in misiune sau primesc o dispozitie scrisa din partea conducatorului unitatii de a exercita o alta activitate ce nu sufera amanare.
(5) Absenta nejustificata de la sedintele comisiei de disciplina constituie abatere disciplinara.

Articolul 165
(1) Comisia de disciplina are un secretar titular si un secretar supleant, numiti prin actul administrativ de constituire a comisiei de disciplina, care au, de regula, studii superioare juridice. Secretarul titular si supleantul acestuia nu sunt membri ai comisiei de disciplina.
(2) Prevederile art. 157-159, art. 161, 162 si 164 sunt aplicabile in mod corespunzator si secretarului titular si supleantului acestuia. Suspendarea si incetarea mandatului secretarului titular si al supleantului acestuia se constata de catre persoana care are competenta de numire a comisiei de disciplina.

SECTIUNEA a 2-a
Atributiile si activitatea comisiei de disciplina

Articolul 166
(1) Comisiile de disciplina sunt structuri deliberative, fara personalitate juridica, independente in exercitarea atributiilor ce le revin, care au competenta de a efectua cercetarea faptelor ce pot constitui abateri disciplinare si de a propune, daca se constata vinovatia, una dintre sanctiunile disciplinare prevazute de lege.
(2) Activitatea comisiilor de disciplina are la baza urmatoarele principii:
a) prezumtia ca politistul de penitenciare este nevinovat atat timp cat vinovatia sa nu a fost dovedita;
b) garantarea dreptului la aparare, conform caruia se recunoaste dreptul politistului de penitenciare de a fi audiat, de a prezenta dovezi in apararea sa si de a fi asistat de catre un avocat; se considera dovezi, in intelesul prezentei dispozitii, inscrisurile si martorii;
c) celeritatea procedurii, care presupune obligatia comisiei de disciplina de a proceda fara intarziere la solutionarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate si a regulilor prevazute de lege;
d) contradictorialitatea, care presupune asigurarea posibilitatii persoanelor aflate pe pozitii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legatura cu abaterea disciplinara pentru care a fost sesizata comisia de disciplina;
e) proportionalitatea, conform careia trebuie respectat un raport corect intre gravitatea abaterii disciplinare, circumstantele savarsirii acesteia si sanctiunea disciplinara propusa a fi aplicata;
f) legalitatea sanctiunii, conform careia comisia de disciplina nu poate propune decat sanctiunile disciplinare prevazute de lege;
g) unicitatea sanctiunii, conform careia pentru o abatere disciplinara nu se poate aplica decat o singura sanctiune disciplinara;
h) obligativitatea opiniei, conform careia membrii comisiei de disciplina au obligatia de a se pronunta motivat pentru fiecare sesizare aflata pe rolul comisiei de disciplina.

Articolul 167
(1) In desfasurarea activitatii si indeplinirea atributiilor, presedintele si membrii comisiei de disciplina au urmatoarele obligatii:
a) sa asigure prin activitatea desfasurata respectarea legislatiei in vigoare;
b) sa participe la sedintele de lucru, stabilite potrivit procedurii de cercetare a faptelor ce pot constitui abateri disciplinare;
c) sa respecte confidentialitatea deliberarilor si a datelor cu caracter personal, in conditiile legii;
d) sa nu isi exprime public opinia cu privire la procedurile aflate in derulare.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si secretarului comisiei de disciplina, in desfasurarea activitatii si indeplinirea atributiilor.
(3) Comisia de disciplina are obligatia de a primi, prin secretarul acesteia, orice document care ii este destinat. Acestea se inscriu in registrul de evidenta al comisiei de disciplina.

Articolul 168
(1) Comisia de disciplina are urmatoarele atributii principale:
a) cerceteaza faptele pentru care a fost sesizata, ce pot constitui abateri disciplinare potrivit legii;
b) propune aplicarea uneia dintre sanctiunile disciplinare prevazute de lege sau, dupa caz, propune clasarea sesizarii in conditiile prezentului capitol, cu votul majoritatii membrilor comisiei;
c) intocmeste procese-verbale, in conditiile prezentului capitol;
d) intocmeste referate cu privire la fiecare cauza pentru care a fost sesizata, pe care le inainteaza conducatorului unitatii.
(2) Comisia de disciplina isi desfasoara activitatea in limitele si raportat la obiectul sesizarii.

Articolul 169
Presedintele comisiei de disciplina are urmatoarele atributii principale:
a) stabileste locul, data si ora cand au loc sedintele comisiei de disciplina;
b) conduce sedintele comisiei de disciplina;
c) coordoneaza activitatea comisiei de disciplina si a secretarului acesteia;
d) reprezinta comisia de disciplina in fata conducatorului unitatii, a altor autoritati sau institutii publice, Administratiei Nationale a Penitenciarelor, precum si in fata oricarei alte persoane fizice sau juridice.

Articolul 170
Secretarul comisiei de disciplina are urmatoarele atributii principale:
a) ii convoaca, la cererea presedintelui comisiei de disciplina, pe membrii comisiei de disciplina, politistul de penitenciare a carui fapta formeaza obiectul dosarului si persoanele care urmeaza sa fie audiate;
b) redacteaza si semneaza, alaturi de membrii comisiei de disciplina si de presedintele acesteia, procesul-verbal al sedintelor comisiei de disciplina;
c) redacteaza si semneaza, alaturi de membrii comisiei de disciplina si de presedintele acesteia, actele emise de comisia de disciplina si le inainteaza conducatorului unitatii;
d) tine evidentele documentelor comisiei si efectueaza alte lucrari necesare in vederea desfasurarii activitatii comisiei de disciplina;
e) redacteaza raspunsurile catre petenti.

SECTIUNEA a 3-a
Modul de sesizare si procedura de lucru a comisiilor de disciplina

Articolul 171
(1) Sesizarea indreptata impotriva unui politist de penitenciare se adreseaza comisiei de disciplina competente, conform prevederilor art. 145.
(2) In cazul in care comisia de disciplina sesizata constata ca nu este competenta sa efectueze cercetarea, va transmite de indata sesizarea catre comisia de disciplina careia ii revine aceasta competenta.
(3) In cazul in care sesizarea este adresata altei structuri decat comisia de disciplina, conducatorul acesteia are obligatia sa o transmita de indata comisiei de disciplina competente.
(4) In situatiile prevazute la alin. (2) si (3), persoana care a facut sesizarea va fi instiintata cu privire la demersurile efectuate in termen de 10 zile de la primirea raspunsului.

Articolul 172
(1) Comisia de disciplina poate fi sesizata de:
a) ministrul justitiei;
b) directorul general si directorii generali adjuncti ai Administratiei Nationale a Penitenciarelor;
c) conducatorul unitatii in care este numit politistul de penitenciare;
d) conducatorul structurii in care este numit politistul de penitenciare;
e) orice persoana care se considera vatamata prin fapta unui politist de penitenciare.
(2) Sesizarea se formuleaza in scris si trebuie sa cuprinda:
a) numele, prenumele, domiciliul sau, dupa caz, locul de munca si functia detinuta de persoana care a formulat sesizarea ori denumirea si sediul persoanei juridice, precum si numele si functia reprezentantului legal;
b) numele, prenumele si, daca este posibil, compartimentul in care isi desfasoara activitatea politistul de penitenciare a carui fapta este sesizata;
c) descrierea faptei care constituie obiectul sesizarii, inclusiv indicarea, cel putin cu aproximatie, a datei la care fapta a fost savarsita;
d) dovezile pe care se sprijina sesizarea;
e) data si semnatura.

Articolul 173
(1) La primirea sesizarii, comisia de disciplina verifica daca aceasta indeplineste conditiile prevazute la art. 172 alin. (2), daca se refera la abaterile disciplinare prevazute la art. 140 si daca este competenta sa cerceteze fapta care constituie obiectul sesizarii.
(2) In cazul in care comisia de disciplina constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 172 alin. (2) ori sesizarea nu se refera la abaterile disciplinare prevazute la art. 140 sau priveste acelasi politist de penitenciare si aceeasi fapta savarsita in aceleasi circumstante pentru care s-a desfasurat procedura de cercetare si s-a propus aplicarea unei sanctiuni disciplinare sau clasarea sesizarii, sesizarea se claseaza.
(3) In cazul in care sesizarea priveste un membru al comisiei de disciplina, aspectele semnalate sunt supuse unei verificari prealabile, in cadrul careia se stabileste daca exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare. Verificarile se efectueaza in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii sesizarii. Comisia de disciplina poate desemna unul ori doi membri sa efectueze verificarile prealabile si sa prezinte comisiei un raport care sa cuprinda rezultatele acestor verificari. Cu ocazia verificarilor prealabile, comisia ori, dupa caz, membrii desemnati pot sa solicite conducerii unitatii in cadrul careia membrul comisiei de disciplina isi desfasura activitatea la data savarsirii faptei informatii considerate necesare pentru solutionarea sesizarii si, dupa caz, sa procedeze la audierea unor persoane ale caror declaratii pot clarifica daca faptele reclamate pot intruni elementele vreuneia dintre abaterile disciplinare prevazute de lege, precum si a politistului de penitenciare vizat prin sesizare.

Articolul 174
(1) In situatia in care se constata indeplinirea conditiilor prevazute la art. 173 alin. (1), iar in cazul prevazut la art. 173 alin. (3), din verificarile prealabile efectuate, rezulta indicii suficiente privind savarsirea unei abateri disciplinare, comisia de disciplina incepe cercetarea faptei care constituie obiectul sesizarii.
(2) In vederea cercetarii faptei care face obiectul sesizarii, presedintele comisiei de disciplina va stabili de indata termenul de prezentare si va dispune citarea politistului de penitenciare a carui fapta a fost sesizata, a persoanei care a formulat sesizarea si, dupa caz, a altor persoane indicate in sesizare.
(3) Citarea se face cu cel putin 3 zile lucratoare inainte de termenul de prezentare. Comunicarea citatiei se face personal, cu semnatura de primire, sau prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Dovezile de comunicare se depun la dosar.
(4) Comunicarea citatiei prin scrisoare recomandata se face la domiciliul celui citat. Schimbarea domiciliului in timpul cercetarii trebuie, sub sanctiunea neluarii ei in seama, sa fie adusa la cunostinta comisiei de disciplina.
(5) In cuprinsul citatiei se indica locul, data si ora sedintei comisiei de disciplina.
(6) Pentru primul termen de prezentare in fata comisiei de disciplina, in cuprinsul citatiei se indica, pe langa elementele prevazute la alin. (5), si obiectul sesizarii.
(7) Pentru primul termen de prezentare in fata comisiei de disciplina, odata cu citatia, politistului de penitenciare a carui fapta constituie obiectul sesizarii i se comunica, sub sanctiunea nulitatii, o copie de pe sesizarea indreptata impotriva sa si de pe inscrisurile pe care se sprijina aceasta.
(8) Daca persoana citata refuza sa primeasca citatia sau sa semneze dovada de primire, se incheie un proces-verbal.
(9) Citatia se considera comunicata in cazul in care destinatarul a refuzat primirea sau nu s-a prezentat la oficiul postal pentru a o ridica, desi exista dovada avizarii sale.
(10) Prezenta persoanei citate in fata comisiei de disciplina acopera orice vicii de procedura.

Articolul 175
(1) Politistul de penitenciare a carui fapta este cercetata are obligatia de a se prezenta personal in fata comisiei de disciplina pe parcursul cercetarii.
(2) Comisia de disciplina are obligatia de a asigura, in conditiile legii, accesul neingradit al politistului de penitenciare a carui fapta a fost sesizata la documentele utilizate in sau rezultate din activitatea comisiei de disciplina privind fapta sesizata ca abatere disciplinara.

Articolul 176
(1) Cercetarea faptei ce poate constitui abatere disciplinara se face cu celeritate.
(2) In cadrul cercetarii se stabilesc faptele si urmarile acestora, imprejurarile in care au fost savarsite, precum si orice alte date concludente din care sa se poata aprecia asupra existentei sau inexistentei vinovatiei. Ascultarea celui cercetat in cauza si verificarea apararilor sale sunt obligatorii.
(3) Activitatea de cercetare a faptei consta in:
a) audierea persoanei care a formulat sesizarea, daca comisia o apreciaza ca necesara pentru clarificarea unor elemente de fapt cuprinse in sesizare. Pe parcursul cercetarii disciplinare, la solicitarea politistului de penitenciare a carui fapta constituie obiectul sesizarii, persoana care a formulat sesizarea poate fi citata in vederea audierii;
b) audierea politistului de penitenciare a carui fapta constituie obiectul sesizarii;
c) audierea altor persoane ale caror declaratii pot conduce la solutionarea cazului;
d) obtinerea informatiilor considerate necesare pentru solutionarea cazului, prin mijloacele prevazute de lege;
e) verificarea documentelor si a declaratiilor prezentate.
(4) Cel mai tarziu la primul termen de prezentare in fata comisiei de disciplina, politistul de penitenciare a carui fapta constituie obiectul sesizarii poate propune mijloacele de proba pe care le considera necesare, iar persoana care a formulat sesizarea poate propune completarea mijloacelor de proba indicate in sesizare. Probele se propun motivat pentru fiecare din perspectiva concludentei, pertinentei si utilitatii probei, comisia avand obligatia de a se pronunta motivat in sensul admiterii sau respingerii acestora. Persoanele citate pot propune mijloace de proba si printr-o cerere scrisa adresata comisiei de disciplina.
(5) Mijloacele de proba care nu au fost solicitate in conditiile alin. (4) nu vor mai putea fi invocate in fata comisiei de disciplina.
(6) Daca nevoia administrarii probei a reiesit din dezbaterile in fata comisiei de disciplina, aceasta poate incuviinta proba solicitata.
(7) Comisia de disciplina dispune din oficiu administrarea probelor pe care le considera necesare pentru solutionarea cazului.

Articolul 177
(1) Audierea persoanelor prevazute la art. 176 alin. (3) lit. a) -c) trebuie consemnata in scris intr-un proces- verbal, sub sanctiunea nulitatii. Procesul-verbal se semneaza, pe fiecare pagina, de presedinte, de membrii comisiei de disciplina, de secretarul acesteia, precum si de persoana audiata. Adaugarile, stersaturile sau schimbarile aduse se semneaza in acelasi mod, sub sanctiunea de a nu fi luate in seama.
(2) Daca persoanele audiate nu vor sau nu pot sa semneze, se va mentiona acest lucru in procesul-verbal.
(3) Refuzul persoanelor legal citate de a se prezenta la audieri se mentioneaza in procesul-verbal si nu impiedica desfasurarea cercetarii faptei.

Articolul 178
(1) Sedintele comisiei de disciplina sunt publice numai la solicitarea sau cu acordul scris al politistului de penitenciare a carui fapta a fost sesizata ca abatere disciplinara.
(2) Sedintele comisiei de disciplina nu sunt publice in situatiile in care sesizarea sau inscrisurile care stau la baza sesizarii au caracter clasificat.
(3) Lucrarile fiecarei sedinte a comisiei de disciplina se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de presedinte, de membri si de secretarul acesteia.

Articolul 179
(1) In exercitarea atributiilor sale, comisia de disciplina intocmeste procese-verbale, pe baza concluziilor majoritatii membrilor sai.
(2) Refuzul unui membru al comisiei de disciplina de a-si exprima opinia sau abtinerea de la vot pe parcursul cercetarii constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza conform legii.

Articolul 180
(1) La finalizarea procedurii de cercetare a faptei, comisia de disciplina va intocmi un referat in care va consemna rezultatele activitatii de cercetare desfasurate.
(2) Referatul comisiei de disciplina care consemneaza rezultatele activitatii de cercetare cu privire la cauza cu care a fost sesizata trebuie sa contina urmatoarele elemente:
a) numarul si data de inregistrare a sesizarii;
b) numele si prenumele politistului de penitenciare a carui fapta a fost cercetata, precum si compartimentul in care acesta isi desfasoara activitatea;
c) numele si prenumele persoanei care a sesizat fapta, precum si ale persoanelor audiate;
d) prezentarea faptei sesizate si a circumstantelor in care aceasta a fost savarsita;
e) probele administrate;
f) propunerea privind sanctiunea disciplinara aplicabila sau, dupa caz, de clasare a cauzei;
g) motivarea propunerii. In cazul in care se propune aplicarea unei sanctiuni disciplinare se vor prezenta motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de politistul de penitenciare in timpul cercetarii;
h) numele, prenumele si semnatura presedintelui, ale membrilor comisiei de disciplina, precum si ale secretarului acesteia;
i) data intocmirii referatului.
(3) Opiniile separate, formulate in scris si motivate, se vor anexa la referatul comisiei de disciplina.

Articolul 181
(1) Comisia de disciplina formuleaza propunerea cu privire la sanctiunea aplicabila in cuprinsul referatului prevazut la art. 180.
(2) Prin referat, comisia de disciplina poate sa propuna:
a) sanctiunea disciplinara aplicabila, in cazul in care s-a dovedit savarsirea abaterii disciplinare de catre politistul de penitenciare;
b) clasarea sesizarii, daca nu se confirma savarsirea unei abateri disciplinare.
(3) In cazul in care comisia de disciplina propune aplicarea uneia dintre sanctiunile disciplinare prevazute de lege, aceasta procedeaza si la individualizarea ei; in acest sens, prin referatul prevazut la art. 180 alin. (1), comisia de disciplina propune cuantumul de diminuare a drepturilor salariale, in cazul sanctiunii prevazute la art. 141 lit. b), perioada maxima de amanare, in cazul sanctiunii prevazute la art. 141 lit. c), sau functia pe care sa se realizeze numirea, in cazul sanctiunilor prevazute la art. 141 lit. d) si e).
(4) La individualizarea sanctiunii disciplinare aplicabile politistului de penitenciare, comisia de disciplina tine seama de:
a) cauzele care au determinat savarsirea abaterii disciplinare;
b) imprejurarile in care aceasta a fost savarsita;
c) gradul de vinovatie;
d) gravitatea si consecintele abaterii disciplinare;
e) conduita politistului de penitenciare si preocuparea acestuia pentru inlaturarea urmarilor faptei comise;
f) existenta unor antecedente disciplinare ale politistului de penitenciare, care nu au fost radiate in conditiile legii.
(5) Pentru individualizarea concreta a cuantumului si perioadei de diminuare a drepturilor salariale, a perioadei de amanare a avansarii in gradul profesional sau functie, a functiei inferioare pe care se realizeaza trecerea, respectiv revocarea, comisia de disciplina solicita structurii de specialitate, anterior intocmirii referatului, informatii cu privire la cuantumul eventualelor retineri salariale, situatia avansarilor in gradele profesionale si a functiilor superioare, a functiilor inferioare pe care se poate realiza numirea, respectiv a functiilor vacante pe care se poate face numirea ca urmare a revocarii din functia de conducere.

Articolul 182
Referatul comisiei de disciplina prevazut la art. 180 se inainteaza persoanei competente sa aplice sanctiunea, in termen de 15 zile lucratoare de la data ultimei sedinte.

Articolul 183
(1) In cazul in care comisia de disciplina are indicii ca fapta savarsita de politistul de penitenciare poate fi considerata infractiune, solicita conducatorului unitatii in cadrul careia functioneaza comisia sesizarea procurorului sau organelor de cercetare penala. Conducatorul unitatii va sesiza de indata procurorul sau organele de cercetare penala. Cu privire la solicitarea adresata ministrului justitiei sau, dupa caz, directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, comisia de disciplina informeaza si conducatorul unitatii unde isi desfasoara activitatea politistul de penitenciare.
(2) In cazul in care fapta politistului de penitenciare a fost sesizata ca abatere disciplinara si ca infractiune, procedura angajarii raspunderii disciplinare se suspenda pana la data la care solutia pronuntata in cauza care a motivat suspendarea a devenit definitiva.

Articolul 184
(1) Actul administrativ de sanctionare a politistului de penitenciare este emis de persoana care are competenta aplicarii sanctiunii disciplinare, pe baza propunerii cuprinse in referatul comisiei de disciplina.
(2) Persoana care are competenta aplicarii sanctiunii disciplinare poate aplica, motivat, o sanctiune disciplinara mai usoara decat cea propusa de comisia de disciplina.
(3) Sub sanctiunea nulitatii absolute, in actul administrativ prevazut la alin. (1) se cuprind in mod obligatoriu:
a) temeiul legal in baza caruia se aplica sanctiunea disciplinara;
b) numele, prenumele, gradul, functia si unitatea in care este incadrat cel sanctionat;
c) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, precum si dispozitiile legale incalcate;
d) termenul in care sanctiunea disciplinara poate fi contestata;
e) instanta competenta la care actul administrativ prin care s-a dispus sanctiunea disciplinara poate fi contestat.
(4) Referatul comisiei de disciplina care consemneaza rezultatele activitatii de cercetare, precum si motivarea aplicarii unei alte sanctiuni, unde este cazul, se anexeaza la actul administrativ prevazut la alin. (1) si face parte integranta din acesta.
(5) Actul administrativ de sanctionare se emite in termen de cel mult 15 zile lucratoare de la data primirii referatului comisiei de disciplina si se comunica politistului de penitenciare sanctionat, in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii.
(6) In vederea respectarii termenului de aplicare a sanctiunii, comisia de disciplina are obligatia de a intreprinde demersurile necesare pentru transmiterea referatului, in timp util, catre persoana care are competenta de a emite actul administrativ de sanctionare.

Articolul 185
Activitatea desfasurata de presedintii, membrii si secretarii comisiilor de disciplina nu constituie situatie de incompatibilitate.

Articolul 186
Documentele rezultate din activitatea de cercetare desfasurata de comisia de disciplina au caracter confidential si se trimit spre pastrare structurii de resurse umane din unitatea in cadrul careia functioneaza comisia de disciplina, in termen de 3 zile de la data comunicarii actului administrativ de sanctionare politistului de penitenciare sanctionat.

Articolul 187
(1) Presedintele comisiei de disciplina intocmeste rapoarte de activitate trimestriale cu privire la:
a) numarul faptelor sesizate ca abateri disciplinare;
b) categoriile de politisti de penitenciare care au comis abateri disciplinare;
c) cauzele si consecintele savarsirii abaterilor disciplinare;
d) sanctiunile disciplinare propuse;
e) numarul de sesizari clasate.
(2) Rapoartele de activitate prevazute la alin. (1) se inainteaza conducatorului unitatii in cadrul careia este constituita comisia de disciplina.

Articolul 188
(1) Numarul si complexitatea activitatilor corespunzatoare functiei publice pe care o detin politistii de penitenciare care au calitatea de presedinte, membru si secretar al comisiei de disciplina se stabilesc proportional cu complexitatea activitatii desfasurate in cadrul comisiei de disciplina.
(2) Stabilirea atributiilor de serviciu ale politistilor de penitenciare care au calitatea de presedinte, membru si secretar al comisiei de disciplina se face avandu-se in vedere prevederile alin. (1).
(3) In cadrul procesului de evaluare a performantelor profesionale individuale ale politistilor de penitenciare care au calitatea de presedinte, membru sau secretar al comisiei de disciplina nu este evaluata activitatea desfasurata in cadrul comisiei de disciplina.

Articolul 189
In cazul in care comisia de disciplina nu respecta, in mod repetat, termenele de solutionare a sesizarilor primite, conducatorul unitatii desfiinteaza, prin act administrativ, comisia de disciplina si incepe procedura de constituire a unei noi comisii de disciplina.

Articolul 190
(1) Conducatorii unitatilor, precum si conducatorii compartimentelor in care isi desfasoara activitatea politistul de penitenciare a carui fapta a fost sesizata au obligatia de a sprijini activitatea comisiei de disciplina pentru solutionarea cazului.
(2) Compartimentele de resurse umane din cadrul unitatilor sunt obligate sa transmita presedintelui comisiei de disciplina documentele solicitate.

Articolul 191
In cazul in care, pe parcursul activitatii de cercetare desfasurate de comisia de disciplina, raporturile de serviciu ale politistului de penitenciare a carui fapta a fost sesizata se modifica prin mutarea in cadrul altei unitati, in conditiile legii, comisia de disciplina va transmite referatul cuprinzand propunerea referitoare la sanctiunea disciplinara aplicabila persoanei care are competenta de a dispune aplicarea sanctiunii disciplinare, potrivit competentelor de gestiune a resurselor umane, prin raportare la functia in care este numit sau imputernicit politistul de penitenciare la momentul intocmirii referatului.

Articolul 192
In scopul realizarii rolului si atributiilor care ii revin, Administratia Nationala a Penitenciarelor coordoneaza metodologic, monitorizeaza, verifica si controleaza aplicarea si respectarea prevederilor prezentului capitol de catre unitati.

CAPITOLUL VIII
Dispozitii tranzitorii si finale

Articolul 193
(1) Numarul maxim de posturi necesare sistemului administratiei penitenciare se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei.
(2) Statele de organizare si structura personalului din sistemul administratiei penitenciare se aproba de catre ministrul justitiei, la propunerea directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Aceasta competenta nu poate fi delegata directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Atributiile si competentele personalului din sistemul administratiei penitenciare se stabilesc prin fisele posturilor, intocmite in conformitate cu prevederile legale.

Articolul 194
La elaborarea actelor normative prevazute de prezenta lege sau a altor acte normative in domeniu este obligatorie consultarea organizatiilor sindicale reprezentative din sistemul administratiei penitenciare.

Articolul 195
(1) Prevederile prezentei legi, precum si alte dispozitii din legi speciale referitoare la politistii de penitenciare se aplica si politistilor de penitenciare din Ministerul Justitiei. In acest caz, competentele de gestiune a resurselor umane se exercita de ministrul justitiei.
(2) Politistii de penitenciare pot fi mutati sau detasati in cadrul Ministerului Justitiei. Detasarea se realizeaza pe posturi de politisti de penitenciare ori pe posturi de alta natura, dupa caz, daca pregatirea profesionala corespunde atributiilor si responsabilitatilor functiei pe care sunt detasati, cu pastrarea drepturilor salariale avute la data detasarii. In situatia in care drepturile salariale corespunzatoare functiei pe care este detasat sunt mai mari, personalul beneficiaza de aceste drepturi salariale.
(3) Politistii de penitenciare din Ministerul Justitiei pot fi mutati sau detasati in cadrul politiei penitenciare. Detasarea se realizeaza pe posturi de politisti de penitenciare ori pe posturi de alta natura, dupa caz, daca pregatirea profesionala corespunde atributiilor si responsabilitatilor functiei pe care sunt detasati, cu pastrarea drepturilor salariale avute la data detasarii. In situatia in care drepturile salariale corespunzatoare functiei pe care este detasat sunt mai mari, personalul beneficiaza de aceste drepturi salariale.

Articolul 196
(1) Politistul de penitenciare este obligat ca, in termen de 15 zile de la data incetarii raportului de serviciu, sa se prezinte la centrul militar pe raza caruia domiciliaza, pentru a fi luat in evidenta ca rezervist, cu gradul militar echivalent gradului profesional avut la incetarea raporturilor de serviciu.
(2) Politistii de penitenciare luati in evidenta ca rezervisti pot fi concentrati sau mobilizati pentru completarea efectivelor unitatilor politiei penitenciare, in conditiile prevazute de lege.

Articolul 197
Se proclama ziua de 29 iunie Ziua personalului din sistemul administratiei penitenciare.

Articolul 198
Politistii de penitenciare beneficiaza in continuare de drepturile dobandite anterior, precum si de cele care vor fi stabilite pentru personalul din sistemul national de aparare, ordine publica si securitate nationala.

Articolul 199
(1) Clerului din sistemul administratiei penitenciare ii sunt aplicabile, in mod corespunzator, dispozitiile Legii nr. 195/2000 privind constituirea si organizarea clerului militar.
(2) Clerul din cadrul politiei penitenciare beneficiaza de gradele profesionale ale ofiterilor corespunzatoare gradelor militare prevazute de Legea nr. 195/2000, drepturile salariale si pensionarea fiind similare cu cele ale politistilor de penitenciare.

Articolul 200
Dispozitiile prezentei legi se completeaza, dupa caz, cu prevederile cuprinse in legislatia muncii.

Articolul 201
(1) In cuprinsul actelor normative in vigoare, denumirile "functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare" si "functionar public cu statut special din Administratia Nationala a Penitenciarelor" se inlocuiesc cu cea de "politist de penitenciare", iar sintagmele "sistemul penitenciar" si "sistemul Administratiei Nationale a Penitenciarelor" ori altele similare se inlocuiesc cu sintagma "sistemul administratiei penitenciare", denumit politie penitenciara.
(2) Schimbarea denumirilor potrivit prezentei legi nu produce niciun efect asupra statutului profesional, vechimii sau drepturilor personalului.

Articolul 202
(1) Personalul in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi se considera ca indeplineste conditiile legale pentru functia pe care este incadrat.
(2) Persoanele care, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, sunt numite in functii de director general, director general adjunct, precum si director de unitate din sistemul administratiei penitenciare pe durata nedeterminata se considera investite in functie pe un mandat de 4 ani incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi si le sunt aplicabile prevederile art. 97 alin. (8).

Articolul 203
Prin exceptie de la prevederile art. 111 alin. (2) referitoare la localitatea in care se afla locuinta, personalul care, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, este titular al unui contract de inchiriere avand ca obiect o locuinta situata in alta localitate decat cea in care se afla locul de munca are posibilitatea sa mentina contractul de inchiriere.

Articolul 204
In termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Justitiei, Administratia Nationala a Penitenciarelor si unitatile subordonate au obligatia de a constitui comisiile de disciplina, in conditiile prezentei legi.

Articolul 205
Procedurile disciplinare si cele care privesc angajarea raspunderii patrimoniale a politistilor de penitenciare, initiate si/sau aflate in curs de desfasurare la data intrarii in vigoare a prezentei legi, raman supuse dispozitiilor legale in vigoare la data la care au inceput.

Articolul 206
(1) In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi se aproba, se adopta sau, dupa caz, se modifica ori se completeaza actele normative subsecvente care nu sunt in acord cu prezenta lege.
(2) Actele normative subsecvente prevazute de prezenta lege raman in vigoare in masura in care nu contravin prezentei legi.

Articolul 207
La alineatul (1) al articolului 5 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, litera f) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"f) politia si alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, precum si politistii de penitenciare din Ministerul Justitiei;".

Articolul 208
In situatia in care, prin acte normative, calificativele obtinute la evaluarile anuale reprezinta o conditie, iar perioada luata in calcul include anul 2018, aceasta conditie se considera indeplinita.

Articolul 209
Anexele nr. 1-7 fac parte integranta din prezenta lege.

Anexele pot fi consultate aici: Anexa 1, Anexa 2, Anexa 3, Anexa 4, Anexa 5, Anexa 6, Anexa 7.

Articolul 210
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici cu statut special din Administratia Nationala a Penitenciarelor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 264 din 10 aprilie 2014, cu modificarile si completarile ulterioare.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.