din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3046 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Integral: LEGEA nr. 367/2022 a dialogului social

INTEGRAL: LEGEA nr. 367/2022 a dialogului social


LEGEA nr. 367/2022 privind dialogul social (Inlocuieste Legea nr. 62/2011)

Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1238 din 22 decembrie 2022


Vezi si Forma actualizata 2023 a Codului muncii AICI



Titlul I Dispozitii generale



Articolul 1
In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
1. parteneri sociali - sindicate/organizatii sindicale si angajatori/organizatii patronale, precum si autoritatile administratiei publice, care interactioneaza in procesul de dialog social;
2. dialog social - toate formele de negociere, consultare sau schimbul de informatii intre reprezentantii Guvernului, ai angajatorilor si ai angajatilor/lucratorilor, in probleme de interes comun privind politica economica si sociala;
a) informare - transmiterea de date de catre reprezentanti ai Guvernului, angajatori/organizatii patronale, catre sindicat/organizatii sindicale sau, dupa caz, catre reprezentantii alesi ai angajatilor/lucratorilor, precum si transmiterea de date de catre sindicat/organizatii sindicale catre angajator/organizatii patronale pentru a le permite sa se familiarizeze cu problematica dezbaterii si sa o examineze in cunostinta de cauza;
b) consultare - schimbul de opinii si informatii si stabilirea unui dialog intre partenerii sociali;
c) negociere colectiva - toate formele de negociere care au loc intre angajator/organizatia patronala, pe de o parte, si sindicat/organizatia sindicala sau reprezentantii alesi ai angajatilor/lucratorilor, dupa caz, de cealalta parte, care urmaresc reglementarea relatiilor de munca ori de serviciu dintre parti, stabilirea conditiilor de munca, precum si orice alte acorduri in probleme de interes comun;
3. dialog social bipartit - dialogul desfasurat numai intre sindicate/organizatii sindicale si angajatori/organizatii patronale;
4. dialog social tripartit - dialogul desfasurat intre sindicate/organizatii sindicale, angajatori/organizatii patronale si autoritatile administratiei publice centrale/locale;
5. angajat/lucrator - persoana fizica, parte a unui contract individual de munca ori a unui raport de serviciu, precum si cea care presteaza munca pentru si sub autoritatea unui angajator si beneficiaza de drepturile prevazute de lege, precum si de prevederile contractelor sau acordurilor colective de munca aplicabile;
6. lucrator independent - persoana care desfasoara o activitate, meserie sau profesie independenta, are calitatea de asigurat in sistemul public de asigurari sociale si/sau care nu are calitatea de angajator;
7. sindicat - forma de organizare voluntara a angajatilor/lucratorilor in scopul apararii, sustinerii drepturilor si promovarii intereselor lor profesionale, economice, cultural-artistice, sportive sau sociale in relatia cu angajatorul;
8. organizatie sindicala - denumire generica pentru sindicat, federatie sindicala si confederatie sindicala. Se constituie pe baza dreptului de libera asociere a angajatilor/lucratorilor, in scopul promovarii intereselor lor profesionale, economice, sociale, cultural-artistice si sportive, precum si al apararii drepturilor individuale si colective ale acestora prevazute in contractele colective si individuale de munca, in acordurile colective de munca si raporturile de serviciu, in conventiile colective de munca, precum si in legislatia nationala, in pactele, tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte;
9. reprezentanti ai angajatilor/lucratorilor - persoanele alese conform procedurii stabilite prin prezenta lege si mandatate de catre angajati/lucratori sa ii reprezinte, potrivit legii;
10. angajator - persoana fizica, persoana juridica sau persoana fizica autorizata care angajeaza forta de munca, potrivit legii, pe baza de contract individual de munca ori raport de serviciu;
11. patron - persoana juridica de drept privat, persoana fizica autorizata potrivit legii sau persoana care exercita potrivit legii o meserie ori profesie in mod independent, care administreaza si utilizeaza capital in scopul obtinerii de profit in conditii de concurenta si care are calitatea de angajator;
12. patronat - persoana juridica de drept privat, autonoma, fara caracter politic si fara scop patrimonial, constituita din patroni;
13. organizatie patronala - denumire generica pentru patronat, federatie patronala, confederatie patronala sau orice alta structura realizata prin asocierea patronilor si/sau a angajatorilor. Se constituie pe baza dreptului de libera asociere, in scopul apararii si promovarii drepturilor si intereselor comune ale membrilor sai, prevazute de dispozitiile legale in vigoare, pactele, tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte, precum si de statutele proprii;
14. reprezentativitate - atribut al organizatiilor sindicale sau al organizatiilor patronale dobandit potrivit prevederilor prezentei legi, care confera statutul de partener social abilitat sa isi reprezinte membrii in cadrul dialogului social institutionalizat;
15. recunoastere reciproca - acordul voluntar prin care partenerii sociali isi recunosc unul altuia legitimitatea in vederea stabilirii unui demers comun;
16. parti indreptatite sa negocieze colectiv - angajatori/organizatii patronale si angajati/lucratori reprezentati la negocierea colectiva de catre organizatii sindicale sau de reprezentantii angajatilor/lucratorilor care intrunesc conditiile legale pentru a participa la negocierea unui contract colectiv de munca;
17. contract colectiv de munca - conventia incheiata in forma scrisa intre angajator/organizatia patronala, pe de o parte, si angajati/lucratori reprezentati prin organizatii sindicale, sau reprezentantii alesi ai angajatilor/lucratorilor, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca;
18. acord colectiv - conventia incheiata in forma scrisa intre autoritatea sau institutia publica centrala/locala, reprezentata prin conducatorul acesteia, si functionarii publici ori functionarii publici cu statut special din cadrul autoritatii sau institutiei publice respective, reprezentati prin sindicatele acestora ori prin reprezentantii alesi;
19. acord - orice forma de intelegere incheiata in forma scrisa intre partenerii sociali si care produce efecte numai intre partile semnatare;
20. depozitar al contractului colectiv de munca - autoritatea publica ce are competenta sa inregistreze contractele colective de munca;
21. unitate - forma de organizare a unui angajator, care functioneaza ca intreprindere, companie, organizatie cooperatista, societate, institutie/autoritate publica sau orice alta forma de organizare, potrivit legii, cu personalitate juridica, si in care angajatii/lucratorii presteaza munca intr-un anumit domeniu de activitate;
22. grup de unitati - forma de organizare voluntara in vederea negocierii colective la acest nivel, cu sau fara personalitate juridica; se poate constitui din doua sau mai multe unitati, din acelasi sector de negociere colectiva sau din sectoare de negociere colectiva diferite. Companiile nationale, regiile autonome, societatile cu unic actionar/asociat statul roman sau autoritatea administratiei publice locale, institutiile sau autoritatile publice pot constitui grupuri de unitati daca au in componenta, in subordine ori in coordonare alte persoane juridice care au calitatea de angajator;
23. sectoare de negociere colectiva - sectoarele economiei nationale in care partenerii sociali convin sa negocieze colectiv, care se stabilesc de catre Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social si se aproba prin hotarare a Guvernului;
24. conflict de munca - conflictul dintre angajati/lucratori si angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional, social ori alte drepturi rezultate din desfasurarea raporturilor de munca sau de serviciu. Conflictele de munca pot fi colective sau individuale;
25. conflict colectiv de munca - conflictul de munca ce intervine intre angajati/lucratori, reprezentati de organizatii sindicale sau de reprezentantii alesi, si angajatori/organizatii patronale, care are ca obiect:
a) inceperea, desfasurarea sau incheierea negocierilor privind contractele ori acordurile colective de munca;
b) neacordarea, in mod colectiv, a unor drepturi individuale prevazute de contractele colective de munca aplicabile, in conditiile in care a fost inceput un litigiu in acest sens in instanta si nu s-a finalizat in termen de maximum 45 de zile, pentru:
(i) cel putin 10 angajati/lucratori, daca angajatorul are incadrati mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100 de salariati;
(ii) cel putin 10% din angajati/lucratori, daca angajatorul are incadrati cel putin 100 de salariati, dar mai putin de 300 de salariati;
(iii) cel putin 30 de angajati/lucratori, daca angajatorul are incadrati cel putin 300 de salariati;
26. conciliere - procedura obligatorie de solutionare a disputelor in care o a treia parte, reprezentand autoritatea statului, ajuta partile sa comunice, sa atenueze sau sa elimine diferendele lor; pentru concilierea conflictelor colective de munca la nivel de unitate, autoritatea este Inspectia Muncii, iar pentru concilierea conflictelor colective de munca la nivel de grup de unitati sau de sector de negociere colectiva, autoritatea este ministerul responsabil cu dialogul social;
27. mediere - procedura alternativa de rezolvare a disputelor prin care o a treia parte isi asuma sarcina de a ajuta partile in solutionarea amiabila a conflictului de munca si de a face recomandari pentru incheierea acestuia;
28. arbitraj - audierea si solutionarea unei dispute sau a unui conflict de catre un arbitru impartial, agreat de toate partile conflictului colectiv, hotararea arbitrului avand caracter obligatoriu pentru parti;
29. greva - incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre angajati/lucratori;
30. greva impotriva politicii sociale si economice a Guvernului - incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre angajati/lucratori ca urmare a efectelor politicilor sociale sau economice care au condus la diminuarea unor drepturi prevazute de contractele/acordurile colective de munca aplicabile la data adoptarii politicilor respective;
31. comitet de greva - organism constituit din reprezentanti desemnati de catre organizatorii grevei dintre angajatii/lucratorii grevisti, care functioneaza pe toata durata grevei, cu scopul de a participa in toate actiunile administrative sau judiciare efectuate pentru rezolvarea conflictului colectiv de munca, pentru ajungerea la un acord care sa incheie greva cu aceleasi efecte ca cele prevazute in conditiile unui contract colectiv de munca;
32. sistem bugetar - institutii/autoritati centrale/locale care angajeaza forta de munca pe baza de contract individual de munca ori raport de serviciu si pentru care salarizarea se stabileste in conformitate cu dispozitiile legale privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.



Titlul II Organizatiile sindicale
Capitolul I Dispozitii generale


Articolul 2
Organizatiile sindicale, definite conform art. 1 pct. 8, sunt independente fata de autoritatile publice, de partidele politice si de angajator/organizatiile patronale.

Articolul 3
(1) Persoanele incadrate cu contract individual de munca sau aflate intr-un raport juridic de munca, functionarii publici si functionarii publici cu statut special, membrii cooperatori si agricultorii, lucratorii independenti, in conditiile legii, au dreptul, fara nicio ingradire sau autorizare prealabila, sa constituie si/sau sa adere la un sindicat.
(2) Somerii au dreptul sa adere sau sa ramana membri de sindicat. Somerii membri de sindicat nu vor fi luati in considerare la stabilirea numarului de membri de sindicat in raport cu care se constata reprezentativitatea sindicatului.
(3) Pentru constituirea unui sindicat este necesar un numar de cel putin 10 angajati/lucratori din aceeasi unitate sau de cel putin 20 de angajati/lucratori din unitati diferite ale aceluiasi sector de negociere colectiva.
(4) Nicio persoana nu poate fi constransa sa faca sau sa nu faca parte, sa se afilieze sau nu, ori sa se retraga sau sa nu se retraga dintr-o organizatie sindicala constituita la nivelul unitatii sau intr-o alta unitate.
(5) O persoana poate face parte, in acelasi timp, numai dintro singura organizatie sindicala la acelasi angajator.
(6) Angajatii/lucratorii minori, de la implinirea varstei de 16 ani, pot fi membri ai unei organizatii sindicale, fara a fi necesara incuviintarea prealabila a reprezentantilor lor legali.

Articolul 4
Persoanele care detin functii de demnitate publica sau asimilate acestora, conform legii, magistratii, personalul cu statut militar din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, unitatile si/sau subunitatile din subordinea ori coordonarea acestora, nu pot constitui si/sau adera la o organizatie sindicala.
Capitolul II Constituirea, organizarea si functionarea organizatiilor sindicale
Sectiunea 1 Statutul organizatiilor sindicale

Articolul 5
Constituirea, organizarea, functionarea, reorganizarea si incetarea activitatii organizatiei sindicale se reglementeaza prin statutul adoptat de membrii sai, cu respectarea prezentei legi. In absenta unor prevederi statutare exprese cu privire la reorganizarea si incetarea activitatii organizatiei sindicale, se vor aplica dispozitiile de drept comun privind reorganizarea si incetarea persoanelor juridice.

Articolul 6
(1) Statutul organizatiei sindicale cuprinde cel putin urmatoarele prevederi cu privire la:
a) scopul constituirii, denumirea si sediul organizatiei sindicale;
b) modul in care se dobandeste si inceteaza calitatea de membru al organizatiei sindicale;
c) drepturile si indatoririle membrilor;
d) modul de stabilire si incasare a cotizatiei;
e) organele de conducere, denumirea acestora, modul de alegere sau de revocare, durata mandatelor si atributiile lor;
f) conditiile si normele de deliberare pentru modificarea statutului si de adoptare a hotararilor;
g) marimea si compunerea patrimoniului initial;
h) divizarea, comasarea, dizolvarea sau incetarea activitatii organizatiei sindicale, transmiterea ori, dupa caz, lichidarea patrimoniului, cu specificarea faptului ca bunurile date in folosinta gratuita de catre stat vor fi restituite acestuia;
(2) Statutul nu poate sa contina prevederi contrare legilor in vigoare.
(3) Clauzele statutare contrare legilor in vigoare sunt nule de drept. Nulitatea se constata de catre judecatoria in raza careia isi are sediul organizatia sindicala, la sesizarea oricarei parti sau persoane interesate si produce efecte dupa ramanerea definitiva a hotararii instantei.

Articolul 7
(1) Organizatiile sindicale au dreptul de a-si elabora reglementari proprii, de a-si alege liber reprezentantii, de a-si organiza gestiunea si activitatea si de a-si formula programe proprii de actiune, cu respectarea legii.
(2) Este interzisa orice interventie din partea autoritatilor publice, a angajatorilor si a organizatiilor acestora de natura sa limiteze ori sa impiedice exercitarea drepturilor prevazute la alin. (1).
(3) Este interzis orice act de ingerinta al angajatorilor, patronilor sau al organizatiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentantii sau membrii lor, in constituirea organizatiilor sindicale sau in exercitarea drepturilor lor.
(4) Imixtiunile in activitatea unei organizatii sindicale, de tipul celor prevazute la alin. (2) si (3), se constata de catre Inspectia Muncii.
Sectiunea a 2-a Conducerea organizatiilor sindicale

Articolul 8
Pot fi alese in organele de conducere ale organizatiilor sindicale persoane care au cel putin varsta de 18 ani si nu executa pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a ocupa o functie ori de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii.

Articolul 9
(1) Membrilor alesi ai organelor de conducere ale organizatiilor sindicale li se asigura protectia legii contra oricaror forme de conditionare, constrangere sau limitare in exercitarea functiilor lor.
(2) In sensul dispozitiilor alin. (1), membrii organelor de conducere ale organizatiilor sindicale au acces in unitatile in care au membri, pentru desfasurarea activitatilor sindicale. Pe perioada prezentei in unitate se va respecta regulamentul intern al unitatii.

Articolul 10
(1) Sunt interzise modificarea si/sau desfacerea contractelor individuale de munca sau a raportului de munca ori de serviciu ale membrilor organizatiilor sindicale, orice excludere a acestora din procesul de angajare, transfer, retrogradare, lipsire de oportunitati de formare, precum si orice alte actiuni sau inactiuni ce aduc prejudicii membrilor organizatiilor sindicale pentru motive care privesc apartenenta la sindicat sau activitatea sindicala.
(2) Persoanele alese in organele de conducere ale organizatiilor sindicale beneficiaza de protectie, conform dispozitiilor alin. (1), pe perioada mandatului.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si raporturilor de serviciu ale functionarilor publici si functionarilor publici cu statut special.

Articolul 11
(1) Perioada in care persoana aleasa in organul de conducere este salarizata de organizatia sindicala constituie vechime in munca.
(2) Pentru functionarul public si functionarul public cu statut special, pe perioada in care acesta este ales in organul de conducere si este salarizat de organizatia sindicala, raportul de serviciu se suspenda de drept.
(3) Pe durata suspendarii conform dispozitiilor alin. (2), angajatorii sunt obligati sa pastreze functia si locul de munca, iar functionarii beneficiaza de vechime in munca si in specialitate, in conditiile legii. Pe postul respectiv, angajatorul poate numi, in conditiile legii, o alta persoana, numai pe durata determinata.

Articolul 12
Pentru persoanele alese in organele de conducere ale organizatiilor sindicale, prin contractele colective de munca sau, dupa caz, prin acordurile colective de munca, se pot stabili, in conditiile legii, si alte masuri de protectie in afara celor prevazute la art. 10 si 11.

Articolul 13
Organizatia sindicala are obligatia de a tine evidenta numarului de membri, a incasarilor si a cheltuielilor de orice fel.
Sectiunea a 3-a Dobandirea personalitatii juridice

Articolul 14
(1) Pentru dobandirea de catre sindicat a personalitatii juridice, imputernicitul special al membrilor fondatori ai sindicatului, prevazut in procesul-verbal de constituire, trebuie sa depuna o cerere de dobandire a personalitatii juridice la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul acesta.
(2) La cererea de dobandire a personalitatii juridice a sindicatului se anexeaza originalul si doua exemplare semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul special, ale urmatoarelor acte:
a) procesul-verbal de constituire a sindicatului, semnat de membrii fondatori;
b) statutul sindicatului;
c) lista membrilor din organul de conducere care va cuprinde numele, prenumele, codul numeric personal si functia sindicala.

Articolul 15
(1) La primirea cererii de dobandire a personalitatii juridice, judecatoria competenta potrivit art. 14 alin. (1) este obligata ca, in termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea acesteia, sa examineze:
a) daca s-au depus actele prevazute la art. 14 alin. (2);
b) daca procesul-verbal de constituire si statutul sindicatului sunt conforme cu prevederile legale in vigoare.
(2) In cazul in care constata ca cerintele legale pentru constituirea sindicatului nu sunt indeplinite, presedintele completului de judecata il citeaza in camera de consiliu pe imputernicitul special prevazut la art. 14 alin. (1), caruia ii solicita, in scris, remedierea neregularitatilor constatate, in termen de cel mult 7 zile.
(3) In cazul in care sunt intrunite cerintele prevazute la alin. (1), instanta va proceda la solutionarea cererii in termen de 10 zile, cu citarea imputernicitului special al membrilor fondatori ai organizatiei sindicale.
(4) Instanta pronunta o hotarare motivata de admitere sau de respingere a cererii.
(5) Hotararea judecatoriei de dobandire a personalitatii juridice se comunica semnatarului cererii, in termen de cel mult 5 zile de la pronuntare.

Articolul 16
(1) Hotararea judecatoriei este supusa numai apelului.
(2) Termenul de apel este de 15 zile si curge de la data comunicarii hotararii.
(3) Apelul se judeca cu citarea imputernicitului special al membrilor fondatori ai organizatiei sindicale, in termen de 30 de zile. Instanta de apel redacteaza decizia si restituie dosarul judecatoriei in termen de 5 zile de la pronuntare.

Articolul 17
(1) Judecatoria este obligata sa tina un registru special al sindicatelor, in care se inscriu: denumirea si sediul sindicatului, numele si prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data inscrierii in registru, precum si numarul si data hotararii judecatoresti definitive de admitere a cererii de dobandire a personalitatii juridice.
(2) Inscrierea in registrul special al sindicatelor prevazut la alin. (1) se face din oficiu, in termen de 7 zile de la data ramanerii definitive a hotararii pronuntate de judecatorie.
(3) Certificatul de inscriere a sindicatului in registrul special al judecatoriei se comunica acestuia in termen de 5 zile de la inscriere.
(4) Ministerul responsabil cu dialogul social are acces liber si gratuit la informatiile din baza de date continute in registrul special prevazut la alin. (1).

Articolul 18
Sindicatul dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de acordare a personalitatii juridice.

Articolul 19
Originalul procesului-verbal de constituire si al statutului, pe care judecatoria certifica inscrierea pe fiecare pagina, impreuna cu cate un exemplar al celorlalte acte depuse, se restituie sindicatului, iar al doilea exemplar al actelor prevazute la art. 14 alin. (2), in copii semnate pentru conformitate pe fiecare pagina, de catre imputernicitul special, si vizate de judecatorie, se pastreaza in arhiva acesteia.

Articolul 20
(1) Sindicatele sunt obligate sa aduca la cunostinta judecatoriei in a carei raza teritoriala isi au sediul, in termen de 30 de zile, orice modificare ulterioara a statutului, precum si orice schimbare in componenta organului de conducere.
(2) Instanta prevazuta la alin. (1) este obligata sa mentioneze in registrul special al sindicatelor, prevazut la art. 17 alin. (1), modificarile din statut, precum si schimbarile din componenta organului de conducere al organizatiei sindicale.
(3) Cererea privind modificarea statutelor si/sau a componentei organelor de conducere ale organizatiilor sindicale va fi insotita de urmatoarele documente, in doua exemplare, semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul special, desemnat de organul de conducere:
a) procesul-verbal al sedintei statutare a organului abilitat sa hotarasca modificarea statutului si/sau a componentei organelor de conducere;
b) copie a hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice si copie a ultimei hotarari judecatoresti de modificare a statutului sau a componentei organelor de conducere, dupa caz;
c) statutul, in forma modificata, dupa caz;
d) lista cu membrii organului de conducere, care va cuprinde numele, prenumele, codul numeric personal si functia sindicala;
e) dovada sediului, daca este cazul.
(4) Pentru inregistrarea modificarilor intervenite in statutul organizatiei sindicale si/sau in componenta organelor de conducere ale acesteia, dispozitiile art. 15-17 se aplica in mod corespunzator.
Sectiunea a 4-a Patrimoniul organizatiei sindicale

Articolul 21
Bunurile mobile si imobile din patrimoniul organizatiilor sindicale pot fi folosite numai potrivit intereselor membrilor de sindicat, fara a putea fi impartite intre acestia.

Articolul 22
(1) Organizatiile sindicale pot dobandi, in conditiile prevazute de lege, cu titlu gratuit sau oneros, orice fel de bunuri mobile si imobile necesare realizarii scopului pentru care sunt infiintate.
(2) Organizatiile sindicale legal constituite pot negocia prin contractul/acordul colectiv de munca la nivel de unitate sau prin acord, in conditiile art. 119, punerea la dispozitie a spatiilor si facilitatilor necesare desfasurarii activitatii sindicale.
(3) Pentru construirea de sedii proprii, confederatiile si federatiile sindicale reprezentative pot primi, in conditiile prevazute de lege, in concesiune sau cu chirie, terenuri din proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale. Inchirierea sau concesionarea se face prin act administrativ emis de autoritatea competenta.

Articolul 23
(1) Bunurile mobile si imobile dobandite de catre o organizatie sindicala de la autoritatile publice centrale sau locale, cu titlu gratuit, ori primite in folosinta pot fi utilizate, direct sau indirect, in scop lucrativ sau nelucrativ potrivit destinatiei date prin actul initial de constituire a dreptului respectiv.
(2) Urmarirea silita a bunurilor mobile si imobile dobandite de catre o organizatie sindicala in conditiile prevazute de lege, necesare desfasurarii activitatii sindicale, nu poate duce la desfiintarea organizatiei sindicale.

Articolul 24
(1) La cererea organizatiei sindicale si cu acordul membrilor acesteia, angajatorii vor retine si vor vira sindicatului cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata.
(2) Cotizatia platita de membrii de sindicat este deductibila in cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 25
(1) Organizatia sindicala poate, in conditiile prevazute de statut:
a) sa sprijine material membrii sai in exercitarea profesiunii;
b) sa constituie case de ajutor proprii;
c) sa editeze si sa tipareasca publicatii proprii;
d) sa infiinteze si sa administreze, in conditiile legii, in interesul membrilor sai, unitati de cultura, invatamant si cercetare in domeniul activitatii sindicale, unitati economico-sociale, comerciale, de asigurari, precum si banca proprie;
e) sa constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor sai;
f) sa organizeze si sa sprijine material si financiar activitati cultural-artistice si sportive;
g) sa organizeze si sa desfasoare cursuri de pregatire si calificare profesionala, in conditiile legii;
h) sa desfasoare si alte activitati aprobate prin statutul propriu.
(2) Organizatiile sindicale pot desfasura, in conditiile legii, si alte activitati specifice generatoare de venituri, cum sunt:
a) infiintarea si administrarea de unitati de pregatire, certificare profesionala si consultanta in domeniile specifice sectoarelor de negociere colectiva din economia nationala pe care le reprezinta, potrivit legii;
b) desfasurarea de activitati de certificare profesionala, perfectionare si reconversie profesionala, potrivit legii.

Articolul 26
(1) Controlul activitatii financiare proprii a organizatiilor sindicale se realizeaza prin comisia de cenzori, care functioneaza potrivit statutului si legislatiei in vigoare.
(2) Controlul activitatii economice desfasurate de organizatiile sindicale, precum si asupra stabilirii si virarii obligatiilor fata de bugetul de stat si bugetele de asigurari sociale se realizeaza de catre organele administratiei de stat competente, potrivit legii.
Sectiunea a 5-a Atributiile organizatiilor sindicale

Articolul 27
In vederea realizarii scopului pentru care sunt constituite, organizatiile sindicale au dreptul sa foloseasca, in conditiile prevazute de lege, mijloace specifice, cum sunt: negocierile, procedurile de solutionare a litigiilor prin conciliere, mediere, arbitraj, petitie, pichet de protest, mars, miting si demonstratie sau greva.

Articolul 28
(1) Organizatiile sindicale apara drepturile membrilor lor, ce decurg din legislatia muncii, statutele functionarilor publici, contractele colective de munca si contractele individuale de munca, precum si din acordurile privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici, in fata instantelor judecatoresti, organelor de jurisdictie, a altor institutii sau autoritati ale statului, prin aparatori proprii sau alesi.
(2) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1), organizatiile sindicale au dreptul de a intreprinde orice actiune, inclusiv de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, la cererea scrisa a membrilor lor. Actiunea nu va putea fi introdusa sau continuata de organizatia sindicala daca cel in cauza se opune, respectiv renunta la judecata in mod expres.
(3) In exercitarea atributiilor prevazute de alin. (1) si (2), organizatiile sindicale au calitate procesuala activa.

Articolul 29
Organizatiile sindicale pot adresa autoritatilor publice competente, potrivit art. 74 din Constitutia Romaniei, republicata, propuneri de legiferare in domeniile de interes sindical.

Articolul 30
(1) Angajatorul invita sindicatul reprezentativ la nivel de unitate sa participe la lucrarile consiliului de administratie sau ale altui organ asimilat acestuia, numai la discutarea problemelor de interes profesional si social cu impact asupra angajatilor/lucratorilor, in conditiile Legii nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare si consultare a angajatilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) In cazul in care nu exista sindicat reprezentativ la nivel de unitate, organizatiile sindicale impreuna cu angajatii/lucratorii isi desemneaza un reprezentant ales sa participe potrivit prevederilor alin. (1).
(3) In scopul apararii drepturilor si promovarii intereselor profesionale, economice si sociale, angajatii/lucratorii, reprezentati conform prevederilor art. 102 alin. (1) lit. B, vor primi de la angajatori sau de la organizatiile acestora informatiile necesare pentru negocierea contractelor colective de munca sau, dupa caz, pentru incheierea acordurilor colective de munca privind raporturile de serviciu, in conditiile legii.
(4) Hotararile consiliului de administratie sau ale altor organe asimilate acestuia, privitoare la probleme care fac obiectul informarii si consultarii angajatilor/lucratorilor conform legii, vor fi comunicate in scris angajatilor/lucratorilor reprezentati conform prevederilor art. 102 alin. (1) lit. B, in termen de doua zile lucratoare de la data desfasurarii sedintei.

Articolul 31
(1) Informarea si consultarea angajatilor/ lucratorilor, reprezentati conform prevederilor art. 102 alin. (1) lit. B, cu privire la evolutia recenta si evolutia probabila a activitatilor si a situatiei economice a unitatii, se face dupa cum urmeaza:
a) angajatorul va initia procesul de informare si consultare dupa raportarea situatiilor financiare ale unitatii pe anul precedent;
b) in cazul in care angajatorul nu initiaza procesul de informare si consultare cu privire la evolutia recenta si evolutia probabila a activitatilor si a situatiei economice a unitatii, acesta va incepe la cererea scrisa a angajatilor/lucratorilor;
c) pentru a permite examinarea situatiei in mod adecvat, angajatorii vor transmite angajatilor/lucratorilor intr-un termen rezonabil pentru a pregati consultarea, urmatoarele informatii:
(i) situatiile cu caracter financiar relevante pentru pregatirea negocierilor colective;
(ii) informatii detaliate privind efectivele unitatii, situatia si politica sociala;
(iii) alte informatii necesare solicitate de organizatiile sindicale si/sau de reprezentantii angajatilor/lucratorilor, precum si de expertii care le asista..
(2) Informarea si consultarea angajatilor/lucratorilor reprezentati conform art. 102 alin. (1) lit. B, cu privire la deciziile care pot duce la modificari importante in organizarea muncii, in relatiile contractuale sau in raporturile de munca, acestea incluzand, dar nelimitandu-se la: situatiile de transfer de intreprindere, achizitii, fuziuni, concedieri colective, inchideri de unitati de productie etc., se fac dupa cum urmeaza:
a) angajatorii vor initia si finaliza procesul de informare si consultare a angajatilor/lucratorilor, inainte de implementarea deciziilor respective, pentru a permite acestora sa formuleze propuneri pentru protectia drepturilor angajatilor/lucratorilor;
b) in cazul in care angajatii/lucratorii considera ca exista o amenintare la adresa locurilor de munca, procesul de informare si consultare va incepe la cererea scrisa a acestora, in termen de cel mult 10 zile calendaristice de la comunicarea solicitarii;
c) in vederea pregatirii consultarii, angajatorii au obligatia sa transmita, in baza unei solicitari, angajatilor/lucratorilor informatiile necesare pentru a permite examinarea problemei in mod adecvat.
(3) Consultarea va avea loc la un nivel relevant de reprezentare a angajatorului si a angajatilor/lucratorilor, si intr-o forma care sa permita angajatilor/lucratorilor reprezentati conform prevederilor art. 102 alin. (1) lit. B, sa obtina un raspuns motivat la orice punct de vedere si se va incheia cu intocmirea unui proces-verbal de consemnare a pozitiilor partilor pe marginea subiectelor discutate de catre acestea.

Articolul 32
(1) Pe parcursul exercitarii dreptului la informare si consultare, precum si in cadrul negocierilor colective, organizatiile sindicale si/sau reprezentantii angajatilor/ lucratorilor, dupa caz, pot fi asistati de terte persoane desemnate de acestia.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) vor fi desemnate de organizatiile sindicale si/sau de reprezentantii angajatilor/ lucratorilor, dupa caz, si vor avea acces la totalitatea informatiilor disponibile in cadrul procesului de informare si consultare sau in negocierea colectiva.
(3) Regimul informatiilor confidentiale la care sunt supusi angajatii/lucratorii, reprezentati conform prevederilor art. 102 alin. (1) lit. B, si expertii este cel stabilit prin Legea nr. 467/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 33
(1) In unitatile unde nu sunt constituite organizatii sindicale, angajatorul are obligatia ca, cel putin o data pe an, sa permita organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale si colective ale angajatilor/lucratorilor, la cererea federatiilor sindicale din sectorul de negociere colectiva al unitatii respective, cu invitarea reprezentantilor acestor federatii.
(2) Locul, data si ora la care se organizeaza sesiunile publice de informare potrivit alin. (1) sunt facute publice, prin afisare, la loc vizibil, la toate punctele de acces in unitate sau prin comunicare, prin orice alte mijloace de informare, cu cel putin 15 zile inainte de desfasurarea lor.

Articolul 34
La cererea organizatiilor sindicale afiliate, federatiile sau confederatiile sindicale, dupa caz, vor delega reprezentanti sau experti care sa le asiste ori sa le reprezinte interesele in relatia cu angajatorii sau organizatiile acestora.
Sectiunea a 6-a Raporturile organizatiilor sindicale cu membrii lor

Articolul 35
Raporturile dintre organizatiile sindicale si membrii lor sunt reglementate prin statutele proprii si prin prezenta lege.

Articolul 36
(1) Membrii unei organizatii sindicale au dreptul de a se retrage din organizatia sindicala, in baza unei notificari scrise, fara obligatia de a arata motivele.
(2) Organizatia sindicala are obligatia de a opera retragerea in evidentele sale a membrilor si, in situatia prevazuta la art. 24 alin. (1), de a notifica angajatorul in vederea sistarii retinerii cotizatiei, cel tarziu in ultima zi lucratoare din luna in care are loc retragerea membrului din sindicat.

Articolul 37
Membrii alesi in organele de conducere sau organele executive de conducere ale organizatiilor sindicale, personalul de specialitate si administrativ din aparatul acestora pot fi salarizati din fondurile organizatiei sindicale.

Articolul 38
(1) Membrii alesi in organele de conducere ale sindicatului, care lucreaza nemijlocit in unitate in calitate de angajati/lucratori, au dreptul la reducerea programului lunar de lucru pentru activitatea sindicala, proportional cu numarul de membri, in conditiile negociate prin contractul sau acordul colectiv de munca la nivel de unitate sau, in lipsa acestuia, prin negociere directa cu conducerea unitatii.
(2) Zilele/Orele negociate potrivit alin. (1), neutilizate pentru activitatea sindicala intr-o luna pot fi reportate pentru luna urmatoare daca s-a convenit prin negociere.
(3) Modalitatea in care sunt utilizate zilele/orele libere destinate activitatilor sindicale intr-o luna, precum si modalitatea in care pot avea loc adunari generale ale membrilor de sindicat in incinta unitatii, daca acestea presupun intreruperea programului de lucru, se stabilesc de catre parti prin contractul/acordul colectiv de munca la nivel de unitate sau, in lipsa acestuia, prin negociere directa cu conducerea unitatii.



Capitolul III Reorganizarea si dizolvarea organizatiilor sindicale

Articolul 39
In cazul reorganizarii unei organizatii sindicale, hotararile asupra patrimoniului se iau conform prevederilor din statut.

Articolul 40
Organizatiile sindicale se pot dizolva prin hotararea organelor de conducere competente, adoptata conform statutelor proprii.

Articolul 41
(1) In cazul dizolvarii, patrimoniul organizatiei sindicale se imparte conform dispozitiilor din statut sau, in lipsa unor astfel de prevederi, potrivit hotararii organelor de conducere competente.
(2) Daca statutul nu prevede modul de distribuire a patrimoniului si nici organele de conducere competente nu au luat o hotarare in aceasta privinta, instanta competenta sa decida asupra dobandirii personalitatii juridice, la cererea oricarui membru al organizatiei sindicale, hotaraste asupra distribuirii patrimoniului.

Articolul 42
(1) In termen de 5 zile de la dizolvare, conducatorii organizatiei sindicale dizolvate sau lichidatorii patrimoniului sunt obligati sa ceara instantei judecatoresti competente care a operat inscrierea ei in registrul special al sindicatelor ca persoana juridica sa faca mentiunea dizolvarii organizatiei sindicale.
(2) Dupa implinirea termenului de 5 zile, orice persoana interesata din randul membrilor organizatiei sindicale poate cere instantei judecatoresti competente efectuarea mentiunii prevazute la alin. (1).
(3) Mentiunea prevazuta la alin. (1) se va face pe pagina si la locul unde s-a facut inscrierea in registrul special al sindicatelor.

Articolul 43
(1) Organizatiile sindicale nu pot fi dizolvate si nu li se poate suspenda activitatea in baza unor acte normative si administrative ale autoritatilor administratiei publice sau hotarari ale angajatorului/organizatiilor patronale.
(2) In cazul in care o organizatie sindicala nu mai intruneste conditiile minime de constituire, orice tert interesat poate solicita instantei competente dizolvarea organizatiei in cauza, in baza unei cereri motivate.
Capitolul IV Forme de asociere a organizatiilor sindicale

Articolul 44
(1) Sindicatele legal constituite se pot asocia in vederea constituirii unei federatii sindicale.
(2) Doua sau mai multe federatii sindicale se pot asocia in vederea constituirii unei confederatii sindicale.
(3) Federatiile sau confederatiile sindicale pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale teritoriale/judetene, cu sau fara personalitate juridica. Structurile organizatorice teritoriale fara personalitate juridica isi desfasoara activitatea in baza statutului organizatiilor sindicatelor din care fac parte.

Articolul 45
(1) Federatiile si confederatiile sindicale constituite prin asociere, potrivit art. 44 alin. (1) si (2), dobandesc personalitate juridica potrivit dispozitiilor prezentei legi.
(2) In vederea dobandirii personalitatii juridice, imputernicitul special al federatiei sau confederatiei sindicale va depune la tribunalul in a carui raza teritoriala isi are sediul aceasta o cerere pentru dobandirea personalitatii juridice, la care se anexeaza originalul si doua exemplare, semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul special, ale urmatoarelor documente:
a) hotararea de constituire a federatiei sau confederatiei sindicale;
b) hotararile organizatiilor sindicale de a se asocia intr-o federatie sau confederatie, semnate de reprezentantii legali ai acestora;
c) copii ale hotararilor judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre organizatiile sindicale care se asociaza;
d) statutul federatiei sau confederatiei sindicale constituite;
e) lista membrilor din organul de conducere, cu numele, prenumele, codul numeric personal, functia sindicala a acestora si durata mandatului;
f) dovada sediului.



Vezi Forma actualizata 2023 a Codului munciiAICI



Articolul 46
Uniunile sindicale teritoriale, constituite potrivit art. 44 alin. (3), dobandesc personalitate juridica la cererea federatiei sau a confederatiei sindicale care a hotarat constituirea acestora. In acest scop, imputernicitul special al federatiei sau confederatiei va depune o cerere de dobandire a personalitatii juridice la tribunalul in a carui raza teritoriala isi are sediul uniunea sindicala teritoriala, la care se anexeaza originalul si doua exemplare semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul special, ale urmatoarelor documente:
a) hotararea federatiei sau a confederatiei pentru constituirea uniunii, potrivit statutului;
b) statutul federatiei sau confederatiei;
c) hotararea judecatoreasca de dobandire a personalitatii juridice a federatiei sau confederatiei, ramasa definitiva, precum si ultima hotarare judecatoreasca de modificare a statutului si/sau a organelor de conducere;
d) statutul uniunii sindicale teritoriale;
e) lista membrilor din organul de conducere care va cuprinde numele, prenumele, codul numeric personal, functia sindicala ocupata si durata mandatului;
f) dovada sediului uniunii.

Articolul 47
(1) Tribunalul competent prevazut la art. 45 alin. (2) si la art. 46, dupa caz, este obligat ca, in termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea cererii, sa examineze:
a) daca s-au depus actele prevazute la art. 45 alin. (2) sau la art. 46, dupa caz;
b) daca statutele organizatiilor sindicale sunt conforme cu prevederile legale in vigoare.
(2) In cazul in care constata ca cerintele legale pentru constituirea organizatiilor sindicale nu sunt indeplinite, presedintele completului de judecata il citeaza in camera de consiliu pe imputernicitul special prevazut la art. 45 alin. (2) si la art. 46, caruia ii solicita, in scris, remedierea neregularitatilor constatate, in termen de cel mult 7 zile.
(3) In cazul in care sunt intrunite cerintele prevazute la alin. (1), instanta respectiva va proceda la solutionarea cererii in termen de 10 zile, cu citarea imputernicitului special.
(4) Instanta prevazuta la alin. (1) pronunta o hotarare motivata de admitere sau de respingere a cererii.
(5) Hotararea tribunalului se comunica semnatarului cererii, in termen de cel mult 5 zile de la pronuntare.

Articolul 48
(1) Hotararea tribunalului este supusa numai apelului.
(2) Termenul de apel este de 15 zile si curge de la data comunicarii hotararii.
(3) Apelul se judeca cu celeritate, in cel mult 45 de zile, cu citarea imputernicitului special. Instanta de apel redacteaza decizia in termen de 5 zile de la pronuntare.

Articolul 49
(1) Tribunalele sunt obligate sa tina un registru special al federatiilor sindicale, confederatiilor sindicale si al uniunilor teritoriale ale acestora, in care vor consemna: denumirea si sediul organizatiilor sindicale constituite prin asociere, numele si prenumele membrilor organelor de conducere, codul numeric personal al acestora, functia sindicala si durata mandatului acestora, data inscrierii, precum si numarul si data hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice.
(2) Inscrierea in registrul special prevazut la alin. (1) se face din oficiu, in termen de 7 zile de la data ramanerii definitive a hotararii pronuntate de tribunal.
(3) Certificatul de inscriere a federatiei, confederatiei sindicale si a uniunii sindicale teritoriale in registrul special al tribunalului se comunica acestora in termen de 5 zile de la inscriere.
(4) Ministerul responsabil cu dialogul social are acces liber si gratuit la informatiile din baza de date continute in registrul special.

Articolul 50
Organizatia sindicala constituita prin asociere dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.

Articolul 51
Originalul procesului-verbal de constituire si al statutului, impreuna cu cate un exemplar al celorlalte documente depuse, se restituie organizatiei sindicale constituite prin asociere, iar al doilea exemplar al tuturor documentelor prevazute la art. 45 alin. (2) sau la art. 46, in copii semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul special, se pastreaza in arhiva tribunalului.

Articolul 52
(1) Organizatia sindicala constituita prin asociere este obligata sa aduca la cunostinta tribunalului in a carei raza teritoriala isi are sediul, in termen de 30 de zile, orice modificare ulterioara a statutului, precum si orice schimbare in componenta organului executiv de conducere.
(2) Cererea privind modificarea statutului si/sau a componentei organelor de conducere ale federatiilor, confederatiilor sindicale si uniunilor teritoriale ale acestora va fi insotita de urmatoarele documente in doua exemplare, semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul special, desemnat de organul de conducere:
a) procesul-verbal al sedintei statutare a organului abilitat sa hotarasca modificarea statutului si/sau a componentei organelor de conducere;
b) copie a hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice si copie a ultimei hotarari judecatoresti de modificare a statutului sau a componentei organelor de conducere, dupa caz;
c) statutul in forma modificata, dupa caz;
d) lista cu membrii organului de conducere, care va cuprinde: numele, prenumele, codul numeric personal, functia sindicala si durata mandatului;
e) dovada noului sediu, daca este cazul.
(3) Pentru inscrierea modificarilor statutului si/sau a componentei organelor de conducere ale organizatiei sindicale prevazuta la alin. (1) sunt aplicabile in mod corespunzator dispozitiile art. 45-51.
(4) Instanta este obligata sa mentioneze in registrul special modificarile din statut, precum si schimbarile din compunerea organului executiv de conducere al organizatiei sindicale.

Articolul 53
Organizatiile sindicale se pot afilia la alte organizatii interne si internationale, conform statutului acestora.



Capitolul V Reprezentativitatea organizatiilor sindicale

Articolul 54
(1) Sunt reprezentative organizatiile sindicale care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
A. la nivel national:
a) au statut legal de confederatie sindicala;
b) au independenta organizatorica si patrimoniala;
c) au in componenta structuri proprii in cel putin jumatate plus unu din numarul total al judetelor Romaniei, inclusiv municipiul Bucuresti;
d) organizatiile sindicale membre cumuleaza un numar de membri de cel putin 5% din efectivul angajatilor/lucratorilor economiei nationale;
B. la nivel de sector de negociere colectiva sau grup de unitati:
a) au statut legal de sindicat sau de federatie sindicala;
b) au independenta organizatorica si patrimoniala;
c) organizatiile sindicale membre cumuleaza un numar de membri de cel putin 5% din efectivul angajatilor/lucratorilor din sectorul de negociere colectiva sau din grupul de unitati, dupa caz;
C. la nivel de unitate:
a) au statut legal de sindicat sau federatie sindicala;
b) au independenta organizatorica si patrimoniala;
c) numarul de membri ai sindicatului sau, dupa caz, ai sindicatelor componente ale federatiei sindicale reprezinta cel putin 35% din numarul total de angajati/lucratori aflati intr-un raport juridic de munca sau un raport de serviciu cu unitatea.
(2) Federatiile sindicale pot fi reprezentative concomitent in mai multe sectoare de negociere colectiva, la nivelul mai multor grupuri de unitati sau la nivelul mai multor unitati daca indeplinesc cumulativ conditiile prevazute la alin. (1) lit. B sau C, dupa caz, la nivelul mai multor sectoare de negociere colectiva, la nivelul mai multor grupuri de unitati sau la nivelul mai multor unitati, dupa caz.
(3) Indeplinirea de catre organizatiile sindicale a conditiilor de reprezentativitate se constata, la cererea acestora, de catre instanta competenta in a carei raza teritoriala isi au sediul, prin depunerea la instanta a documentatiei prevazute la art. 55.
(4) Hotararea se motiveaza si se comunica in 5 zile de la pronuntare.
(5) Hotararea judecatoreasca poate fi atacata numai cu apel.

Articolul 55
Dovada indeplinirii conditiilor de reprezentativitate se face astfel:
A. la nivel national:
a) copie a hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre confederatie si a ultimei hotarari judecatoresti de modificare a statutului si/sau a componentei organelor de conducere;
b) tabel centralizator, semnat de reprezentantul legal al confederatiei sindicale, care cuprinde lista cu structurile judetene ale confederatiei sindicale din cel putin jumatate plus unu din numarul judetelor Romaniei, inclusiv municipiul Bucuresti;
c) adresa de la Institutul National de Statistica cu numarul total al angajatilor/lucratorilor din economia nationala, exclusiv persoanele prevazute la art. 4;
d) tabel centralizator, semnat de reprezentantul legal al confederatiei sindicale, cuprinzand lista federatiilor componente si numarul total de membri ai acestora, precum si declaratiile semnate de reprezentantii legali ai federatiilor sindicale membre in care se specifica numarul total de membri de sindicat din fiecare federatie;
e) declaratie pe propria raspundere a reprezentantului legal al fiecarei federatii sindicale membre privind afilierea la o singura confederatie sindicala;
B. la nivel de sector de negociere colectiva:
a) copie a hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre federatie si a ultimei hotarari judecatoresti de modificare a statutului si/sau a componentei organelor de conducere;
b) tabel centralizator, semnat de reprezentantul legal al federatiei sindicale, cuprinzand lista sindicatelor componente si numarul total de membri ai acestora, precum si declaratiile semnate de reprezentantii legali ai sindicatelor componente in care se specifica numarul total de membri de sindicat din fiecare unitate;
c) adresa de la Institutul National de Statistica sau de la alte institutii abilitate prin lege cu privire la numarul total de angajati si/sau lucratori din sectorul de negociere colectiva respectiv, exclusiv persoanele prevazute la art. 4;
d) declaratie pe propria raspundere a reprezentantului legal al fiecarui sindicat membru privind afilierea la o singura federatie sindicala;
C. la nivel de grup de unitati, daca acesta este constituit:
a) copie a hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre federatie si a ultimei hotarari judecatoresti de modificare a statutului si/sau a componentei organelor de conducere;
b) tabel centralizator, semnat de reprezentantul legal al federatiei sindicale, cuprinzand lista sindicatelor din grupul de unitati si numarul total de membri ai acestora, precum si declaratiile semnate de reprezentantii legali ai sindicatelor componente in care se specifica numarul de membri de sindicat din fiecare unitate care a constituit grupul de unitati;
c) numarul de angajati/lucratori ai unitatilor care constituie grupul de unitati, dovedit cu adeverintele eliberate de unitatile care constituie grupul sau cu certificat eliberat de Inspectia Muncii, pe baza informatiilor extrase din baza de date organizata la nivelul Inspectiei Muncii cu registrele generale de evidenta a angajatilor/lucratorilor depuse de angajatori; eliberarea certificatului in acest scop se face gratuit;
d) declaratie pe propria raspundere a reprezentantului legal al fiecarui sindicat membru privind afilierea la o singura federatie sindicala;
D. la nivel de unitate:
a) copie a hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre organizatia sindicala si a ultimei hotarari judecatoresti de modificare a statutului si/sau componentei organului executiv de conducere;
b) declaratie pe propria raspundere semnata de reprezentantul legal al organizatiei sindicale privind numarul total de membri de sindicat;
c) adeverinta eliberata de angajator sau certificat eliberat de Inspectia Muncii, privind numarul de angajati/lucratori din unitate, pe baza informatiilor extrase din baza de date organizata la nivelul Inspectiei Muncii cu registrele generale de evidenta a salariatilor depuse de angajatori. Eliberarea certificatului in acest scop se face gratuit;
d) dovada depunerii la Inspectoratul Teritorial de Munca a unei copii a dosarului de reprezentativitate.

Articolul 56
(1) Anterior depunerii dosarului pentru obtinerea reprezentativitatii, confederatiile si federatiile sindicale vor depune in format electronic o copie a respectivului dosar la ministerul responsabil cu dialogul social, care o va inregistra si va emite dovada in acest sens.
(2) Dovada emisa de ministerul responsabil cu dialogul social este obligatorie pentru acceptarea de catre instanta competenta, dupa caz, a depunerii dosarului de reprezentativitate.
(3) Dupa constatarea reprezentativitatii organizatiilor sindicale, instanta competenta inscrie in registrul special al sindicatelor data hotararii de admitere a cererii de constatare a reprezentativitatii, precum si informatiile solicitate potrivit art. 55 privind numarul total al membrilor organizatiilor sindicale.
(4) Confederatiile si federatiile sindicale sunt obligate ca, in termen de 5 de zile lucratoare de la data comunicarii hotararii judecatoresti de constatare a reprezentativitatii, sa transmita in format electronic o copie a acesteia ministerului responsabil cu dialogul social.
(5) O copie a dosarului prevazut la alin. (1) si a hotararii judecatoresti de constatare a reprezentativitatii vor fi publicate pe site-ul ministerului responsabil cu dialogul social in termen de 3 zile lucratoare de la depunerea dosarului, respectiv de la data primirii hotararii judecatoresti.
(6) Anterior depunerii dosarului pentru obtinerea reprezentativitatii la judecatorie, sindicatele vor depune, in format electronic, o copie a respectivului dosar la inspectoratul teritorial de munca, care o va inregistra si va emite dovada in acest sens.
(7) Sindicatele reprezentative sunt obligate ca, in termen de 5 de zile lucratoare de la data comunicarii hotararii judecatoresti de constatare a reprezentativitatii, sa transmita o copie a acesteia atat la inspectoratul teritorial de munca, in format electronic, care o va publica, in termen de 3 zile lucratoare, pe site-ul institutiei, cat si angajatorului.
Capitolul VI Reprezentantii angajatilor/lucratorilor

Articolul 57
(1) La angajatorul la care sunt incadrati minimum 10 angajati/lucratori si la care nu exista sindicat, interesele angajatilor/lucratorilor pot fi promovate si aparate de reprezentantii lor, alesi si mandatati special in acest scop, conform legii.
(2) Reprezentantii angajatilor/lucratorilor sunt alesi cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul total al angajatilor/ lucratorilor din unitatea respectiva.
(3) Este interzisa orice interventie din partea autoritatilor publice, a angajatorilor si a organizatiilor acestora in alegerea reprezentantilor angajatilor/lucratorilor ori in impiedicarea desfasurarii acestor alegeri.
(4) Angajatorul, la cererea angajatilor/lucratorilor, va facilita desfasurarea procedurilor de alegere a reprezentantilor angajatilor/lucratorilor.
(5) La nivelul angajatorului la care nu exista un sindicat, angajatii/lucratorii pot constitui un grup de initiativa care elaboreaza procedurile si/sau regulamentul pentru desfasurarea alegerii reprezentantilor angajatilor/lucratorilor.
(6) Procedurile si/sau regulamentul pentru desfasurarea alegerilor se comunica angajatorului, care are obligatia ca, in termen de cel mult 10 zile de la primire, sa informeze toti angajatii/lucratorii unitatii cu privire la continutul procedurilor si/sau regulamentului pentru desfasurarea alegerii reprezentantilor angajatilor/lucratorilor.
(7) Pentru initierea si derularea alegerilor reprezentantilor angajatilor/lucratorilor, grupul de initiativa poate cere consultanta unei federatii sindicale legal constituite in sectorul de negociere colectiva respectiv. In cazul in care federatia sindicala accepta sa ofere consultanta, reprezentantul acesteia are acces in unitate pentru desfasurarea procesului privind alegerea reprezentantilor angajatilor/lucratorilor, cu respectarea regulamentului intern al unitatii.

Articolul 58
(1) Pot avea calitatea de reprezentanti ai angajatilor/lucratorilor persoanele care sunt incadrate la angajator pe baza unui contract individual de munca sau raport de serviciu si au implinit varsta de 18 ani.
(2) Numarul de reprezentanti alesi ai angajatilor/lucratorilor se stabileste de comun acord cu angajatorul, in functie de numarul total de angajati/lucratori. Daca nu se realizeaza acordul, numarul de reprezentanti alesi ai angajatilor/lucratorilor nu poate fi mai mare de:
a) 2 reprezentanti, la angajatorii care au sub 100 de angajati/lucratori;
b) 3 reprezentanti, la angajatorii care au intre 101 si 500 de angajati/lucratori;
c) 4 reprezentanti, la angajatorii care au intre 501 si 1.000 de angajati/lucratori;
d) 5 reprezentanti, la angajatorii care au intre 1.001 si 2.000 de angajati/lucratori;
e) 6 reprezentanti, la angajatorii care au peste 2.000 de angajati/lucratori.
(3) Durata mandatului reprezentantilor angajatilor/lucratorilor nu poate fi mai mare de 2 ani.
(4) Persoanele care ocupa functii de conducere care asigura reprezentarea administratiei in raporturile cu angajatii/lucratorii sau care participa la decizia conducerii intreprinderii la nivelul unitatii nu pot fi alesi ca reprezentanti ai angajatilor/lucratorilor.
(5) Reprezentantii angajatilor/lucratorilor nu pot desfasura activitati ce sunt recunoscute prin lege exclusiv sindicatelor.
(6) Inspectoratele teritoriale de munca au obligatia de a verifica indeplinirea conditiilor prevazute de prezenta lege pentru alegerea reprezentantilor angajatilor/lucratorilor.

Articolul 59
Reprezentantii angajatilor/lucratorilor au urmatoarele atributii principale:
a) sa participe la elaborarea regulamentului intern;
b) sa sesizeze inspectoratul teritorial de munca cu privire la nerespectarea dispozitiilor legale si ale contractului/acordului colectiv de munca aplicabil;
c) sa participe la negocierea contractului/acordului colectiv de munca, potrivit prezentei legi.

Articolul 60
Atributiile reprezentantilor angajatilor/lucratorilor, modul de indeplinire a acestora, precum si durata si limitele mandatului lor se consemneaza in procesul-verbal al adunarii generale a angajatilor/lucratorilor intocmit de grupul de initiativa si se valideaza prin votul a cel putin jumatate plus unu din numarul total al acestora.

Articolul 61
Pentru reprezentantii angajatilor/lucratorilor, numarul de ore in cadrul programului normal de lucru, destinat in vederea indeplinirii mandatului pe care l-au primit, se stabileste prin contractul/acordul colectiv de munca aplicabil sau, in lipsa acestuia, prin negociere directa cu conducerea unitatii, respectiv prin negociere directa cu conducerea unitatii.

Articolul 62
(1) Pe toata durata mandatului sunt interzise modificarea si/sau desfacerea contractelor individuale de munca/raporturilor de serviciu ale reprezentantilor angajatilor/lucratorilor pe motive ce tin de indeplinirea mandatului primit de la angajati/lucratori.
(2) Este interzisa orice interventie din partea autoritatilor publice, a angajatorilor si a organizatiilor patronale de natura sa limiteze ori sa impiedice exercitarea mandatului prevazut la art. 57 alin. (1) si a atributiilor stabilite potrivit art. 60.
Titlul III Organizatiile patronale
Capitolul I Constituirea, organizarea si functionarea organizatiilor patronale
Sectiunea 1 Constituire si organizare

Articolul 63
Organizatiile patronale sunt independente fata de autoritatile publice, de partidele politice si de sindicate.

Articolul 64
(1) Organizatiile patronale se constituie prin asocierea libera, dupa cum urmeaza:
a) patronii/angajatorii se pot asocia pentru constituirea unui patronat sau a unei federatii a angajatorilor/lucratorilor;
b) societatile cooperative, persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale autorizate, care au calitatea de angajatori, potrivit legii, pot constitui si/sau adera la un patronat;
c) doua sau mai multe patronate pot constitui o federatie patronala;
d) doua sau mai multe federatii patronale/ale angajatorilor pot constitui o confederatie patronala/a angajatorilor.
(2) Organizatiile patronale isi pot constitui structuri organizatorice teritoriale proprii, cu sau fara personalitate juridica. Structurile organizatorice teritoriale fara personalitate juridica isi desfasoara activitatea in baza statutului organizatiilor patronale din care fac parte.
(3) Federatiile si confederatiile patronale pot constitui din organizatiile afiliate uniuni patronale teritoriale.
(4) Uniunile patronale teritoriale, constituite potrivit alin. (3), dobandesc personalitate juridica la cererea federatiilor sau a confederatiilor patronale care au hotarat constituirea acestora. In acest scop, imputernicitul special al federatiilor sau confederatiilor patronale va depune o cerere de dobandire a personalitatii juridice la tribunalul in a carui raza teritoriala isi are sediul uniunea patronala teritoriala, insotita de copii ale urmatoarelor acte, semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul special:
a) hotararea de constituire a uniunii, potrivit statutului;
b) statutul federatiilor sau confederatiilor patronale care au hotarat constituirea uniunii, hotararile judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre acestea, ramase definitive;
c) statutul uniunii patronale teritoriale;
d) lista membrilor din organele de conducere, continand numele, prenumele, codul numeric personal, functia si durata mandatului acestora;
e) dovada sediului uniunii.
(5) Un patron poate fi afiliat la mai multe patronate, conform obiectelor de activitate inregistrate la Registrul Comertului, pentru protejarea intereselor specifice fiecarui obiect de activitate.
(6) O organizatie patronala se poate afilia numai la o singura organizatie patronala de rang imediat superior.
(7) Organizatiile patronale constituite la nivel national trebuie sa aiba in componenta structuri teritoriale in cel putin jumatate plus unu dintre judete, inclusiv in municipiul Bucuresti.
(8) Afilierile de orice tip care nu respecta prevederile alin. (6) sunt nule de drept. Nulitatea poate fi invocata de orice persoana interesata, pe cale de actiune sau de exceptie, in conformitate cu prevederile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 65
(1) Organizatiile patronale isi desfasoara activitatea in baza statutelor si regulamentelor proprii, potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Organizatiile patronale se pot afilia la organizatii interne si internationale conform statutului acestora.

Articolul 66
Modul de constituire, organizare, functionare, fuziune si de dizolvare a unei organizatii patronale se reglementeaza prin statutul adoptat de catre membrii sai, cu respectarea dispozitiilor legale.

Articolul 67
(1) Statutul va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, cel putin urmatoarele elemente:
a) denumirea organizatiei patronale si sediul principal;
b) obiectul de activitate si scopul;
c) patrimoniul initial, marimea si compunerea acestuia;
d) sursele de finantare;
e) drepturile si obligatiile membrilor;
f) organele de conducere si durata mandatului acestora;
g) criteriul de constituire;
h) procedura de fuziune, dizolvare si lichidare a organizatiei patronale.
(2) Personalitatea juridica a organizatiei patronale se dobandeste potrivit prezentei legi.
(3) Pentru dobandirea personalitatii juridice de catre o organizatie patronala, imputernicitul special al membrilor fondatori al organizatiei patronale, prevazut in procesul-verbal de constituire, trebuie sa depuna o cerere de dobandire a personalitatii juridice la judecatoria in raza careia isi are sediul aceasta.
(4) La cererea de dobandire a personalitatii juridice a organizatiei patronale se anexeaza originalul si doua copii, semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul special, ale urmatoarelor acte:
a) procesul-verbal de constituire al organizatiei patronale, semnat de membrii fondatori;
b) statutul organizatiei patronale;
c) lista membrilor din organul de conducere care va cuprinde numele, prenumele, codul numeric personal, functia ocupata si durata mandatului;
d) dovada existentei sediului.
(5) La primirea cererii, judecatoria competenta potrivit alin. (3) este obligata ca, in termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea acesteia, sa examineze:
a) daca s-au depus actele prevazute la alin. (4);
b) daca procesul-verbal de constituire si statutul organizatiei patronale sunt conforme cu prevederile legale in vigoare.
(6) In cazul in care constata ca cerintele legale pentru constituirea organizatiei patronale nu sunt indeplinite, presedintele completului de judecata il citeaza in camera de consiliu pe imputernicitul special prevazut la alin. (3), caruia ii solicita, in scris, remedierea neregularitatilor constatate, in termen de cel mult 7 zile.
(7) In cazul in care sunt intrunite cerintele prevazute la alin. (3), instanta va proceda la solutionarea cererii in termen de 10 zile, cu citarea imputernicitului special al membrilor fondatori ai organizatiei patronale.
(8) Instanta pronunta o hotarare motivata de admitere sau de respingere a cererii.
(9) Hotararea judecatoriei se comunica semnatarului cererii de inscriere, in termen de cel mult 5 zile de la pronuntare.
(10) Hotararea judecatoriei este supusa numai apelului.
(11) Termenul de apel este de 15 zile si curge de la data comunicarii hotararii.
(12) Apelul se judeca cu citarea imputernicitului special al membrilor fondatori ai organizatiei patronale, in termen de 30 de zile. Instanta de apel redacteaza decizia si restituie dosarul judecatoriei in termen de 5 zile de la pronuntare.

Articolul 68
(1) Judecatoria este obligata sa tina un registru special de evidenta a organizatiilor patronale, in care se inscriu: denumirea si sediul organizatiei patronale, criteriul de constituire, numele si prenumele membrilor organului executiv de conducere, precum si numarul si data hotararii judecatoresti definitive de admitere a cererii de dobandire a personalitatii juridice.
(2) Inscrierea organizatiei patronale in registrul special prevazut la alin. (1) se face din oficiu, in termen de 7 zile de la data ramanerii definitive a hotararii pronuntate de instanta de judecata.
(3) Certificatul de inscriere al organizatiei patronale in registrul special se comunica acesteia in termen de 5 zile de la inscriere.
(4) Originalul procesului-verbal de constituire si al statutului, pe care judecatoria certifica inscrierea pe fiecare pagina, impreuna cu cate un exemplar al celorlalte inscrisuri depuse, se restituie organizatiei patronale, iar al doilea exemplar al tuturor inscrisurilor prevazute la art. 67 alin. (4) in copii semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul special si vizate de judecatorie se pastreaza in arhiva acesteia.
(5) Organizatiile patronale sunt obligate sa aduca la cunostinta judecatoriei sau a Tribunalului Municipiului Bucuresti, dupa caz, unde s-au inregistrat, in termen de 30 de zile, orice modificare ulterioara a statutului, precum si orice schimbare in componenta organului de conducere.
(6) Instanta prevazuta la alin. (5) este obligata sa mentioneze in registrul special prevazut la alin. (1) modificarile din statut, precum si schimbarile din componenta organului de conducere al organizatiei patronale.
(7) Cererea privind modificarea statutelor si/sau a organelor de conducere a organizatiei patronale va fi insotita de urmatoarele documente, in doua exemplare, semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul special desemnat de organul de conducere:
a) procesul-verbal al sedintei statutare a organului abilitat sa hotarasca modificarea statutului si/sau a componentei organelor de conducere;
b) copie de pe hotararea judecatoreasca de dobandire a personalitatii juridice si copie de pe ultima hotarare judecatoreasca de modificare a statutului sau a compunerii organelor de conducere, dupa caz;
c) statutul in forma modificata;
d) lista cu membrii organului de conducere care va cuprinde numele, prenumele, codul numeric personal, functia ocupata si durata mandatului, dupa caz.
e) dovada noului sediu, daca este cazul.
(8) Ministerul responsabil cu dialogul social va avea acces liber si gratuit la informatiile din baza de date continute in registrul special.

Articolul 69
Organizatia patronala dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.
Sectiunea a 2-a Drepturile si obligatiile organizatiilor patronale

Articolul 70
Organizatiile patronale reprezinta, sustin si apara interesele membrilor lor in relatiile cu autoritatile publice, cu organizatiile sindicale si cu alte persoane juridice si fizice, in raport cu obiectul si scopul lor de activitate, in plan national si international, potrivit propriilor statute si in acord cu prevederile prezentei legi.

Articolul 71
(1) In vederea realizarii scopului pentru care sunt infiintate, organizatiile patronale:
a) reprezinta, promoveaza, sustin si apara interesele economice, juridice si sociale ale membrilor lor;
b) promoveaza concurenta loiala, in conditiile legii;
c) desemneaza, in conditiile legii, reprezentanti la negocierea si incheierea contractelor colective de munca, la alte tratative si acorduri in relatiile cu autoritatile publice si cu organizatiile sindicale, precum si in structurile bipartite si tripartite de dialog social;
d) elaboreaza si promoveaza coduri de conduita in afaceri;
e) promoveaza principiile responsabilitatii sociale;
f) furnizeaza membrilor lor informatii, faciliteaza construirea de relatii intre acestia, precum si cu alte organizatii, promovarea progresului managerial, servicii de consultanta si asistenta de specialitate, inclusiv in domeniul ocuparii si formarii profesionale, precum si al sanatatii si securitatii in munca;
g) la cererea scrisa a membrilor lor, au dreptul de a-i asista si reprezenta in fata instantelor de judecata de toate gradele, a organelor de jurisdictie, a altor institutii sau autoritati, prin aparatori proprii sau alesi;
h) emit certificate de probitate profesionala pentru membrii lor in conditiile legislatiei in vigoare;
i) elaboreaza si implementeaza politici de ocupare si plasare a fortei de munca;
j) elaboreaza strategii si politici de dezvoltare economico-sociala la nivel sectorial si national, in conditiile legii;
k) infiinteaza si administreaza, in conditiile legii, in interesul membrilor lor, societati mass-media, unitati sociale, de cultura, de invatamant si cercetare in domeniul propriu de interes, societati de asigurari, precum si banca proprie;
l) organizeaza expozitii si conferinte cu profil profesional.
(2) Organizatiile patronale sunt abilitate sa asigure orice servicii cerute de membrii lor, in conditiile legii.
(3) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) si (2), precum si la art. 70, organizatiile patronale/ale angajatorilor au calitate procesuala activa.

Articolul 72
(1) Pot fi alese in organele de conducere ale organizatiilor patronale persoane care au cel putin varsta de 18 ani si nu executa pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a ocupa functia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii.
(2) Membrilor organelor de conducere ale organizatiilor patronale li se asigura protectia legii impotriva oricaror forme de discriminare, conditionare, constrangere sau limitare a exercitarii atributiilor si/sau a mandatului lor, sub sanctiunea pedepselor prevazute de lege.

Articolul 73
(1) Organizatiile patronale reprezentative pot adresa autoritatilor publice competente, potrivit art. 74 din Constitutia Romaniei, republicata, propuneri de legiferare in domeniile specifice de interes.
(2) Confederatiile patronale reprezentative la nivel national se pot constitui intr-o structura de reprezentare unitara a intereselor lor, in conditiile in care aceasta structura cuprinde cel putin jumatate plus unu din totalitatea confederatiilor patronale reprezentative la nivel national.
(3) Accesul in structura de reprezentare prevazuta la alin. (2) nu poate fi conditionat sau restrictionat pentru nicio confederatie patronala reprezentativa la nivel national in conditiile legii.
Sectiunea a 3-a Patrimoniul si finantarea activitatii

Articolul 74
Bunurile mobile si imobile apartinand organizatiilor patronale pot fi folosite numai in interesul acestora si potrivit scopului pentru care au fost infiintate.

Articolul 75
(1) Organizatiile patronale pot dobandi, in conditiile prevazute de lege, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, orice fel de bunuri mobile si imobile necesare realizarii scopului pentru care sunt infiintate.
(2) Pentru construirea de sedii proprii, confederatiile si federatiile patronale reprezentative pot primi, in conditiile prevazute de lege, in concesiune sau cu chirie, terenuri din proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale.
(3) Urmarirea silita a bunurilor mobile si imobile dobandite de catre o organizatie patronala in conditiile prevazute de lege, necesare desfasurarii activitatii potrivit prezentei legi, nu poate duce la desfiintarea organizatiei patronale.

Articolul 76
(1) Activitatea economico-financiara a organizatiilor patronale se desfasoara potrivit bugetului propriu de venituri si cheltuieli.
(2) Sursele veniturilor organizatiilor patronale pot fi: taxe de inscriere, cotizatii, donatii, sponsorizari si alte venituri, potrivit statutelor si legilor in vigoare.
(3) Organizatiile patronale pot desfasura, in conditiile legii, si alte activitati specifice generatoare de venituri, cum sunt:
a) infiintarea si administrarea de unitati de pregatire, certificare profesionala si consultanta in domeniile specifice sectoarelor de activitate din economia nationala pe care le reprezinta, potrivit legii;
b) desfasurarea de activitati de certificare profesionala, perfectionare si reconversie profesionala, potrivit legii;
c) alte activitati potrivit statutului.
(4) Veniturile organizatiilor patronale sunt destinate realizarii scopurilor pentru care au fost infiintate si nu pot fi repartizate membrilor acestora.
(5) Controlul activitatii financiare proprii a organizatiilor patronale se realizeaza prin comisia de cenzori sau organele interne de audit ale acestora care functioneaza potrivit statutului si legislatiei in vigoare.
(6) Controlul activitatii economice desfasurate de organizatiile patronale, precum si asupra stabilirii si virarii obligatiilor fata de bugetul de stat si bugetele de asigurari sociale se realizeaza de catre organele administratiei de stat competente, potrivit legii.
Capitolul II Dizolvarea organizatiilor patronale

Articolul 77
(1) In cazul dizolvarii unei organizatii patronale, patrimoniul acesteia se imparte cu respectarea prevederilor statutului si ale dreptului comun in materie.
(2) In cazul in care o organizatie patronala nu mai intruneste conditiile minime de constituire, orice tert interesat poate solicita instantei competente dizolvarea organizatiei in cauza, in baza unei cereri motivate.

Articolul 78
(1) In termen de 5 zile de la dizolvare, reprezentantul mandatat al organizatiei patronale sau lichidatorii patrimoniului sunt obligati sa solicite instantei judecatoresti competente, care a operat inscrierea in registrul special al patronatelor ca persoana juridica, sa faca mentiunea dizolvarii organizatiei patronale.
(2) Dupa implinirea termenului prevazut la alin. (1) orice persoana interesata poate cere instantei judecatoresti competente efectuarea mentiunii prevazute la alin. (1).
Capitolul III Reprezentativitatea organizatiilor patronale

Articolul 79
(1) Sunt reprezentative organizatiile patronale care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
A. la nivel national:
a) au statut legal de confederatie patronala;
b) au independenta organizatorica si patrimoniala;
c) au structuri teritoriale in cel putin jumatate plus unu din judetele Romaniei, inclusiv in municipiul Bucuresti;
d) au ca membri patroni ale caror unitati cuprind cel putin 7% din angajatii/lucratorii din economia nationala, cu exceptia angajatilor/lucratorilor din sectorul bugetar;
B. la nivel de sector de negociere colectiva:
a) au statut legal de patronat/federatie patronala;
b) au independenta organizatorica si patrimoniala;
c) au ca membri patroni ale caror unitati cuprind cel putin 10% din efectivul angajatilor/lucratorilor sectorului de negociere colectiva, cu exceptia angajatilor/lucratorilor din sectorul bugetar;
C. la nivel de unitate, reprezentativ de drept este angajatorul.
(2) Federatiile patronale pot fi reprezentative concomitent in mai multe sectoare de negociere colectiva, daca indeplinesc cumulativ conditiile prevazute la alin. (1) lit. B la nivelul mai multor sectoare de negociere colectiva.
(3) Indeplinirea conditiilor de reprezentativitate prevazute la alin. (1) lit. A si B se constata, prin hotarare, de catre Tribunalul Municipiului Bucuresti, la cererea organizatiei patronale, prin depunerea la instanta a documentatiei prevazute la art. 80.
(4) Hotararea se motiveaza si se comunica in 15 zile de la pronuntare.
(5) Hotararea judecatoreasca poate fi atacata numai cu apel.
(6) Uniunile patronale teritoriale, constituite conform art. 64 alin. (3), nu pot obtine reprezentativitate in vederea negocierilor colective teritoriale.

Articolul 80
Dovada indeplinirii conditiilor de reprezentativitate a organizatiilor patronale se face astfel:
A. la nivel national:
a) copie a hotararii judecatoresti definitive de dobandire a personalitatii juridice de catre confederatie si a ultimei hotarari judecatoresti definitive de modificare a statutului si/sau a componentei organelor de conducere;
b) copii ale documentelor de aderare ale federatiilor patronale la confederatia patronala;
c) tabel centralizator semnat de reprezentantul legal al confederatiei patronale cuprinzand lista cu structurile judetene ale confederatiei in cel putin jumatate plus unu din numarul judetelor Romaniei, inclusiv in municipiul Bucuresti;
d) adresa de la Institutul National de Statistica cu numarul total al angajatilor/lucratorilor din economia nationala, din sistemul privat, exclusiv persoanele prevazute la art. 4;
e) situatie cumulativa, semnata de reprezentantul legal al confederatiei patronale, cuprinzand lista federatiilor patronale afiliate, cu specificarea organizatiilor patronale si a unitatilor membre ale acestora, precum si a numarului total de angajati/lucratori al fiecareia, certificat de inspectoratele teritoriale de munca; eliberarea certificatului in acest scop se face gratuit;
B. la nivel de sector de negociere colectiva:
a) copie a hotararii judecatoresti definitive de dobandire a personalitatii juridice de catre patronat sau federatia patronala si a ultimei hotarari judecatoresti definitive de modificare a statutului si/sau a componentei organelor de conducere, dupa caz;
b) copii ale documentelor de aderare la patronat sau la federatia patronala;
c) situatie cumulativa, semnata de reprezentantul legal al federatiei patronale, cuprinzand lista unitatilor membre;
d) certificat eliberat de Inspectia Muncii, privind numarul de angajati/lucratori ai unitatilor cuprinse in lista prevazuta la lit. c), pe baza informatiilor extrase din baza de date organizata la nivelul Inspectiei Muncii cu registrele generale de evidenta a salariatilor depuse de angajatori. Eliberarea certificatului in acest scop se face gratuit;
e) sectorul de negociere colectiva si numarul de angajati/ lucratori din sectorul de negociere colectiva din sistemul privat la nivelul caruia se solicita reprezentativitatea, conform adresei Institutului National de Statistica.

Articolul 81
(1) Anterior depunerii dosarului de reprezentativitate la Tribunalul Municipiului Bucuresti, confederatiile si federatiile patronale vor depune o copie in format electronic a respectivului dosar la ministerul responsabil cu dialogul social care o va inregistra si va emite dovada in acest sens.
(2) Dupa constatarea reprezentativitatii federatiilor sau confederatiilor patronale, Tribunalul Municipiului Bucuresti va inscrie in registrul special data hotararii de admitere a cererii de constatare a reprezentativitatii.
(3) Confederatiile si federatiile patronale sunt obligate ca, in termen de 5 de zile lucratoare de la comunicarea hotararii judecatoresti de constatare a reprezentativitatii, sa transmita in format electronic o copie a acesteia ministerului responsabil cu dialogul social.
(4) O copie a dosarului prevazut la alin. (1) si o copie a hotararii judecatoresti de constatare a reprezentativitatii vor fi publicate pe site-ul ministerului responsabil cu dialogul social in termen de 5 zile lucratoare de la depunerea dosarului, respectiv de la primirea hotararii.
Titlul IV Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social

Articolul 82
In vederea promovarii bunelor practici din domeniul dialogului social tripartit la cel mai inalt nivel, se constituie Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social, denumit in continuare Consiliul National Tripartit, organism consultativ la nivel national al partenerilor de dialog social.

Articolul 83
(1) Consiliul National Tripartit are urmatoarea componenta:
a) presedintii confederatiilor patronale reprezentative la nivel national;
b) presedintii confederatiilor sindicale reprezentative la nivel national;
c) reprezentanti ai Guvernului, desemnati prin decizie a primministrului, cel putin la nivel de secretar de stat, din fiecare minister, precum si din alte structuri ale statului, conform celor convenite cu partenerii de dialog social;
d) presedintele Consiliului Economic si Social si alti membri conveniti cu partenerii de dialog social.
(2) Membrii titulari ai Consiliului National Tripartit pot fi inlocuiti, in mod exceptional, de reprezentanti mandatati in mod explicit in acest scop.

Articolul 84
Consiliul National Tripartit este prezidat de primministru, loctiitorul de drept al acestuia fiind ministrul responsabil cu dialogul social.

Articolul 85
Principale atributii ale Consiliului National Tripartit sunt:
a) asigurarea cadrului de consultare pentru stabilirea salariului minim garantat in plata;
b) dezbaterea si analiza proiectelor de programe si strategii elaborate la nivel guvernamental;
c) elaborarea si sustinerea implementarii strategiilor, programelor, metodologiilor si standardelor in domeniul dialogului social;
d) solutionarea pe calea dialogului tripartit a diferendelor de natura sociala si economica;
e) negocierea si incheierea acordurilor si pactelor sociale, precum si a altor intelegeri la nivel national si monitorizarea aplicarii acestora;
f) stabilirea sectoarelor de negociere colectiva in care partenerii sociali convin sa negocieze colectiv, care se aproba prin hotarare a Guvernului;
g) analizarea si dezbaterea plangerilor sindicale si patronale inaintate la Biroul International al Muncii, al Organizatiei Internationale a Muncii, in conformitate cu prevederile din Constitutia acesteia;
h) analizarea si dezbaterea programelor nationale de reforma si a recomandarilor specifice de tara formulate de Comisia Europeana;
i) analizarea si dezbaterea raportului privind Carta Sociala Europeana revizuita solicitat de Comitetul European pentru Drepturi Sociale, precum si a raportului privind conventiile Organizatiei Internationale a Muncii ratificate de Romania;
j) reexaminarea la intervale adecvate a conventiilor neratificate si a recomandarilor Organizatiei Internationale a Muncii carora nu s-a dat inca efect, pentru adoptarea masurilor de promovare a implementarii si ratificarea acestora, dupa caz;
k) analizarea intrebarilor care decurg din rapoartele care urmeaza sa fie inaintate Biroului International al Muncii in temeiul art. 22 din Constitutia Organizatiei Internationale a Muncii;
l) propuneri de denuntare a conventiilor ratificate;
m) alte atributii convenite intre parti.

Articolul 86
Secretariatul Consiliului National Tripartit este asigurat de ministerul responsabil cu dialogul social.

Articolul 87
Consiliul National Tripartit isi elaboreaza regulamentul propriu de organizare si functionare, care se aproba in plenul acestuia.

Articolul 88
(1) Consiliului National Tripartit se intruneste, de regula, in prima luna a fiecarui trimestru. Convocarea Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social se va face de catre primministru sau loctiitorul sau de drept.
(2) In cazul in care prim-ministrul sau loctiitorul sau de drept nu convoaca Consiliul National Tripartit conform alin. (1), acesta poate fi convocat, in luna urmatoare, prin initiativa a doua confederatii sindicale sau a doua confederatii patronale, reprezentative la nivel national.
(3) La oricare din sedintele Consiliului National Tripartit pot fi invitati reprezentanti ai altor autoritati ale statului sau experti, conform celor convenite intre parti.
Titlul V Constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale si la nivel teritorial

Articolul 89
(1) In cadrul ministerelor ce compun Guvernul Romaniei, conform structurii aprobate de Parlament, al altor institutii/autoritati publice, precum si la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti se constituie si functioneaza comisii de dialog social, formate din reprezentantii administratiei publice centrale sau locale, dupa caz, reprezentantii organizatiilor patronale si reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel national.
(2) Daca timp de doua luni consecutive nu este convocata comisia de dialog social de la nivelul unui minister sau a unei institutii/autoritati publice, orice membru din partea sindicatelor sau patronatelor in comisia de dialog social se poate adresa, in scris, ministerului responsabil cu dialogul social. Acesta il informeaza pe prim-ministru, care, in decurs de 10 zile de la primirea sesizarii, dispune convocarea comisiei de dialog social.
(3) Comisiile de dialog social care functioneaza la nivelul ministerelor pot aproba infiintarea unor subcomisii de dialog social sau a unor grupuri de lucru formate din persoane desemnate de plenul comisiilor respective.
(4) Comisiile de dialog social constituite la nivelul judetelor pot aproba infiintarea unor subcomisii de dialog social la nivelul localitatilor din judetul respectiv. Modalitatea de constituire si functionare a acestor subcomisii se stabileste de plenul comisiei la nivel judetean.
(5) In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi se constituie comisiile de dialog social la nivelul institutiilor/autoritatilor prevazute la alin. (1), acolo unde acestea nu exista.
(6) In termen de 30 de zile de la data constituirii, comisiile de dialog social prevazute la alin. (5) elaboreaza si aproba propriile regulamente de functionare.

Articolul 90
Comisiile de dialog social au caracter consultativ si activitatea lor vizeaza, in special, urmatoarele:
a) asigurarea unor relatii de parteneriat social intre administratie, organizatiile patronale si organizatiile sindicale, care sa permita o informare reciproca permanenta asupra problemelor care sunt de domeniul de interes al administratiei sau al partenerilor sociali, in vederea asigurarii unui climat de pace si stabilitate sociala;
b) consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra initiativelor legislative sau de alta natura cu caracter economico-social;
c) alte probleme din sfera de activitate a administratiei publice centrale sau din judete si municipiul Bucuresti asupra carora partenerii sociali convin sa discute.

Articolul 91
(1) Din comisiile de dialog social organizate la nivelul ministerelor si institutiilor/autoritatilor publice prevazute la art. 89 alin. (1) fac parte:
a) reprezentanti ai ministerelor sau ai respectivelor institutii/autoritati publice, numiti prin ordin al ministrului, respectiv al conducatorului institutiei/autoritatii publice;
b) reprezentanti numiti de confederatiile patronale reprezentative la nivel national;
c) reprezentanti numiti de confederatiile sindicale reprezentative la nivel national.
(2) Din comisiile de dialog social organizate la nivel teritorial fac parte:
a) prefectul, precum si reprezentanti ai prefectului si ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, numiti prin ordin de catre prefect;
b) presedintele consiliului judetean sau, pentru municipiul Bucuresti, primarul general;
c) cate un reprezentant numit de fiecare confederatie patronala reprezentativa la nivel national;
d) cate un reprezentant numit de fiecare confederatie sindicala reprezentativa la nivel national.

Articolul 92
(1) Presedintia comisiilor de dialog social se asigura astfel:
a) la nivelul fiecarui minister, de catre un secretar de stat sau, in situatii exceptionale si cu acordul partenerilor de dialog social, de catre un alt reprezentant al ministerului, imputernicit prin ordin al ministrului;
b) la nivelul celorlalte institutii/autoritati publice prevazute la art. 89 alin. (1), de catre un reprezentant numit de conducatorul institutiei/autoritatii publice;
c) la nivel teritorial, in baza principiului copresedintiei, de catre prefect si presedintele consiliului judetean sau, pentru municipiul Bucuresti, de catre primarul general.
(2) Secretariatul comisiilor de dialog social se asigura de institutia publica in cadrul careia acestea functioneaza.

Articolul 93
(1) Elaborarea unitara a politicilor nationale in domeniul dialogului social si coordonarea metodologica a comisiilor de dialog social se asigura de catre ministerul responsabil cu dialogul social.
(2) Presedintii comisiilor de dialog social din ministere sau din cadrul institutiilor/autoritatilor publice prevazute la art. 89 alin. (1) sunt coordonati metodologic de catre secretarul de stat desemnat de ministerul responsabil cu dialogul social.
(3) Pentru exercitarea rolului sau de coordonator prevazut la alin. (1), ministerul responsabil cu dialogul social emite norme cu caracter metodologic pentru reglementarea dialogului social.
(4) Pentru asigurarea functionarii unitare a comisiilor de dialog social, persoanele responsabile de acest domeniu din cadrul ministerelor, al institutiilor/autoritatilor publice prevazute la art. 89 alin. (1), precum si de la nivel teritorial, vor fi instruite prin programe derulate de ministerul responsabil cu dialogul social prin directiile cu atributii in activitatea de dialog social.
(5) Secretariatele comisiilor de dialog social vor transmite ministerului responsabil cu dialogul social componenta comisiilor de dialog social in termen de 30 de zile de la constituire.
(6) Raportarea activitatii comisiilor de dialog social din ministere se face lunar catre ministerul responsabil cu dialogul social si se transmite spre informare partenerilor sociali, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 1.
(7) Raportarea activitatii comisiilor de dialog social judetene se face lunar catre secretarul de stat responsabil cu dialogul social din cadrul ministerului responsabil cu dialogul social, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 1.
(8) Raportarea se face pe suport hartie si in format electronic.

Articolul 94
(1) In cazul reorganizarii Guvernului, a institutiilor/ autoritatilor publice prevazute la art. 89 alin. (1), precum si a institutiilor de la nivel teritorial, se vor constitui comisii de dialog social la nivelul institutiilor succesoare in maximum 30 de zile de la reorganizare, care isi vor desfasura activitatea in conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) Regulamentul-cadru privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale este prevazut in anexa nr. 2.
(3) Regulamentul-cadru privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice locale este prevazut in anexa nr. 3.
(4) Comisiile de dialog social constituite conform alin. (1) isi vor elabora propriul regulament de functionare in maximum 30 de zile de la constituire; dispozitiile acestor regulamente nu pot contraveni prevederilor regulamentului-cadru.



Titlul VI Negocierile colective de munca
Capitolul I Negocierea contractelor colective de munca


Articolul 95
Prezentul titlu reglementeaza organizarea si desfasurarea negocierilor colective, precum si incheierea contractelor colective de munca sau a acordurilor colective de munca, dupa caz.

Articolul 96
(1) Prin incheierea contractelor colective de munca se urmareste promovarea si apararea intereselor partilor, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de munca si asigurarea pacii sociale.
(2) Contractele colective de munca se pot negocia la nivel de unitati, la nivel de grupuri de unitati la nivel de sectoare de negociere colectiva si la nivel national.
(3) Angajatorii care intentioneaza sa negocieze contract colectiv de munca la nivel de grup de unitati, definit conform art. 1 pct. 22, pot constitui in mod voluntar grupul de unitati, atat prin hotarare judecatoreasca de constituire, cat si prin procesverbal sau orice alta conventie scrisa intre parti.
(4) Fac parte din contractele colective de munca si conventiile dintre partile semnatare ale acestora prin care se solutioneaza conflictele colective de munca, precum si hotararile arbitrale in aceasta materie, de la data pronuntarii acestora. Hotararile arbitrale se transmit depozitarului contractului colectiv de munca pentru inregistrare.

Articolul 97
(1) Negocierea colectiva este obligatorie la nivelul unitatilor care au cel putin 10 angajati/lucratori, precum si la nivel de sector de negociere colectiva.
(2) Initiativa negocierii colective apartine oricaruia dintre partenerii sociali.
(3) Initiatorul negocierii colective, potrivit alin. (2), poate face acest demers cu cel putin 60 de zile calendaristice inaintea expirarii contractelor colective de munca sau a expirarii perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate in actele aditionale la contractele colective de munca.
(4) Durata negocierii este de maximum 45 de zile. Durata maxima poate fi depasita doar prin acordul partilor.
(5) Contractele colective de munca pot sa prevada renegocierea periodica a oricaror clauze convenite intre parti.

Articolul 98
(1) In termen de 5 zile calendaristice de la data declansarii procedurilor de negociere prevazute de art. 97, angajatorul sau organizatia patronala are obligatia sa convoace toate partile indreptatite in vederea negocierii contractului colectiv de munca.
(2) La prima reuniune a partilor se stabilesc informatiile publice si cu caracter confidential pe care angajatorul sau organizatia patronala le va pune la dispozitia partii sindicale si/sau a reprezentantilor angajatilor/lucratorilor si data pana la care urmeaza a indeplini aceasta obligatie.
(3) Regimul informatiilor confidentiale puse la dispozitie de angajator este cel stabilit prin Legea nr. 467/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Informatiile pe care angajatorul le va pune la dispozitia partii sindicale si/sau a reprezentantilor angajatilor/lucratorilor, trebuie sa permita o analiza a situatiei economico-financiare si vor cuprinde cel putin date referitoare la:
a) situatia economico-financiara a unitatii la zi, precum si perspectiva de evolutie a acesteia pe urmatoarea perioada contractuala;
b) situatia, structura si evolutia estimata a ocuparii fortei de munca, precum si eventualele masuri preconizate pe urmatoarea perioada contractuala;
c) masurile propuse privind organizarea muncii, programului si a timpului de lucru pe urmatoarea perioada contractuala;
d) masurile propuse privind protectia drepturilor angajatilor/ lucratorilor in caz de transfer al unitatii sau a unei parti a acesteia;
e) masuri propuse de angajator privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a angajatilor/ lucratorilor pe urmatoarea perioada contractuala.
(5) Partile vor consemna in procesul-verbal al primei reuniuni urmatoarele:
a) componenta nominala a echipelor de negociere pentru fiecare parte, in baza unei imputerniciri scrise;
b) nominalizarea persoanelor mandatate sa semneze contractul colectiv de munca;
c) durata maxima a negocierilor convenita de parti;
d) locul si calendarul reuniunilor;
e) in cazul sindicatului/organizatiei sindicale, existenta dovezii reprezentativitatii;
f) in cazul in care nu exista organizatii sindicale, dovada alegerii reprezentantilor angajatilor/lucratorilor, in conformitate cu dispozitiile art. 57 si 58;
g) existenta dovezii convocarii tuturor partilor indreptatite sa participe la negociere;
h) pentru negocierile la nivel de unitate existenta dovezii personalitatii juridice a sindicatelor;
i) alte detalii privind negocierea.
(6) Data primei sedinte de negociere reprezinta data certa la care se considera ca negocierile au fost declansate.
(7) La fiecare sedinta de negociere se incheie procese- verbale semnate de reprezentantii mandatati ai partilor, in care se consemneaza continutul negocierilor.

Articolul 99
(1) La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective de munca partile sunt egale si libere.
(2) Este interzisa orice interventie a autoritatilor publice, sub orice forma si modalitate, in negocierea, incheierea, executarea, modificarea si incetarea contractelor colective de munca.
(3) La contractele colective de munca incheiate la nivel de sector de negociere colectiva sau la nivel de grup de unitati, organizatiile patronale sau unitatile care nu sunt semnatare ale contractelor colective, precum si organizatiile sindicale corespondente, pot adera ulterior la acestea in baza unei notificari scrise transmisa catre depozitar si adresata partilor semnatare ale contractului colectiv de munca la acel nivel.

Articolul 100
(1) Clauzele contractelor colective de munca pot stabili drepturi si obligatii numai in limitele si in conditiile prevazute de lege.
(2) La incheierea contractelor colective de munca, prevederile legale referitoare la drepturile angajatilor/lucratorilor au un caracter minimal.
(3) Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivel superior.
(4) Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la niveluri inferioare celor stabilite prin contractele colective de munca aplicabile.
(5) Clauzele contractuale ale contractelor colective de munca pot face referire, fara a afecta principul libertatii contractuale, si asupra urmatoarelor elemente:
a) stabilirea coeficientilor minimi de ierarhizare pe categorii de angajati/lucratori, tinand cont de standardele ocupationale corespunzatoare;
b) masurile adoptate pentru consilierea si evaluarea profesionala a angajatilor/lucratorilor;
c) masurile privind armonizarea vietii de familie cu obiectivele profesionale, timpul de lucru si timpul de odihna;
d) reglementari privind conditiile de munca si cele referitoare la securitatea si sanatatea in munca a angajatilor/lucratorilor;
e) modalitatile de informare si consultare a angajatilor/ lucratorilor, ce exced prezentei legi.
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), contractul colectiv de munca incheiat la nivel national nu poate include clauze referitoare la nivelul salariului minim brut garantat in plata, care este stabilit prin hotarare a Guvernului.



Vezi si Forma actualizata 2023 a Codului munciiAICI



Capitolul II Efectele contractelor colective de munca

Articolul 101
(1) Clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum urmeaza:
a) pentru toti angajatii/lucratorii din unitate, in cazul contractelor colective de munca incheiate la acest nivel;
b) pentru toti angajatii/lucratorii incadrati in unitatile care fac parte din grupul de unitati pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca si care sunt semnatare ale contractului;
c) pentru toti angajatii/lucratorii incadrati in unitatile din sectorul de negociere colectiva pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca la nivel de sector de negociere colectiva si care fac parte din organizatiile patronale semnatare, respectiv pentru toti angajatii/lucratorii incadrati in unitatile organizatiilor patronale si ale angajatorilor din sectorul de negociere colectiva respectiv care au aderat ulterior la contractul colectiv de munca sectorial;
d) pentru toti angajatii/lucratorii de la nivelul regiilor autonome, companiilor nationale, societatilor cu unic actionar/ asociat statul roman sau autoritatea administratiei publice locale; pentru toti angajatii/lucratorii incadrati in unitatile aflate in subordinea sau in coordonarea autoritatilor si institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca si care au constituit grupul de unitati pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca la nivel de grup de unitati;
e) pentru toti angajatii/lucratorii din unitatile din economia nationala pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca la nivel national si care fac parte din organizatiile patronale semnatare, respectiv pentru toti angajatii incadrati in unitatile organizatiilor patronale si ale angajatorilor care au aderat ulterior la contractul colectiv de munca la nivel national.
(2) La fiecare dintre nivelurile prevazute la alin. (1) se incheie si se inregistreaza un singur contract colectiv de munca.
(3) In contractele colective de munca la orice nivel clauzele aplicabile angajatilor/lucratorilor incadrati cu contract individual de munca in sistemul bugetar vor respecta in mod obligatoriu prevederile art. 105.



Capitolul III Partile si reprezentarea acestora la negocierea colectiva

Articolul 102
(1) Partile contractului colectiv de munca sunt angajatorul si angajatii/lucratorii, reprezentati dupa cum urmeaza:
A. Angajatorul:
a) la nivel de unitate, de catre organul de conducere al acesteia, stabilit prin lege, statut ori regulament de functionare, dupa caz;
b) la nivel de grup de unitati, de catre persoana/persoanele mandatata/mandatate de conducerile unitatilor din grup sa negocieze si sa semneze contractul colectiv de munca;
c) la nivel de sector de negociere colectiva de catre organizatiile/federatiile patronale legal constituite si reprezentative potrivit legii si/sau de catre reprezentantul legal al autoritatii publice centrale competente;
d) la nivelul regiilor autonome, companiilor nationale, al societatilor cu unic actionar/asociat statul roman sau autoritatea administratiei publice locale, precum si la nivelul grupului de unitati constituit de acestea, de catre conducatorul regiei autonome, companiei nationale sau al societatii, respectiv, conducatorii unitatilor din grup; in cazul autoritatilor si institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca, de catre conducatorii autoritatilor si institutiilor publice;
e) la nivel national, de catre confederatiile patronale legal constituite si reprezentative, potrivit legii.
B. Angajatii/lucratorii:
a) la nivel de unitate:
1. de catre organizatiile sindicale legal constituite si reprezentative din unitate;
2. la solicitarea si in baza mandatului sindicatelor nereprezentative din unitate si afiliate, de catre federatia sindicala la care acestea sunt afiliate si care au in unitate un numar de membri care reprezinta cel putin 35% dintre angajatii/lucratorii unitatii;
3. de catre toate sindicatele nereprezentative legal constituite la nivel de unitate si neafiliate la federatii sindicale din sectorul de negociere colectiva;
4. daca nu exista sindicate constituite la nivelul unitatii, de catre reprezentantii angajatilor/lucratorilor alesi prin votul a jumatate plus unu din numarul total al angajatilor/lucratorilor din unitate si mandatati special in acest scop, cu respectarea dispozitiilor art. 58 alin. (2);
b) la nivel de grup de unitati, de catre federatiile sindicale reprezentative la nivelul grupului de unitati impreuna cu sindicatele legal constituite si reprezentative la nivelul unitatilor din grup. In toate situatiile, sindicatele au dreptul sa solicite participarea la negociere a federatiilor reprezentative la nivel de sector de negociere colectiva la care sunt afiliate;
c) la nivelul sectoarelor de negociere colectiva, de catre federatiile sindicale legal constituite si reprezentative potrivit legii;
d) la nivelul regiilor autonome, companiilor nationale si societatilor cu unic actionar/asociat statul roman sau autoritatea administratiei publice locale, la nivelul institutiilor bugetare, al autoritatilor si institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca, de catre organizatiile sindicale reprezentative, potrivit legii; in situatia in care nu exista organizatii reprezentative, reprezentarea se face similar cu cea prevazuta la lit. B lit. a);
e) la nivel national, de catre confederatiile sindicale legal constituite si reprezentative potrivit legii.
(2) In situatia existentei, la nivel de unitate, a mai multor sindicate nereprezentative indreptatite sa participe la negocierea colectiva, potrivit alin. (1) lit. B lit. a) pct. 3, acestea isi vor desemna de comun acord echipa de negociere, care va include maximum 10 reprezentanti din partea sindicatelor in situatia prevazuta la alin. (1) lit. B lit. a) pct. 3, care sa nu depaseasca numarul prevazut la art. 58 alin. (2).
(3) In cazul in care reprezentantii angajatilor/lucratorilor nu se aleg pentru participarea la negociere, negocierile se considera valide si pot continua numai cu sindicatele.
(4) In contractele/acordurile colective de munca incheiate la nivel de sector de negociere colectiva pentru personalul din sistemul bugetar, partile stabilesc expres modalitatile de negociere a contractelor/acordurilor colective de munca la nivelul autoritatilor si institutiilor care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca, autoritati/institutii aflate in coordonarea sau in subordinea autoritatii publice centrale.

Articolul 103
Confederatiile sindicale reprezentative la nivel national, precum si confederatiile patronale reprezentative la nivel national, conform prezentei legi pot participa la negocierea contractelor colective de munca la nivelul sectoarelor de negociere colectiva in care au federatii membre, la solicitarea si in baza mandatului din partea acestora.

Articolul 104
(1) Contractele colective de munca, incheiate la orice nivel, pot fi semnate numai de reprezentantii mandatati in acest sens ai partilor care au negociat.
(2) In vederea aplicarii prevederilor art. 102, anterior incheierii si semnarii contractelor colective de munca, angajatorii membri ai organizatiilor patronale reprezentative la nivel de sector de negociere colectiva si la nivel national, dupa caz, precum si organizatiile sindicale membre ale federatiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectiva si ale confederatiilor sindicale reprezentative la nivel national, dupa caz, indreptatite sa participe la negocieri, isi vor imputernici reprezentantii sa negocieze si sa semneze prin mandat special.
Capitolul IV Negocierea colectiva in sistemul bugetar

Articolul 105
(1) Prin contractele/acordurile colective de munca incheiate pentru angajatii/lucratorii din sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi salariale a caror acordare si cuantum sunt prevazute de legislatia in vigoare pentru categoria respectiva de personal.
(2) Prin exceptie de la prevederile art. 97, contractele colective de munca in sectorul bugetar se negociaza, in conditiile legii, dupa aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite, in limitele si in conditiile stabilite prin acestea.
(3) Drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege in limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor si nu pot fi modificate prin contracte colective de munca. In cazul in care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale intre limite minime si maxime, drepturile salariale concrete se determina prin negocieri colective, dar numai intre limitele legale.
(4) Clauzele cuprinse in contractele colective de munca incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (1)-(3) sunt lovite de nulitate.
(5) Raspunderea pentru incheierea contractelor colective de munca cu nerespectarea prevederilor alin. (1)-(3) revine angajatorului.

Articolul 106
Negocierea acordurilor colective de munca pentru functionarii publici se face in conformitate cu dispozitiile legale in materie.
Capitolul V Incheierea contractelor colective de munca

Articolul 107
(1) In scopul asigurarii participarii la negocierea contractelor colective de munca la nivel de unitate, la nivel de grup de unitati, la nivel de sector de negociere colectiva si la nivel national, dupa caz, partea reprezentand angajatorul conform art. 102, transmite in scris tuturor partilor indreptatite sa negocieze contractul colectiv de munca anuntul privind intentia de incepere a negocierilor colective, cu cel putin 15 zile inainte de inceperea acestora.
(2) In cazul contractului colectiv de munca la nivel de sector de negociere colectiva, federatiile sindicale indreptatite sa participe la negocieri vor notifica partii patronale indreptatite sa participe la negocieri lista cu unitatile in care au membri, in vederea invitarii angajatorilor din acele unitati care nu fac parte din federatiile patronale indreptatite sa negocieze colectiv.
(3) Anuntul prevazut la alin. (1) trebuie sa cuprinda data, ora si locul stabilite pentru inceperea negocierilor.
(4) Partile indreptatite sa participe la negociere vor confirma in scris primirea invitatiei prevazuta la alin. (1), precum si acceptarea sau refuzul participarii la negociere, indiferent de partea care a initiat negocierea. Lipsa unui raspuns scris, coroborata cu prezentarea dovezii de invitare la negocieri, va fi interpretata ca refuz de participare la negocieri.
(5) Neinvitarea la negocieri a tuturor partilor indreptatite sa negocieze contractul colectiv de munca constituie motiv de neinregistrare a contractului colectiv de munca negociat.

Articolul 108
(1) Contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni si mai mare de 24 de luni, cu exceptia situatiei in care contractul colectiv de munca se incheie pe durata realizarii unei lucrari determinate.
(2) Partile pot hotari prelungirea aplicarii contractului colectiv de munca, in conditiile stabilite de prezenta lege, o singura data, cu cel mult 12 luni.
(3) In cazul in care intr-o unitate nu exista un contract colectiv de munca, angajatorul sau orice alta parte indreptatita sa participe la negocierea colectiva, conform prezentei legi, poate initia negocierea contractului colectiv de munca in orice moment.

Articolul 109
(1) Clauzele cuprinse in contractele colective de munca care sunt negociate cu incalcarea prevederilor art. 100 si art. 101 alin. (3) sunt lovite de nulitate.
(2) Nulitatea clauzelor contractuale se constata de catre instantele judecatoresti competente, la cererea partii interesate, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie.
(3) In cazul constatarii nulitatii unor clauze de catre instanta judecatoreasca, partea interesata poate cere renegocierea acestora, in perioada de valabilitate a contractului colectiv de munca.
(4) Pana la renegocierea clauzelor a caror nulitate a fost constatata, acestea sunt inlocuite cu prevederile mai favorabile angajatilor/lucratorilor, cuprinse in lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivelul superior, dupa caz.

Articolul 110
(1) Contractele colective de munca si actele aditionale la acestea se incheie in forma scrisa, se depun si se inregistreaza prin grija partilor, dupa cum urmeaza:
a) contractul colectiv de munca la nivel de unitate, la inspectoratul teritorial de munca;
b) contractele colective de munca incheiate la nivelul grupurilor de unitati, la nivelul sectoarelor de negociere colectiva si la nivel national, la ministerul responsabil cu dialogul social.
(2) Dosarul intocmit in vederea inregistrarii va cuprinde:
a) contractul colectiv de munca, in original, redactat in atatea exemplare cate parti semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, semnate de catre parti;
b) dovada convocarii partilor indreptatite sa participe la negociere;
c) imputernicirile scrise pentru reprezentantii desemnati in vederea negocierii si semnarii contractului colectiv de munca;
d) dovezile de reprezentativitate ale partilor, lista de semnaturi ale membrilor de sindicat sau dovada incasarii cotizatiilor membrilor, cu specificarea numarului total de membri si/sau a proceselor-verbale de alegere a reprezentantilor angajatilor/lucratorilor. In cazul grupului de unitati constituit numai pentru negocierea unui contract colectiv de munca la acest nivel, partea patronala va face dovada constituirii grupului de unitati, conform art. 96 alin. (3) sau a prevederilor referitoare la companiile nationale, regiile autonome, institutiile si autoritatile publice;
e) procesele-verbale ale negocierii, redactate in atatea exemplare cate parti semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, continand pozitia partilor;
f) mandatele prevazute la art. 104;
(3) In cazul contractelor negociate la nivelul sectoarelor de negociere colectiva, contractul colectiv de munca se inregistreaza la nivelul respectiv indiferent de numarul de angajati/lucratori din unitatile membre ale organizatiilor patronale semnatare.
(4) In situatia in care numarul de angajati/lucratori din unitatile membre ale organizatiilor patronale semnatare este mai mare decat 35% din numarul total al angajatilor/lucratorilor din sectorul de negociere colectiva, aplicarea contractului colectiv de munca inregistrat la nivelul unui sector de negociere colectiva poate fi extinsa la nivelul tuturor unitatilor din sector cu avizul conform al Consiliului National Tripartit si se aproba prin hotarare a Guvernului.
(5) Daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (4), contractul se va aplica pentru toti angajatorii din sectorul de negociere colectiva, membri ai organizatiilor patronale semnatare, ori pentru angajatorii sau membrii organizatiilor patronale care au aderat ulterior la contract.
(6) In cazul angajatorilor care nu au participat la negocierea colectiva la nivel de sector de negociere colectiva, dar angajatii/lucratorii au fost reprezentati la negocierea colectiva de organizatiile sindicale semnatare, acestia pot adera la contractul colectiv de munca sectorial ulterior semnarii sale.
(7) Contractul colectiv de munca negociat la nivel national se inregistreaza la nivelul respectiv numai in situatia in care numarul de angajati/lucratori din unitatile membre ale organizatiilor patronale semnatare este mai mare de 20% din numarul total al angajatilor/lucratorilor economiei nationale, excluzand angajatii din sistemul bugetar platiti din fonduri publice.
(8) Contractul colectiv de munca negociat la nivel national poate fi extins, cu avizul conform al Consiliului National Tripartit, prin hotarare a Guvernului.
(9) Pentru contractele la nivel de sector de negociere colectiva sau grup de unitati, dosarul prevazut la alin. (2) cuprinde suplimentar si lista unitatilor carora li se aplica contractul in conformitate cu mandatele prevazute la art. 104. Lista unitatilor cuprinde si unitatile carora li se aplica contractul colectiv de munca la nivel de sector de negociere colectiva, ca urmare a cererilor de aderare voluntare prevazute la art. 99 alin. (3).

Articolul 111
(1) Contractele colective de munca se aplica de la data inregistrarii lor la autoritatea competenta sau de la o data ulterioara, potrivit conventiei partilor.
(2) Contractele colective de munca la nivel national, la nivel de sectoare de negociere colectiva si grupuri de unitati, precum si actele aditionale la acestea vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a V-a, prin grija partilor semnatare.

Articolul 112
(1) Ministerul responsabil cu dialogul social sau, dupa caz, inspectoratele teritoriale de munca vor proceda la inregistrarea contractelor colective de munca dupa verificarea indeplinirii conditiilor procedurale prevazute de prezenta lege. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, contractele colective de munca vor fi restituite semnatarilor pentru indeplinirea conditiilor legale.
(2) Ministerul responsabil cu dialogul social va publica pe pagina de internet contractele colective de munca la nivel national, la nivel de sector de negociere colectiva si la nivel de grup de unitati, precum si orice acte aditionale la acestea incheiate cu respectarea dispozitiilor legale, in 15 zile de la depunere.
(3) Inspectoratele teritoriale de munca au obligatia de a elibera, la cerere, o copie in format electronic a contractului colectiv de munca incheiat la nivel de unitate, precum si orice act aditional la acesta, oricarui angajat/lucrator al unitatii respective care a formulat o cerere in acest sens.

Articolul 113
(1) Contractele colective de munca nu vor fi inregistrate daca:
a) partile nu au depus dosarul in conformitate cu prevederile art. 110 alin. (2);
b) nu s-a facut dovada invitarii tuturor partilor indreptatite sa participe la negocieri, conform art. 107;
c) nu sunt semnate de toti reprezentantii partilor la negociere, mandatati in acest scop, conform art. 102, 104 si 107.
(2) La nivel de unitate, contractul colectiv de munca va fi inregistrat fara semnatura tuturor participantilor din partea angajatilor/lucratorilor, numai in cazul in care partea semnatara care reprezinta angajatii/lucratorii acopera cel putin 35% din totalul angajatilor/lucratorilor.
(3) Contractul colectiv de munca poate fi inregistrat si fara semnatura organizatiilor sindicale care nu sunt reprezentative conform prevederilor art. 54.
(4) La nivel de unitate, in cazul in care exista doua organizatii sindicale care indeplinesc simultan conditiile prevazute la art. 54, contractul colectiv de munca poate fi inregistrat si numai cu semnatura organizatiei sindicale care reprezinta cel putin 50% plus unu din angajatii/lucratorii unitatii, daca cealalta organizatie sindicala care indeplineste conditiile de reprezentativitate conform art. 54 refuza sa semneze.
(5) In situatia prevazuta la alin. (4) dovada indeplinirii conditiei de 50% plus unu din angajati/lucratori se poate face cu:
a) hotararea judecatoreasca de constatare a reprezentativitatii in care se specifica numarul de membri ai sindicatului, de peste 50% plus unu din numarul angajatilor/lucratorilor;
b) lista cu semnaturile membrilor care totalizeaza peste 50% plus unu din numarul angajatilor/lucratorilor;
c) dovada cotizatiilor incasate de la peste 50% plus unu din numarul angajatilor/lucratorilor.

Articolul 114
Impotriva refuzului inregistrarii contractelor colective de munca partile interesate se pot adresa instantelor judecatoresti in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Capitolul VI Executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului colectiv de munca

Articolul 115
(1) Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.
(2) Neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.

Articolul 116
(1) Clauzele contractului colectiv de munca pot fi modificate pe parcursul executarii lui, in conditiile legii, ori de cate ori toate partile indreptatite sa negocieze contractul colectiv de munca convin acest lucru.
(2) Modificarile aduse contractului colectiv de munca se consemneaza intr-un act aditional semnat de toate partile care au incheiat contractul si se comunica in scris depozitarului la care a fost inregistrat si devin aplicabile de la data inregistrarii sau de la o data ulterioara, potrivit conventiei partilor.
(3) Prevederile art. 107-113 se aplica in mod corespunzator actelor aditionale prin care se aduc modificari contractelor colective de munca.

Articolul 117
Contractul colectiv de munca inceteaza:
a) la implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii acestuia, in conditiile legii;
b) la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a unitatii;
c) prin acordul partilor.

Articolul 118
(1) Contractul colectiv de munca nu poate fi denuntat unilateral.
(2) Litigiile in legatura cu executarea, modificarea sau incetarea contractului colectiv de munca se solutioneaza de catre instantele judecatoresti competente.
(3) Anterior depunerii actiunii in instanta, sau pe parcursul derularii acesteia, litigiile in legatura cu executarea, modificarea sau incetarea clauzelor contractuale, pot fi supuse procedurii de mediere sau arbitraj, conform acordului scris al tuturor partilor semnatare a contractului colectiv de munca. In situatia solutionarii litigiului in urma derularii unei astfel de proceduri, actiunea in instanta inceteaza.
(4) Fac exceptie de la dispozitiile alin. (3) conflictele legate de constatarea nulitatii contractelor colective de munca in intregul lor, a unor clauze ale acestora ori legate de constatarea incetarii contractelor colective de munca, situatii a caror solutionare este de competenta sectiilor/completelor specializate in solutionarea litigiilor de munca si de asigurari sociale din cadrul tribunalelor judetene/al municipiului Bucuresti.

Articolul 119
(1) Conform principiului recunoasterii reciproce, orice organizatie sindicala legal constituita poate incheia cu un angajator sau cu o organizatie patronala, orice alte tipuri de acorduri, conventii sau intelegeri, in forma scrisa, care reprezinta legea partilor si ale caror prevederi sunt aplicabile numai membrilor organizatiilor semnatare.
(2) Nu pot face obiectul negocierii unui acord, a unei conventii sau a unei intelegeri, potrivit alin. (1), clauzele incluse intr-un contract/acord colectiv de munca valabil concomitent la nivel de unitate, clauze care sunt aplicabile erga omnes.
(3) Clauzele incluse intr-un acord, conventie sau intelegere nu pot deroga de la drepturile stabilite prin contractul/acordul colectiv de munca aplicabil la nivel de unitate si/sau contractul/acordul colectiv de munca incheiat la nivel superior aplicabil.



Titlul VII Reglementarea modalitatilor de solutionare a conflictelor de munca
Capitolul I Dispozitii generale


Articolul 120
(1) Raporturile de munca stabilite intre angajatori si angajatii/lucratorii acestora se desfasoara cu respectarea prevederilor legale, precum si in conditiile negociate prin contractele colective si individuale de munca.
(2) Incalcarea fara justificare de catre una dintre parti a obligatiilor care ii revin potrivit alin. (1) atrage raspunderea acesteia.

Articolul 121
(1) Conflictele colective de munca se solutioneaza potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Pentru solutionarea conflictelor de munca, partile vor actiona intotdeauna cu buna-credinta, cu scopul asigurarii unui climat de incredere reciproca pe timpul si dupa finalizarea conflictului de munca, in vederea aplicarii eficiente a procedurilor stabilite de prezenta lege.
Capitolul II Conflicte colective de munca

Articolul 122
(1) Dreptul angajatilor/lucratorilor de a declansa conflicte colective de munca in legatura cu inceperea, desfasurarea si incheierea negocierilor contractelor colective de munca este garantat de lege.
(2) In cazul in care nu exista contract colectiv de munca in vigoare, conflictul colectiv de munca poate avea ca obiect revendicari ale angajatilor/lucratorilor privind apararea intereselor colective cu caracter economic, profesional sau social.

Articolul 123
Nu pot constitui obiect al conflictelor colective de munca revendicarile angajatilor/lucratorilor pentru a caror rezolvare este necesara adoptarea unei legi sau a altui act normativ.

Articolul 124
Conflictele colective de munca pot avea loc la nivelul unitatii, al grupului de unitati, al sectorului de negociere colectiva sau la nivel national.

Articolul 125
In conflictele colective de munca de la orice nivel, angajatii/lucratorii sunt reprezentati de partile indreptatite sa participe la negociere sau, dupa caz, de partile care au participat la negocierea colectiva si care i-au reprezentat la negocierile colective, conform mandatului.

Articolul 126
Conflictele colective de munca pot fi declansate in urmatoarele situatii:
a) angajatorul refuza sa inceapa negocierea unui contract in conditiile in care nu are incheiat un astfel de contract ori cel anterior a incetat;
b) angajatorul/organizatia patronala nu accepta revendicarile formulate de angajati/lucratori;
c) partile nu ajung la o intelegere privind incheierea unui contract colectiv de munca pana la data stabilita de comun acord pentru finalizarea negocierilor;
d) in conditiile in care, desi a fost inceputa negocierea unui contract colectiv de munca, angajatorul nu isi respecta obligatia prevazuta de art. 98 alin. (4);
e) angajatorul refuza sa inceapa negocierea in conditiile in care partile au prevazut clauze ce urmeaza a fi renegociate periodic, conform art. 97 alin. (3), iar perioada convenita de catre parti pentru renegocierea acestora a expirat ori daca partile nu ajung la un acord privind renegocierea clauzelor ce urmeaza a fi renegociate periodic;
f) in situatia nefinalizarii renegocierii prevazuta la art. 109 alin. (4), dupa epuizarea procedurilor de negociere prevazute de prezenta lege;
g) daca angajatorul refuza sa adere la contractul/acordul colectiv de munca la nivel de sector de negociere colectiva in conditiile art. 99 alin. (3), desi a participat la negocieri.

Articolul 127
(1) In toate cazurile in care exista premisele declansarii unui conflict colectiv de munca conform prevederilor art. 126, partile prevazute la art. 125 vor sesiza, in scris, angajatorul/organizatia patronala despre aceasta situatie, precizand revendicarile angajatilor/lucratorilor, motivarea acestora, precum si propunerile de solutionare. Angajatorul/organizatia patronala sau, dupa caz, institutia ori autoritatea publica, este obligat/obligata sa primeasca si sa inregistreze sesizarea astfel formulata.
(2) Cerinta prevazuta la alin. (1) se considera indeplinita si in cazul in care revendicarile, motivarea si propunerile de solutionare sunt exprimate de partile prevazute la art. 125 cu ocazia intalnirii cu reprezentantii angajatorului/organizatiei patronale, daca discutiile purtate au fost consemnate intr-un proces-verbal.
(3) Angajatorul/organizatia patronala sau, dupa caz, institutia ori autoritatea publica, are obligatia de a raspunde in scris partilor prevazute la art. 125, in termen de trei zile lucratoare de la primirea sesizarii, cu precizarea punctului de vedere motivat pentru fiecare dintre revendicarile formulate.

Articolul 128
(1) In situatia in care angajatorul/organizatia patronala sau institutia/autoritatea publica, dupa caz, nu a raspuns la toate revendicarile formulate sau, desi a raspuns, partile prevazute la art. 125 nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul colectiv de munca se poate declansa.
(2) Informarea privitoare la declansarea conflictelor colective de munca si a motivelor declansarii acestora se transmite, in scris, de catre partile prevazute la art. 125, angajatorului/ organizatiei patronale sau institutiei/autoritatii publice, dupa caz, inspectoratelor teritoriale de munca sau ministerului responsabil cu dialogul social, dupa caz.

Articolul 129
(1) Pe durata valabilitatii unui contract sau acord colectiv de munca angajatii/lucratorii nu pot declansa conflictul colectiv de munca la nivelul de negociere respectiv, cu exceptia situatiilor prevazute in prezenta lege.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in cazul contractului/acordului colectiv de munca inregistrat la nivel de sector de negociere colectiva, angajatii/lucratorii unitatilor in care federatiile sindicale reprezentative semnatare ale contractului au ca membri sindicate reprezentative pot declansa conflictul colectiv de munca la nivelul unitatilor daca angajatorii refuza sa adere la contractul colectiv de munca sectorial in conditiile art. 99 alin. (3).
(3) Organizatia sindicala reprezentativa semnatara poate solicita in scris angajatorilor sa adere la contractul sectorial, angajatorul avand obligatia de a da curs cererii organizatiei sindicale, in termen de maximum 10 zile de la data notificarii.
(4) In termenul prevazut la alin. (3) are loc concilierea prin intermediul Inspectiei Muncii, lipsa acordului la expirarea termenului dand dreptul organizatiei sindicale reprezentative semnatare de a declansa greva la nivelul angajatorului respectiv.
(5) Prin exceptie de la procedura prevazuta de prezenta lege, declansarea grevei in conditiile alin. (4) se face dupa expirarea termenului de 10 zile prevazut la alin. (3), prin simpla notificare adresata angajatorului de catre organizatia sindicala reprezentativa semnatara, cu cel putin 48 de ore inainte de declansarea grevei.

Articolul 130
Conflictul colectiv de munca se declanseaza numai dupa inregistrarea prealabila a acestuia. In acest sens, partile prevazute la art. 125:
a) la nivel de unitate, vor notifica angajatorului declansarea conflictului colectiv de munca si vor sesiza in scris inspectoratul teritorial de munca din judetul in care isi desfasoara activitatea angajatii/lucratorii unitatii care au declansat conflictul, in vederea concilierii;
b) la nivel de grup de unitati, vor notifica fiecarei unitati membre a grupului de unitati, precum si organizatiei patronale constituite la nivelul grupului declansarea conflictului colectiv de munca si vor sesiza in scris ministerul responsabil cu dialogul social, in vederea concilierii;
c) la nivelul sectorului de negociere colectiva si la nivel national, vor notifica declansarea conflictului colectiv de munca fiecarei unitati in care au membri federatiile si/sau confederatiile sindicale si in care se declanseaza conflictul, precum si federatiilor si/sau confederatiilor patronale corespondente, si vor sesiza in scris ministerul responsabil cu dialogul social, in vederea concilierii.
Capitolul III Concilierea conflictelor colective de munca

Articolul 131
In toate cazurile, sesizarea pentru concilierea conflictului colectiv de munca se formuleaza in scris si va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele mentiuni:
a) angajatorul sau organizatia patronala, cu indicarea sediului si datelor de contact ale acestuia/acesteia;
b) obiectul conflictului colectiv de munca si motivarea acestuia;
c) dovada indeplinirii cerintelor prevazute la art. 126-128;
d) desemnarea nominala a persoanelor delegate sa reprezinte la conciliere organizatia sindicala sau reprezentantii angajatilor/lucratorilor, dupa caz.

Articolul 132
Concilierea, medierea si arbitrarea conflictelor colective de munca se fac numai intre partile aflate in conflict.

Articolul 133
(1) Procedura de conciliere este obligatorie.
(2) In termen de 3 zile lucratoare de la inregistrarea sesizarii, ministerul responsabil cu dialogul social, in cazul conflictelor colective de munca la nivel de grup de unitati, la nivel sectorial sau la nivel national, respectiv inspectoratul teritorial de munca, in cazul conflictelor colective de munca la nivel de unitate, desemneaza o persoana pentru participarea la concilierea conflictului colectiv de munca si comunica datele persoanei delegate atat organizatiei sindicale ori reprezentantilor angajatilor/lucratorilor, cat si angajatorului/organizatiei patronale.
(3) Ministerul responsabil cu dialogul social, respectiv inspectoratul teritorial de munca, dupa caz, convoaca partile la procedura de conciliere intr-un termen ce nu poate depasi 7 zile lucratoare de la data desemnarii delegatului sau conform alin. (2).

Articolul 134
(1) Pentru sustinerea intereselor lor la conciliere, organizatiile sindicale sau, dupa caz, reprezentantii angajatilor/lucratorilor, care au participat la negocierea colectiva ori sunt indreptatite sa participe la negocierea colectiva, in conformitate cu prevederile art. 102 alin. (1) lit. B, dupa caz, desemneaza o delegatie formata din 2-5 persoane, care va fi imputernicita, in scris, sa participe la concilierea organizata de ministerul responsabil cu dialogul social sau de inspectoratul teritorial de munca, dupa caz. Din delegatia sindicala pot face parte si reprezentanti ai federatiei sau ai confederatiei sindicale la care organizatia sindicala este afiliata.
(2) Poate fi aleasa ca delegat al organizatiei sindicale indreptatite sa participe la negocierea colectiva, in conformitate cu prevederile art. 102 alin. (1) lit. B sau, dupa caz, al reprezentantilor angajatilor/lucratorilor, orice persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are capacitate deplina de exercitiu;
b) este angajat/lucrator al unitatii sau reprezinta federatia/ confederatia sindicala reprezentativa la care organizatia sindicala care a declansat conflictul de munca este afiliata.

Articolul 135
Pentru sustinerea intereselor sale la conciliere, angajatorul sau organizatia patronala desemneaza printr-o imputernicire scrisa o delegatie compusa din 2-5 persoane care sa participe la conciliere.

Articolul 136
(1) La data fixata pentru conciliere, delegatul ministerului responsabil cu dialogul social sau al inspectoratului teritorial de munca, dupa caz, verifica imputernicirile delegatilor partilor si invita partile sa analizeze posibilitatile de actiune pentru a se realiza concilierea.
(2) Sustinerile partilor si rezultatul dezbaterilor se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de catre parti si de delegatul ministerului responsabil cu dialogul social sau al inspectoratului teritorial de munca, dupa caz.
(3) Procesul-verbal se intocmeste in original, cate unul pentru fiecare parte participanta la conciliere si unul pentru delegatul ministerului responsabil cu dialogul social sau al inspectoratului teritorial de munca, dupa caz.
(4) Procesul-verbal prevazut la alin. (2) intocmit la inspectoratul teritorial de munca se va transmite ministerului responsabil cu dialogul social, in maximum 5 zile lucratoare de la data semnarii.

Articolul 137
In cazul in care, in urma dezbaterilor, se ajunge la un acord cu privire la solutionarea revendicarilor formulate, conflictul colectiv de munca se considera incheiat.

Articolul 138
In situatiile in care acordul cu privire la solutionarea conflictului colectiv de munca este numai partial, in procesul-verbal se vor consemna revendicarile asupra carora s-a realizat acordul si cele ramase nesolutionate, impreuna cu punctele de vedere ale fiecarei parti referitoare la acestea din urma.

Articolul 139
Rezultatele concilierii vor fi aduse la cunostinta angajatilor/lucratorilor de catre angajator.
Capitolul IV Medierea si arbitrajul

Articolul 140
(1) Dupa declansarea conflictului colectiv de munca partile pot hotari, prin consens, initierea procedurii medierii sau arbitrajului.
(2) In vederea promovarii solutionarii amiabile si cu celeritate a conflictelor colective de munca se infiinteaza Oficiul de Mediere si Arbitraj al Conflictelor Colective de Munca in cadrul ministerului responsabil cu dialogul social, denumit in continuare Oficiul de Mediere.

Articolul 141
(1) Modalitatea de organizare si functionare a Oficiului de Mediere se reglementeaza prin Regulamentul intern de organizare si functionare, care se aproba prin ordin al ministrului responsabil cu dialogul social.
(2) In cadrul Oficiului de Mediere se constituie Corpul de mediatori ai conflictelor colective de munca si Corpul de arbitri ai conflictelor colective de munca.

Articolul 142
(1) Pregatirea profesionala a mediatorilor/ arbitrilor se face potrivit legii.
(2) Atributiile mediatorilor/arbitrilor, precum si procedurile de mediere, respectiv de arbitraj utilizate, se stabilesc prin Regulamentul de mediere si arbitraj, aprobat prin ordin al ministrului responsabil cu dialogul social.
(3) Oficiul de Mediere poate asigura asistenta tehnica la solicitarea partilor aflate in negocierea contractului colectiv de munca, la cerere, la orice nivel, in masura resurselor disponibile.

Articolul 143
In cazul in care conflictul colectiv de munca nu a fost solutionat ca urmare a concilierii organizate de ministerul responsabil cu dialogul social, respectiv de inspectoratul teritorial de munca, dupa caz, partile pot hotari, prin consens, initierea procedurii de mediere sau arbitraj, conform prevederilor art. 142.

Articolul 144
(1) Pe intreaga durata a unui conflict colectiv de munca, partile aflate in conflict pot hotari, prin consens, ca revendicarile formulate sa fie supuse arbitrajului Oficiului de Mediere de pe langa ministerul responsabil cu dialogul social.
(2) Hotararile arbitrale pronuntate de Oficiul de Mediere sunt obligatorii pentru parti, completeaza contractele colective de munca si se aplica prin vointa partilor.


Vezi si Forma actualizata 2023 a Codului munciiAICI


Articolul 145
Medierea sau arbitrajul conflictului colectiv de munca este obligatorie/obligatoriu daca partile, de comun acord, au decis acest lucru inainte de declansarea grevei sau pe parcursul acesteia.
Capitolul V Greva

Articolul 146
(1) Greva poate fi declarata numai daca, in prealabil, au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului colectiv de munca prin procedurile obligatorii prevazute de prezenta lege, numai dupa desfasurarea grevei de avertisment si daca momentul declansarii acesteia a fost adus la cunostinta angajatorilor de catre organizatori cu cel putin 2 zile lucratoare inainte, respectiv pentru unitatile prevazute la art. 173, cu cel putin 5 zile lucratoare inainte.
(2) Revendicarile grevei nu pot fi altele decat cele ramase nesolutionate dupa conciliere sau mediere, dupa caz, cu exceptia grevelor de solidaritate.
(3) Declansarea si incetarea grevei se comunica de catre organizatorii grevei inspectoratului teritorial de munca in raza caruia isi are sediul unitatea in care se declanseaza greva, cu minimum 24 de ore inainte de declansarea, respectiv in 24 de ore de la incetarea acesteia, conform modelului prezentat in anexa nr. 4.

Articolul 147
(1) Hotararea de a declara greva se ia de catre organizatiile sindicale indreptatite sa negocieze contractul colectiv de munca si care au declansat conflictul colectiv de munca.
(2) In lipsa sindicatelor reprezentative, hotararea de a declara greva se ia de catre sindicatele nereprezentative cu acordul scris a cel putin unei patrimi din numarul angajatilor/lucratorilor unitatii.
(3) Pentru angajatii/lucratorii unitatilor in care nu sunt organizate sindicate, hotararea de declarare a grevei se ia de catre reprezentantii angajatilor/lucratorilor, cu acordul scris a cel putin unei patrimi din numarul angajatilor/lucratorii unitatii.
(4) Hotararea de a declara greva se comunica in scris angajatorului/organizatiei patronale, precum si inspectoratului teritorial de munca sau ministerului responsabil cu dialogul social, dupa caz.
(5) In vederea derularii in conditii legale a grevei Comitetul de greva si angajatorul/organizatia patronala pot incheia un acord privind partajarea si asumarea responsabilitatii partilor pe parcursul grevei. In cazul in care este incheiata o astfel de intelegere, aceasta se comunica si inspectoratului teritorial de munca sau ministerului responsabil cu dialogul social, dupa caz.
(6) In situatiile prevazute la art. 173, acordul prevazut la alin. (4) va cuprinde modalitatea de stabilire a treimii din activitate prevazuta de lege.
(7) Nerespectarea obligatiei prevazute la alin. (5) constituie contraventie si se sanctioneaza potrivit art. 175.

Articolul 148
Grevele pot fi de avertisment, de solidaritate si propriu-zise.

Articolul 149
(1) Greva de avertisment nu poate avea o durata mai mare de doua ore, si trebuie, in toate cazurile, sa preceada cu cel putin 2 zile lucratoare greva propriu-zisa.
(2) Pentru unitatile prevazute la art. 173, termenul ce trebuie sa preceada greva propriu-zisa este de cel putin 5 zile lucratoare.

Articolul 150
(1) Angajatii/lucratorii au dreptul de a declansa greva de solidaritate.
(2) Greva de solidaritate poate fi declansata in vederea sustinerii revendicarilor formulate de angajatii/lucratorii din unitati apartinand aceluiasi grup de unitati sau sector de negociere colectiva.
(3) Hotararea de a declansa greva de solidaritate poate fi luata de catre organizatiile sindicale afiliate la aceeasi federatie sau confederatie sindicala la care este afiliata organizatia sindicala organizatoare, cu acordul a cel putin 35% din numarul total al angajatilor/lucratorilor din unitate.
(4) Greva de solidaritate nu poate avea o durata mai mare de o zi si trebuie anuntata in scris angajatorului, cu cel putin 48 de ore inainte de data incetarii lucrului.

Articolul 151
(1) Greva este organizata de organizatiile sindicale care au declansat conflictul colectiv sau de reprezentantii angajatilor/lucratorilor, dupa caz, conform prevederilor art. 147 alin. (1)-(3), care vor stabili durata acesteia.
(2) Organizatorii grevei prevazuti la alin. (1) ii reprezinta pe grevisti, pe toata durata grevei, in relatiile cu angajatorii, inclusiv in fata instantelor judecatoresti, in cazurile in care se solicita incetarea grevei.

Articolul 152
Pe durata in care revendicarile formulate de angajati/lucratori sunt supuse medierii ori arbitrajului, acestia nu pot declansa greva sau, daca greva este declansata, aceasta se suspenda in conditiile art. 162 alin. (3).

Articolul 153
(1) In situatia in care, dupa declansarea grevei, mai mult de jumatate din numarul angajatilor/lucratorilor care au hotarat declararea grevei renunta in scris la greva, aceasta inceteaza.
(2) Orice retragere din greva a unui angajat/lucrator trebuie transmisa in scris, individual, atat Comitetului de greva, cat si angajatorului.
(3) Notificarea privind renuntarea la greva se transmite de catre Comitetul de greva atat angajatorului, cat si inspectoratului teritorial de munca.
(4) In cazul in care greva nu inceteaza conform prevederilor alin. (1), devin aplicabile prevederile art. 166.
(5) Greva se desfasoara cu prezenta grevistilor in incinta unitatii.

Articolul 154
(1) Greva poate fi declarata numai pentru apararea intereselor cu caracter profesional, economic si social ale angajatilor/lucratorilor.
(2) Greva nu poate urmari realizarea unor scopuri politice.

Articolul 155
(1) Pot declara greva impotriva politicii sociale si economice a Guvernului federatiile si confederatiile sindicale reprezentative.
(2) Prin exceptie de la prevederile art. 146 alin. (1) si (2), art. 147, 151 si 152, greva impotriva politicii sociale si economice a Guvernului se declanseaza cu respectarea procedurilor prevazute in prezentul articol.
(3) Hotararea de a se declara greva se ia conform statutelor organizatiilor sindicale organizatoare.
(4) Cu minimum 10 zile anterior declararii grevei, organizatiile sindicale organizatoare au obligatia de a notifica Guvernul cu privire la declansarea grevei si de a invita reprezentantii acestuia la negocieri.
(5) In termenul prevazut la alin. (4), organizatorii grevei inainteaza Guvernului o copie a urmatoarelor documente:
a) actul normativ de adoptare a documentului de politica publica care a condus la diminuarea drepturilor angajatilor/ lucratorilor prevazute de contractele colective de munca in vigoare la data adoptarii documentului de politica publica cu specificarea clauzelor afectate;
b) contractele colective de munca care includ clauzele privind acordarea drepturilor ce sunt diminuate ca efect al politicii sociale si economice a Guvernului si lista unitatilor in care contractele colective de munca se aplica;
c) numarul angajatilor/lucratorilor a caror drepturi negociate prin contractele colective de munca sunt diminuate si nivelul acestora.
(6) Guvernul are obligatia de a posta pe site-ul propriu anuntul privind declararea grevei.
(7) Organizatorul grevei notifica cu minimum 10 zile inainte de declansarea grevei unitatile si angajatorii in care greva urmeaza sa se desfasoare. Declansarea si incetarea grevei se notifica si inspectoratelor teritoriale de munca in raza carora isi au sediul unitatile in care se declanseaza greva in termenul prevazut la art. 146 alin. (3).
(8) In cazul nerespectarii obligatiei prevazute la alin. (5), precum si in situatia in care Guvernul si/sau angajatorii constata ca documentul de politica economica si sociala invocat nu conduce la diminuarea drepturilor angajatilor/lucratorilor negociate prin contracte colective de munca in vigoare, Guvernul si/sau angajatorii unitatilor in care se desfasoara greva se pot adresa tribunalelor in a carui circumscriptie se afla unitatile in care s-a declarat greva cu o cerere prin care se solicita instantei incetarea grevei, fiind aplicabile dispozitiile prevazute la art. 166-169.
(9) In timpul grevei, organizatorii grevei au obligatia de a continua negocierile cu Guvernul in vederea solutionarii revendicarilor care formeaza obiectul conflictului colectiv
de munca, fiind aplicabile dispozitiile prevazute la art. 153 si art. 156-162.

Articolul 156
(1) Participarea la greva este libera. Nimeni nu poate fi constrans sa participe sau sa nu participe la greva.
(2) Pe durata unei greve declansate intr-o unitate pot inceta activitatea si angajatii/lucratorii unor subunitati sau compartimente care nu au participat initial la declansarea conflictului colectiv de munca.
(3) In situatiile prevazute la alin. (2), revendicarile sunt cele formulate la declansarea conflictului colectiv de munca.

Articolul 157
(1) Angajatii/lucratorii care nu participa la greva isi vor continua activitatea.
(2) Angajatii/lucratorii aflati in greva trebuie sa se abtina de la orice actiune de natura sa impiedice continuarea activitatii de catre cei care nu participa la greva.

Articolul 158
(1) Organizatorii grevei au obligatia ca pe durata acesteia sa protejeze bunurile unitatii si, impreuna cu angajatorul, sa asigure functionarea continua a utilajelor si a instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau pentru sanatatea oamenilor.
(2) Pentru pagubele materiale provocate de catre participantii la greva, angajatorul se poate adresa instantei competente pentru despagubiri.

Articolul 159
(1) Pe durata grevei angajatorul nu poate fi impiedicat sa isi desfasoare activitatea de catre angajatii/lucratorii aflati in greva sau de organizatorii acesteia.
(2) Angajatorul nu poate incadra personal care sa ii inlocuiasca pe cei aflati in greva.

Articolul 160
(1) Pe toata durata participarii la greva contractul individual de munca sau raportul de serviciu al angajatului/ lucratorului, dupa caz, se suspenda de drept. Pe perioada suspendarii se mentin doar drepturile de asigurari de sanatate.
(2) In orice moment al grevei oricare parte poate solicita participarea unui reprezentant al inspectoratului teritorial de munca pentru constatarea eventualelor contraventii.

Articolul 161
(1) Participarea la greva sau organizarea acesteia, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi, nu reprezinta o incalcare a obligatiilor de serviciu ale angajatilor/ lucratorilor si nu atrage posibilitatea sanctionarii in niciun fel a acestora.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica daca greva continua dupa declararea ilegala a acesteia, potrivit art. 168 alin. (1) lit. b).

Articolul 162
(1) In timpul grevei, partile au obligatia de a continua negocierile in vederea solutionarii revendicarilor care formeaza obiectul conflictului colectiv de munca.
(2) In cazul in care partile ajung la un acord, conflictul colectiv de munca este inchis si greva inceteaza.
(3) Pe perioada negocierilor, organizatorii grevei pot conveni cu angajatorul suspendarea temporara a grevei. Daca negocierile esueaza, greva va fi reluata, fara a mai fi necesara parcurgerea etapelor procedurale preliminare prevazute de lege.
(4) Exceptand situatia prevazuta la alin. (3), organizatorii grevei pot amana declansarea grevei fata de data anuntata sau sa o suspende pe o anumita perioada numai daca se reia toata procedura de declansare a conflictelor colective de munca.
(5) Refuzul organizatorilor grevei de a indeplini obligatia prevazuta la alin. (1) atrage raspunderea juridica a acestora pentru pagubele cauzate unitatii.

Articolul 163
Greva poate fi neconforma sau nelegala.

Articolul 164
Greva este nelegala atunci cand a fost declansata pentru alte motive decat cele prevazute expres in prezenta lege.

Articolul 165
(1) Greva este neconforma cand au fost omise aspecte procedurale prevazute de prezenta lege, care pot fi complinite.
(2) Greva neconforma poate fi conformata de organizatorul acesteia:
a) din oficiu;
b) daca a fost notificat expres, cu privire la aspecte de neconformitate, de catre angajator/organizatia patronala;
c) in cadrul unui eventual litigiu cu privire la nelegalitatea grevei.
(3) Conformarea grevei in situatia prevazuta la alin. (2) lit. b) se face in termen de maximum 24 de ore de la primirea notificarii transmise de catre angajator/organizatia patronala.
(4) In cazul in care neconformitatile nu au fost conformate in conditiile prevazute la alin. (2) si (3) greva devine nelegala.

Articolul 166
Daca angajatorul apreciaza ca greva a fost declarata sau se deruleaza cu nerespectarea legii, acesta se va putea adresa tribunalului in a carui circumscriptie se afla unitatea in care s-a declarat greva cu o cerere prin care se solicita instantei incetarea grevei.

Articolul 167
Tribunalul fixeaza termen pentru solutionarea cererii de incetare a grevei, care nu poate fi mai mare de doua zile lucratoare de la data inregistrarii acesteia, si dispune citarea partilor.

Articolul 168
(1) Tribunalul examineaza cererea prin care se solicita incetarea grevei si pronunta de urgenta o hotarare prin care, dupa caz:
a) respinge cererea angajatorului;
b) admite cererea angajatorului si dispune incetarea grevei ca fiind ilegala.
(2) Hotararile pronuntate de tribunal sunt supuse numai apelului.

Articolul 169
(1) Tribunalul si curtea de apel solutioneaza cererea sau, dupa caz, apelul, potrivit procedurii prevazute pentru solutionarea conflictelor colective de munca.
(2) In cazul in care dispune incetarea grevei ca fiind ilegala, instanta, la cererea celor interesati, poate obliga organizatorii grevei si angajatii/lucratorii participanti la greva ilegala la plata despagubirilor.

Articolul 170
Nu pot declara greva: procurorii, judecatorii, personalul militar si personalul cu statut special din cadrul Ministerului Apararii Nationale, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Justitiei si din institutiile si structurile din subordinea sau coordonarea acestora, inclusiv al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, al Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, personalul angajat de fortele armate straine stationate pe teritoriul Romaniei, precum si alte categorii de personal carora li se interzice exercitarea acestui drept prin lege.

Articolul 171
Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate participa la greva din momentul plecarii in misiune/cursa si pana la terminarea acesteia.

Articolul 172
Personalul imbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion romanesc poate declara greva numai cu respectarea normelor stabilite prin conventii internationale ratificate de statul roman, in conditiile art. 171.

Articolul 173
(1) In unitatile sanitare si de asistenta sociala, de telecomunicatii, ale radioului si televiziunii publice, in unitatile sistemului energetic national, unitatile operative de la sectoarele nucleare, in unitatile de transporturi pe caile ferate, in unitatile care asigura transportul in comun si salubritatea localitatilor, precum si aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, apa si caldura, greva este permisa cu conditia asigurarii a cel putin unei treimi din activitatea normala, repartizata pe intreaga durata a zilei, care sa nu puna in pericol viata si sanatatea populatiei si/sau functionarea instalatiilor in deplina siguranta.
(2) Organizatorii grevei vor notifica atat angajatorul sau, dupa caz, organizatia patronala, cat si inspectoratul teritorial de munca sau, dupa caz, ministerul responsabil cu dialogul social, cu minimum 24 de ore anterior declansarii grevei, cu privire la modalitatile stabilite pentru indeplinirea obligatiilor prevazute la alin. (1).

Articolul 174
Functionarii publici declanseaza conflictul colectiv de munca conform procedurii prevazute in prezenta lege.



Titlul VIII Sanctiuni

Articolul 175
(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte si se sanctioneaza astfel:
a) impiedicarea exercitiului dreptului de libera organizare sau asociere sindicala, in scopurile si in limitele prevazute de prezenta lege, cu amenda de la 30.000 lei la 50.000 lei;
b) impiedicarea exercitiului dreptului de libera organizare sau asociere patronala, in scopurile si in limitele prevazute de prezenta lege, cu amenda de la 30.000 lei la 50.000 lei;
c) incalcarea prevederilor prevazute la art. 7 alin. (2), cu amenda de la 20.000 lei la 25.000 lei;
d) neindeplinirea de catre angajatori a obligatiilor prevazute la art. 30 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. b), art. 36 alin. (2) si art. 97 alin. (1), cu amenda de la 15.000 lei la 20.000 lei;
e) nedepunerea, spre publicare, a contractului colectiv de munca, de catre partile semnatare, conform art. 111 alin. (2), si nerespectarea procedurii prevazute la art. 104 alin. (1) si (2) privind semnarea contractelor colective, cu amenda de 5.000 lei, responsabilitatea revenind solidar partilor;
f) impiedicarea in orice mod a accesului inspectorului de munca pentru constatarea eventualelor contraventii, conform art. 160 alin. (2), de catre oricare dintre partile aflate in conflict, cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei;
g) refuzul nejustificat de inregistrare a contractelor colective de munca, cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei;
h) incalcarea dispozitiilor art. 57 alin. (2), cu amenda de la 30.000 lei la 50.000 lei.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre Inspectia Muncii.
(3) Contraventiilor prevazute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 176
(1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda fapta persoanei care, prin amenintari ori prin violente, impiedica ori obliga un angajat/lucrator sau un grup de angajati/lucratori sa participe la greva ori sa munceasca in timpul grevei.
(2) Conditionarea sau constrangerea, in orice mod, avand ca scop limitarea exercitarii atributiilor functiei membrilor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cu exceptia infractiunii prevazute la alin. (1).
(4) Declararea grevei de catre organizatori cu incalcarea conditiilor prevazute la art. 156 alin. (1) ori la art. 170-173, daca au fost puse in pericol iminent viata sau sanatatea oamenilor, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda.
(5) Incalcarea dispozitiilor art. 159 alin. (2) constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda.
Titlul IX Dispozitii tranzitorii si finale

Articolul 177
Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezenta lege.

Articolul 178
(1) Hotararile judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre organizatiile sindicale sau patronale obtinute pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi raman valabile.
(2) Organizatiile sindicale si patronale care si-au dobandit personalitatea juridica anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, prin exceptie de la prevederile art. 55 si 80, vor depune la dosarul de reprezentativitate hotararile judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice obtinute in baza actelor normative in vigoare la momentul dobandirii acesteia.

Articolul 179
Modelul, modul de completare si operare a registrelor speciale ale organizatiilor sindicale, respectiv ale organizatiilor patronale, prevazute la art. 17 alin. (1), art. 49 alin. (1) si art. 68 alin. (1), art. 56 alin. (3) si art. 81 alin. (2), se stabilesc prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului responsabil cu dialogul social, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, dupa consultarea partenerilor sociali.

Articolul 180
(1) Reprezentativitatea constatata potrivit legii produce efecte pe o perioada de 4 ani de la data la care hotararea judecatoreasca de constatare a fost pronuntata.
(2) Hotararile judecatoresti prin care se constata reprezentativitatea organizatiilor patronale si organizatiilor sindicale in conditiile prezentei legi, se comunica si ministerului responsabil cu dialogul social, care va tine evidenta acestora.

Articolul 181

(1) Reprezentativitatea organizatiilor patronale sau sindicale poate fi contestata in instanta de catre organizatiile patronale ori sindicale corespondente la nivel national, de sector de negociere colectiva, grup de unitati sau de unitati, in conditiile in care nu mai sunt indeplinite unul ori mai multe dintre criteriile prevazute de art. 54 alin. (1) lit. A-C, respectiv de art. 79 alin. (1) lit. A si B, pe baza carora a fost obtinuta reprezentativitatea in cauza.
(2) Contestatia se depune la instanta judecatoreasca care a acordat reprezentativitatea.
(3) In cazul in care o organizatie patronala/a angajatorilor sau o organizatie sindicala semnatara a unui contract/acord colectiv de munca isi pierde calitatea de organizatie reprezentativa in baza unei hotarari judecatoresti definitive, orice parte interesata indreptatita sa negocieze respectivul contract/acord colectiv de munca are dreptul sa solicite renegocierea contractului/acordului colectiv de munca in cauza, anterior termenului de expirare a acestuia. Daca nu se solicita renegocierea, contractul/acordul colectiv de munca respectiv ramane in vigoare pana la expirarea termenului pentru care a fost incheiat.
(4) In cazul in care pe parcursul derularii unui contract colectiv de munca angajatorul isi modifica obiectul principal de activitate, ii vor fi aplicabile prevederile contractului colectiv de munca incheiat la nivelul sectorului de negociere colectiva in care se incadreaza noul obiect principal de activitate, numai in situatia in care contractul colectiv sectorial este extins la nivelul tuturor unitatilor din sectorul de negociere colectiva, in conformitate cu prevederile art. 110 alin. (4).

Articolul 182
Toate cererile si actele de procedura formulate in baza prezentei legi sunt scutite de taxa judiciara de timbru.

Articolul 183
(1) Reprezentativitatea organizatiilor sindicale si patronale, constatata anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, isi produce efectele pana la expirarea termenului pentru care a fost constatata prin hotarare judecatoreasca.
(2) Actiunea in constatarea neindeplinirii conditiilor de reprezentativitate poate fi formulata de catre organizatiile patronale sau sindicale corespondente la nivel national, de sector de negociere colectiva sau de unitate, in conditiile in care nu mai sunt indeplinite unul ori mai multe dintre criteriile prevazute de art. 54 alin. (1) lit. A-C, respectiv de art. 79 alin. (1) lit. A si B, pe baza carora a fost obtinuta reprezentativitatea in cauza.
(3) Actiunea se depune la instanta competenta, potrivit prezentei legi, sa constate reprezentativitatea organizatiei in cauza.
(4) In situatia modificarilor sectoarelor de negociere colectiva, pentru sectoarele care au facut obiectul modificarilor, federatiile reprezentative isi pastreaza reprezentativitatea in noile sectoare ce contin codurile CAEN din vechiul sector, dar nu mai mult de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(5) Prin exceptie de la prevederile art. 108 alin. (1), contractele colective de munca incheiate in conditiile reprezentativitatii tranzitorii conform alin. (4) nu se pot incheia pe o perioada mai mare de un an.
(6) Contractele colective de munca in vigoare, incheiate in baza Legii dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, isi mentin valabilitatea pana la expirarea termenului pentru care au fost incheiate.

Articolul 184
In termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Guvernul Romaniei aproba hotararea prevazuta la art. 85 lit. f) referitoare la stabilirea sectoarelor de negociere colectiva si a codurilor aferente acestora.

Articolul 185
Prevederile prezentei legi nu aduc atingere legislatiei romane privind procedurile specifice de informare si consultare.

Articolul 186
Pentru aplicarea unitara a prevederilor prezentei legi, ministerul responsabil cu dialogul social poate emite instructiuni de aplicare, care se aproba prin hotarare a Guvernului.

Articolul 187
(1) Incepand cu anul urmator intrarii in vigoare a prezentei legi, se infiinteaza Fondul anual pentru dezvoltarea capacitatii administrative a patronatelor si sindicatelor, in cadrul ministerului responsabil cu dialogul social, finantat de la bugetul de stat, in scopul finantarii proiectelor depuse de organizatiile patronale si sindicale.
(2) Prin hotarare a Guvernului se stabilesc procedura si conditiile de finantare a proiectelor depuse conform alin. (1).

Articolul 188
Dispozitiile contrare prezentei legi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si din legislatia conexa, vor fi armonizate in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Articolul 189
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, cu modificarile si completarile ulterioare.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.



Anexa nr. 1


RAPORT
privind activitatea Comisiei de dialog social
Institutia publica
raportoare
Luna/anul
Nr.
crt.
Data sedintei Comisiei de dialog
social Ordinea de zi Contributiile partenerilor sociali preluate in rezumatul concluziilor Rezumatul concluziilor sau al eventualelor rezolutii
Initiator Punct propus/ Tema de interes*
Numele si prenumele
presedintelui Comisiei
de dialog social Data
Semnatura:
* Pentru rapoartele comisiilor de dialog social de la nivelul administratiei publice locale se va preciza nivelul de interes: ``tema de interes local/national``.



Anexa nr. 2


REGULAMENT-CADRU
privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale
I. Componenta comisiilor de dialog social
Din cadrul comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale fac parte:
1. reprezentanti ai ministerelor - secretarii de stat, precum si conducatorii institutiilor publice, autoritati si agentii aflate in coordonarea sau subordonarea ministerelor, numiti prin ordin al ministrului;
2. reprezentanti ai partenerilor sociali - reprezentantii confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national conform copiilor hotararilor judecatoresti definitive depuse la secretariatul comisiei de dialog social. Organizatiile sindicale si patronale, membre ale comisiilor de dialog social, vor desemna prioritar din cadrul federatiilor sectoriale reprezentative afiliate cate un titular si cate un supleant pentru comisiile de dialog social de la nivelul ministerelor si al institutiilor publice prevazute la art. 89 alin. (1) din prezenta lege.
La sedintele comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale participa:
1. experti - organizatiile sindicale si patronale, in functie de tematica abordata, pot fi asistate de experti, care vor participa in baza unui mandat;
2. invitati - la propunerea presedintelui comisiei de dialog social, plenul comisiei poate aproba participarea unor invitati cu statut nepermanent. In cazul dezbaterilor care necesita participarea reprezentantilor altor institutii publice, autoritati si agentii, presedintele comisiei de dialog social are obligatia de a-i invita la sedintele comisiei;
3. reprezentantii Camerei de Comert si Industrie a Romaniei vor participa in calitate de invitati la comisiile de dialog social in masura in care ordinea de zi prezinta interes in domeniul lor de activitate;
4. reprezentantul ministerului responsabil cu dialogul social - la lucrarile comisiilor de dialog social din ministere si din alte institutii publice prevazute la art. 89 alin. (1) din prezenta lege va fi invitat un reprezentant al ministerului responsabil cu dialogul social, pentru asigurarea asistentei metodologice.
II. Functionarea comisiilor de dialog social
1. Presedintia comisiei este asigurata de un secretar de stat sau, in situatii speciale, cu acordul partenerilor de dialog social, de catre un alt reprezentant al ministerului, imputernicit prin ordin al ministrului ori, in cazul institutiilor publice prevazute la art. 89 alin. (1) din prezenta lege, de un reprezentant imputernicit de conducatorul institutiei publice.
Presedintele comisiei are urmatoarele atributii:
a) conduce sedintele comisiei de dialog social;
b) convoaca membrii comisiei, precum si invitatii la sedintele acesteia;
c) asigura prezenta la lucrarile sedintelor comisiei de dialog social a reprezentantilor altor autoritati si agentii aflate in coordonarea sau subordonarea ministerului sau a institutiei publice in cauza.
2. Secretariatul comisiei de dialog social se asigura de catre institutia publica in cadrul careia aceasta functioneaza.
3. Secretariatul comisiei de dialog social are urmatoarele atributii:
a) intocmirea si comunicarea ordinii de zi;
b) difuzarea documentelor de lucru pentru sedintele comisiei;
c) redactarea minutei pentru fiecare sedinta, precum si transmiterea acesteia catre partenerii sociali, ministerul responsabil cu dialogul social si Consiliul Economic si Social;
d) evidenta copiilor hotararilor judecatoresti privind reprezentativitatea partenerilor sociali.
4. Comisiile de dialog social se intrunesc lunar sau ori de cate ori este necesar, in baza unei convocari facute de presedintele comisiei. Convocarea comisiei se face in scris, cu cel putin 3 zile lucratoare inaintea datei de desfasurare, cu comunicarea ordinii de zi si a documentelor de lucru. Ordinea de zi poate fi completata cu alte puncte propuse de catre partenerii de dialog social si/sau de catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei, cu aprobarea plenului comisiei.
5. Presedintele comisiei poate convoca o sedinta extraordinara a comisiei de dialog social pentru dezbaterea unor probleme cu caracter urgent sau la cererea motivata a unor parteneri de dialog social.
6. Sedintele comisiei de dialog social convocate pentru dezbaterea unor acte normative se intrunesc dupa ce actul normativ propus a fost aprobat de conducerea ministerului si inainte de transmiterea proiectului spre avizare la alte ministere.
7. Sedinta comisiei de dialog social nu necesita intrunirea unui anumit cvorum, prezenta partenerilor sociali fiind voluntara, procedura de convocare fiind respectata daca a fost facuta in termen legal.
8. Punctele de vedere adoptate in comisiile de dialog social se considera acceptate de catre partenerii sociali ai caror reprezentanti nu au fost prezenti la sedintele de comisie la care au fost invitati sa participe. La propunerile formulate in scris de partenerii sociali, initiatorul actului normativ sau al altor proiecte are obligatia de a da un raspuns motivat in termen de 5 zile lucratoare de la data sedintei comisiei.
9. Dupa fiecare sedinta a comisiei de dialog social secretariatul acesteia intocmeste o minuta si lista de prezenta a participantilor, care este difuzata partenerilor sociali in sedinta urmatoare, spre aprobare. Minuta respectiva este transmisa si ministerului responsabil cu dialogul social, precum si Consiliului Economic si Social, impreuna cu lista de prezenta.
10. Presedintele comisiei de dialog social va pune la dispozitia partenerilor sociali informatiile disponibile necesare formularii unui punct de vedere argumentat.
11. Punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la actele normative supuse dezbaterii in comisie vor fi inaintate secretariatului comisiei de dialog social in forma scrisa, dupa modelul: text initial - propunere de modificare - motivare.
12. Pentru dezbaterea unor probleme cu caracter specific se pot constitui grupuri de lucru, cu participarea reprezentantilor desemnati nominal de partenerii sociali, membri ai comisiei cu mandat determinat.
13. Actele normative dezbatute in cadrul comisiei de dialog social vor fi insotite in circuitul de avizare de minuta sedintei comisiei de dialog social, in care sunt consemnate punctele de vedere ale partenerilor sociali referitoare la actul normativ discutat.



Anexa nr. 3


REGULAMENT-CADRU
privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice locale
I. Componenta comisiilor de dialog social
Din cadrul comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice locale fac parte:
1. prefectul, precum si reprezentanti ai prefectului si ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, numiti prin ordin de catre prefect;
2. presedintele consiliului judetean sau primarul general al capitalei, pentru municipiul Bucuresti;
3. reprezentantii partenerilor sociali - reprezentantii confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national, conform copiilor hotararilor judecatoresti definitive depuse la secretariatul comisiei de dialog social constituite la nivelul ministerului responsabil cu dialogul social. Secretariatul comisiei de dialog social constituite la nivelul ministerului responsabil cu dialogul social va transmite comisiilor de dialog social constituite la nivel judetean si al municipiului Bucuresti lista confederatiilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national, conform acestor hotarari judecatoresti. Organizatiile sindicale si patronale reprezentative la nivel national vor desemna cate un titular si cate un supleant pentru comisiile de dialog social de la nivel judetean din structurile proprii in teritoriu.
La sedintele comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice locale participa:
1. experti - organizatiile sindicale si patronale, in functie de tematica abordata, pot fi asistate de experti, care vor participa in baza unui mandat;
2. invitati - la propunerea presedintelui comisiei de dialog social, plenul comisiei poate aproba participarea unor invitati cu statut nepermanent. In cazul dezbaterii care necesita participarea reprezentantilor altor institutii publice, presedintele comisiei de dialog social are obligatia de a-i invita la sedintele comisiei;
3. reprezentantii camerelor de comert si industrie judetene, in calitate de invitati, vor participa la comisiile de dialog social in masura in care ordinea de zi prezinta interes in domeniul lor de activitate;
4. reprezentantul inspectoratului teritorial de munca - la lucrarile comisiilor de dialog social constituite in plan teritorial va fi invitat un reprezentant al ministerului responsabil cu dialogul social, pentru asigurarea asistentei metodologice.
II. Functionarea comisiilor de dialog social
1. Presedintia comisiei, in baza principiului copresedintiei, este asigurata de prefect si de presedintele consiliului judetean sau de primarul general al capitalei, pentru municipiul Bucuresti.
2. Secretariatul comisiei de dialog social se asigura de catre institutia publica in cadrul careia aceasta functioneaza.
3. Secretariatul comisiei de dialog social are urmatoarele atributii:
a) convocarea membrilor comisiei la sedintele acesteia;
b) intocmirea si comunicarea ordinii de zi;
c) difuzarea documentelor de lucru pentru sedintele comisiei;
d) redactarea minutei pentru fiecare sedinta, precum si transmiterea acesteia membrilor comisiei si secretarului de stat responsabil pentru dialog social din cadrul ministerului responsabil cu dialogul social.
4. Comisiile de dialog social se intrunesc lunar sau ori de cate ori este necesar, in baza unei convocari facute de presedintele comisiei. Convocarea comisiei se face in scris, cu cel putin 3 zile lucratoare inaintea datei de desfasurare, cu comunicarea ordinii de zi si a documentelor de lucru. Ordinea de zi poate fi completata cu alte puncte, propuse de catre partenerii de dialog social si/sau de catre camerele de comert si industrie judetene, cu aprobarea plenului comisiei.
5. Presedintele comisiei poate convoca o sedinta extraordinara a comisiei de dialog social pentru dezbaterea unor probleme cu caracter urgent sau la cererea motivata a unor parteneri de dialog social.
6. Sedinta comisiei de dialog social nu necesita intrunirea unui anumit cvorum, prezenta partenerilor sociali fiind voluntara, procedura de convocare fiind respectata daca a fost facuta in termen legal.
7. Punctele de vedere adoptate in comisiile de dialog social se considera acceptate de catre partenerii sociali ai caror reprezentanti nu au fost prezenti la sedintele de comisie la care au fost invitati sa participe. La propunerile formulate in scris de partenerii sociali, initiatorul actului normativ sau al altor proiecte are obligatia de a da un raspuns motivat, in termen de 5 zile de la data sedintei comisiei.
8. Dupa fiecare sedinta a comisiei de dialog social secretariatul acesteia intocmeste o minuta si lista de prezenta a participantilor, care este difuzata partenerilor sociali in sedinta urmatoare, spre aprobare. Minuta respectiva este transmisa si secretarului de stat responsabil pentru dialog social din cadrul ministerului responsabil cu dialogul social, insotita de lista de prezenta.
9. Presedintele comisiei de dialog social va pune la dispozitia partenerilor sociali informatiile disponibile necesare elaborarii unui punct de vedere argumentat.
10. Punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la actele normative supuse dezbaterii in comisie vor fi inaintate secretariatului comisiei de dialog social in forma scrisa, dupa modelul: text initial - propunere de modificare - motivare.
11. Pentru dezbaterea unor probleme cu caracter specific se pot constitui colective de lucru, cu participarea reprezentantilor desemnati nominal de partenerii sociali, membri ai comisiei cu mandat determinat.
12. Dupa fiecare sedinta a comisiei de dialog social, prefectul va asigura postarea pe site-ul institutiei prefecturii a listei de prezenta a participantilor si minuta intalnirii prevazuta la punctul 8.



Anexa nr. 4
INSPECTIA MUNCII
Inspectoratul Teritorial de Munca ........................
Nr. aa‚¬A¦..... Data aa‚¬A¦..................


Fisa grevei
(pentru informarea operativa a ministerului responsabil cu dialogul social)
Nr. crt. Informatii privind Date de completat
1. Unitatea la care s-a declansat greva
2. Numarul de inregistrare al conflictului colectiv de munca
3. Obiectul de activitate al unitatii, conform cod CAEN
4. Sectorul de activitate, conform legii
5. Tipul grevei (avertisment/propriu-zisa)
6. Numele reprezentantilor grevistilor si date de contact
7. Numarul membrilor de sindicat care au declansat greva
8. Numarul de angajati/lucratori din unitate
9. Numarul de angajati/lucratori membri de sindicat aflati in greva
10. Numarul de angajati/lucratori nesindicalizati aflati in greva
11. Data inceperii grevei
12. Data incetarii grevei
13. Numarul total de ore nelucrate
14. Numarul orelor nelucrate/participant la greva
15. Motivul/Modalitatea incetarii grevei


Inspector-sef,
..................
Intocmit,
----





Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Legislaţie

OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor p
Ordonanta de urgenta nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salariz ...

Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare
Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Publicata in ...

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...

Legea 188/1999, actualizata 2024, privind Statutul functionarilor publici
Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, actualizata 2024 - Republicare Actualizat ...

Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale
Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Publicata in ...

Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului
Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Publicat in Monitorul Oficial cu numar ...

Legea finantelor publice locale, actualizata 2024 - Legea 273/2006
Legea 273/2006 privind finantele publice locale Actualizata prin Legea 387/2023 pentru modificare ...



Articole Juridice

Legalitatea procedurilor de organizare a concursului in institutiile publice
Sursa: MCP avocati

Calculul termenului de preaviz prin lumina Deciziei ICCJ nr. 8/20.05.2024
Sursa: MCP avocati

Activarea clauzei de neconcurenta in contextul incetarii contractului individual de munca
Sursa: MCP avocati

Nemotivarea deciziei de concediere. Protectia salariatilor impotriva concedierilor abuzive
Sursa: MCP avocati

Oportunitatea - prerogativa angajatorului de a-si organiza activitatea. Rolul activ al instantei de judecata in aflarea adevarului
Sursa: MCP avocati

Perioada de proba si abuzul de drept in relatiile de munca. Sarcina probei
Sursa: MCP avocati

Obligatiile, drepturile si diligentele angajatorului pe parcursul evaluarii profesionale a salariatului
Sursa: MCP avocati



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Ştiri Juridice