din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2754 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Integral: Legea insolventei actualizata 2024 - Legea 85/2014

INTEGRAL: Legea insolventei actualizata 2024 - Legea 85/2014


Legea 85/2014, actualizata 2024, privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa

Actualizata prin Ordonanta de urgenta nr. 71/2023, publicata in Monitorul Oficial nr. 791 din 1 septembrie 2023


TITLUL 0:TITLUL PRELIMINAR



CAPITOLUL I:Domeniul de reglementare


Articolul 1


Prezenta lege stabileste regulile in domeniul prevenirii insolventei si al insolventei.


Articolul 2


Scopul prezentei legi este instituirea unor proceduri de prevenire a insolventei la care pot recurge debitorii aflati in dificultate si, respectiv, a unor proceduri colective de insolventa pentru acoperirea pasivului debitorului, in cadrul carora debitorul beneficiaza, atunci cand este posibil, de sansa de redresare a activitatii sale.


Articolul 3


(1) Procedurile prevazute de prezenta lege se aplica profesionistilor, astfel cum sunt definiti la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, cu exceptia celor cu privire la care se prevad dispozitii speciale in ceea ce priveste regimul prevenirii insolventei si al insolventei lor. In cazul profesiilor liberale, procedurile prevazute de prezenta lege vizeaza intreprinderea acestora, iar nu statutul profesional.


(2) In cazul in care un profesionist persoana fizica aflat in insolventa are atat datorii personale, cat si datorii profesionale, care fie nu pot fi separate intr-un mod rezonabil, fie se afla in diviziuni ale patrimoniului constituite potrivit art. 2.324 alin. (3) din Legea nr. 287/2009, republicata, cu modificarile ulterioare, acestea sunt tratate in cadrul procedurii de insolventa prevazute de prezenta lege, pentru a obtine descarcarea definitiva de obligatii.


(3) In cazul in care un profesionist persoana fizica aflat in insolventa are atat datorii personale, cat si datorii profesionale care fac parte din diviziuni ale patrimoniului constituite potrivit art. 2.324 alin. (4) din Legea nr. 287/2009, republicata, cu modificarile ulterioare, acestea din urma sunt tratate in cadrul procedurii de insolventa prevazute de prezenta lege, pentru a obtine descarcarea de obligatii.


(4) Procedurile prevazute de prezenta lege nu sunt aplicabile unitatilor si institutiilor de invatamant preuniversitar, universitar si entitatilor prevazute la art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.


(5) Prevederile titlului I nu sunt aplicabile:


a) institutiilor de credit, firmelor de investitii, precum si altor institutii financiare si entitati supuse prevederilor Legii nr. 312/2015 privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul financiar, cu modificarile si completarile ulterioare, organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare si societatile de administrare a investitiilor, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 10/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, si fondurilor de investitii alternative, definite la art. 3 pct. 20 din Legea nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investitii alternative, cu modificarile si completarile ulterioare;


b) asiguratorilor si reasiguratorilor, astfel cum sunt definiti de art. 1 alin. (2) pct. 3 si 45 din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea si supravegherea activitatii de asigurare si reasigurare, cu modificarile si completarile ulterioare, supusi prevederilor legii mentionate anterior, precum si Legii nr. 246/2015 privind redresarea si rezolutia asiguratorilor, cu modificarile ulterioare;


c) contrapartilor centrale, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 1 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European si al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapartile centrale si registrele centrale de tranzactii;


d) depozitarilor centrali de titluri de valoare, astfel cum sunt definiti la art. 2 alin. (1) pct. 1 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 iulie 2014 privind imbunatatirea decontarii titlurilor de valoare in Uniunea Europeana si privind depozitarii centrali de titluri de valoare si de modificare a Directivelor 98/26/CE si 2014/65/UE si a Regulamentului (UE) nr. 236/2012.


(6) In materia procedurilor de prevenire a insolventei, prezenta lege nu afecteaza drepturile si obligatiile debitorului cu privire la activul personal acumulat de catre acesta la un fond de pensii administrat privat si/sau la fonduri de pensii facultative si/sau la fonduri de pensii ocupationale ori cu privire la pensiile private de care debitorul beneficiaza, in temeiul si in conditiile legislatiei privind pensiile private.


CAPITOLUL II:Principii si definitii


SECTIUNEA 1:Principii


Articolul 4


Prevederile prezentei legi se bazeaza pe urmatoarele principii:


1.maximizarea gradului de valorificare a activelor si de recuperare a creantelor;


2.acordarea unei sanse debitorilor de redresare eficienta a afacerii, pentru mentinerea activitatii economice si protejarea locurilor de munca, prin accesul efectiv al debitorului la mijloace de avertizare timpurie, prin intermediul procedurilor de prevenire a insolventei sau prin procedura de reorganizare judiciara, fara a aduce atingere altor solutii de redresare;


3.asigurarea unor proceduri de prevenire a insolventei si insolventa eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare si derulare a procedurii intr-un timp util si rezonabil, intr-o maniera obiectiva si impartiala, cu un minim de costuri, de natura a duce la descarcarea de obligatii;


4.asigurarea unui tratament egal al creditorilor de acelasi rang;


5.asigurarea unui grad ridicat de transparenta si previzibilitate in procedurile prevazute de prezenta lege;


51.protejarea informatiilor de natura concurentiala privind afacerea debitorului, fara a impiedica accesul creditorilor la informatiile necesare si relevante care sa le permita acestora sa adopte o decizie in procedurile de prevenire a insolventei si de reorganizare judiciara;


6.recunoasterea drepturilor existente ale creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a creantelor, avand la baza un set de reguli clar determinate si uniform aplicabile;


7.limitarea riscului de credit si a riscului sistemic asociat tranzactiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoasterea compensarii cu exigibilitate imediata in cazul insolventei sau al unei proceduri de prevenire a insolventei unui cocontractant, avand ca efect reducerea riscului de credit la o suma neta datorata intre parti sau chiar la zero atunci cand, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garantii financiare;


8.asigurarea accesului la surse de finantare in procedurile de prevenire a insolventei, in perioada de observatie si de reorganizare, cu acordarea unui tratament adecvat, prioritar la plata, pentru protejarea acestor creante;


9.fundamentarea votului pentru aprobarea acordului/planului de restructurare sau de reorganizare pe criterii clare, cu asigurarea unui tratament egal intre creditorii de acelasi rang, a recunoasterii prioritatilor comparative si a acceptarii unei decizii a majoritatii, urmand sa se ofere celorlalti creditori plati egale sau mai mari decat ar primi in cazul urmatoarei alternative optime sau in faliment, dupa caz;


10.favorizarea, in procedurile de prevenire a insolventei, a negocierii/renegocierii amiabile a creantelor si a incheierii unui acord de restructurare sau, dupa caz, a unui concordat preventiv, asigurand continuitatea intreprinderii;


11.valorificarea in timp util si intr-o maniera cat mai eficienta a activelor;


12.in cazul grupului de societati, coordonarea procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa, in scopul abordarii integrate a acestora;


13.administrarea procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa de catre practicieni in insolventa si desfasurarea acestora sub controlul instantei de judecata, in limitele prevazute de prezenta lege.


SECTIUNEA 2:Definitii


Articolul 5


(1) In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile au urmatoarele semnificatii:


1.acord de compensare bilaterala (netting) reprezinta:


a) orice acord master de netting - orice intelegere sau clauza in cadrul unui contract financiar calificat dintre doua parti, prin care se prevede un netting al unor plati ori o indeplinire a unor obligatii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultand din sau avand legatura cu unul ori mai multe contracte financiare calificate;


b) orice acord master - master de netting - orice acord master de netting intre doua parti, prin care se prevede nettingul intre doua sau mai multe acorduri master de netting;


c) orice intelegere de garantare subsecventa ori in legatura cu unul sau mai multe acorduri master de netting;


2.activitati curente reprezinta acele activitati de productie, comert sau prestari de servicii si operatiuni financiare, propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie si in perioada de reorganizare, in cursul normal al activitatii sale, cum ar fi:


a) continuarea activitatilor contractate si incheierea de noi contracte, conform obiectului de activitate;


b) efectuarea operatiunilor de incasari si plati aferente acestora;


c) asigurarea finantarii capitalului de lucru in limite curente;


3. - Art. 5, alin. (1) , punctul 3. din titlul 0, capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 14-dec-2015 de Art. 630, punctul 1. din titlul XI, capitolul II din Legea 312/2015


4.administrator special este persoana fizica sau juridica desemnata de adunarea generala a actionarilor/asociatilor/membrilor debitorului, imputernicita sa le reprezinte interesele in procedura si, atunci cand debitorului i se permite sa isi administreze activitatea, sa efectueze, in numele si pe contul acestuia, actele de administrare necesare;


41.ansamblu independent reprezinta un grup de bunuri ale debitorului care asigura realizarea unor bunuri sau servicii si permite desfasurarea activitatii intreprinderii;


5.averea debitorului reprezinta totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale, inclusiv cele dobandite in cursul procedurii insolventei, care pot face obiectul executarii silite potrivit Codului de procedura civila;


51.avertizarea timpurie reprezinta alertarea asupra existentei unor circumstante care ar putea da nastere starii de dificultate sau de insolventa a debitorului si care ii pot semnala acestuia necesitatea de a actiona fara intarziere si/sau furnizarea, cu titlu gratuit, a unor informatii cu privire la solutii de redresare;


6.Buletinul procedurilor de insolventa, denumit in continuare BPI, este publicatia editata de Oficiul National al Registrului Comertului, care are drept scop publicarea citatiilor, convocarilor, notificarilor si comunicarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar dupa deschiderea procedurii de insolventa prevazute de prezenta lege, precum si a altor acte care, potrivit legii, trebuie publicate;


7.centrul principalelor interese ale debitorului, in situatia procedurii de insolventa cu element de extraneitate, este, pana la proba contrarie, dupa caz:


a) sediul social al persoanei juridice;


b) sediul profesional al persoanei fizice care exercita o activitate economica sau o profesie independenta;


c) domiciliul persoanei fizice care nu exercita o activitate economica sau o profesie independenta;


8.cererea comuna de deschidere a procedurii insolventei este cererea formulata de debitor sau creditor, avand drept scop deschiderea procedurii insolventei in mod concomitent impotriva a 2 sau a mai multor membri ai grupului de societati, in cadrul unor dosare separate, repartizate spre solutionare aceluiasi judecator-sindic;


81.contracte in derulare reprezinta acele contracte care nu au fost executate in totalitate sau substantial de toate partile la data confirmarii acordului de restructurare sau, dupa caz, la data deschiderii procedurii concordatului preventiv sau insolventei;


82.contracte in derulare esentiale reprezinta contractele din categoria prevazuta la pct. 81 necesare pentru continuarea activitatii curente, inclusiv cele care au ca obiect furnizarea unor bunuri sau servicii, a carei suspendare ar duce la intreruperea acesteia, acestea incluzand fara a se limita la contracte de leasing, licenta, franciza, furnizare pe termen lung, cum ar fi energie electrica, apa, telecomunicatii, gaze;


9.controlul este capacitatea de a determina sau influenta in mod dominant, direct ori indirect, politica financiara si operationala a unei societati sau deciziile la nivelul organelor societare. O persoana va fi considerata ca detinand controlul atunci cand:


a) detine in mod direct sau indirect o participatie calificata de cel putin 40% din drepturile de vot ale respectivei societati si niciun alt asociat sau actionar nu detine in mod direct ori indirect un procentaj superior al drepturilor de vot;


b) detine in mod direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot in adunarea generala a societatii respective;


c) in calitate de asociat sau actionar al respectivei societati dispune de puterea de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere sau supraveghere;


10.consumator captiv este consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;


11.contractul financiar calificat este:


a) orice contract avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate;


b) orice acord repo si acord reverse repo;


c) orice contract buy-sellback si sell-buyback; precum si


d) orice contract avand ca obiect operatiuni de imprumut de valori mobiliare, realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate sau pietele la buna intelegere, astfel cum sunt acestea reglementate;


12.contract de compensare bilaterala reprezinta oricare dintre urmatoarele:


I.(A) orice contract sau clauza cuprinsa intr-un contract incheiat intre institutia de credit debitoare si orice alta entitate, inclusiv persoane fizice, avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate ori pe pietele la buna intelegere, prin care se stipuleaza compensarea unor obligatii de plata sau obligatii de a face, prezente ori viitoare, decurgand din sau avand legatura cu unul ori mai multe astfel de contracte, inclusiv orice garantie accesorie ori avand legatura cu acestea; sau


II.(B) orice contract sau clauza, de natura celor prevazute la lit. A, prin care se stipuleaza compensarea unor obligatii de plata sau obligatii de a face, prezente ori viitoare, decurgand din unul sau mai multe contracte de compensare bilaterala, inclusiv orice garantie accesorie ori avand legatura cu acestea, in temeiul carora compensarea bilaterala contractuala se poate realiza prin una sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:


a) stingerea si/sau devansarea scadentei oricarei obligatii de plata ori obligatii de a face decurgand din unul sau mai multe contracte din categoria celor prevazute mai sus;


b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricarei obligatii care a fost stinsa sau a carei scadenta a fost devansata potrivit prevederilor lit. a) ;


c) conversia intr-o singura moneda a oricarei valori calculate potrivit prevederilor lit. b) ;


d) compensarea, pana la obtinerea unei sume nete, a oricaror valori calculate potrivit prevederilor lit. b) , asa cum au fost convertite potrivit prevederilor lit. c) ;


e) lichidarea bunurilor si drepturilor din averea institutiei de credit debitoare;


121.conventie de plata - intelegerea intre debitor si creditor privind stingerea in una sau mai multe transe a obligatiilor la alte termene decat cele scadente conform prevederilor contractuale sau legale;


13.coordonarea procedurala reprezinta setul de masuri menite sa coreleze procedurile de insolventa deschise impotriva membrilor unui grup de societati, cu scopul de a asigura celeritatea si armonizarea procedurilor, precum si minimizarea costurilor;


14.creante bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora. Isi pastreaza aceasta natura si creantele bugetare care nu sunt acoperite in totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor detinute, pentru partea de creanta neacoperita;


15.creante care beneficiaza de o cauza de preferinta sunt acele creante care sunt insotite de un privilegiu si/sau de un drept de ipoteca si/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, si/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garant fata de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinta. In cazul in care debitorul este tert garant, creditorul care beneficiaza de o cauza de preferinta va exercita drepturile corelative numai in ceea ce priveste bunul sau dreptul respectiv. Aceste cauze de preferinta au intelesul dat lor de Codul civil, daca prin lege speciala nu se prevede altfel;


16.categoria de creante defavorizate este considerata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru creantele categoriei respective:


a) o reducere a cuantumului creantei si/sau a accesoriilor acesteia la care creditorul este indreptatit potrivit prezentei legi;


b) o reducere a garantiilor ori reesalonarea platilor in defavoarea creditorului, fara acordul expres al acestuia;


161.creantele in litigiu reprezinta creantele a caror existenta sau intindere este contestata si in privinta carora nu s-a pronuntat o hotarare definitiva pana la data intocmirii acordului de restructurare sau, dupa caz, a deschiderii procedurii de concordat;


162.creante neafectate reprezinta creantele care nu sunt modificate in mod direct de un acord de restructurare sau de un concordat preventiv; orice creanta neinclusa in lista creantelor afectate este creanta neafectata;


17. - Art. 5, alin. (1) , punctul 17. din titlul 0, capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 10. din Legea 216/2022


18.creante salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca si raporturi asimilate intre debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt inregistrate din oficiu in tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar;


19.creditor indreptatit sa participe la procedura este acel titular al unui drept de creanta asupra averii debitorului, care a inregistrat o cerere de inscriere a creantei, in urma admiterii careia acesta dobandeste drepturile si obligatiile reglementate de prezenta lege pentru fiecare stadiu al procedurii. Calitatea de creditor inceteaza ca urmare a neinscrierii sau a inlaturarii din tabelele creditorilor intocmite succesiv in procedura, precum si prin inchiderea procedurii; au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;


20.creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei este creditorul a carui creanta asupra patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile. Prin creanta certa, in sensul prezentei legi, se intelege acea creanta a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul. Creditorii vor putea solicita deschiderea procedurii insolventei doar in cazul in care, dupa compensarea datoriilor reciproce, de orice natura, suma datorata acestora va depasi suma prevazuta la pct. 72;


*) In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 5 pct. 20, coroborate cu prevederile art. 1.617 alin. (1) si (3) din Codul civil, stabileste ca:


Renuntarea la compensatie este compatibila cu procedura insolventei, cu exceptia situatiei in care creanta ce face obiectul compensatiei apartine creditorului indreptatit sa solicite deschiderea procedurii.


Este admisibila invocarea compensatiei legale a datoriilor reciproce dintre un creditor inscris la masa credala si debitorul aflat in insolventa, de catre un alt creditor indreptatit sa participe la procedura, daca acesta din urma poate dovedi prejudiciul cauzat prin refuzul sau neglijenta debitorului insolvent si a practicianului in insolventa in exercitarea acestui drept.


21.creditor cu creante curente sau creditor curent este acel creditor ce detine creante certe, lichide si exigibile, nascute in timpul procedurii de insolventa, si care are dreptul de a i se achita cu prioritate creanta, conform documentelor din care rezulta;


22.creditori chirografari sunt creditorii debitorului inscrisi in tabelele de creante care nu beneficiaza de o cauza de preferinta. Sunt creditori chirografari si creditorii care beneficiaza de cauze de preferinta, ale caror creante nu sunt acoperite in totalitate de valoarea privilegiilor, a ipotecilor sau a gajurilor detinute, pentru partea de creanta neacoperita. Simpla inscriere in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare a unei creante nu determina transformarea acesteia in creanta care beneficiaza de o cauza de preferinta;


23.creditori indispensabili sunt furnizorii care nu pot fi inlocuiti in conditii economice sau financiare rezonabile, raportat la continuarea activitatii debitorului;


24.creditor strain este creditorul al carui domiciliu sau, dupa caz, sediu este stabilit intr-un stat strain;


25.data deschiderii procedurii reprezinta:


a) in cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii incheierii judecatorului-sindic, prevazuta la art. 71;


b) in cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii sentintei judecatorului-sindic, prevazuta la art. 72;


c) in cazul insolventei transfrontaliere, momentul la care hotararea de deschidere a procedurii produce efecte, chiar daca aceasta nu are caracter definitiv;


26.debitor este persoana fizica sau juridica care poate fi subiect al unei proceduri prevazute de prezenta lege;


261.descarcare definitiva de obligatii reprezinta stingerea, in conditiile prezentei legi, a diferentelor dintre datoriile existente la data deschiderii procedurii si a datoriilor reduse printr-un acord de restructurare, plan de concordat sau de reorganizare, dupa caz, ca urmare a inchiderii procedurii pentru motivul indeplinirii cu succes a acordului/planului propus in conditiile legii. In cazul falimentului, aceasta opereaza in baza hotararii definitive de inchidere a procedurii;


262.dificultatea reprezinta starea generata de orice imprejurare care determina o afectare temporara a activitatii ce da nastere unei amenintari reale si grave la adresa capacitatii viitoare a debitorului de a-si plati datoriile la scadenta, daca nu sunt luate masuri adecvate; debitorul in stare de dificultate este capabil sa isi execute obligatiile pe masura ce devin scadente;


27. - Art. 5, alin. (1) , punctul 27. din titlul 0, capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 13. din Legea 216/2022


28.extras al raportului de activitate reprezinta un rezumat al masurilor luate de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar. Mentionarea urmatoarelor elemente este obligatorie:


a) persoanele de specialitate desemnate potrivit prevederilor art. 61, precum si onorariul acestora;


b) actele de dispozitie asupra averii debitorului si documentele incheiate in acest sens, inclusiv procesul-verbal de adjudecare sau contractul de vanzare, dupa caz;


c) incheierea, modificarea sau incetarea unor contracte la care debitorul este parte;


d) situatia incasarilor si platilor, in sinteza;


e) promovarea unor actiuni prevazute la art. 117-122 sau la art. 169;


f) masuri privind acordarea unei protectii corespunzatoare creditorului care beneficiaza de o cauza de preferinta;


g) stadiul efectuarii inventarierii, daca este cazul;


281.finantare intermediara inseamna orice finantare, inclusiv constituire de garantii, credit furnizor cu termen de plata mai mare de 90 de zile, acordata de un creditor existent sau un creditor nou, pentru perioada suspendarii executarilor silite individuale, in procedura concordatului preventiv si pe durata perioadei de observatie, in procedura insolventei. Aceasta trebuie sa fie rezonabila si imediat necesara pentru ca activitatea debitorului sa se poata derula in continuare sau pentru ca valoarea afacerii debitorului sa fie pastrata ori sporita;


282.finantare noua inseamna orice finantare, inclusiv constituire de garantii, credit furnizor cu termen de plata mai mare de 90 de zile, acordata de un creditor existent sau un creditor nou, in vederea punerii in aplicare a unui acord/plan de restructurare/plan de reorganizare si inclusa in acesta;


29.insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile si care se prezuma atunci cand debitorul, dupa 60 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de creditor; prezumtia este relativa;


30.insolventa institutiei de credit este acea stare a institutiei de credit aflate in una dintre urmatoarele situatii:


a) incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu disponibilitatile banesti;


b) scaderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate a institutiei de credit;


c) retragerea autorizatiei de functionare a institutiei de credit, potrivit prevederilor legale, ca urmare a imposibilitatii de redresare financiara a unei institutii de credit;


31.insolventa societatii de asigurare/reasigurare este acea stare a societatii de asigurare/reasigurare caracterizata prin una dintre urmatoarele situatii:


a) incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu disponibilitatile banesti;


b) retragerea autorizatiei de functionare ca urmare a constatarii nerespectarii sau a imposibilitatii restabilirii nivelului fondurilor proprii eligibile sa acopere SCR - cerinta de capital de solvabilitate si/sau MCR - cerinta de capital minim, conform Legii nr. 237/2015 privind autorizarea si supravegherea activitatii de asigurare si reasigurare, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul societatilor supravegheate conform partii I "Regimul de supraveghere Solvabilitate II" din Legea nr. 237/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ca urmare a scaderii valorii marjei de solvabilitate disponibile sub jumatate din limita minima prevazuta de reglementarile legale in vigoare pentru fondul de siguranta, in cazul societatilor supravegheate conform partii a II-a A«Regimul national de supraveghereA» din Legea nr. 237/2015, cu modificarile si completarile ulterioare;


c) retragerea autorizatiei in cazul asiguratorului rezidual rezultat din procesul de rezolutie conform prevederilor art. 71 din Legea nr. 246/2015 privind redresarea si rezolutia asiguratorilor;


32.instanta straina este autoritatea judecatoreasca sau orice alta autoritate competenta potrivit legii statului de origine, abilitata sa deschida si sa controleze sau sa supravegheze o procedura straina ori sa adopte hotarari in cursul derularii unei asemenea proceduri;


33.instrumente financiare sunt valori mobiliare, titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv, instrumente ale pietei monetare, contracte futures, inclusiv contracte care implica plata unor diferente in numerar, contracte forward pe rata dobanzii, swap-uri pe rata dobanzii, cursul de schimb si actiuni, optiuni pe orice instrument financiar prevazut in aceste categorii, inclusiv contracte care implica plata unor diferente in numerar, precum si optiuni pe cursul de schimb, rata dobanzii si instrumente financiare derivate pe marfuri si orice alt instrument admis la tranzactionare pe o piata reglementata intr-un stat membru sau pentru care s-a facut o cerere de admitere la tranzactionare pe o astfel de piata;


34.intelegere de garantare este orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting sau a unor contracte financiare calificate, incluzand: gajuri, scrisori de garantie, garantii personale si altele asemenea;


35.grup de societati inseamna doua sau mai multe societati interconectate prin control si/sau detinerea participatiilor calificate;


36. - Art. 5, alin. (1) , punctul 36. din titlul 0, capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 16. din Legea 216/2022


37.membru al grupului poate fi oricare din societatile grupului, indiferent daca este societatea-mama sau un membru controlat al grupului;


38.membru controlat al grupului este acea societate controlata de societatea-mama;


39.obligatie de cooperare reprezinta indatorirea instantelor si a practicienilor in insolventa de a asigura coordonarea procedurala prin urmatoarele mijloace:


a) schimbul de informatii cu privire la procedura, in special in privinta creantelor, activelor si masurilor luate de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar;


b) deschiderea concomitenta a procedurilor de insolventa a membrilor grupului, la cererea debitorilor sau a creditorilor;


c) fixarea corelata a termenelor procedurale, precum si a sedintelor adunarii creditorilor;


d) in cazul in care nu a fost desemnat acelasi practician in insolventa pentru fiecare membru al grupului, coordonarea comunicarii intre practicienii in insolventa de catre practicianul desemnat in dosarul privind societatea-mama sau, dupa caz, societatea cu cea mai mare cifra de afaceri conform ultimei situatii financiare anuale publicate;


40.operatiunea de compensare bilaterala (netting) presupune realizarea, in legatura cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre urmatoarele operatiuni:


a) incetarea unui contract financiar calificat si/sau accelerarea oricarei plati sau indepliniri a unei obligatii ori realizari a unui drept in baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate avand ca temei un acord de compensare bilaterala (netting) ;


b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricareia dintre obligatiile sau drepturile la care se refera lit. a) ;


c) conversia intr-o singura moneda a oricarei valori, calculata potrivit lit. b) ;


d) compensarea, pana la obtinerea unei sume nete (off-set) , a oricaror valori calculate potrivit lit. b) si convertite potrivit prevederilor lit. c) ;


41.participatie calificata inseamna fractiunea de capital cuprinsa intre 20% si 50% detinuta de catre o persoana in alta societate;


42.perioada de observatie este perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii insolventei si data confirmarii planului de reorganizare sau, dupa caz, a intrarii in faliment;


421.perioada suspecta reprezinta oricare dintre intervalele prevazute de prezenta lege, anterioare deschiderii unei proceduri de insolventa, in care sunt incheiate acte sau operatiuni frauduloase ale debitorului in dauna drepturilor creditorilor, supuse verificarii potrivit prevederilor prezentei legi;


43.piata reglementata este sistemul de tranzactionare prevazut de art. 125 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare;


431.procedura acordului de restructurare reprezinta procedura de prevenire a insolventei prin care debitorul supune confirmarii judecatorului-sindic un acord de restructurare negociat in prealabil cu creditorii ale caror creante sunt afectate si aprobat in conditiile prezentei legi, in baza caruia isi redreseaza activitatea si isi achita total sau partial creantele afectate in perioada stabilita prin acordul de restructurare;


44.procedura colectiva este procedura in care creditorii participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute de prezenta lege;


441.procedura concordatului preventiv reprezinta procedura judiciara de prevenire a insolventei, a carei deschidere suspenda executarile silite in conditiile prezentei legi, iar debitorul isi redreseaza activitatea si isi achita total sau partial creantele afectate in baza unui plan de restructurare votat de creditorii ale caror creante sunt afectate si omologat de judecatorul-sindic;


45.procedura falimentului este procedura de insolventa, concursuala, colectiva si egalitara, care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat;


46.procedura generala reprezinta procedura de insolventa prevazuta de prezenta lege, prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art. 38 alin. (1) , fara a le indeplini simultan si pe cele de la art. 38 alin. (2) , intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului;


47.procedura simplificata reprezinta procedura de insolventa prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 38 alin. (2) intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 20 de zile, perioada in care vor fi analizate elementele prevazute la art. 38 alin. (21 lit. c) si d) ;


48.procedura romana de insolventa este orice procedura reglementata de prezenta lege, cu exceptia procedurilor de prevenire a insolventei;


49.procedura straina este procedura colectiva, publica, judiciara sau administrativa, care se desfasoara in conformitate cu legislatia in materie de insolventa a unui stat strain, inclusiv procedura provizorie, in care bunurile si activitatea debitorului sunt supuse controlului sau supravegherii unei instante straine, in scopul reorganizarii sau lichidarii activitatii acelui debitor;


50.procedura straina principala este procedura straina de insolventa care se desfasoara in statul in care se situeaza centrul principalelor interese ale debitorului;


51.procedura straina secundara este procedura straina de insolventa, alta decat cea principala, care se desfasoara in statul in care debitorul isi are stabilit un sediu;


52.profesia liberala este profesia exercitata in baza unei calificari profesionale, cu titlu personal, pe propria raspundere si in mod independent, implicand activitati de natura intelectuala in interesul clientului si servind interesul public. Caracteristice pentru aceste profesii sunt: existenta unui cod de etica, pregatirea profesionala continua si confidentialitatea relatiilor cu clientul;


53.programul de plata a creantelor este graficul de achitare a creantelor, mentionat in acordul de restructurare, in planul de restructurare sau in planul de reorganizare, care include:


a) cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor; dar nu mai mult decat sumele datorate conform listei creantelor afectate sau tabelului definitiv de creante; in cazul creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinta sumele vor putea include si dobanzile;


b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume;


54.reorganizare judiciara este procedura ce se aplica debitorului in insolventa, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, confirmarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, nelimitativ, impreuna sau separat:


a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;


b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;


c) restrangerea activitatii prin lichidarea partiala sau totala a activului din averea debitorului;


55.reprezentant roman este practicianul in insolventa desemnat ca administrator sau lichidator judiciar ori administrator concordatar, in cadrul unei proceduri romane de insolventa sau de prevenire a insolventei potrivit prevederilor prezentei legi;


56.reprezentant strain este persoana fizica sau juridica, incluzand persoanele desemnate cu titlu provizoriu, autorizate, in cadrul unei proceduri straine sa administreze reorganizarea sau lichidarea bunurilor si a activitatii debitorului sau sa actioneze ca reprezentant al unei proceduri straine;


57.sediul este orice punct de lucru in care debitorul exercita, cu mijloace umane si materiale si cu caracter netranzitoriu, o activitate economica sau o profesie independenta;


58.sediul principal este, in situatia procedurii de insolventa cu element de extraneitate, locul in care se afla, intr-un mod verificabil de catre terti, centrul principal de conducere, supraveghere si gestiune a activitatii statutare a persoanei juridice, chiar daca hotararile organului de conducere respectiv sunt adoptate potrivit directivelor transmise de membri, actionari sau asociati din alte state;


59.sediul profesional este locul in care functioneaza, intr-un mod verificabil de catre terti, conducerea activitatii economice ori a exercitarii profesiei liberale a persoanei fizice;


60.sistemul alternativ de tranzactionare este sistemul de tranzactionare prevazut la art. 2 alin. (1) pct. 26 din Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;


61.societate inseamna orice entitate de drept privat constituita in temeiul Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;


62.societate-mama este societatea care exercita controlul sau influenta dominanta asupra celorlalte societati din grup;


63.societate de asigurare/reasigurare este asiguratorul si/sau reasiguratorul, astfel cum sunt definiti la art. 2 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare;


64.statul in care se gaseste un bun este:


a) pentru bunurile corporale - statul pe teritoriul caruia este situat bunul;


b) pentru bunurile si drepturile pe care proprietarul sau titularul trebuie sa le inscrie intr-un registru public - statul sub a carui autoritate este pastrat registrul;


c) pentru creante - statul pe teritoriul caruia se afla centrul principalelor interese ale debitorului creantei, astfel cum este determinat la pct. 7;


65. - Art. 5, alin. (1) , punctul 65. din titlul 0, capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 21. din Legea 216/2022


66.supravegherea exercitata de administratorul judiciar, in conditiile in care nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, consta in analiza permanenta a activitatii acestuia, avizarea prealabila atat a masurilor care implica patrimonial debitorul, cat si a celor menite sa conduca la restructurarea/reorganizarea acestuia si urmarirea operatiunilor efectuate in baza avizului prealabil. Avizarea se efectueaza avand la baza o raportare intocmita de catre administratorul special, care mentioneaza si faptul ca au fost verificate si ca sunt indeplinite conditiile privind realitatea si oportunitatea operatiunilor juridice supuse avizarii. Supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului se face prin avizul prealabil acordat cel putin cu privire la urmatoarele operatiuni:


a) platile, atat prin contul bancar, cat si prin casierie; aceasta se poate realiza fie prin avizarea fiecarei plati, fie prin instructiuni generale cu privire la efectuarea platilor;


b) incheierea contractelor in perioada de observatie si in perioada de reorganizare;


c) operatiunile juridice in litigiile in care este implicat debitorul, avizarea masurilor propuse privind recuperarea creantelor;


d) operatiunile care implica diminuarea patrimoniului, precum casari, reevaluari etc.;


e) tranzactiile propuse de catre debitor;


f) situatiile financiare si raportul de activitate atasat acestora;


g) masurile de restructurare sau modificarile contractului colectiv de munca;


h) mandatele pentru adunarile si comitetele creditorilor ale societatilor aflate in insolventa la care societatea debitoare detine calitatea de creditor, precum si in adunarile generale ale actionarilor la societatile la care debitorul detine participatii;


i) instrainarea de active imobilizate din patrimoniul societatii la care debitorul detine participatii sau grevarea de sarcini ale acestora - este necesara, pe langa avizul administratorului judiciar, si parcurgerea procedurii prevazute la art. 87 alin. (2) si (3) ;


67.tabel definitiv de creante este tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii, precum si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor sau cele admise provizoriu de catre judecatorul-sindic. In cazul procedurii simplificate, tabelul definitiv de creante cuprinde, pe langa creantele nascute anterior deschiderii procedurii, si creantele nascute in perioada de observatie, ce au fost admise la masa credala. In acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si rangul de prioritate al creantei potrivit prevederilor art. 159 si 161;


68.tabelul definitiv consolidat de creante cuprinde totalitatea creantelor care figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar. In situatia in care s-a dispus intrarea in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, tabelul definitiv consolidat va cuprinde: totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante, cele din tabelul suplimentar necontestate, cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar, din care se vor deduce sumele achitate pe parcursul derularii planului de reorganizare;


69.tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele scadente sau nescadente, sub conditie sau in litigiu, nascute inainte de data deschiderii procedurii, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel vor fi mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de prioritate, iar in situatia creditorului aflat in procedura insolventei se va arata si administratorul judiciar/lichidatorul judiciar desemnat. In cazul procedurii simplificate, in acest tabel se vor inregistra si creantele nascute dupa deschiderea procedurii si pana la momentul intrarii in faliment;


70.tabelul suplimentar cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pana la data inceperii procedurii falimentului, acceptate de catre lichidatorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel vor fi mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta;


71.testul creditorului privat reprezinta analiza comparativa a gradului de indestulare a creantei bugetare prin raportare la un creditor mediu diligent, in cadrul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare, comparativ cu o procedura de faliment. Analiza are la baza un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat si se raporteaza inclusiv la durata unei proceduri de faliment comparativ cu programul de plati propus. Nu constituie ajutor de stat situatia in care testul creditorului privat atesta faptul ca distributiile pe care le-ar primi creditorul bugetar in cazul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-ar primi intr-o procedura de faliment. Testul creditorului privat poate fi efectuat si la solicitarea partii care propune un acord/plan de restructurare sau un plan de reorganizare, pe cheltuiala acesteia, de un expert independent, inclusiv de practicianul in insolventa din cadrul procedurii, si va fi comunicat creditorului bugetar odata cu acordul de restructurare/planul de restructurare sau odata cu planul de reorganizare;


72.valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 50.000 lei atat pentru creditori, cat si pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.


*) In interpretarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018, cerinta referitoare la cuantumul creantelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creantelor debitorului nu este aplicabila pentru cererile de deschidere a procedurii insolventei formulate de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 31/1990.


*) Pe durata starii de alerta se suspenda aplicabilitatea tezei finale a art. 5 pct. 72 si a tezei finale a art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare.


Pe durata starii de alerta, in cazul debitorilor care si-au intrerupt activitatea total sau partial ca efect al masurilor adoptate pe perioada starii de urgenta, instituita prin Decretul nr. 195/2020 si prelungita prin Decretul nr. 240/2020, de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea raspandirii virusului SARS-Cov-2, mentinute, dupa caz, si in perioada starii de alerta, valoarea-prag prevazuta la art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 50.000 lei, atat pentru creditori, cat si pentru debitori.


73.fondul de comert reprezinta ansamblul bunurilor mobile si imobile, corporale si necorporale - marci, firme, embleme, brevete de inventii, vad comercial -, utilizate de un operator economic in vederea desfasurarii activitatii sale;


74.activitate de interes public reprezinta orice activitate de interes general, local sau national, care, pentru a raspunde nevoilor sociale, se desfasoara in mod regulat si continuu.


75.instrumente de datorie - in sensul art. 1611 pct. 8 si al art. 234 pct. 8, inseamna obligatiuni si alte forme de datorii transferabile si instrumente care creeaza sau recunosc o datorie si care indeplinesc toate conditiile de la art. 2341.


(2) In scopul aplicarii prevederilor art. 1961, art. 1963 si ale art. 204-214, 216-230 si 232-241, termenii si sintagmele grup, entitate din grup, firma de investitii, rezolutie, autoritate de rezolutie, institutie supusa rezolutiei, conditii de declansare a procedurii de rezolutie, actiune de rezolutie, instrumente de rezolutie, competente de rezolutie, instrument public de stabilizare financiara, instrumente de capital, destinatar, administrator special au intelesul prevazut de legislatia privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii.


CAPITOLUL III:Avertizarea timpurie


Articolul 51


Profesionistii, cu exceptiile prevazute la art. 3 alin. (1) , (4) si (5) , sunt alertati de catre organul fiscal cu privire la neexecutarea unor obligatii si le sunt puse la dispozitie gratuit informatii cu privire la solutiile de redresare prevazute de lege prin intermediul unei pagini de internet.


Articolul 52


(1) Profesionistii, cu exceptiile prevazute la art. 3 alin. (1) , (4) si (5) , sunt alertati prin intermediul unei notificari de alerta transmise in mod automat prin sistemul de comunicare electronica prin mijloace electronice de transmitere la distanta dezvoltat de Ministerul Finantelor/Agentia Nationala de Administrare Fiscala (A.N.A.F.) in legatura cu neexecutarea obligatiilor catre bugetul de stat, catre bugetul asigurarilor sociale de stat sau catre bugetul asigurarilor de somaj.


(2) Procedura de comunicare a notificarilor de alerta, incluzand cuantumul obligatiilor restante ce atrage emiterea mesajului de alerta, pe categorii de debitori stabilite potrivit legislatiei fiscale, data emiterii primului mesaj de alerta si, daca este cazul, frecventa mesajului de alerta si formatul acestuia, se aproba in conditiile prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.


Articolul 53


(1) Ministerul Antreprenoriatului si Turismului pune la dispozitia publicului pe pagina sa de internet, intr-o sectiune dedicata informarii si indrumarii in domeniul avertizarii timpurii:


a) informatii detaliate cu privire la avertizarea timpurie si rolul acesteia de a semnala debitorului necesitatea de a actiona fara intarziere;


b) indicatori pentru o evaluare generala a situatiei financiare, in vederea diagnosticarii starii de dificultate sau a insolventei, utilizand programe de diagnosticare disponibile;


c) informatii sistematizate si prezentate intr-un format usor de utilizat privind solutii de redresare, inclusiv procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, avand ca efect si descarcarea de obligatii;


d) lista practicienilor in insolventa si a autoritatilor si organismelor care exercita supravegherea acestora;


e) informatii privind programe si alte facilitati de sprijin.


(2) In privinta obligatiilor evidentiate in notificarea de alerta, pot fi accesate si serviciile de indrumare si asistenta oferite contribuabililor, in conditiile legii, de A.N.A.F. Totodata, persoanele fizice sau juridice alertate pot notifica organul fiscal cu privire la intentia de mediere, anexand la notificare documente si informatii care sa sustina situatia sa economica si financiara, art. 2301 alin. (2) -(4) si (8) din Legea nr. 207/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicandu-se in mod corespunzator, sau pot accesa facilitatile fiscale in vigoare.


Articolul 54


(1) Ministerul Antreprenoriatului si Turismului pune la dispozitie o linie telefonica de indrumare si asistenta in domeniul avertizarii timpurii, pentru o evaluare generala a afacerii in vederea accesarii unor solutii de redresare.


*) Prevederile art. I pct. 23, cu referire la art. 51, art. 52 alin. (1) si art. 53 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica de la 17 iulie 2022, iar prevederile art. 54 alin. (1) se aplica de la 17 iulie 2023.


(2) Procedura de acordare a indrumarii si asistentei se stabileste prin ordin al ministrului antreprenoriatului si turismului.


Articolul 55


Ministerul Antreprenoriatului si Turismului poate infiinta o retea de consultanti, care pot fi si din domeniul privat, si/sau initia, cu implicarea asociatiilor reprezentative ale mediului de afaceri, formarea unei retele de mentori in domeniul avertizarii timpurii.


Articolul 56


Instrumente de avertizare timpurie pot fi dezvoltate si de entitati private.


TITLUL I:Proceduri de prevenire a insolventei


CAPITOLUL I:Dispozitii generale


Articolul 6


(1) Procedurile de prevenire a insolventei, prevazute de prezentul titlu, se aplica debitorilor aflati in dificultate, dar care nu se afla in insolventa.


(2) Debitorul face dovada faptului ca este in dificultate prin raportul intocmit de administratorul restructurarii sau administratorul concordatar, care cuprinde cel putin urmatoarele elemente:


a) natura starii de dificultate, respectiv descrierea imprejurarii care determina afectarea temporara a activitatii si efectele previzionate;


b) factorii interni si externi care au determinat starea de dificultate a debitorului;


c) indicatorii financiari aplicabili respectivului debitor, care pot justifica existenta unei amenintari la adresa capacitatii viitoare a debitorului de a-si plati datoriile la scadenta intr-o perioada de maximum 24 de luni de la aparitia imprejurarii respective;


d) motivul pentru care dificultatea nu poate fi considerata reversibila in mod natural prin continuarea activitatii planificate a debitorului fara luarea unor masuri adecvate de redresare.


(3) Raportul va fi anexat acordului de restructurare, iar in cazul procedurii concordatului, cererii debitorului privind deschiderea procedurii.


Articolul 61


In cazul in care o procedura de prevenire a insolventei a avut ca efect o descarcare definitiva de obligatii, debitorul nu poate accesa o alta procedura de prevenire a insolventei intr-un termen de 12 luni de la data inchiderii acelei proceduri.


Articolul 62


Nu poate accesa o procedura de prevenire a insolventei debitorul care, in ultimii 3 ani anteriori depunerii cererii de confirmare a acordului de restructurare sau cererii de deschidere a procedurii concordatului, a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni intentionate contra patrimoniului, de coruptie, de serviciu, de fals, pentru infractiunile prevazute de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si pentru infractiunile prevazute la art. 240 si 241 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare.


Articolul 63


Faptul ca debitorul se afla intr-o procedura prevazuta de prezentul titlu nu aduce atingere unor drepturi sau obligatii ale acestuia prevazute de alte acte normative. Orice decaderi, limitari sau interdictii instituite prin norme legale pentru ajungerea debitorului in stare de dificultate in sensul prezentei legi nu sunt aplicabile, iar prevederile contractuale in acest sens sunt considerate nescrise. Propunerea unui acord de restructurare, depunerea unei cereri de confirmare sau confirmarea unui acord de restructurare ori introducerea unei cereri de deschidere a unei proceduri de concordat, deschiderea unei astfel de proceduri sau confirmarea unui plan de restructurare nu determina de drept modificarea clasificarii expunerilor debitorului si a calculului de provizion, cadrele de reglementare prudentiala ramanand aplicabile.


Articolul 64


(1) Prevederile generale referitoare la organizarea si functionarea debitorilor supusi prezentului titlu raman aplicabile.


(2) Pe durata procedurilor prevazute de prezentul titlu debitorul isi pastreaza dreptul de administrare in conditiile dreptului comun.


(3) Drepturile individuale si colective ale salariatilor, inclusiv drepturile de informare si consultare, prevazute de lege sau de contractele colective de munca, nu sunt afectate de procedurile prevazute de prezentul titlu.


Articolul 7


(1) Organele care aplica procedurile prevazute de prezentul titlu sunt: instantele judecatoresti prin judecatorul-sindic, administratorul restructurarii, respectiv administratorul concordatar. Administratorul restructurarii si administratorul concordatar trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa.


(2) Creditorii participa la procedura in mod individual, in masura permisa de drepturile aferente creantei lor, precum si in mod colectiv, prin sedinte colective ori de cate ori acestia considera necesar sa se intruneasca. Creditorii salariali isi pot exercita drepturile prevazute in prezentul titlu si prin intermediul unui reprezentant ales dintre acestia.


Articolul 8


(1) Tribunalul in a carui circumscriptie se afla sediul social sau profesional al debitorului este competent sa solutioneze cererile la care se refera prezentul titlu. Dispozitiile art. 41 alin. (1) -(3) se aplica in mod corespunzator.


(2) Cererile referitoare la procedurile prevazute de prezentul titlu sunt de competenta judecatorului-sindic, desemnat potrivit prevederilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.


(3) Hotararile pronuntate de judecatorul-sindic, in aplicarea prezentului titlu, sunt executorii.


(4) Hotararile judecatorului-sindic pot fi atacate de parti numai cu apel, in termen de 7 zile, care se calculeaza de la comunicare. Partea care formuleaza apelul trebuie sa faca dovada trimiterii acestuia tuturor partilor cu interese contrare, in termenul de apel. Dovada trimiterii apelului se poate depune pana cel tarziu la primul termen de judecata. In cazul in care instanta de apel va stabili ca este necesara comunicarea si catre alte parti decat cele cu interese contrare, va dispune comunicarea si catre acestea in sarcina apelantului, stabilind un termen pentru indeplinirea acestei obligatii. Neindeplinirea obligatiilor de comunicare prevazute de prezentul alineat atrage aplicarea unei amenzi judiciare potrivit Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare. Limitele amenzilor judiciare prevazute la art. 187 din Legea nr. 134/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, se dubleaza.


Articolul 9


(1) Curtea de apel este instanta de apel pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic. Hotararile curtii de apel sunt definitive. Dispozitiile art. 480 din Legea nr. 134/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator, in masura compatibilitatii lor cu prevederile referitoare la procedurile de prevenire a insolventei.


(2) Prin derogare de la dispozitiile art. 480 din Legea nr. 134/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, daca, pe calea apelului declarat impotriva unei hotarari de confirmare a acordului/omologare a planului, apelantul invoca:


a) faptul ca o creanta din lista este inexistenta sau fictiva, a fost inscrisa intr-un cuantum diferit fata de intinderea sa ori a fost inscrisa intr-o alta categorie de creante decat cea corespunzatoare situatiei sale juridice;


b) incalcarea tratamentului corect si echitabil inclusiv prin raportare la valorile determinate in raportul de evaluare;


c) calificarea unor creante ca fiind neafectate instanta de apel poate dispune, dupa caz:


1.respingerea apelului;


2.admiterea apelului si infirmarea acordului/planului de restructurare si, daca este cazul, restituirea platilor deja efectuate pentru achitarea unor creante inexistente sau fictive sau peste cuantumul datorat, in cazul in care creanta contestata a fost determinanta pentru rezultatul votului asupra acordului/planului;


3.admiterea apelului si efectuarea de modificari ale acordului/planului de restructurare in ceea ce priveste tratamentul creantei apelantului, in raport de criticile formulate de acesta in cazul in care drepturile celorlalti creditori din acordul/planul de restructurare nu sunt afectate, si, dupa caz, acordarea unei despagubiri daca a suferit un prejudiciu banesc. Modificarea acordului/planului de restructurare se va efectua de catre debitor in termenul stabilit de instanta de apel.


(3) In cazul prevazut la alin. (2) lit. a) , daca creanta ar fi fost determinanta pentru rezultatul votului, instanta poate suspenda executarea acordului/planului de restructurare confirmat, pana la solutionarea apelului, in cazul in care continuarea executarii acordului/planului ar putea prejudicia interesele apelantului.


(4) Pentru toate cererile de apel formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorul-sindic in cadrul procedurilor prevazute de prezentul titlu se constituie un singur dosar. Completul de apel caruia i s-a repartizat aleatoriu primul apel va fi cel care va solutiona toate apelurile urmatoare privind aceeasi procedura, exercitate impotriva aceleiasi hotarari sau a hotararilor succesive pronuntate de judecatorul-sindic in acea procedura.


(5) Cererilor formulate potrivit prezentului titlu nu li se aplica normele generale de procedura civila privind regularizarea cererii. De asemenea, prin derogare de la prevederile art. 201 alin. (1) din Legea nr. 134/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, intampinarea se depune in termen de 10 zile de la comunicarea apelului, iar raspunsul la intampinare nu este obligatoriu.


Articolul 91


(1) In cazul insolventei ulterioare a debitorului, finantarile noi prevazute in acordul de restructurare sau in planul de restructurare, precum si cele intermediare nu pot fi desfiintate cu exceptia situatiei in care se dovedeste, in conditiile art. 117-122, ca acestea au caracter fraudulos.


(2) Persoanelor care acorda finantari noi sau intermediare nu li se poate atrage raspunderea civila, administrativa sau penala exclusiv pentru motivul ca o astfel de finantare afecteaza gradul de indestulare a creditorilor in insolventa sau a fost acordata unui debitor aflat in dificultate.


(3) Pentru finantarile noi si/sau intermediare acordate in conditiile prezentului titlu se instituie un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale debitorului, libere de sarcini la momentul instituirii. Privilegiul asupra acestor bunuri ale debitorului se va inscrie in registrele de publicitate aferente si are rang prioritar oricaror altor privilegii sau ipoteci ulterioare.


Articolul 92


(1) In cazul insolventei ulterioare a debitorului, actele si operatiunile rezonabile si imediat necesare pentru continuarea derularii activitatii debitorului pana la data omologarii concordatului preventiv nu pot fi desfiintate, cu exceptia situatiei in care se dovedeste, in conditiile art. 117-122, ca acestea au un caracter fraudulos.


(2) Actele si operatiunile prevazute la alin. (1) includ cel putin:


a) plata unor costuri pentru negocierea, adoptarea sau confirmarea unui acord/plan de restructurare;


b) plata unor costuri pentru consultanta profesionala solicitata in legatura stransa cu restructurarea;


c) plata salariilor lucratorilor pentru munca deja prestata, fara a aduce atingere altor forme de protectie prevazute in dreptul Uniunii sau in dreptul intern;


d) orice plati si viramente efectuate in cursul normal al activitatii, in afara celor prevazute la lit. a) -c) .


(3) In cazul insolventei ulterioare a debitorului, nu pot fi desfiintate actele si operatiunile efectuate in conformitate cu acordul de restructurare confirmat sau cu concordatul preventiv omologat, precum si cele rezonabile si imediat necesare pentru punerea in aplicare a acestora incheiate in perioada de restructurare in cursul normal al activitatii debitorului.


Articolul 93


Perioada de implementare prevazuta in acordul de restructurare confirmat sau perioada ulterioara deschiderii procedurii concordatului preventiv se adauga perioadei suspecte.


Articolul 94


Contractele in derulare se executa potrivit dispozitiilor contractuale.


Articolul 95


Se considera nescrise clauzele contractuale care prevad rezilierea sau posibilitatea creditorului de a suspenda sau refuza executarea pentru ca se afla in stare de dificultate, in sensul prezentei legi, intr-o procedura de prevenire a insolventei. Prevederile primei teze nu se aplica contractelor financiare calificate si operatiunilor de compensare bilaterala in baza unui contract financiar calificat sau a unui acord de compensare bilaterala, cu exceptia contractelor de furnizare de bunuri, servicii sau energie necesare pentru functionarea activitatii debitorului, in afara de cazul in care aceste din urma contracte iau forma unei pozitii tranzactionate pe o bursa sau pe alte piete, in asa fel incat sa poata fi oricand inlocuita la valoarea curenta de piata.


Articolul 96


(1) Creantele bugetare pentru care este in derulare o inlesnire la plata potrivit prevederilor legislatiei fiscale, inclusiv cele care reprezinta conditie de mentinere a valabilitatii inlesnirilor la plata, vor fi achitate in conformitate cu documentele din care aceasta rezulta, fiind considerate creante neafectate.


(2) Masurile prevazute de prezentul titlu se vor aplica cu respectarea regulilor in materia ajutorului de stat.


Articolul 97


(1) In cazul deschiderii procedurii de insolventa, onorariile restante ale practicianului in insolventa ales intr-o procedura de prevenire a insolventei se inscriu in tabelul creditorilor, similar finantarilor noi si intermediare acordate potrivit prezentului titlu.


(2) Dupa confirmarea acordului de restructurare sau dupa omologarea concordatului, judecatorul-sindic poate sanctiona practicianul in insolventa cu o amenda judiciara cuprinsa intre 1.000 de lei si 5.000 de lei pentru neindeplinirea culpabila a obligatiilor prevazute de prezentul titlu.


(3) Dupa confirmarea acordului de restructurare sau dupa omologarea concordatului, judecatorul-sindic poate inlocui practicianul in insolventa, la cererea oricarei parti interesate, in caz de conflict de interese sau pentru motive de incompatibilitate.


Articolul 98


(1) Procedurile prevazute de prezentul titlu se aplica fara a aduce atingere acordurilor si operatiunilor, drepturilor si obligatiilor reglementate de dispozitiile Legii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontarii in sistemele de plati si in sistemele de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare, cu modificarile si completarile ulterioare, si de dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garantie financiara, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 222/2004.


(2) Procedurile prevazute de prezentul titlu se aplica fara a aduce atingere cerintelor de desfasurare a activitatii si masurilor dispuse potrivit Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plata si pentru modificarea unor acte normative si cerintelor de acces la activitate si masurilor dispuse potrivit Legii nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de moneda electronica si potrivit Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei nr. 5/2019.


(3) Procedurile prevazute de prezentul titlu se aplica fara a aduce atingere contractelor financiare calificate si operatiunilor de compensare bilaterala in baza unui contract financiar calificat sau a unui acord de compensare bilaterala, altele decat cele prevazute la alin. (2) . Creanta fata de un debitor, care rezulta din aplicarea unor operatiuni de compensare bilaterala in baza unui contract financiar calificat sau a unui acord de compensare bilaterala, poate fi insa creanta afectata si poate fi indusa intrun acord de restructurare sau intr-un plan de restructurare.


Articolul 99


(1) Prin derogare de la prevederile art. 117 alin. (1) si (4) din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa confirmarea acordului de restructurare/omologarea planului de restructurare, termenul de convocare a adunarii generale a actionarilor/asociatilor pentru adoptarea hotararilor privind majorarea sau reducerea capitalului social, ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor, dobandirea de actiuni proprii in vederea reducerii capitalului social, pentru indeplinirea masurilor prevazute in acordul de restructurare/planul de restructurare este de 20 de zile de la publicarea convocarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a/in Buletinul electronic al registrului comertului. Convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare recomandata ori prin scrisoare transmisa pe cale electronica, expediata cu cel putin 20 de zile inainte de data tinerii adunarii, la adresa actionarului/asociatului, inscrisa in registrul actionarilor/asociatilor.


(2) Prin derogare de la art. 1171 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa confirmarea acordului de restructurare/omologarea planului de restructurare, termenul de introducere a unor puncte noi pe ordinea de zi si cel de publicare a ordinii de zi completate cu punctele propuse de actionari se reduc cu 5 zile.


CAPITOLUL II:Procedura acordului de restructurare


Articolul 10


- Art. 10 din titlul I, capitolul II a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 30. din Legea 216/2022


Articolul 11


- Art. 11 din titlul I, capitolul II a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 30. din Legea 216/2022


Articolul 12


- Art. 12 din titlul I, capitolul II a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 30. din Legea 216/2022


Articolul 13


- Art. 13 din titlul I, capitolul II a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 30. din Legea 216/2022


Articolul 14


- Art. 14 din titlul I, capitolul II a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 30. din Legea 216/2022


Articolul 15


- Art. 15 din titlul I, capitolul II a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 30. din Legea 216/2022


Articolul 151


(1) Debitorul aflat in stare de dificultate poate propune un acord de restructurare, care este intocmit de administratorul restructurarii sau de debitor, cu asistenta administratorului restructurarii.


(2) Administratorul restructurarii este contractat de catre debitor dintre practicienii in insolventa activi care dispun de asigurare profesionala valabila. Onorariul acestuia este cel stabilit de comun acord cu debitorul, cu respectarea criteriilor prevazute la art. 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si se suporta din averea acestuia.


(3) Principalele atributii ale administratorului restructurarii sunt urmatoarele:


a) verifica si atesta ca debitorul se afla in stare de dificultate;


b) elaboreaza sau, dupa caz, asista debitorul in elaborarea acordului de restructurare;


c) asista debitorul sau, la cererea acestuia, negociaza acordul de restructurare si face demersuri pentru solutionarea pe cale amiabila a oricarei dispute intre debitor si creditori ori intre creditori;


d) se asigura ca acordul de restructurare respecta conditiile de legalitate;


e) monitorizeaza implementarea acordului de restructurare;


f) monitorizeaza si, daca este cazul, asista debitorul la implementarea acordului de restructurare prin orice actiuni prevazute in acesta sau care sunt necesare in vederea realizarii sale, cum ar fi: masuri operationale, valorificare de active, valorificarea intreprinderii sau a unei parti din aceasta ca ansamblu independent;


g) indeplineste orice alte atributii, prevazute de prezentul capitol sau instituite prin acordul de restructurare.


Articolul 152


(1) Acordul de restructurare contine cel putin urmatoarele informatii/documente:


a) datele de identificare ale debitorului si ale administratorului restructurarii;


b) componenta patrimoniului debitorului, defalcat pe mase patrimoniale unde este cazul, respectiv activele si pasivele si valoarea acestora la data intocmirii acordului;


c) analiza situatiei economice a debitorului, a situatiei salariatilor, precum si o descriere a cauzelor si nivelul dificultatilor debitorului la momentul intocmirii acordului, conform raportului intocmit potrivit art. 6 alin. (2) ;


d) lista creantelor, cu identificarea creditorilor, grupate pe categorii de creante si impartite in:


- creante a caror realizare va fi afectata de acordul de restructurare, cu indicarea gradului de indestulare a acestora;


- creante neafectate, impreuna cu o descriere a motivelor pentru care debitorul propune ca acestea sa nu fie afectate de acordul de restructurare;


e) creantele in litigiu si tratamentul acestora; propunerea unui tratament pentru creantele in litigiu nu echivaleaza cu recunoasterea dreptului litigios;


f) expunere de motive care explica de ce acordul de restructurare are perspective rezonabile de a preveni insolventa debitorului si de a asigura viabilitatea afacerii, inclusiv premisele necesare pentru reusita lui. Aceasta expunere de motive va fi realizata sau validata de catre administratorul restructurarii;


g) masurile de restructurare propuse sau o combinatie a acestora, cum ar fi:


- restructurarea operationala a activitatilor desfasurate de debitor;


- schimbarea componentei, a conditiilor sau a structurii activelor sau pasivelor debitorului;


- valorificarea unor active ale debitorului;


- valorificarea intreprinderii ca ansamblu independent;


- fuziunea sau divizarea debitorului, in conditiile legii;


- modificarea structurii capitalului social al debitorului prin majorarea capitalului social prin cooptarea de noi actionari sau asociati sau prin conversia creantelor in actiuni, cu majorarea corespunzatoare a capitalului social;


h) modalitatile de informare si consultare a reprezentantilor salariatilor, derulate potrivit legii si a contractelor colective de munca, si modalitatile in care acordul de restructurare va afecta forta de munca a debitorului - proceduri de concedieri individuale, proceduri de concedieri colective, eventuale cazuri de suspendare a contractelor de munca din initiativa angajatorului, reducerea programului de lucru corespunzator reducerii temporare a activitatii;


i) bugetul de venituri si cheltuieli si fluxurile financiare estimate ale debitorului pe durata acordului de restructurare, cu impartirea creditorilor intre titulari de creante afectate si titulari de creante neafectate;


j) finantarile noi si motivele pentru care sunt necesare pentru punerea in aplicare a acordului;


k) simularea distribuirilor de care ar beneficia creditorii afectati in cazul scenariului urmatoarei alternative optime, scenariu care poate fi chiar falimentul, realizata pe baza unui raport de evaluare, intocmit de un evaluator autorizat cu cel mult 6 luni anterior datei deschiderii procedurii, a activelor existente in patrimoniul debitorului si prezentarea comparativa a acestor distribuiri cu cele prevazute a se realiza prin acordul de restructurare;


l) testul creditorului privat intocmit potrivit art. 5 alin. (1) pct. 71, in cazul in care, prin acord, se propun reduceri ale creantei bugetare;


m) programul de plata a creantelor, raportat la fluxurile financiare si durata acordului.


(2) Pentru intocmirea acordului se vor folosi cele mai recente date si informatii, dar nu mai vechi de 6 luni inainte de data comunicarii acordului catre creditorii detinatori ai unor creante afectate.


(3) Lista creantelor va avea ca referinta data intocmirii acordului, urmand ca aceasta sa fie actualizata, daca este cazul, pe parcursul negocierii cu creditorii si va mentiona cel putin urmatoarele informatii:


a) identificarea creditorului si adresa de contact;


b) valoarea creantelor;


c) categoriile in care sunt grupate creantele in scopul votarii acordului;


d) drepturi de preferinta.


(4) Debitorul se asigura ca suma prevazuta in plan pentru plata creantelor salariale este cel putin egala celei pe care ar obtine-o in cazul executarii silite, dar nu mai putin decat ar primi in scenariul urmatoarei alternative optime.


(5) Dispozitiile art. 133 alin. (5) lit. K si art. 1351 se aplica corespunzator.


Articolul 153


(1) Acordul de restructurare propus este comunicat creditorilor ale caror creante sunt afectate, de catre administratorul restructurarii, prin orice mijloace de comunicare care permit confirmarea primirii. Odata cu transmiterea acordului de restructurare propus, administratorul restructurarii va indica si procedura de vot, precum si adresa de corespondenta, inclusiv de e-mail, la care poate fi comunicat votul. Termenul pentru transmiterea votului nu va putea fi mai mic de 20 de zile de la data comunicarii acordului.


(2) Dupa comunicarea acordului de restructurare, administratorul restructurarii asista debitorul sau, la cererea acestuia, poarta negocieri cu creditorii atat individual, cat si prin convocarea acestora in cadrul unei sedinte colective, la aprecierea administratorului restructurarii sau la solicitarea creditorilor. Daca, in urma negocierilor purtate, acordul de restructurare se impune a fi modificat, administratorul restructurarii va comunica creditorilor varianta modificata a acestuia in vederea exercitarii dreptului de vot, inclusiv lista actualizata a creantelor, daca e cazul. Procedura de vot se reia dupa fiecare modificare.


Articolul 154


(1) Acordul de restructurare se voteaza doar de creditorii ale caror creante sunt afectate, creditorii ale caror creante nu sunt afectate neavand un drept de vot asupra acestuia.


(2) Orice vot primit in termen de 10 zile dupa expirarea termenului stabilit de administratorul restructurarii va fi anexat la cererea de confirmare si avut in vedere de judecatorul-sindic la confirmarea acordului. Orice conditionare a votului, abtinerea sau lipsa votului este considerata vot negativ. Votul pozitiv nu poate fi retras.


(3) Urmatoarele creante se constituie in categorii distincte, care voteaza separat:


a) creantele care beneficiaza de drepturi de preferinta;


b) creantele salariale;


c) creantele creditorilor indispensabili, daca este cazul;


d) creantele bugetare;


e) celelalte creante.


(4) In vederea votarii acordului de restructurare se poate constitui categoria creditorilor indispensabili.


(5) Un acord va fi socotit acceptat de o categorie de creante daca in categoria respectiva acesta este acceptat de o majoritate absoluta din valoarea creantelor.


(6) Pentru debitorii care au o cifra de afaceri neta sau, dupa caz, un venit brut de pana la echivalentul in lei al sumei de 500.000 euro, in echivalent in lei, in anul anterior, nu este obligatorie constituirea categoriilor de creante.


(7) Atunci cand debitorul nu va opta pentru constituirea categoriilor de creante, potrivit alin. (6) , acordul va fi socotit acceptat daca este votat de majoritatea absoluta din valoarea creantelor afectate.


Articolul 155


Ulterior indeplinirii procedurii de vot si intr-un termen de maximum 3 zile de la incheierea procesului-verbal de constatare a votului, debitorul depune la instanta competenta o cerere de confirmare a acordului de restructurare, insotita de urmatoarele documente:


a) raportul administratorului restructurarii care analizeaza starea de dificultate;


b) declaratia debitorului ca nu se afla intr-una dintre situatiile prevazute la art. 61 si 62;


c) documentele care ii atesta administratorului restructurarii calitatea de practician in insolventa activ si asigurarea profesionala valabila;


d) acordul de restructurare, in forma finala votata de creditori potrivit prezentei legi;


e) raportul de evaluare a activelor din patrimoniul debitorului avut in vedere la intocmirea acordului de restructurare;


f) dovada de primire de catre creditorii afectati a acordului de restructurare propus si a procedurii de votare sau, in cazul in care lipseste dovada de primire, dovada transmiterii la sediul mentionat in registrele in care sunt inregistrati acestia/domiciliul acestora;


g) procesul-verbal de constatare a votului creditorilor si voturile exprimate de acestia.


Articolul 156


(1) Cererea de confirmare a acordului de restructurare se judeca in procedura necontencioasa, fara citarea partilor, in camera de consiliu, iar judecatorul-sindic va pronunta o solutie in termen de maximum 10 zile de la data inregistrarii cererii. Judecatorul-sindic, daca considera ca sunt necesare explicatii suplimentare, poate sa citeze debitorul si/sau administratorul restructurarii.


(2) In termen de maximum 48 de ore de la inregistrarea cererii de confirmare, judecatorul-sindic poate solicita debitorului sau administratorului restructurarii eventualele documente care lipsesc.


(3) Cererea de confirmare a acordului de restructurare poate fi respinsa exclusiv pentru motive de legalitate.


(4) Hotararea prin care se solutioneaza cererea de confirmare se comunica debitorului, administratorului restructurarii si tuturor creditorilor ale caror creante au fost afectate de acordul de restructurare, precum si creditorilor titulari de creante neafectate.


(5) Acordul de restructurare, aprobat de creditori si confirmat de judecatorul-sindic se comunica creditorilor afectati si creditorilor titulari de creante neafectate, prin intermediul administratorului restructurarii, in termen de 48 de ore de la pronuntarea hotararii.


Articolul 157


(1) Daca debitorul este in stare de dificultate, judecatorul-sindic, confirmand ca administratorul restructurarii indeplineste conditiile legale pentru exercitarea acestei calitati:


A.va admite cererea de confirmare a acordului de restructurare, prin incheiere executorie, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:


a) acordul de restructurare este aprobat de catre creditorii din fiecare categorie de creante cu majoritate absoluta;


b) creditorii din aceeasi categorie de creante sunt tratati in mod egal si proportional cu creanta lor;


c) comunicarea acordului de restructurare tuturor partilor afectate a fost facuta in conditiile prezentei legi;


d) in cazul in care exista creditori care nu au votat acordul de restructurare sau nu au participat la vot, acestia beneficiaza de un tratament corect si echitabil;


e) finantarea noua, daca este cazul, este justificata de punerea in aplicare a acordului de restructurare si nu prejudiciaza in mod neechitabil interesele creditorilor;


f) acordul prezinta perspective rezonabile de prevenire a insolventei debitorului si de asigurare a viabilitatii societatii;


g) s-au respectat conditiile de vot si impartirea in categorii de creante s-a facut potrivit prevederilor prezentului capitol;


h) creantele propuse a nu face parte din acordul de restructurare nu sunt afectate direct prin masurile pe care acesta le prevede si motivele de excludere din acord a acestora sunt intemeiate;


B.daca nu este indeplinita conditia de la pct. A, lit. a) , va putea admite cererea de confirmare daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:


a) sunt indeplinite conditiile de la pct. A lit. b) -h) ;


b) acordul a fost aprobat:


(i) de o majoritate a categoriilor de creante, din care una trebuie sa fie o categorie de creante care beneficiaza de cauze de preferinta sau orice alta categorie de creante decat categoria de creante prevazuta la art. 154 alin. (3) lit. e) sau, in caz contrar;


(ii) de cel putin o categorie de creante cu drept de vot, alta decat o categorie de creante care nu ar primi nicio plata in caz de faliment;


c) categoriile de creante care nu au votat acordul sunt tratate mai favorabil decat orice alta categorie de creante de rang inferior, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 154 alin. (3) ;


d) acordul a fost votat de cel putin 30% din totalul creantelor afectate.


(2) Tratamentul corect si echitabil se verifica raportat la valoarea tuturor creantelor de la aceeasi data, atat afectate, cat si neafectate, astfel incat:


a) niciun creditor nu primeste mai mult decat cuantumul creantei sale;


b) titularul unei creante afectate care nu voteaza acordul nu primeste mai putin decat valoarea distribuirilor care s-ar realiza in scenariul urmatoarei alternative optime, in cazul in care acordul de restructurare nu ar fi confirmat, scenariu care poate fi chiar falimentul, potrivit simularii prevazute in acord;


c) creditorii sa primeasca un tratament mai putin favorabil fata de ceilalti creditori din aceeasi categorie de creante, potrivit listei creantelor, doar in cazul in care isi exprima acordul in mod expres pentru acest tratament.


Articolul 158


(1) Daca un acord de restructurare este confirmat de instanta de judecata, activitatea debitorului va trebui restructurata in conformitate cu prevederile acestuia, iar drepturile creditorilor titulari ai unor creante afectate urmeaza a fi modificate in conformitate cu prevederile acordului de restructurare confirmat de la data pronuntarii hotararii de confirmare.


(2) Un acord de restructurare confirmat este opozabil tuturor creditorilor, inclusiv acelor creditori care au votat impotriva sau nu si-au exprimat votul cu privire la acesta. Acordul de restructurare confirmat nu va produce niciun efect cu privire la creditorii neafectati de prevederile acestuia.


(3) Acordul de restructurare va fi opozabil creditorilor bugetari, cu conditia respectarii prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat, potrivit prevederilor art. 5 pct. 71.


(4) Pe o perioada de 3 ani ulterior confirmarii, trimestrial, administratorul restructurarii va monitoriza implementarea acordului, chiar daca perioada prevazuta pentru executarea sa este mai mare. In cazul in care perioada acordului este mai mica de 3 ani, atunci durata de monitorizare se reduce la perioada acestuia.


(5) In exercitarea atributiilor de monitorizare, administratorul restructurarii va comunica creditorilor afectati un raport de analiza trimestrial prin care se va prezenta modalitatea de indeplinire a acordului de restructurare, precum si faptul ca, prin derularea acestuia, se mentine viabilitatea afacerii.


(6) In vederea indeplinirii atributiei de monitorizare, debitorul are obligatia de a transmite administratorului restructurarii toate informatiile necesare intocmirii raportului de analiza, in termen de cel mult 15 zile de la data incheierii situatiilor financiare aferente trimestrului monitorizat. Necomunicarea informatiilor de catre debitor se prezuma ca reprezinta esuarea acordului.


Articolul 159


(1) In cazul in care acordul confirmat prevede reduceri de creante, impozitele eventual datorate de debitor devin scadente la data pronuntarii unei hotarari de judecatorul-sindic prin care se constata indeplinirea acordului.


(2) Pentru creantele in litigiu la data intocmirii acordului, stabilirea cuantumului acestora se va face potrivit dreptului comun. Pana la solutionarea definitiva a litigiului de drept comun, creanta in litigiu va avea tratamentul prevazut prin acordul confirmat. Pentru creanta suplimentara stabilita, aceasta va fi considerata creanta neafectata, daca creditorul nu accepta tratamentul propus de debitor.


(3) Creantele in litigiu vor avea drept de vot cu valoarea inclusa in planul de restructurare.


Articolul 1510


(1) Ulterior confirmarii acordului printr-o hotarare definitiva si pana la inchiderea procedurii, in cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale ori a unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute care au determinat inscrierea in lista a unei creante, oricare dintre creditori poate contesta la judecatorul-sindic inscrierea in lista creantelor a unei creante:


a) inexistente sau fictive;


b) intr-un cuantum diferit fata de intinderea sa;


c) intr-o alta categorie de creante decat cea corespunzatoare situatiei sale juridice.


(2) Constatand intemeiata contestatia, judecatorul-sindic poate dispune:


a) mentinerea hotararii de confirmare, modificarea listei creantelor conform situatiei juridice astfel stabilite si, cu consimtamantul debitorului, modificarea acordului, in cazul in care creanta contestata nu a fost determinanta pentru rezultatul votului. Modificarea acordului se va efectua de catre debitor in termenul stabilit de judecatorul-sindic, se va depune la dosarul cauzei si se va comunica creditorilor;


b) revocarea hotararii de confirmare, infirmarea acordului de restructurare si, daca este cazul, restituirea platilor deja efectuate pentru achitarea unei creante inexistente sau fictive sau peste cuantumul datorat, in cazul in care creanta contestata a fost determinanta pentru rezultatul votului asupra acordului, conducand la adoptarea unei hotarari de confirmare a acestuia.


(3) Contestatia se depune in termen de 7 zile de la data la care titularul ei a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca situatia ce determina promovarea contestatiei.


(4) Contestatia se solutioneaza de judecatorul-sindic in termen de maximum 15 zile de la depunere, urmand a fi citati debitorul, administratorul restructurarii, creditorul contestator si creditorul a carui creanta este contestata.


(5) Contestatorul trebuie sa faca dovada trimiterii contestatiei tuturor partilor cu interese contrare in termenul de contestatie. Dovada trimiterii contestatiei se poate depune pana cel tarziu la primul termen de judecata. In cazul in care instanta va stabili ca este necesara comunicarea si catre alte parti decat cele catre care contestatorul a comunicat contestatia, va dispune comunicarea si catre acestea in sarcina contestatorului, stabilind un termen pentru indeplinirea acestei obligatii. Neindeplinirea obligatiilor mentionate de prezentul articol atrage aplicarea unei amenzi judiciare potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, cu modificarile si completarile ulterioare. Limitele amenzilor judiciare prevazute la art. 187 din Legea nr. 134/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, se dubleaza.


(6) Contestatia formulata in baza prezentului articol nu suspenda derularea acordului de restructurare pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive.


Articolul 1511


(1) Procedura acordului de restructurare inceteaza prin pronuntarea unei hotarari de inchidere a procedurii de catre judecatorul-sindic, intr-un dosar asociat, in ipoteza:


a) indeplinirii prevederilor acordului de restructurare, la cererea oricarei parti sau a administratorului restructurarii, adresata judecatorului-sindic. In acest caz, daca prin acord sau prevazut reduceri de creante, reducerile raman definitive de la data pronuntarii hotararii de inchidere a procedurii;


b) esuarii indeplinirii prevederilor acordului de restructurare, la cererea:


(i) unui creditor caruia nu i s-a achitat creanta conform prevederilor acordului in termen de maximum 60 de zile de la data prevazuta in acord pentru plata, daca partile nu au incheiat o conventie cu privire la aceasta, cu respectarea drepturilor celorlalti creditori;


(ii) oricarui creditor, daca desfasurarea activitatii debitorului in decursul derularii acordului aduce pierderi averii sale si nu prezinta perspective rezonabile de mentinere a viabilitatii afacerii;


(iii) debitorului, in cazul in care acesta se afla in imposibilitatea de a-si mai indeplini obligatiile asumate prin acord;


c) neindeplinirii obligatiei de modificare a acordului dispuse de judecatorul-sindic sau de instanta de apel in termenul stabilit prin hotararea prin care s-a dispus modificarea, din oficiu sau la cererea oricarei parti interesate.


(2) Ca urmare a esuarii acordului potrivit alin. (1) lit. b) :


a) creantele reduse renasc la data pronuntarii hotararii de inchidere a procedurii, diminuate ca urmare a platilor efectuate pe durata procedurii acordului de restructurare;


b) creditorii ale caror drepturi de calculare a dobanzilor, majorarilor sau penalitatilor de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, au fost suspendate prin acord isi pot calcula accesoriile retroactiv pe perioada derularii acordului.


Articolul 1512


(1) Ulterior confirmarii acordului de restructurare si pana la inchiderea procedurii, debitorul nu va putea accesa o alta procedura de prevenire a insolventei.


(2) Ulterior confirmarii acordului de restructurare si pana la inchiderea procedurii, nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor la cererea unui creditor afectat.


Articolul 1513


(1) Pentru debitorii care au realizat in anul precedent o cifra de afaceri neta sau, dupa caz, un venit brut de pana la echivalentul in lei al sumei de 500.000 euro, iar acordul de restructurare a fost votat cu unanimitate, confirmarea acordului de catre judecatorul-sindic nu mai este necesara.


(2) In aceasta situatie, debitorul se va adresa, o singura data, unui practician in insolventa contractat in vederea avizarii acordului.


(3) Practicianul in insolventa va aviza acordul intocmit si negociat de debitor, verificand urmatoarele:


a) debitorul se afla in dificultate;


b) acordul de restructurare este aprobat in unanimitate de catre creditorii afectati;


c) voturile au fost colectate intr-un termen de 90 de zile de la primul vot de aprobare primit de debitor;


d) comunicarea acordului de restructurare tuturor creditorilor afectati a fost facuta in conditiile prezentei legi;


e) acordul prezinta perspective rezonabile de prevenire a insolventei debitorului si de asigurare a viabilitatii acestuia.


(4) Acordul de restructurare votat in aceasta modalitate se avizeaza de catre practicianul in insolventa in maximum 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (3) lit. c) .


(5) Practicianul in insolventa va incheia un proces-verbal prin care va constata, dupa caz, indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (3) si va confirma acordul sau neindeplinirea lor si va respinge acordul. Procesul-verbal va fi depus la Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania, se va inregistra intr-un registru special si va fi comunicat de practicianul in insolventa debitorului si creditorilor afectati si neafectati, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, cu modificarile si completarile ulterioare. Totodata, cu privire la procesul-verbal prin care se confirma acordul se va face mentiune si in registrul comertului.


(6) Impotriva procesului-verbal incheiat de practicianul in insolventa se poate face contestatie in termen de 10 zile de la comunicare, dispozitiile art. 59 alin. (7) aplicandu-se corespunzator.


(7) Procedura prevazuta de prezentul articol nu se aplica in situatia existentei unei finantari noi, precum si in cazul in care in acordul de restructurare se prevede concedierea a mai mult de 25% dintre angajati.


(8) Prevederile prezentului capitol raman aplicabile, in masura compatibilitatii, inclusiv in ceea ce priveste regimul fiscal al creantelor reduse prin acord.


CAPITOLUL III:Concordatul preventiv


SECTIUNEA 1:Beneficiarii procedurii. Organele care aplica procedura


Articolul 16


Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor aflat in stare de dificultate, cu urmatoarele exceptii:


a) daca in cei 3 ani anteriori depunerii cererii de deschidere a procedurii debitorul a mai beneficiat de procedura concordatului preventiv a carui indeplinire a esuat;


b) se afla in situatiile prevazute la art. 62;


c) se afla in stare de insolventa.


Articolul 17


(1) Judecatorul-sindic are urmatoarele atributii in procedura concordatului preventiv:


a) solutionarea cererii de deschidere a procedurii de concordat preventiv;


b) numirea administratorului concordatar contractat de catre debitor;


c) omologarea, la cererea administratorului concordatar, a planului de restructurare;


d) verificarea legalitatii constituirii categoriilor si subcategoriilor de creante in vederea exercitarii dreptului de vot asupra planului de restructurare;


e) judecarea contestatiilor potrivit art. 291;


f) dispunerea, prin incheiere, a mentinerii sau prelungirii suspendarii judiciare a executarilor silite contra debitorilor sau ridicarea suspendarii in conditiile prezentului capitol;


g) solutionarea cererii de inchidere a procedurii de concordat;


h) orice alte atributii prevazute de lege.


(2) Judecatorul-sindic, trimestrial, analizeaza si ia act de stadiul procedurii, in baza rapoartelor intocmite de administratorul concordatar, putand stabili, in conditiile legii, si alte obligatii in sarcina debitorului.


Articolul 18


(1) Cererile formulate in temeiul prezentului titlu se judeca in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, partile fiind citate in termen de 48 de ore de la primirea cererii.


(2) Partile cu sediul in strainatate sunt citate prin mijloace rapide de comunicare, la sediul sau, dupa caz, la domiciliul ori resedinta cunoscut/cunoscuta al/a acestora; in lipsa, citarea se face prin afisare la usa instantei.


Articolul 19


Principalele atributii ale administratorului concordatar sunt urmatoarele:


a) intocmeste raportul privind starea de dificultate a debitorului, lista creantelor si lista creantelor in litigiu;


b) elaboreaza sau, dupa caz, asista debitorul in elaborarea planului de restructurare;


c) asista debitorul sau, la cererea acestuia, negociaza planul de restructurare si face demersuri pentru solutionarea pe cale amiabila a oricarei dispute intre debitor si creditori ori intre creditori;


d) poate solicita judecatorului-sindic verificarea legalitatii constituirii categoriilor si subcategoriilor de creante;


e) convoaca, daca este cazul, sedinte colective ale creditorilor titulari ai unor creante afectate si intocmeste procesul-verbal al acestora;


f) supravegheaza indeplinirea obligatiilor asumate de catre debitor prin planul de restructurare;


g) intocmeste, depune la dosarul cauzei si transmite creditorilor afectati rapoarte trimestriale asupra activitatii sale si a debitorului;


h) monitorizeaza si, daca este cazul, asista debitorul la implementarea planului de restructurare prin orice actiuni prevazute prin acesta sau care sunt necesare in vederea realizarii planului, cum ar fi: masuri operationale, valorificare de active, valorificarea intreprinderii sau a unei parti din aceasta ca ansamblu independent;


i) solicita instantei inchiderea procedurii concordatului preventiv;


j) indeplineste orice alte atributii prevazute de prezentul capitol, instituite prin planul de restructurare ori stabilite de judecatorul-sindic.


Articolul 20


Onorariul administratorului concordatar contractat se stabileste de comun acord cu debitorul, cu respectarea criteriilor prevazute la art. 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si se suporta din averea acestuia.


Articolul 21


Daca unul sau mai multi creditori detinand cel putin 30% din valoarea totala a creantelor afectate de planul de restructurare solicita convocarea creditorilor intr-o sedinta colectiva, administratorul concordatar este obligat sa ii convoace in termen de maximum 5 zile de la data primirii cererii. Convocarea este transmisa creditorilor prin mijloace de comunicare rapida si care asigura confirmarea primirii acesteia.


Articolul 22


(1) Votul creditorilor concordatari poate fi exercitat si prin corespondenta, inclusiv prin mijloace de comunicare rapida.


(2) O sedinta colectiva a creditorilor concordatari poate fi organizata si prezidata de administratorul concordatar, daca votul asupra planului urmeaza a se acorda in cadrul unei astfel de sedinte.


(3) La sedintele creditorilor concordatari va putea fi invitat si debitorul.


(4) In cazul in care sedinta colectiva a creditorilor se organizeaza pe o platforma electronica indicata de administratorul concordatar in convocator, procesul-verbal al sedintei va fi semnat doar de reprezentantul administratorului concordatar si va fi comunicat, prin mijloace de comunicare rapida, tuturor creditorilor care au participat la sedinta, inclusiv celor care si-au exercitat votul prin corespondenta.


Articolul 23


(1) Orice debitor aflat in dificultate, cu exceptiile prevazute la lit. a) , b) si c) ale art. 16, poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv.


(2) Cererea va cuprinde:


a) raportul administratorului concordatar, care analizeaza starea de dificultate;


b) indicarea administratorului concordatar contractat, documentele care ii atesta acestuia calitatea de practician in insolventa activ si asigurarea profesionala valabila;


c) declaratia debitorului potrivit careia acesta nu se afla in una dintre situatiile prevazute la lit. a) si b) ale art. 16.


(3) O procedura de concordat preventiv va putea fi deschisa si la cererea unuia sau mai multor creditori care detin o creanta certa si lichida, cu conditia obtinerii acordului prealabil al debitorului aflat in dificultate. Cererea va fi insotita de urmatoarele documente:


a) acordul debitorului, exprimat in scris, impreuna cu indicarea practicianului ales de acesta;


b) justificarea dificultatii, prin raportul administratorului concordatar, fie de catre debitor, fie de catre creditorul care formuleaza cererea;


c) declaratia debitorului potrivit careia acesta nu se afla in una dintre situatiile prevazute la lit. a) , b) si c) ale art. 16.


(4) In cazul in care creditorul are acordul debitorului, dar lipsesc celelalte documente care trebuie sa insoteasca cererea, judecatorul-sindic poate acorda un termen pentru depunerea acestora.


(5) Judecatorul-sindic, prin incheiere executorie, constatand indeplinite conditiile prevazute de art. 16, deschide procedura de concordat preventiv si numeste administratorul concordatar contractat de catre debitor. Incheierea se comunica, in vederea efectuarii mentiunii, si catre registrul in care debitorul este inregistrat.


Articolul 24


(1) In termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii, administratorul concordatar elaboreaza sau, dupa caz, asista debitorul in elaborarea planului de restructurare.


Planul de restructurare trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:


a) datele de identificare ale debitorului si ale administratorului concordatar;


b) componenta patrimoniului debitorului, defalcata pe mase patrimoniale unde este cazul, respectiv activele si pasivele in momentul intocmirii planului de restructurare, valoarea acestora la data intocmirii planului;


c) analiza situatiei economice a debitorului, a situatiei salariatilor, precum si o descriere a cauzelor si a nivelului dificultatilor debitorului la momentul propunerii planului;


d) lista creantelor, cu identificarea creditorilor, grupate pe categorii de creante si impartite in:


- creante a caror realizare va fi afectata de planul de restructurare, cu indicarea gradului de indestulare a acestora;


- creante neafectate, impreuna cu o descriere a motivelor pentru care debitorul propune ca acestea sa nu fie afectate de planul de restructurare;


e) creantele in litigiu si tratamentul acestora; propunerea unui tratament pentru creantele in litigiu nu echivaleaza cu recunoasterea dreptului litigios;


f) expunere de motive care explica de ce planul de restructurare are perspective rezonabile de a preveni insolventa debitorului si de a asigura viabilitatea afacerii, inclusiv premisele necesare pentru reusita lui. Aceasta expunere de motive va fi realizata sau validata de catre administratorul concordatar;


g) masurile de restructurare propuse sau o combinatie a acestora, cum ar fi:


- restructurarea operationala a activitatilor desfasurate de debitor;


- schimbarea componentei, a conditiilor sau a structurii activelor sau pasivelor debitorului;


- valorificarea unor active ale debitorului;


- valorificarea intreprinderii ca ansamblu independent;


- fuziunea sau divizarea debitorului, in conditiile legii;


- modificarea structurii capitalului social al debitorului prin majorarea capitalului social prin cooptarea de noi actionari sau asociati sau prin conversia creantelor in actiuni, cu majorarea corespunzatoare a capitalului social;


h) modalitatile de informare si consultare a reprezentantilor salariatilor si modalitatile in care planul va afecta forta de munca a debitorului (proceduri de concedieri individuale, proceduri de concedieri colective, eventuale cazuri de suspendare a contractelor de munca din initiativa angajatorului, reducerea programului de lucru corespunzator reducerii temporare a activitatii) ;


i) bugetul de venituri si cheltuieli si fluxurile financiare estimate ale debitorului pe durata planului de restructurare, cu impartirea creditorilor intre titulari de creante afectate si titulari de creante neafectate;


j) finantarile noi, finantarile intermediare, precum si motivele pentru care sunt necesare pentru punerea in aplicare a planului;


k) simularea distribuirilor de care ar beneficia creditorii afectati in cazul scenariului urmatoarei alternative optime, scenariu care poate fi chiar falimentul, realizata pe baza unui raport de evaluare a activelor existente in patrimoniul debitorului, intocmit de un evaluator autorizat cu cel mult 6 luni anterior datei deschiderii procedurii, si prezentarea comparativa a acestor distribuiri cu cele prevazute a se realiza prin planul de restructurare;


l) testul creditorului privat intocmit potrivit art. 5 alin. (1) pct. 71, in cazul in care, prin plan, se propun reduceri ale creantei bugetare;


m) programul de plata a creantelor, raportat la fluxurile financiare si durata planului.


(2) Debitorul se asigura ca suma prevazuta in planul de restructurare pentru plata creantelor salariale este cel putin egala celei pe care ar obtine-o in cazul executarii silite, dar nu mai putin decat ar primi in scenariul urmatoarei alternative optime.


(3) Raportul de evaluare se va intocmi in functie de ipotezele care stau la baza masurilor de restructurare preconizat a fi propuse in planul de restructurare, astfel cum au fost indicate de debitor. Raportul poate fi consultat in format electronic de creditorii interesati.


(4) Debitorul are posibilitatea de a include in planul de restructurare creantele aflate in litigiu, in tot sau in parte, fara ca includerea acestora in planul de restructurare sa echivaleze cu recunoasterea dreptului litigios. Creantele in litigiu vor avea drept de vot cu valoarea inclusa in planul de restructurare.


(5) Dispozitiile art. 133 alin. (5) lit. K si art. 1351 se aplica corespunzator.


(6) In cazul contractelor a caror scadenta depaseste termenul prevazut pentru realizarea planului de restructurare sau al celor pentru care se propun esalonari de plata in afara acestei perioade, dupa inchiderea procedurii de concordat, acestea vor continua in conditiile agreate de parti.


(7) Termenul maxim pentru implementarea masurilor stabilite prin planul de restructurare este 48 de luni de la data omologarii acestuia prin hotarare executorie, cu posibilitatea prelungirii acestuia cu 12 luni. In primul an este obligatorie plata a minimum 10% din valoarea creantelor afectate prin concordat.


(8) Planul de restructurare se comunica de catre administratorul concordatar creditorilor ale caror creante sunt afectate prin mijloace de comunicare rapida, care permit dovedirea receptionarii documentelor transmise.


(9) Planul de restructurare va fi depus la dosarul cauzei. Despre depunerea si notificarea acestuia se face mentiune in registrul in care este inregistrat debitorul.


(10) Lista creantelor va avea ca referinta data deschiderii procedurii, urmand ca aceasta sa fie actualizata, daca este cazul, pe parcursul negocierii cu creditorii. Aceasta va mentiona cel putin urmatoarele informatii:


a) identificarea creditorului si adresa de contact;


b) valoarea creantelor;


c) categoriile si, daca este cazul, subcategoriile in care sunt grupate creantele in scopul votarii concordatului;


d) drepturi de preferinta.


Articolul 25


(1) De la data deschiderii procedurii de concordat se suspenda de drept toate executarile silite indreptate impotriva debitorului sau acestea nu incep, indiferent de natura creantei, pe o perioada de 4 luni. Pe parcursul duratei suspendarii se va suspenda si cursul prescriptiei dreptului de a cere executarea silita.


(2) Pe parcursul perioadei prevazute la alin. (1) nu se va putea dispune ridicarea masurii suspendarii.


(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , executarea silita a creantelor salariale nu este suspendata de drept. Aceasta poate fi suspendata de judecatorul-sindic la cererea debitorului, daca debitorul face dovada capacitatii platii sumelor pentru care se dispune suspendarea chiar si in mod esalonat, cel putin in cuantumul in care ar fi acoperite in procedura de executare silita.


(4) Suspendarea de drept a executarilor silite se mentine pe o perioada de maximum 4 luni, dar nu mai tarziu de data pronuntarii unei hotarari de omologare a planului de restructurare sau de inchidere a procedurii ca urmare a neindeplinirii conditiilor de confirmare a acestuia.


(5) Pentru motive temeinice, la cererea debitorului, a unui creditor sau a administratorului concordatar, judecatorul-sindic poate dispune prelungirea masurii suspendarilor executarilor silite sau poate acorda o noua suspendare pentru una sau mai multe perioade determinate. Durata totala a suspendarii, cu prelungiri si reinnoiri, nu poate depasi 12 luni de la data deschiderii procedurii de concordat preventiv. Pot constitui motive temeinice, dar nu se limiteaza la:


a) s-au inregistrat progrese relevante in negocierile asupra planului de restructurare sau au fost finalizate negocierile si nu a fost confirmat inca planul de restructurare;


b) nu este adusa o atingere neechitabila drepturilor creditorilor.


(6) Cererea de prelungire a masurii suspendarii, de acordare a unei noi suspendari, precum si cererea de suspendare prevazuta la alin. (3) teza a doua se judeca in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, fara citarea partilor, in termen de 48 de ore de la data introducerii cererii.


(7) In cazul in care pronuntarea unei hotarari de omologare a planului de restructurare de judecatorul-sindic nu intervine in termenul prevazut la alin. (1) , creditorii ale caror executari silite au fost suspendate pot trece la executarea silita a debitorului, daca judecatorul-sindic nu a dispus, la cererea debitorului sau a administratorului concordatar, prelungirea suspendarii sau o noua suspendare, pentru motive temeinice.


(8) Prin exceptie de la prevederile alin. (5) , executarile silite care nu sunt de natura sa puna in pericol restructurarea si pentru care debitorul si-a exprimat acordul vor putea continua, la cererea creditorului adresata judecatorului-sindic in termen de maximum 5 zile de la data incetarii suspendarii de drept.


(9) Judecatorul-sindic poate ridica suspendarea executarilor silite dispusa potrivit alin. (5) , in urmatoarele cazuri:


a) la cererea creditorilor, cand sunt indicii temeinice ca planul de restructurare nu este sustinut de majoritatea ceruta de lege sau cand unul sau mai multi creditori sunt ori ar fi prejudiciati in mod neechitabil de suspendarea executarilor silite;


b) la cererea administratorului concordatar sau a debitorului.


(10) Pe durata suspendarii executarii silite nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor.


(11) Pe perioada suspendarii executarilor silite se suspenda de drept curgerea dobanzilor, penalitatilor de intarziere si a oricaror altor cheltuieli aferente creantelor afectate, pana la data omologarii planului. Ulterior omologarii planului de restructurare, regimul acestora va fi cel prevazut de plan.


Articolul 251


(1) Suspendarea executarilor silite nu se aplica acordurilor de compensare bilaterala. Cu toate acestea, suspendarea se aplica in cazul executarii silite de catre un creditor a unei creante fata de un debitor care rezulta din aplicarea unui acord de compensare bilaterala.


(2) Dispozitiile alin. (1) prima teza nu se aplica in cazul contractelor de furnizare de bunuri, servicii sau energie necesare pentru functionarea activitatii debitorului, cu exceptia cazului in care astfel de contracte iau forma unei pozitii tranzactionate pe o bursa sau pe alte piete, in asa fel incat sa poata fi oricand inlocuita la valoarea curenta de piata.


Articolul 252


(1) Pana la omologarea planului de restructurare, creditorii nu pot refuza executarea contractelor in derulare esentiale, nu pot rezilia, executa in mod anticipat sau modifica aceste contracte in detrimentul debitorului, pentru creante nascute anterior intervenirii suspendarii executarii, exclusiv pentru neplata creantelor, cu conditia ca debitorul sa respecte obligatiile care ii revin in temeiul acestor contracte care ajung la scadenta in cursul suspendarii executarii silite.


(2) Anterior omologarii planului de restructurare, debitorul poate accesa finantari intermediare, cu aprobarea prealabila a administratorului concordatar.


Articolul 253


(1) Operatorii economici aflati intr-o procedura de concordat preventiv, deschisa inainte de 17 iulie 2022, au dreptul de a solicita prelungirea termenului pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat cu inca 24 de luni.


(2) Prevederile alin. (1) se aplica operatorilor economici care au mai beneficiat de prelungiri ale concordatului preventiv. Durata totala maxima a derularii concordatului, incluzand prelungirile, va fi de 60 de luni calculate de la data omologarii.


(3) Cererea de prelungire a termenului pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat poate fi formulata oricand de catre administratorul concordatar, pana la dispunerea inchiderii procedurii, in conformitate cu prevederile prezentei legi.


(4) Cererea prevazuta la alin. (3) va fi insotita de hotararea adunarii creditorilor concordatari de aprobare a prelungirii.


Articolul 254


Creditorii concordatari care au votat impotriva prelungirii concordatului preventiv in conditiile art. 253 isi pot recupera creanta prin orice alte modalitati prevazute de lege.


Articolul 255


Incepand cu data prelungirii prevazute la art. 253 alin. (1) , creditorii concordatari care au votat impotriva prelungirii concordatului preventiv in conditiile art. 253, precum si creditorii neconcordatari vor putea formula cereri de deschidere a procedurii insolventei fata de debitor.


SECTIUNEA 2:SECTIUNEA 2: Negocierea, votarea si omologarea planului de restructurare


Articolul 26


(1) In vederea exercitarii votului creditorilor asupra planului de restructurare, debitorul impreuna cu administratorul concordatar poate organiza una sau mai multe sedinte de negociere, colective ori individuale, cu creditorii.


(2) Perioada in care se desfasoara negocierile si se exprima votul asupra planului de restructurare nu poate depasi un termen de 60 de zile calendaristice de la data depunerii acestuia. Oricand pe parcursul acestei perioade se poate depune cererea de omologare a planului de restructurare, daca se obtine majoritatea prevazuta de lege.


(3) Daca, in urma negocierilor purtate, planul de restructurare se impune a fi modificat, administratorul concordatar va comunica creditorilor varianta modificata a acestuia in vederea exercitarii dreptului de vot, inclusiv lista actualizata a creantelor, daca este cazul. Procedura de vot se reia dupa fiecare modificare.


(4) Debitorul va consemna rezultatul negocierilor purtate si, daca este cazul, si votul creditorului afectat intr-un inscris semnat de toate partile implicate. Creditorul afectat poate transmite votul sau si printr-un inscris separat. Orice conditionare a votului, abtinerea sau lipsa votului este considerata vot negativ. Votul pozitiv nu poate fi retras.


(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) , judecatorul-sindic poate prelungi perioada negocierilor si a exprimarii votului cu maximum 30 de zile, la cererea debitorului sau a administratorului concordatar, pentru situatia in care negocierile cu creditorii sunt intr-un stadiu suficient de avansat si prezinta perspective rezonabile de acceptare a planului de restructurare propus.


(6) Neaprobarea planului de restructurare in termenul prevazut la alin. (2) , respectiv alin. (5) atrage decaderea debitorului din dreptul de a cere omologarea acestuia.


Articolul 27


(1) Planul de restructurare se voteaza doar de creditorii care detin creante afectate, creditorii ale caror creante nu sunt afectate neavand drept de vot asupra acestuia.


(2) In cazul in care, pe durata negocierilor, au fost aduse modificari planului de restructurare, acesta va fi comunicat, de administratorul concordatar, creditorilor afectati in vederea exprimarii votului, inclusiv lista actualizata a creantelor, daca este cazul, cu cel putin 10 zile inainte de expirarea termenului prevazut la art. 26 alin. (2) sau, dupa caz, la alin. (5) .


(3) Votul creditorilor se trimite prin mijloace de comunicare rapida la adresa mentionata in planul de restructurare sau comunicata ulterior. Votul asupra planului modificat in urma negocierilor se exprima in termenul prevazut la art. 26 alin. (2) sau, dupa caz, la alin. (5) .


(4) Urmatoarele creante se constituie in categorii distincte, care voteaza separat un plan de restructurare:


a) creantele care beneficiaza de drepturi de preferinta;


b) creantele salariale;


c) creantele creditorilor indispensabili, daca este cazul;


d) creantele bugetare;


e) celelalte creante.


(5) In vederea votarii planului de restructurare se pot constitui, in cadrul aceleiasi categorii de creante, una sau mai multe subcategorii apartinand unor creditori cu interese specifice comune, al caror tratament poate fi diferit de la o subcategorie de creante la alta. Pentru determinarea intereselor specifice comune, debitorul poate utiliza urmatoarele criterii care includ, dar nu se limiteaza la:


a) natura creantelor;


b) natura si rangul cauzelor de preferinta;


c) actiunile aflate la dispozitia creditorilor titulari in absenta procedurii concordatului si gradul de indestulare a acestor creante in ipoteza exercitarii acestor actiuni;


d) apartenenta la un grup de societati, in sensul prezentei legi.


(6) In vederea votarii planului de restructurare se poate constitui categoria creantelor creditorilor indispensabili.


(7) Un plan de restructurare va fi socotit acceptat de o categorie de creante daca in categoria respectiva acesta este acceptat de o majoritate absoluta din valoarea creantelor. In cazul constituirii de subcategorii de creante in cadrul unei categorii, categoria se considera ca a votat planul de restructurare daca acceptarea este realizata de majoritatea absoluta din valoarea creantelor din categoria respectiva.


(8) Pentru debitorii care au o cifra de afaceri neta sau, dupa caz, un venit brut de pana la echivalentul in lei al sumei de 500.000 euro in anul anterior nu este obligatorie constituirea categoriilor de creante.


(9) Atunci cand debitorul nu va opta pentru constituirea categoriilor de creante, potrivit alin. (8) , lista creantelor individualizeaza fiecare creanta impotriva averii debitorului, iar planul va fi socotit acceptat daca este votat de majoritatea absoluta din valoarea creantelor afectate.


(10) Creditorii care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlati ori se afla sub control comun cu debitorul pot participa la sedinta, dar pot vota cu privire la planul de restructurare doar in cazul in care acesta le acorda mai putin decat ar primi in cazul falimentului.


Articolul 28


(1) Dupa aprobarea planului de restructurare de catre creditori, debitorul solicita judecatorului-sindic, in termen de maximum 3 zile de la incheierea procesului-verbal de aprobare a planului de restructurare, sa omologheze planul de restructurare. Cererea de omologare va fi insotita de urmatoarele documente:


a) planul de restructurare, in forma finala votata de creditori, potrivit prezentei legi;


b) raportul de evaluare a activelor din patrimoniul debitorului avut in vedere la intocmirea planului de restructurare;


c) dovada de primire de catre creditorii afectati a planului de restructurare, iar in cazul in care lipseste dovada de primire, dovada transmiterii la sediul mentionat in registrele in care sunt inregistrati acestia/domiciliul acestora;


d) procesul-verbal de constatare a votului creditorilor si voturile exprimate de acestia.


(2) In urma analizarii cererii de omologare:


A.judecatorul-sindic va admite cererea de omologare daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:


a) planul de restructurare a fost aprobat de creditorii din fiecare categorie de creante cu majoritate absoluta;


b) creditorii din aceeasi categorie de creante sunt tratati in mod egal si proportional cu creanta lor; in cazul constituirii de subcategorii, se aplica prevederile alin. (3) ;


c) comunicarea planului de restructurare tuturor partilor afectate a fost facuta in conditiile prezentei legi;


d) in cazul in care exista creditori care nu au votat planul de restructurare sau nu au participat la vot, acestia beneficiaza de un tratament corect si echitabil;


e) finantarea noua, daca este cazul, este justificata de punerea in aplicare a planului de restructurare si nu prejudiciaza in mod neechitabil interesele creditorilor;


f) planul prezinta perspective rezonabile de prevenire a insolventei debitorului si de asigurare a viabilitatii societatii;


g) s-au respectat conditiile de vot si impartirea in categorii si subcategorii de creante s-a facut potrivit prevederilor prezentului capitol;


h) creantele propuse a nu face parte din planul de restructurare nu sunt afectate direct prin masurile pe care acesta le prevede si motivele de excludere din acord a acestora sunt intemeiate;


B.daca nu este indeplinita conditia de la pct. A, lit. a) , judecatorul-sindic va putea admite cererea de omologare daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:


a) sunt indeplinite conditiile prevazute la pct. A lit. b) -h) ;


b) planul de restructurare a fost aprobat:


(i) de o majoritate a categoriilor de creante, din care una trebuie sa fie o categorie de creante care beneficiaza de cauze de preferinta sau orice alta categorie de creante decat categoria de creante prevazuta la art. 27 alin. (4) lit. e) ;


sau, in caz contrar,


(ii) cel putin o categorie de creante cu drept de vot, alta decat o categorie de creante care nu ar primi nicio plata in caz de faliment;


c) categoriile de creante care nu au votat planul de restructurare sunt tratate mai favorabil decat orice alta categorie de creante de rang inferior, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 27 alin. (4) ;


d) planul de restructurare a fost votat de cel putin 30% din totalul creantelor afectate.


(3) In cazul constituirii de subcategorii de creante potrivit prevederilor art. 27 alin. (5) , judecatorul-sindic verifica si daca:


a) conditia majoritatii absolute este indeplinita in categoria de creante din care provin subcategoriile;


b) creditorii din subcategorii sunt tratati in mod egal si intr-un mod proportional cu creanta lor;


c) au fost respectate criteriile de constituire a subcategoriilor de creante, potrivit art. 27 alin. (5) .


(4) Tratamentul corect si echitabil se verifica raportat la valoarea tuturor creantelor de la aceeasi data, atat afectate, cat si neafectate astfel incat:


a) niciun creditor nu primeste mai mult decat cuantumul creantelor sale;


b) titularul unei creante afectate care nu voteaza planul de restructurare nu primeste mai putin decat valoarea distribuirilor care s-ar realiza in scenariul urmatoarei alternative optime, in cazul in care planul de restructurare nu ar fi confirmat, scenariu care poate fi chiar falimentul, potrivit simularii prevazute in plan;


c) creditorii sa primeasca un tratament mai putin favorabil fata de ceilalti creditori din aceeasi categorie de creante sau, dupa caz, subcategorie de creante, potrivit listei creantelor, doar in cazul in care isi exprima acordul in mod expres pentru acest tratament.


(5) Judecatorul-sindic, in procedura necontencioasa, omologheaza planul de restructurare prin hotarare pronuntata in camera de consiliu, in termen de maximum 10 zile de la data inregistrarii cererii. Judecatorul-sindic, daca considera ca sunt necesare explicatii suplimentare, poate sa citeze debitorul si/sau administratorul concordatar. Cererea de omologare a planului de restructurare poate fi respinsa exclusiv pentru motive de legalitate. Hotararea prin care se solutioneaza cererea de omologare se comunica debitorului, administratorului concordatar si tuturor creditorilor ale caror creante au fost afectate de planul de restructurare, precum si creditorilor titulari de creante neafectate.


(6) Planul de restructurare, aprobat de creditori si omologat de judecatorul-sindic, se comunica creditorilor afectati si creditorilor titulari ai unor creante neafectate, prin intermediul administratorului concordatar in termen de 48 de ore de la pronuntarea incheierii, si se mentioneaza in registrul in care este inregistrat debitorul.


(7) Modificarea planului de restructurare, inclusiv prelungirea acestuia, se poate face oricand pe parcursul procedurii, fara a se putea depasi durata totala maxima a derularii planului de la omologarea initiala. Modificarea si votarea modificarii planului se vor face in aceleasi conditii prevazute pentru intocmirea si votarea planului, in raport de creantele afectate ramase in sold la data votului. Modificarea planului va trebui sa fie omologata de judecatorul-sindic.


Articolul 29


(1) De la data pronuntarii hotararii de omologare a planului de restructurare se suspenda de drept executarile silite individuale asupra debitorului ce au ca obiect recuperarea unor creante afectate si curgerea prescriptiei dreptului de a cere executarea silita creantelor acestora.


(2) Dobanzile, penalitatile de intarziere si orice alte accesorii aferente creantelor afectate vor avea tratamentul prevazut in planul de restructurare omologat.


(3) In cazul in care planul de restructurare omologat prevede reduceri de creante, impozitele eventual datorate de debitor devin scadente la data pronuntarii unei hotarari de judecatorul-sindic prin care se constata indeplinirea planului de restructurare.


Articolul 291


(1) Ulterior omologarii planului de restructurare printr-o hotarare definitiva si pana la inchiderea procedurii, in cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale ori a unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute care au determinat inscrierea in lista a unei creante, oricare dintre creditori poate contesta la judecatorul-sindic inscrierea in lista creantelor a unei creante:


a) inexistente sau fictive;


b) intr-un cuantum diferit fata de intinderea sa;


c) intr-o alta categorie de creante decat cea corespunzatoare situatiei sale juridice.


(2) Constatand intemeiata contestatia, judecatorul-sindic poate dispune:


a) mentinerea hotararii de omologare, modificarea listei creantelor potrivit situatiei juridice astfel stabilite si, cu consimtamantul debitorului, modificarea planului de restructurare, in cazul in care creanta contestata nu a fost determinanta pentru rezultatul votului. Modificarea planului de restructurare se va efectua de catre debitor in termenul stabilit de judecatorul-sindic, se va depune la dosarul cauzei si se va comunica creditorilor;


b) revocarea hotararii de confirmare, infirmarea planului de restructurare si, daca este cazul, restituirea platilor deja efectuate pentru achitarea unei creante inexistente sau fictive sau peste cuantumul datorat, in cazul in care creanta contestata a fost determinanta pentru rezultatul votului asupra planului de restructurare, conducand la adoptarea unei hotarari de confirmare a acestuia.


(3) Contestatia se depune in termen de 7 zile de la data la care titularul ei a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca situatia ce determina formularea contestatiei.


(4) Contestatia se solutioneaza de judecatorul-sindic in termen de maximum 15 zile de la data depunerii, urmand a fi citati debitorul, administratorul concordatar, creditorul contestator si creditorul a carui creanta este contestata.


(5) Contestatorul trebuie sa faca dovada trimiterii contestatiei tuturor partilor cu interese contrare in termenul de contestatie. Dovada trimiterii contestatiei se poate depune pana cel tarziu la primul termen de judecata. In cazul in care instanta va stabili ca este necesara comunicarea si catre alte parti decat cele catre care contestatorul a comunicat contestatia, va dispune comunicarea si catre acestea in sarcina contestatorului, stabilind un termen pentru indeplinirea acestei obligatii. Neindeplinirea obligatiilor prevazute de prezentul articol atrage aplicarea unei amenzi judiciare potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, cu modificarile si completarile ulterioare. Limitele amenzilor judiciare prevazute la art. 187 din Legea nr. 134/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, se dubleaza.


(6) Contestatia formulata in baza prezentului articol nu suspenda derularea planului de restructurare pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive.


Articolul 30


(1) Creditorul a carui creanta nu este afectata este obligat ca, anterior demararii oricaror proceduri de executare silita, sa notifice debitorul in acest sens. In termen de cel mult 30 de zile de la primirea notificarii, debitorul poate derula negocieri referitoare la conditiile de aderare la planul de restructurare, inclusiv prin stabilirea unor conditii de acordare a unei protectii corespunzatoare, negociere la care creditorul este obligat sa participe.


(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , pentru creantele bugetare neafectate se aplica procedura medierii prevazuta la art. 2301 din Legea nr. 207/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, si, daca este cazul, prevederile art. 52 alin. (2) .


Articolul 31


De la data omologarii pana la data pronuntarii unei hotarari judecatoresti de incetare a procedurii nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor la cererea unui creditor afectat.


Articolul 32


Pentru creditorii care detin creante nascute dupa data omologarii planului de restructurare si neachitate la scadenta, dispozitiile art. 30 se aplica in mod corespunzator.


Articolul 33


(1) Daca un plan de restructurare este omologat de instanta de judecata, activitatea debitorului va trebui restructurata in conformitate cu prevederile acestuia, iar drepturile creditorilor titulari ai unor creante afectate urmeaza a fi modificate in conformitate cu prevederile acestuia, de la data pronuntarii hotararii de omologare.


(2) Un plan de restructurare omologat este opozabil tuturor creditorilor, inclusiv acelor creditori care au votat impotriva sau nu si-au exprimat votul cu privire la acesta. Planul de restructurare omologat nu va produce niciun efect cu privire la creditorii neafectati de prevederile acestuia.


(3) Planul de restructurare va fi opozabil creditorilor bugetari, cu conditia respectarii prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat, potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) pct. 71.


(4) Dupa omologare, debitorul isi desfasoara activitatea in limitele afacerii sale obisnuite, in conditiile planului de restructurare, sub supravegherea administratorului concordatar.


(5) In exercitarea atributiilor de supraveghere a planului de restructurare, administratorul concordatar va comunica creditorilor afectati de planul de restructurare un raport de analiza trimestrial prin care se va prezenta modalitatea de indeplinire a planului de restructurare, precum si faptul ca, prin derularea acestuia, se mentine viabilitatea afacerii.


(6) In vederea indeplinirii atributiei de supraveghere, debitorul are obligatia de a transmite administratorului concordatar toate informatiile necesare intocmirii raportului de analiza, in termen de cel mult 15 zile de la data incheierii situatiilor financiare aferente trimestrului monitorizat. Necomunicarea informatiilor de catre debitor se prezuma ca reprezinta esuarea planului de restructurare.


SECTIUNEA 3:Inchiderea procedurii concordatului preventiv


Articolul 34


(1) Procedura concordatului preventiv se inchide prin hotarare a judecatorului-sindic in urmatoarele situatii:


a) indeplinirea prevederilor planului de restructurare, la cererea oricarei parti sau a administratorului concordatar. In acest caz, daca prin planul de restructurare s-au prevazut reduceri de creante, reducerile raman definitive de la data pronuntarii hotararii de inchidere a procedurii;


b) esuarea indeplinirii prevederilor planului de restructurare, la cererea:


(i) oricarui creditor, daca desfasurarea activitatii debitorului in decursul derularii planului de restructurare aduce pierderi averii sale si nu prezinta perspective rezonabile de mentinere a viabilitatii afacerii;


(ii) unui creditor caruia nu i s-a achitat creanta conform prevederilor planului de restructurare in termen de maximum 60 de zile de la data prevazuta in planul de restructurare pentru plata, daca partile nu au incheiat o conventie cu privire la aceasta, cu respectarea drepturilor celorlalti creditori;


(iii) debitorului, in cazul in care acesta se afla in imposibilitatea de a-si mai indeplini obligatiile asumate prin planul de restructurare;


c) neindeplinirii obligatiei de modificare a planului de restructurare dispusa de judecatorul-sindic sau de instanta de apel in termenul stabilit prin hotararea prin care s-a dispus modificarea, din oficiu sau la cererea oricarei parti interesate;


d) in cazul in care planul de restructurare nu este votat de creditori in termenul de negociere, nu este omologat de judecatorul-sindic sau in cazul in care debitorul considera ca negocierile nu pot conduce la aprobarea unui plan de restructurare.


(2) Ca urmare a esuarii planului de restructurare potrivit alin. (1) lit. b) :


a) eventualele creante reduse renasc la data pronuntarii hotararii de inchidere a procedurii, diminuate ca urmare a platilor efectuate pe durata procedurii concordatului preventiv;


b) creditorii care au drept la perceperea dobanzilor, majorarilor sau penalitatilor de orice fel ori cheltuiala, numite generic accesorii, suspendate prin planul de restructurare, isi pot calcula accesoriile retroactiv pe perioada derularii planului de restructurare.


Articolul 35


- Art. 35 din titlul I, capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 54. din Legea 216/2022


Articolul 36


- Art. 36 din titlul I, capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 54. din Legea 216/2022


Articolul 37


- Art. 37 din titlul I, capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 54. din Legea 216/2022


Articolul 371


(1) Prevederile prezentului capitol se aplica si societatilor parte dintr-un grup, care au formulat o cerere comuna de deschidere a procedurii concordatului preventiv. Dispozitiile art. 185 se aplica in mod corespunzator.


(2) In situatia prevazuta la alin. (1) se vor forma dosare asociate pentru fiecare societate care a solicitat deschiderea procedurii concordatului preventiv, iar judecatorul-sindic va analiza conditiile deschiderii procedurii pentru fiecare societate in parte.


(3) Fiecare societate va desemna acelasi administrator concordatar, care va intocmi un singur plan de restructurare.


(4) Planul de restructurare va fi comunicat potrivit prevederilor prezentei legi fiecarui creditor afectat al fiecarei societati.


(5) Indeplinirea conditiilor de vot va fi verificata de judecatorul-sindic in fiecare dosar asociat. Neindeplinirea conditiilor de vot pentru una dintre societati va conduce la respingerea cererii de omologare a planului de restructurare.


(6) Omologarea planului de restructurare va fi facuta de judecatorul-sindic in cadrul dosarului societatii-mama sau, daca fata de aceasta nu s-a deschis procedura, in cadrul primului dosar inregistrat, printr-o singura incheiere executorie, ce poate fi atacata cu apel, in conditiile prezentului titlu.


(7) Prevederile cap. III se aplica, in mod corespunzator, in masura compatibilitatii, si grupului de societati.


TITLUL II:Procedura insolventei


CAPITOLUL I:Dispozitii comune


SECTIUNEA 1:Aspecte generale


Articolul 38


(1) Procedura generala prevazuta de prezentul capitol se aplica debitorilor prevazuti la art. 3, cu exceptia celor carora li se aplica procedura simplificata.


(2) Procedura simplificata prevazuta de prezentul capitol se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa care se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:


a) - Art. 38, alin. (2) , litera A. din titlul II, capitolul I, sectiunea 1 a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 56. din Legea 216/2022


b) - Art. 38, alin. (2) , litera B. din titlul II, capitolul I, sectiunea 1 a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 56. din Legea 216/2022


c) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1) si indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:


1.nu detin niciun bun in patrimoniul lor;


2.documentele contabile nu pot fi gasite;


3.societatea nu mai are organe de administrare sau acestea nu mai pot functiona;


4.nu mai sunt indeplinite conditiile referitoare la sediul social/profesional;


d) persoane juridice dizolvate voluntar, judiciar sau de drept, anterior formularii cererii introductive, chiar daca lichidatorul judiciar nu a fost numit sau, desi numit, mentiunea privitoare la numirea sa nu a fost inscrisa in registrul comertului;


e) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment;


f) orice persoana care desfasoara activitati specifice profesionistilor, care nu a obtinut autorizarea ceruta de lege pentru exploatarea unei intreprinderi si nu este inregistrata in registrele speciale de publicitate; aplicarea prezentei legi fata de aceste persoane nu exclude sanctiunile aplicabile pentru lipsa autorizarii sau inregistrarii respectivei persoane.


Articolul 39


(1) Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cele privind notificarea, convocarea si comunicarea actelor de procedura efectuate de administratorul judiciar si/sau de lichidatorul judiciar, vor fi suportate din averea debitorului.


(2) Platile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei banci, pe baza de dispozitii emise de debitor sau, dupa caz, de administratorul judiciar, iar in cursul falimentului, de lichidatorul judiciar.


(3) Disponibilitatile banesti vor putea fi pastrate intr-un cont special de depozit bancar.


(4) In lipsa disponibilitatilor in contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, platile urmand a fi facute potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pe baza unui buget previzionat.


(5) In cadrul adunarii creditorilor, administratorul judiciar va putea solicita creditorilor avansarea sumelor necesare continuarii procedurii.


(6) In scopul si in limitele necesare acoperirii cheltuielilor de procedura, oricand pe parcursul procedurii, in lipsa de lichiditati in patrimoniul debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va identifica bunuri valorificabile libere de sarcini, care nu sunt esentiale pentru reorganizare, si va proceda la valorificarea de urgenta la minim valoarea de lichidare a acestora, stabilita de un evaluator autorizat. Pana la desemnarea comitetului creditorilor decizia de valorificare apartine administratorului judiciar/lichidatorului judiciar. Propunerea de valorificare, inclusa in raportul prevazut la art. 59 alin. (1) , care se depune la dosarul cauzei si se publica in extras in BPI, poate fi contestata de orice parte interesata in termen de 3 zile de la publicarea extrasului raportului in BPI. Dupa desemnarea comitetului creditorilor, valorificarea se va face cu acordul comitetului, potrivit prevederilor art. 87 alin. (2) .


(7) Fondul prevazut la alin. (4) va fi sustinut de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justitiei, precum si din preluarea a 2,0% din sumele recuperate in cadrul procedurilor de insolventa, inclusiv din fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, suma care va fi inclusa in categoria cheltuielilor aferente procedurii in sensul alin. (1) .


(8) Sumele prevazute la alin. (1) vor fi platite cu prioritate in momentul existentei disponibilului in contul debitorului. Sumele platite din fondul de lichidare pentru cheltuielile de procedura sunt considerate avansuri si vor fi restituite de catre practicianul in insolventa din averea debitoarei la momentul existentei lor.


(9) Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania va comunica Oficiului National al Registrului Comertului si instantelor judecatoresti pe langa care functioneaza registrul societatilor agricole, respectiv registrul asociatiilor si fundatiilor, numarul contului si unitatea la care acesta este deschis si orice modificari ulterioare ale acestuia.


SECTIUNEA 2:Organele care aplica procedura. Participantii la procedura


SUBSECTIUNEA 0:


Articolul 40


(1) Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul judiciar.


(2) Organele prevazute la alin. (1) trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea, in conditiile legii, a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni.


Articolul 401


(1) Pentru toate cererile, contestatiile, actiunile intemeiate pe dispozitiile prezentului titlu, intampinarile, precum si toate actele depuse in dovedirea pretentiilor formulate, titularul acestora va depune si dovada comunicarii lor debitorului, administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, creditorului si/sau comitetului creditorilor dupa caz, in forma si termenele prevazute de lege. In cazul in care legea prevede comunicarea catre toti creditorii procedurii, atunci aceasta se va realiza de catre instanta de judecata prin BPI.


(2) Neindeplinirea obligatiilor prevazute la alin. (1) atrage aplicarea unei amenzi judiciare potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, cu modificarile si completarile ulterioare. Limitele amenzilor judiciare prevazute la art. 187 din Legea nr. 134/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, se dubleaza.


(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si la solutionarea cailor de atac formulate in temeiul prezentului titlu.


SUBSECTIUNEA 1:A§ 1. Instantele judecatoresti


Articolul 41


(1) Toate procedurile prevazute de prezentul capitol, cu exceptia apelului, sunt de competenta tribunalului sau, daca este cazul, a tribunalului specializat in a carui circumscriptie debitorul si-a avut sediul social/profesional cel putin 6 luni anterior datei sesizarii instantei. Daca in cadrul tribunalului a fost creata o sectie speciala de insolventa, acesteia ii apartine competenta pentru derularea procedurilor prevazute de prezenta lege.


*) Prin Decizia nr. 17/2020, Inalta Curtea de Casatie si Justitie stabileste ca in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 41 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, competenta materiala de solutionare a contestatiilor privind executarea silita inceputa de creditorii bugetari in temeiul dispozitiilor art. 143 alin. (1) teza finala din Legea nr. 85/2014 apartine judecatorului-sindic investit cu procedura de insolventa in care se formuleaza respectivele contestatii, potrivit art. 45 alin. (1) lit. r) si alin. (2) din Legea nr. 85/2014.


(2) Sediul social/profesional al debitorului este cel cu care figureaza acesta in registrul in care este inregistrat. In cazul in care sediul a fost schimbat cu mai putin de 6 luni anterior depunerii cererii de deschidere a procedurii insolventei, sediul social/profesional al debitorului este cel cu care acesta figura in registrul in care acesta era inregistrat.


(3) Tribunalul, legal investit cu o cerere de deschidere a procedurii insolventei potrivit alin. (1) , ramane competent sa solutioneze cauza, indiferent de schimbarile ulterioare de sediu al debitorului.


(4) Toate cererile, contestatiile, actiunile intemeiate pe dispozitiile prezentului capitol se judeca potrivit prevederilor Codului de procedura civila cu privire la judecata in prima instanta, cu mentiunea ca termenul pentru depunerea intampinarii este de maximum 15 zile de la comunicare, raspunsul la intampinare nu este obligatoriu, iar judecatorul-sindic fixeaza, prin rezolutie, in termen de maximum 5 zile de la data depunerii intampinarii, primul termen de judecata, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezolutiei. In ceea ce priveste cererile de deschidere a procedurii de insolventa ori in alte cazuri in care legea prevede termene speciale se va tine cont de aceste termene speciale. In cazul cererii de deschidere a procedurii insolventei nu sunt aplicabile dispozitiile art. 200 din Codul de procedura civila privind regularizarea cererii.


(5) In litigiile care au fost promovate in temeiul dreptului comun, dupa deschiderea procedurii insolventei citarea debitorului se va face la sediul acestuia si la sediul administratorului judiciar/lichidatorului judiciar.


Articolul 42


(1) Citarea partilor, precum si comunicarea oricaror acte de procedura se efectueaza prin BPI. Comunicarea citatiilor, a convocarilor si notificarilor catre participantii la proces, al caror sediu, domiciliu sau resedinta se afla in strainatate, este supusa dispozitiilor Codului de procedura civila coroborate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Regulamentului (CE) nr. 1.393/2007 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea in statele membre a actelor judiciare si extrajudiciare in materie civila sau comerciala (notificarea sau comunicarea actelor) si abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1.348/2000 al Consiliului, dupa caz. BPI va fi realizat in forma electronica. Acoperirea cheltuielilor de publicare a BPI se suporta de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justitiei.


(2) In procedurile contencioase reglementate de prezentul capitol vor fi citate in calitate de parti numai persoanele ale caror drepturi sau interese sunt supuse spre solutionare judecatorului-sindic, in conditii de contradictorialitate. In toate celelalte cazuri se aplica dispozitiile din Codul de procedura civila referitoare la procedura necontencioasa, in masura in care nu contravin unor dispozitii exprese prevazute de prezenta lege.


(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii si notificarea deschiderii procedurii se vor realiza potrivit prevederilor Codului de procedura civila. Creditorii care nu au fost notificati potrivit prevederilor art. 99 alin. (3) sunt considerati de drept in termenul de depunere a cererilor de admitere a creantelor, prin depunerea unei cereri de admitere la masa credala si vor prelua procedura in stadiul in care se afla in momentul inscrierii lor la masa credala.


(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , prima citare si comunicare a actelor de procedura catre persoanele impotriva carora se introduce o actiune, in temeiul dispozitiilor prezentei legi, ulterior deschiderii procedurii insolventei, se vor realiza potrivit prevederilor Codului de procedura civila si prin BPI. Instantele judecatoresti vor transmite actele de procedura in cauza, din oficiu, pentru publicare in BPI.


(5) In cazul in care debitorul este o societate tranzactionata pe o piata reglementata, judecatorul-sindic va comunica Autoritatii pentru Supraveghere Financiara hotararea de deschidere a procedurii.


(6) Formatul si continutul-cadru ale actelor care se publica in BPI si ale dovezii privind indeplinirea procedurii de citare, convocare, notificare si comunicare se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si sunt utilizate in mod obligatoriu de toti participantii la procedura.


(7) Notificarile, cu exceptia cazului in care sarcina notificarii apartine altor organe care aplica procedura, si convocarile prevazute de prezenta lege cad in sarcina administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, dupa caz.


(8) Creditorii care au inregistrat cereri de admitere a creantelor sunt prezumati ca au in cunostinta termenele prevazute la art. 100 ori la art. 146 sau 147, dupa caz, si nu vor mai fi citati.


(9) In vederea publicarii citatiilor, convocarilor si notificarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, dupa deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege, se editeaza BPI.


(10) Publicarea actelor de procedura sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti in BPI inlocuieste, de la data publicarii acestora, citarea, convocarea si notificarea actelor de procedura efectuate individual fata de participantii la proces, acestea fiind prezumate a fi indeplinite la data publicarii.


Articolul 43


(1) Curtea de apel va fi instanta de apel pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic. Hotararile curtii de apel sunt definitive.


(2) Termenul de apel este de 7 zile de la comunicarea hotararii realizata prin publicare in BPI, daca prin lege nu se prevede altfel. Apelul va fi judecat de complete specializate, de urgenta. Citarea apelantilor, a administratorului judiciar/lichidatorului judiciar si a intimatilor in apel si comunicarea deciziilor pronuntate se fac prin BPI. Instantele judecatoresti vor transmite actele de procedura in cauza, din oficiu, pentru publicare in BPI. Procedura va fi considerata indeplinita daca citatia se publica cu cel putin 5 zile calendaristice inainte de data stabilita pentru infatisare. In vederea solutionarii apelului se trimit la curtea de apel, in copie certificata, de grefierul-sef al tribunalului, numai actele care intereseaza solutionarea caii de atac, selectate de judecatorul-sindic in cazul in care apelul priveste o hotarare a judecatorului-sindic pentru care nu s-a format dosar asociat. In cazul in care instanta de apel considera necesare si alte acte din dosarul de fond, va pune in vedere partilor interesate, prin rezolutia la primirea cererii de apel sau prin incheiere in cursul solutionarii apelului, sa le depuna in copie certificata sau le va solicita jucatorului-sindic.


(3) Apelul se judeca potrivit prevederilor Codului de procedura civila, cu urmatoarele derogari: termenul pentru depunerea intampinarii este de maximum 10 zile de la comunicarea cererii si a motivelor de apel, raspunsul la intampinare nu este obligatoriu, iar judecatorul-sindic fixeaza, prin rezolutie, in termen de maximum 3 zile de la data depunerii intampinarii, primul termen de judecata, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezolutiei.


(4) Prin derogare de la prevederile Codului de procedura civila, apelul nu suspenda executarea hotararilor judecatorului-sindic.


(5) Urmatoarele hotarari ale judecatorului-sindic vor putea fi suspendate de instanta de apel:


a) sentinta de deschidere a procedurii insolventei impotriva debitorului;


b) sentinta prin care se decide intrarea in procedura simplificata;


c) sentinta prin care se decide intrarea in faliment;


d) sentinta de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante;


e) sentinta de solutionare a contestatiilor impotriva masurilor administratorului judiciar/lichidatorului judiciar;


f) incheierea prin care s-a confirmat practicianul in insolventa;


g) incheierea prin care a fost inlocuit practicianul in insolventa;


h) sentinta prin care s-au solutionat actiunile in anulare prevazute la art. 117-122.


(6) Pentru toate cererile de apel formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorul-sindic in cadrul procedurii se constituie un singur dosar. Completul de apel caruia i s-a repartizat aleatoriu primul apel va fi cel care va solutiona toate apelurile urmatoare privind aceeasi procedura, exercitate impotriva aceleiasi hotarari sau a hotararilor succesive pronuntate de judecatorul-sindic in acelasi dosar de insolventa.


(7) Curtea de apel investita cu solutionarea apelului declarat impotriva hotararii judecatorului-sindic prin care s-a respins cererea de deschidere a procedurii insolventei, admitand apelul, va anula hotararea si va trimite cauza judecatorului-sindic, pentru deschiderea procedurii insolventei.


*) Prin Decizia nr. 4/2021, Inalta Curte de Casatie si Justitie admite recursul in interesul legii si stabileste ca in aplicarea dispozitiilor art. 45 alin. (1) lit. a) si art. 43 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 coroborate cu prevederile art. 480 alin. (2) si alin. (3) din Codul de procedura civila, curtea de apel, investita cu solutionarea apelului declarat impotriva hotararii judecatorului-sindic prin care s-a respins o cerere de trecere a debitorului la procedura falimentului sau prin care confirma un plan de reorganizare, admitand apelul, va anula hotararea si va trimite cauza judecatorului-sindic, cu dispozitie obligatorie de trecere a debitorului in faliment.


Articolul 44


Repartizarea cauzelor, avand ca obiect procedura prevazuta de prezentul titlu, judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza in mod aleatoriu, in sistem informatizat, potrivit art. 53 din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.


SUBSECTIUNEA 2:A§ 2. Judecatorul-sindic


Articolul 45


(1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentului capitol, sunt:


a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii insolventei si, dupa caz, de intrare in faliment, atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata;


*) Prin Decizia nr. 4/2021, Inalta Curte de Casatie si Justitie admite recursul in interesul legii si stabileste ca in aplicarea dispozitiilor art. 45 alin. (1) lit. a) si art. 43 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 coroborate cu prevederile art. 480 alin. (2) si alin. (3) din Codul de procedura civila, curtea de apel, investita cu solutionarea apelului declarat impotriva hotararii judecatorului-sindic prin care s-a respins o cerere de trecere a debitorului la procedura falimentului sau prin care confirma un plan de reorganizare, admitand apelul, va anula hotararea si va trimite cauza judecatorului-sindic, cu dispozitie obligatorie de trecere a debitorului in faliment.


b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii;


c) judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;


d) desemnarea motivata, dupa verificarea eventualelor incompatibilitati, prin sentinta de deschidere a procedurii, dupa caz, a administratorului judiciar provizoriu/lichidatorului judiciar provizoriu, solicitat de creditorul care a depus cererea de deschidere a procedurii ori de catre debitor, daca cererea ii apartine acestuia. In lipsa unei astfel de propuneri facute de catre debitor sau de catre oricare dintre creditori, desemnarea se va face dintre practicienii in insolventa inscrisi in Tabloul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, care si-au depus oferta la dosar. Daca nu s-a depus nicio oferta, va desemna aleatoriu pe oricare dintre practicienii in insolventa inscrisi in Tabloul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania. In cazul in care atat debitorul, cat si creditorul au solicitat desemnarea cate unui administrator judiciar/lichidator judiciar va avea prevalenta cererea creditorului. Daca creditorii solicita a fi desemnati administratori judiciari/lichidatori judiciari diferiti, judecatorul-sindic va desemna motivat pe unul dintre cei propusi de acestia. Desemnarea se va face pentru administrarea procedurii pana la confirmarea acestuia in conditiile legii. Totodata, judecatorul-sindic va fixa onorariul in conformitate cu criteriile stabilite de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada;


e) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar desemnat de adunarea creditorilor ori de creditorul care detine mai mult de 50% din valoarea creantelor. Daca nu exista contestatii asupra legalitatii hotararii adunarii creditorilor sau a deciziei creditorului care detine mai mult de 50% din valoarea creantelor, confirmarea se face in camera de consiliu, fara citarea partilor, in termen de 5 zile de la sesizarea judecatorului-sindic;


f) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, potrivit prevederilor art. 57 alin. (4) ;


g) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de asi mai conduce activitatea;


h) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 169, sau sesizarea organelor de urmarire penala atunci cand exista date cu privire la savarsirea unei infractiuni;


i) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar pentru anularea unor acte ori operatiuni frauduloase, potrivit prevederilor art. 117-122 si a actiunilor in nulitatea platilor sau operatiunilor efectuate de catre debitor, fara drept, dupa deschiderea procedurii;


j) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor sau ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar ori de lichidatorul judiciar;


k) confirmarea planului de reorganizare, dupa votarea lui de catre creditori;


*) Prin Decizia nr. 28/2022, Inalta Curte de Casatie si Justitie admite sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile si stabileste ca dispozitiile art. 45 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie interpretate in sensul ca judecatorul-sindic poate confirma un plan de reorganizare numai in masura in care exista o hotarare de aprobare de catre adunarea creditorilor a respectivului plan de reorganizare.


l) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment;


m) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului judiciar;


n) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;


o) judecarea cererilor administratorului judiciar/lichidatorului judiciar in situatiile in care nu se poate lua o hotarare in sedintele comitetului creditorilor sau ale adunarii creditorilor din lipsa de cvorum cauzata de neprezentarea creditorilor legal convocati, la cel putin doua sedinte ale acestora avand aceeasi ordine de zi;


*) Prin Decizia nr. 28/2022, Inalta Curte de Casatie si Justitie admite sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile si stabileste ca dispozitiile art. 45 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie interpretate in sensul ca judecatorul-sindic poate confirma un plan de reorganizare numai in masura in care exista o hotarare de aprobare de catre adunarea creditorilor a respectivului plan de reorganizare.


p) dispunerea convocarii adunarii creditorilor, cu o anumita ordine de zi;


q) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii;


r) orice alte atributii prevazute de lege.


(2) Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului judiciar si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului judiciar sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale ale administratorului judiciar, lichidatorului judiciar sau debitorului care si-a pastrat dreptul de administrare pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.


*) Prin Decizia nr. 17/2020, Inalta Curtea de Casatie si Justitie stabileste ca in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 45 alin. (2) teza I din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, competenta materiala de solutionare a contestatiilor privind executarea silita inceputa de creditorii bugetari in temeiul dispozitiilor art. 143 alin. (1) teza finala din Legea nr. 85/2014 apartine judecatorului-sindic investit cu procedura de insolventa in care se formuleaza respectivele contestatii, potrivit art. 45 alin. (1) lit. r) si alin. (2) din Legea nr. 85/2014.


Articolul 46


(1) Hotararile judecatorului-sindic sunt executorii si pot fi atacate, separat, numai cu apel.


(2) Dispozitiile art. 42 alin. (1) din Codul de procedura civila privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecatorului-sindic care pronunta succesiv hotarari in acelasi dosar, cu exceptia situatiei rejudecarii, dupa anularea hotararii in apel.


(3) Hotararile pronuntate de judecatorul-sindic vor fi motivate de acesta in termen de 20 de zile de la data pronuntarii hotararii.


SUBSECTIUNEA 3:A§ 3. Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor


Articolul 47


(1) Adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, daca prezenta lege sau judecatorul-sindic nu dispune altfel. Secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este in sarcina administratorului judiciar/lichidatorului judiciar.


(2) Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar in cazurile prevazute expres de prezenta lege si ori de cate ori este necesar.


(3) Adunarea creditorilor va putea fi convocata si de comitetul creditorilor sau de catre creditorii detinand creante in valoare de cel putin 30% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot. In aceasta situatie, daca administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar refuza sa prezideze adunarea creditorilor ori nu se prezinta la data si locul convocarii, aceasta va fi prezidata de presedintele comitetului creditorilor ori, in lipsa, de creditorul care a cerut convocarea, reprezentati sau asistati de un avocat ori de un consilier juridic. In acest caz, convocarea si orice alte documente si informatii aferente acesteia vor fi comunicate de urgenta administratorului judiciar/lichidatorului judiciar. Procesul-verbal intocmit va fi transmis spre publicare in BPI in termen de 3 zile de catre persoana care a prezidat adunarea.


Articolul 48


(1) Convocarea creditorilor se realizeaza prin publicare in BPI cu cel putin 5 zile anterior tinerii sedintei si trebuie sa cuprinda ordinea de zi a acesteia. Convocatorul se depune la BPI cu 3 zile inaintea datei la care trebuie efectuata publicarea.


(2) Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu exceptia cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor si acestia sunt de acord cu introducerea chestiunii respective pe ordinea de zi a sedintei.


(3) Creditorii pot fi reprezentati in adunare prin imputerniciti cu procura speciala sau, in cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul unitatii.


(4) Daca prin lege nu se interzice in mod expres, creditorii vor putea vota si prin corespondenta. Scrisoarea prin care isi exprima votul, semnata de creditor, sau inscrisul in format electronic caruia i s-a incorporat, atasat ori asociat semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat valabil, pot fi comunicate prin orice mijloace, pana in ziua si la ora fixata pentru exprimarea votului, administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar.


(5) La sedintele adunarii creditorilor, salariatii debitorului vor putea fi reprezentati de un delegat din randul acestora, care va vota pentru intreaga valoare a creantelor reprezentand salariile si alte drepturi banesti ce li se cuvin.


(6) Deliberarile si hotararile adunarii creditorilor vor fi cuprinse intr-un proces-verbal, care va fi semnat de presedintele sedintei, membrii comitetului creditorilor, precum si de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, dupa caz. In cazul in care sedinta adunarii creditorilor se organizeaza prin mijloace electronice de comunicare la distanta indicate de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar in convocator, care permite identificarea participantilor, procesul-verbal se va semna doar de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar. In acest caz, inregistrarea sedintei este obligatorie si constituie proba in instanta in cazul contestarii procesului-verbal al adunarii. Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, la dosarul cauzei si trimis spre publicare in BPI, in termen de doua zile lucratoare de la data adunarii creditorilor.


(7) Hotararea adunarii creditorilor poate fi anulata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat impotriva luarii hotararii respective si au facut sa se consemneze aceasta in procesul-verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la sedinta adunarii creditorilor sau ale caror voturi nu au fost consemnate in procesul-verbal intocmit. Hotararea, cu exceptia celei prin care a fost desemnat, poate fi atacata, pentru motive de nelegalitate, si de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar.


(8) Cererea prevazuta la alin. (7) va fi depusa la dosarul cauzei, inclusiv in format electronic, in termen de 5 zile de la data publicarii in BPI a procesului-verbal al adunarii creditorilor si va fi solutionata in camera de consiliu, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului judiciar/lichidatorului judiciar si a creditorilor. Citarea partilor si comunicarea actelor catre acestia se fac prin BPI.


Articolul 49


(1) Cu exceptia cazurilor in care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor au loc in prezenta titularilor de creante insumand cel putin 30% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot asupra averii debitorului, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul favorabil manifestat expres al titularilor majoritatii, prin valoare, a creantelor prezente cu drept de vot. Votul conditionat este considerat vot negativ. Sunt considerati prezenti si creditorii care au votat valabil prin corespondenta.


(2) Calculul valorii totale a creantelor prevazute la alin. (1) impotriva averii debitorului se va determina prin raportare la:


a) ulterior publicarii in BPI a tabelului preliminar si pana la publicarea in BPI a tabelului definitiv, valoarea creantelor verificate si acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;


b) ulterior publicarii in BPI a tabelului definitiv si pana la confirmarea unui plan de reorganizare sau, in cazul neconfirmarii planului, pana la publicarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;


c) ulterior confirmarii planului de reorganizare si pana la deschiderea procedurii de faliment, potrivit cuantumului cuprins in programul de plati, modificat in urma stingerii creantelor achitate in plan;


d) dupa deschiderea procedurii de faliment pana la publicarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din tabelul definitiv asa cum acesta a fost modificat in urma stingerii creantelor;


e) ulterior publicarii in BPI a tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.


(3) In cazul in care, ulterior adoptarii hotararii adunarii creditorilor, se constata, prin hotarare definitiva, ca votul a fost viciat prin introducerea sau eliminarea unei creante pentru care titularul acesteia solicitase inscrierea in tabelul de creante si daca votul astfel viciat ar fi putut conduce la adoptarea unei alte hotarari, adunarea creditorilor se reconvoaca cu aceeasi ordine de zi. In cazul in care noua hotarare a adunarii creditorilor este diferita fata de cea initiala, judecatorul-sindic poate decide desfiintarea in tot ori in parte a actelor sau operatiunilor incheiate in temeiul hotararii initiale.


(4) In cazurile privind creditorii ale caror creante au fost stinse total sau partial se va proceda la o modificare corespunzatoare a tabelului de creante, dupa caz. Odata cu convocatorul adunarii creditorilor se va publica si tabelul de creditori actualizat cu sumele stinse in timpul procedurii. Odata cu contestarea procesului-verbal al adunarii, creditorii vor putea contesta in aceleasi termene si conditii si tabelul astfel publicat.


Articolul 50


(1) Judecatorul-sindic poate desemna, in raport cu numarul creditorilor, un comitet format din 3 sau 5 creditori, dintre cei cu drept de vot, cu creantele beneficiind de cauze de preferinta, creantele bugetare si chirografare cele mai mari, prin valoare. Daca, din cauza numarului mic de creditori, judecatorul-sindic nu considera necesara constituirea unui comitet al creditorilor, atributiile comitetului vor fi exercitate de adunarea creditorilor.


(2) Desemnarea se va face, prin incheiere, dupa intocmirea tabelului preliminar de creante.


(3) Pentru necesitatile procedurii, judecatorul-sindic va desemna, pe baza propunerii creditorilor, un presedinte al comitetului creditorilor. comitetul creditorilor va fi citat in persoana presedintelui astfel desemnat, iar in lipsa, prin oricare dintre membrii comitetului creditorilor.


(4) In cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori, dintre primii 20 de creditori cu drept de vot, dintre cei detinand creante ce beneficiaza de cauze de preferinta, creante bugetare si creante chirografare, cele mai mari in ordinea valorii si care se ofera voluntar, selectia fiind efectuata prin intrunirea acestor criterii cumulative pe baza celui mai mare procentaj de vot din valoarea creantelor prezente. Comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic.


(5) Daca nu se va obtine majoritatea necesara, se va mentine comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic. La propunerea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar sau a celorlalti membri ai comitetului creditorilor, judecatorul-sindic va consemna, prin incheiere, modificarea componentei acestuia, astfel incat criteriile prevazute la alin. (4) sa fie respectate in toate fazele procedurii.


(6) In cursul derularii procedurii, judecatorul-sindic va putea cere asistenta comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia.


Articolul 51


(1) Comitetul creditorilor are urmatoarele atributii:


a) sa analizeze situatia debitorului si sa faca recomandari adunarii creditorilor cu privire la continuarea activitatii debitorului si la planurile de reorganizare propuse;


b) sa negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul judiciar care doreste sa fie desemnat de catre creditori in dosar conditiile numirii;


c) sa ia cunostinta de rapoartele intocmite de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, sa le analizeze si, daca este cazul, sa formuleze contestatii la acestea;


d) sa intocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile luate de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar si efectele acestora si sa propuna, motivat, si alte masuri;


e) sa solicite ridicarea dreptului de administrare al debitorului;


f) sa introduca actiuni pentru anularea unor acte sau operatiuni frauduloase, facute de debitor in dauna creditorilor, potrivit prevederilor art. 117 alin. (1) , atunci cand astfel de actiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar ori de lichidatorul judiciar.


(2) Comitetul creditorilor se intruneste ori de cate ori este necesar, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, dupa caz, ori la cererea oricarui membru al comitetului creditorilor. Comunicarea si votul se vor putea efectua prin orice mijloc care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia.


(3) Deliberarile comitetului creditorilor vor avea loc in prezenta administratorului judiciar/lichidatorului judiciar si vor fi consemnate intr-un proces-verbal, care va retine pe scurt continutul deliberarilor, precum si hotararile luate. In cazul in care sedinta comitetului creditorilor se organizeaza prin mijloace electronice de comunicare la distanta indicate de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar in convocator care permite identificarea participantilor, procesul-verbal se va semna doar de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar. In acest caz, inregistrarea sedintei este obligatorie si constituie proba in instanta in cazul contestarii procesului-verbal al comitetului. Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, la dosarul cauzei si trimis spre publicare in BPI, in termen de doua zile lucratoare de la data comitetului creditorilor.


(4) Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai acestuia.


(5) Daca un membru al comitetului creditorilor se afla, din cauza interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se va abtine de la vot, sub sanctiunea anularii deciziei comitetului creditorilor, daca fara votul sau nu s-ar fi intrunit majoritatea ceruta. In astfel de cazuri, anularea deciziei nu exclude raspunderea creditorului demonstrat a se fi aflat in conflict de interese, pentru prejudiciile create averii debitorului printr-o asemenea fapta.


(6) Impotriva actiunilor, masurilor si deciziilor luate de comitetul creditorilor, orice creditor poate formula contestatie la judecatorul-sindic, in termen de 5 zile de la publicarea procesului-verbal al comitetului creditorilor in BPI.


(7) In cazul in care un membru al comitetului creditorilor voteaza repetat in situatie de conflict de interese ori in cazul lipsei repetate nejustificate de la sedintele comitetului creditorilor, la cererea oricarui creditor, judecatorul-sindic il va inlocui pe respectivul membru al comitetului creditorilor, in mod provizoriu, urmand ca adunarea creditorilor sa il confirme pe cel provizoriu sau sa aleaga un alt membru, potrivit criteriilor prevazute la art. 50 alin. (4) .


SUBSECTIUNEA 4:A§ 4. Administratorul special


Articolul 52


(1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor/membrilor debitorului va desemna, pe cheltuiala acestora, administratorul special.


(2) Nu poate fi desemnata ca administrator special o persoana fizica sau juridica care are si calitatea de creditor.


Articolul 53


(1) Adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar ori de lichidatorul judiciar pentru desemnarea administratorului special, in termen de maximum 10 zile de la notificarea deschiderii procedurii de catre administratorul judiciar/lichidatorul provizoriu.


(2) Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, dupa caz. Daca adunarea asociatilor/actionarilor/membrilor, convocata potrivit alin. (1) , nu desemneaza un administrator special, debitorului i se va ridica dreptul de administrare, daca acesta nu a fost deja ridicat, iar debitorul, respectiv asociatii/actionarii/membrii sunt decazuti din drepturile recunoscute de procedura si care sunt exercitate prin administrator special.


(3) Daca un administrator special nu a fost desemnat, pentru solutionarea actiunilor prevazute la art. 117-122 ori a celor rezultand din nerespectarea art. 84, debitorul va fi reprezentat de un curator special desemnat dintre organele de conducere statutare aflate in exercitiul functiunii la data deschiderii procedurii. Desemnarea se va face de catre judecatorul-sindic in camera de consiliu si fara citarea partilor. In cazul in care ulterior adunarea generala a asociatilor/actionarilor/membrilor alege un administrator special, acesta va prelua procedura in stadiul in care se gaseste la data desemnarii.


Articolul 54


Mandatul administratorilor statutari inceteaza de la data ridicarii dreptului de administrare sau de la data desemnarii administratorului special. Incetarea mandatului impune obligatia predarii gestiunii.


Articolul 55


Dupa deschiderea procedurii si numirea administratorului special, adunarea generala a actionarilor/asociatilor/membrilor isi suspenda activitatea si se va putea intruni, la convocarea administratorului judiciar, in cazurile expres si limitativ prevazute de prezenta lege.


Articolul 56


(1) Administratorul special are urmatoarele atributii:


a) participa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art. 117-122 ori a celor rezultand din nerespectarea art. 84;


b) formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;


c) propune un plan de reorganizare;


d) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupa confirmarea planului, doar in situatia in care nu i s-a ridicat debitorului dreptul de administrare;


e) dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si situatia financiara de inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului;


f) primeste notificarea inchiderii procedurii.


(2) Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, care ii conduce si activitatea de afaceri, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor/membrilor.


SUBSECTIUNEA 5:A§ 5. Administratorul judiciar


Articolul 57


(1) Practicienii in insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar in dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitatii de practician in insolventa si o copie de pe polita de asigurare profesionala. In oferta, practicianul in insolventa interesat va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane, precum si experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazului. In cazul in care debitorul, respectiv creditorul/creditorii nu au formulat propuneri si nu sunt oferte depuse la dosar, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pana la prima adunare a creditorilor, un practician in insolventa ales in mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania.


(2) In cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, creditorii care detin mai mult de 50% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i si onorariul. In cazul in care onorariul se va achita din fondul constituit potrivit prevederilor art. 39 alin. (4) , acesta va fi stabilit pe baza criteriilor prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Creditorii pot decide sa confirme administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar desemnat provizoriu, stabilindu-i onorariul. In aceasta din urma situatie nu va mai fi necesara confirmarea judecatorului-sindic. Prima sedinta a adunarii creditorilor va avea in mod obligatoriu pe ordinea de zi atat confirmarea/desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cat si stabilirea onorariului acestuia.


(3) Creditorul care detine mai mult de 50% din valoarea totala a creantelor poate sa decida, fara consultarea adunarii creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar ori lichidator judiciar in locul administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar provizoriu ori sa confirme administratorul judiciar provizoriu/lichidatorul judiciar provizoriu si sa ii stabileasca onorariul.


(4) In orice stadiu al procedurii, judecatorul-sindic, din oficiu sau ca urmare a adoptarii unei hotarari a adunarii creditorilor in acest sens, cu votul a mai mult de 50% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot, il poate inlocui pe administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, pentru motive temeinice. Inlocuirea se judeca in camera de consiliu, de urgenta, cu citarea administratorului judiciar si a comitetului creditorilor. Impotriva incheierii se poate formula apel in termen de 5 zile de la comunicare.


(5) In orice moment al procedurii, la cererea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, pentru motive bine justificate, judecatorul-sindic poate incuviinta inlocuirea acestuia, in urma analizei cererii. In acest caz, judecatorul-sindic va desemna un alt administrator judiciar/lichidator judiciar provizoriu, in conditiile prevazute la art. 45 alin. (1) lit. d) .


(6) Creditorii pot contesta la judecatorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia prevazuta la alin. (2) si (3) , in termen de 5 zile de la data publicarii acesteia in BPI. Judecatorul va solutiona, de urgenta si deodata, toate contestatiile printr-o incheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul judiciar desemnat sau, dupa caz, va solicita adunarii creditorilor/creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator judiciar.


(7) Daca in termenul stabilit la alin. (6) decizia adunarii creditorilor sau a creditorului ce detine mai mult de 50% din valoarea creantelor nu este contestata, judecatorul-sindic, prin incheiere, va numi administratorul judiciar propus de creditori sau de creditorul ce detine mai mult de 50% din valoarea creantelor, daca acesta indeplineste conditiile prevazute de lege, dispunand totodata incetarea atributiilor administratorului judiciar provizoriu pe care l-a desemnat prin incheierea sau, dupa caz, sentinta de deschidere a procedurii.


(8) Administratorul judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, potrivit legii.


(9) Inainte de desemnarea sa, administratorul judiciar trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile, care sa acopere eventualele prejudicii cauzate in indeplinirea atributiilor sale. Riscul asigurat trebuie sa reprezinte consecinta activitatii administratorului judiciar pe perioada exercitarii calitatii sale.


(10) Este interzis administratorului judiciar, sub sanctiunea revocarii din functie si a repararii eventualelor prejudicii cauzate, sa diminueze, in mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.


(11) Practicianul in insolventa, in calitatea sa de organ care aplica procedura, nu va putea fi sanctionat sau obligat la plata oricaror cheltuieli de judecata, amenzi, daune sau oricaror altor sume, de catre instanta de judecata sau de alta autoritate, pentru fapte sau omisiuni imputabile debitorului.


(12) Daca adunarea creditorilor a infirmat administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, inainte de a-i fi stabilit onorariul, pentru activitatea desfasurata pana la data infirmarii onorariul va fi stabilit de catre judecatorul-sindic in conformitate cu criteriile stabilite de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Din suma aprobata se va scadea onorariul aprobat cu titlu provizoriu prin hotararea judecatoreasca privind desemnarea, daca a fost incasat.


(13) In cazul desfiintarii pentru orice motive a hotararii de deschidere a procedurii, instanta care va desfiinta hotararea va decide asupra onorariului practicianului, aplicandu-se corespunzator alin. (2) , iar plata acestui onorariu si a cheltuielilor de procedura va fi suportata de parat sau de reclamant, potrivit reglementarilor privitoare la cheltuielile de judecata din Codul de procedura civila.


(14) In cazul in care adunarea creditorilor confirma administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, dar nu aproba oferta de onorariu a acestuia, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va putea accepta onorariul votat de catre creditori sau va reconvoca adunarea intr-un termen de maximum 30 de zile pentru negocierea cu creditorii si discutarea onorariului. In cazul in care nici la aceasta adunare oferta administratorului judiciar/lichidatorului judiciar nu va fi acceptata de catre creditori, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va putea declara ca se retrage. In caz de renuntare, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va convoca o noua adunare in termen de maximum 30 de zile, in vederea desemnarii noului administrator judiciar/lichidator judiciar. Daca in cadrul acestei adunari nu se desemneaza un alt administrator judiciar/lichidator judiciar, presedintele comitetului creditorilor sau, daca nu a fost constituit, un creditor desemnat de adunarea creditorilor va solicita judecatorului-sindic desemnarea unui administrator judiciar/lichidator judiciar provizoriu, in termen de maximum 5 zile de la data adunarii. Judecatorul-sindic va numi un administrator judiciar/lichidator judiciar provizoriu in termen de 5 zile de la sesizare, in camera de consiliu. Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator.


Articolul 58


(1) Principalele atributii ale administratorului judiciar, in cadrul prezentului titlu, sunt:


a) examinarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse potrivit prevederilor art. 67 sau 74, dupa caz, si intocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie in cadrul procedurii generale si supunerea acelui raport aprobarii judecatorului-sindic, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 20 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;


b) examinarea activitatii debitorului si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea eventualelor indicii sau elemente preliminare privind persoanele carora le-ar fi imputabila si cu privire la existenta premiselor angajarii raspunderii acestora, in conditiile prevederilor art. 169-173, precum si asupra posibilitatii reale de reorganizare a activitatii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea si depunerea la dosarul cauzei, intr-un termen stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depasi 40 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;


c) intocmirea actelor prevazute la art. 67 alin. (1) , in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatia respectiva inauntrul termenelor legale, precum si verificarea, corectarea si completarea informatiilor cuprinse in actele respective, cand acestea au fost prezentate de debitor;


d) elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, in functie de cuprinsul raportului prevazut la lit. a) ;


e) supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;


f) conducerea integrala, respectiv in parte, a activitatii debitorului, in acest ultim caz cu respectarea precizarilor exprese ale judecatorului-sindic cu privire la atributiile sale si la conditiile de efectuare a platilor din contul averii debitorului;


g) convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului persoana juridica;


h) introducerea de actiuni pentru anularea actelor sau operatiunilor frauduloase ale debitorului, incheiate in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;


i) sesizarea de urgenta a judecatorului-sindic in cazul in care constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile de procedura;


j) denuntarea unor contracte incheiate de debitor;


k) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, notificarea creditorilor in cazul neinscrierii sau inscrierii partiale a creantelor, precum si intocmirea tabelelor de creante;


l) incasarea creantelor, urmarirea incasarii creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor inainte de deschiderea procedurii, formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati;


m) incheierea de tranzactii, descarcarea de obligatii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale, cu conditia confirmarii acestor operatiuni de catre judecatorul-sindic;


n) sesizarea judecatorului-sindic in legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta;


o) inventarierea bunurilor debitorului;


p) dispunerea evaluarii bunurilor debitorului, astfel incat aceasta sa fie realizata pana la data stabilita pentru depunerea tabelului definitiv al creantelor;


q) transmiterea spre publicare in BPI a unui anunt cu privire la depunerea la dosar a raportului de evaluare, in termen de doua zile de la depunere.


(2) Judecatorul-sindic poate stabili in sarcina administratorului judiciar, prin incheiere, orice alte atributii in afara celor prevazute la alin. (1) , cu exceptia celor prevazute de lege in competenta exclusiva a acestuia.


Articolul 59


(1) Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzand descrierea modului in care si-a indeplinit atributiile, inclusiv cele legate de urmarirea operatiunilor efectuate in baza avizului prealabil, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente in averea debitorului, precum si, daca este cazul, stadiul efectuarii inventarierii. In raport se vor include informatii privind respectarea obligatiilor fiscale, referitoare la obtinerea sau necesitatea actualizarii autorizarilor/autorizatiilor pentru desfasurarea activitatii, a actelor de control incheiate de organe de control si onorariul incasat al administratorului judiciar, cu precizarea modalitatii de calcul al acestuia.


(2) Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publica in BPI.


(3) La fiecare 120 de zile, judecatorul-sindic va analiza si se va pronunta asupra stadiului continuarii procedurii, printr-o rezolutie, prin care va putea pune in sarcina administratorului judiciar anumite masuri si va acorda un termen administrativ de control sau de judecata, dupa caz.


(4) In ipoteza in care exista cereri cu caracter contencios sau necontencios, precum si in ipoteza in care judecatorul-sindic considera necesar, acesta va dispune citarea de urgenta a persoanelor interesate si a administratorului judiciar, pentru solutionarea cererilor sau pentru dispunerea masurilor care se impun.


(5) Debitorul persoana fizica, administratorul special al debitorului persoana juridica, oricare dintre creditori, precum si orice alta persoana interesata pot face contestatie impotriva masurilor luate de administratorul judiciar.


(6) Contestatia trebuie sa fie depusa in termen de 7 zile de la publicarea in BPI a extrasului prevazut la alin. (2) .


(7) Judecatorul-sindic va solutiona contestatia, in termen de 15 zile de la inregistrarea ei, in camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar si a comitetului creditorilor, putand, la cererea contestatorului, sa suspende executarea masurii contestate. Suspendarea se judeca in camera de consiliu, de indata, fara citarea partilor.


(8) Onorariul administratorului judiciar va fi platit in baza procesului-verbal al adunarii creditorilor prin care s-a stabilit cuantumul acestuia, in baza deciziei publicate in BPI sau pe baza hotararii judecatoresti pentru cazurile in care a fost stabilit onorariul provizoriu de catre judecatorul-sindic.


Articolul 60


(1) In cazul in care administratorul judiciar desemnat prin incheiere pronuntata in camera de consiliu fara citarea partilor, refuza numirea, acesta are obligatia de a notifica instanta, in termen de 5 zile de la comunicarea numirii. Judecatorul-sindic va sanctiona cu amenda judiciara de la 500 lei la 1.000 lei necomunicarea in termen a refuzului, fara motive temeinice. Judecatorul-sindic va lua act de refuzul practicianului in insolventa, si va desemna un alt practician in insolventa in calitate de administrator judiciar provizoriu. In cazul in care debitorul, respectiv creditorii nu au formulat propuneri si nu sunt oferte depuse la dosar, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pana la prima adunare a creditorilor, un practician in insolventa ales in mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania.


(2) Judecatorul-sindic va sanctiona administratorul judiciar cu amenda judiciara de la 1.000 lei la 5.000 lei in cazul in care acesta, din culpa sau cu rea-credinta, nu isi indeplineste ori indeplineste cu intarziere atributiile prevazute de lege sau stabilite de judecatorul-sindic.


(3) Daca prin fapta prevazuta la alin. (2) administratorul judiciar a cauzat un prejudiciu, judecatorul-sindic va putea, la cererea oricarei parti interesate, sa il oblige pe administratorul judiciar la acoperirea prejudiciului produs.


(4) In cazul amenzilor prevazute la alin. (1) si (2) , respectiv al despagubirii prevazute la alin. (3) , se aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. 190 si 191 din Codul de procedura civila.


Articolul 61


In vederea indeplinirii atributiilor sale, administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate precum avocati, experti contabili, evaluatori autorizati sau alti specialisti. Numirea si nivelul remuneratiilor acestor persoane vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor in cazul in care acestea vor fi platite din averea debitoarei sau se vor supune standardelor de cost stabilite de Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul in care se vor remunera din fondul de lichidare constituit potrivit prevederilor art. 39 alin. (4) .


Articolul 62


(1) Administratorul judiciar, precum si oricare dintre creditori pot formula obiectiuni impotriva rapoartelor de evaluare intocmite in cauza.


(2) Obiectiunile se formuleaza in termen de maximum 5 zile de la publicarea in BPI a unui anunt cu privire la depunerea raportului de evaluare la dosarul cauzei.


(3) Judecatorul-sindic va solutiona obiectiunile in termen de maximum 15 zile de la inregistrarea lor, cu citarea celui care a formulat obiectiunile, a administratorului judiciar si a membrilor comitetului creditorilor.


(4) Judecatorul-sindic, admitand cererea, va obliga evaluatorul autorizat, sub sanctiunea amenzii, sa raspunda la obiectiunile incuviintate in termen de maximum 5 zile de la primirea, din partea instantei de judecata, a unei adrese in acest sens.


(5) Pentru motive temeinice, precum si in cazul in care raspunsul la obiectiuni nu este satisfacator, judecatorul-sindic va putea dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi evaluari. Judecatorul-sindic va omologa unul dintre rapoartele de evaluare.


(6) In cazul in care operatiunile pentru care este necesara angajarea de specialisti sunt operatiuni impuse de lege, cum ar fi, dar nu limitat la acestea, arhivarea documentelor, bilanturile obligatorii de mediu, audit si alte asemenea, daca propunerile administratorului judiciar/lichidatorului judiciar sunt respinse de catre comitetul creditorilor, acesta va convoca din nou comitetul in termen de maximum 7 zile, in care membrii comitetului vor propune si vor desemna un specialist, aprobandu-i si onorariul. In cazul in care in cele doua sedinte ale comitetului creditorilor nu s-a decis numirea unui specialist, practicianul in insolventa va putea desemna specialistul cu oferta tehnica si financiara cea mai buna, dintre cele depuse pentru cele doua comitete.


SUBSECTIUNEA 6:A§ 6. Lichidatorul judiciar


Articolul 63


(1) In cazul in care dispune trecerea la faliment, judecatorul-sindic va desemna un lichidator judiciar, aplicandu-se, in mod corespunzator, dispozitiile art. 57, art. 59-62 si art. 140 alin. (6) .


(2) Atributiile administratorului judiciar inceteaza la momentul stabilirii atributiilor lichidatorului judiciar de catre judecatorul-sindic.


(3) Poate fi desemnat lichidator judiciar si administratorul judiciar desemnat anterior.


Articolul 64


Principalele atributii ale lichidatorului judiciar, in cadrul prezentului capitol, sunt:


a) examinarea activitatii debitorului asupra caruia se initiaza procedura simplificata in raport cu situatia de fapt si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila si a existentei premiselor angajarii raspunderii acestora in conditiile prevederilor art. 169-173, intr-un termen stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depasi 40 de zile de la desemnarea lichidatorului judiciar, daca un raport cu acest obiect nu fusese intocmit anterior de administratorul judiciar;


b) conducerea activitatii debitorului;


c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor si operatiunilor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor cauze de preferinta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;


d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor;


e) denuntarea unor contracte incheiate de debitor;


f) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, notificarea creditorilor in cazul neinscrierii sau inscrierii partiale a creantelor, precum si intocmirea tabelelor de creante;


g) urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea deschiderii procedurii, incasarea creantelor, formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati;


h) primirea platilor pe seama debitorului si consemnarea lor in contul averii debitorului;


i) vanzarea bunurilor din averea debitorului, potrivit prevederilor prezentei legi;


j) sub conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic, incheierea de tranzactii, descarcarea de obligatii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;


k) sesizarea judecatorului-sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta;


l) orice alte atributii stabilite prin incheiere de catre judecatorul-sindic.


SECTIUNEA 3:Deschiderea procedurii si efectele acesteia


SUBSECTIUNEA 1:A§ 1. Cererile introductive


Articolul 65


(1) Procedura incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor, de catre unul sau mai multi creditori, ori de catre persoanele sau institutiile prevazute expres de lege.


(2) Autoritatea de Supraveghere Financiara introduce cerere impotriva entitatilor reglementate si supravegheate de aceasta care, potrivit datelor de care dispune, indeplinesc criteriile prevazute de dispozitiile legale speciale pentru initierea procedurii prevazute de prezenta lege.


Articolul 66


(1) Debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa. La cererea adresata tribunalului va fi atasata dovada notificarii organului fiscal competent cu privire la intentia de deschidere a procedurii insolventei.


*) Pe durata starii de alerta, debitorul aflat in stare de insolventa sau care ajunge in stare de insolventa va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, fara a avea insa obligatia de a introduce aceasta cerere. La cererea adresata tribunalului va fi atasata dovada notificarii organului fiscal competent cu privire la intentia de deschidere a procedurii insolventei.


Dispozitiile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt aplicabile pana la incetarea starii de alerta, data de la care incepe sa curga si termenul de 30 de zile pe care acesta il prevede. Corelativ, pana la aceeasi data, nu sunt aplicabile prevederile art. 66 alin. (2) si (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioara.


(2) Daca la data expirarii termenului prevazut la alin. (1) debitorul este angrenat, cu buna-credinta, in negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor sale, acesta are obligatia de a adresa tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de 5 zile de la esuarea negocierilor.


(3) Daca in cursul negocierilor derulate in cadrul unei proceduri de concordat preventiv debitorul ajunge in stare de insolventa, dar exista presupunerea rezonabila, bazata pe indicii temeinice, ca rezultatele negocierilor ar putea fi valorificate in termen scurt prin incheierea unui acord extrajudiciar, debitorul de buna-credinta trebuie sa introduca cererea de deschidere a procedurii insolventei in termen de 5 zile de la inchiderea procedurii concordatului preventiv sau, dupa caz, daca negocierile pentru incheierea unui acord extrajudiciar continua cu unul sau mai multi creditori, in termen de 5 zile de la esuarea negocierilor.


(4) Debitorul in cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentului titlu.


(5) Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta, fara a fi necesara o hotarare a asociatilor/actionarilor. In cazul in care prin cererea debitorului se solicita aplicarea procedurii simplificate, se va depune si hotararea adunarii generale a asociatilor/actionarilor in acest sens.


(6) La inregistrarea cererii, serviciul de registratura va efectua verificari, din oficiu, cu privire la existenta pe rol a unor alte cereri de deschidere a procedurii formulate anterior de creditori. In cazul in care sunt inregistrate cereri formulate de creditori, se solutioneaza cererea debitorului in procedura necontencioasa, prin aceeasi incheiere judecatorul dispunand conexarea cererilor creditorilor, care in cazul deschiderii procedurii devin declaratii de creanta, iar daca se respinge cererea debitorului, se solutioneaza potrivit art. 72 si urmatoarele.


(7) Daca, ulterior inregistrarii cererii debitorului, dar inainte de solutionarea acesteia, sunt formulate cereri de deschidere a procedurii de catre creditori, acestea se vor inregistra direct la cererea formulata de debitor. In acest scop, serviciul de registratura va efectua verificari, din oficiu, la data inregistrarii cererilor si va inregistra cererile la dosarul ce are ca obiect cererea formulata de debitor. In aceasta situatie, se va proceda la solutionarea in procedura necontencioasa a cererii debitorului. In cazul admiterii acesteia, cererile creditorilor se vor califica drept declaratii de creanta, iar in cazul respingerii sale, se vor solutiona cererile creditorilor, potrivit art. 72 si urmatoarele.


(8) In cazul deschiderii procedurii insolventei, creantele ce fac obiectul cererilor de deschidere a procedurii care devin declaratii de creanta pot fi actualizate cu accesorii calculate pana la data deschiderii procedurii, in termenul legal stabilit pentru declararea creantelor, potrivit prevederilor art. 102.


(9) Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru prejudiciile pricinuite.


(10) Cererea debitorului se va judeca de urgenta, in termen de 10 zile, in camera de consiliu, fara citarea partilor. Prin exceptie de la prevederile art. 200 din Codul de procedura civila, judecatorul-sindic va stabili termenul de judecata in camera de consiliu, in termen de 10 zile de la depunere, chiar daca cererea nu indeplineste toate cerintele legale si nu sunt depuse toate documentele. In cazul in care la data depunerii cererii debitorului se gasesc inregistrate pe rol cereri ale creditorilor, se va proceda potrivit prevederilor alin. (6) teza a II-a.


(11) Dupa depunerea cererii de deschidere a procedurii, in cazuri urgente, care ar pune in pericol activele debitorului, judecatorul-sindic poate dispune de urgenta, in camera de consiliu si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a oricaror proceduri de executare silita a bunurilor debitorului pana la pronuntarea hotararii cu privire la respectiva cerere.


Articolul 67


(1) Cererea debitorului trebuie sa fie insotita de urmatoarele acte:


a) ultima situatie financiara anuala, certificata de catre administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei inregistrarii cererii de deschidere a procedurii;


b) lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzand toate conturile si bancile prin care debitorul isi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;


c) lista numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta;


d) lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele 6 luni anterioare inregistrarii cererii introductive;


e) contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii;


f) lista membrilor grupului de interes economic sau, dupa caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societatile in nume colectiv si cele in comandita;


g) o declaratie prin care debitorul isi arata intentia de intrare in procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii ori prin lichidarea, in tot sau in parte, a averii, in vederea stingerii datoriilor sale;


h) o descriere sumara a modalitatilor pe care le are in vedere pentru reorganizarea activitatii;


i) o declaratie pe propria raspundere, autentificata la notar ori certificata de un avocat, sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, dupa caz, oficiul registrului comertului sau alte registre in a carui raza teritoriala se afla sediul profesional/sediul social, din care sa rezulte daca a mai fost supus procedurii de reorganizare judiciara prevazute de prezenta lege intr-un interval de 5 ani anterior formularii cererii introductive;


j) o declaratie pe propria raspundere, autentificata de notar ori certificata de avocat, din care sa rezulte ca debitorul nu a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni intentionate contra patrimoniului, de coruptie, de serviciu, de fals, pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 129/2019, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 241/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 21/1996, precum si pentru infractiunile prevazute la art. 240 si 241 din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, in ultimii 3 ani anterior deschiderii procedurii;


k) un certificat de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise;


l) o declaratie prin care debitorul arata daca este membru al unui grup de societati, cu precizarea acestora;


m) dovada codului unic de inregistrare;


n) dovada notificarii organului fiscal competent.


(2) Documentele prevazute la alin. (1) se depun odata cu cererea de deschidere a procedurii sau, cel mai tarziu, pana la termenul de judecata stabilit de judecatorul-sindic. Nedepunerea documentelor prevazute la alin. (1) lit. a) -g) si k) -n) atrage respingerea cererii de deschidere a procedurii, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 38 alin. (2) lit. c) si d) , precum si a cazului in care cererea de deschidere a procedurii este formulata de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Nedepunerea documentelor prevazute la alin. (1) lit. h) -j) este sanctionata cu decaderea din dreptul de a depune un plan de reorganizare.


Articolul 68


(1) In cazul unei cereri introduse de o societate in nume colectiv sau in comandita, acea cerere nu va fi considerata ca fiind facuta si de asociatii cu raspundere nelimitata ori, in conditiile art. 70, si impotriva lor.


(2) O cerere introdusa de un asociat cu raspundere nelimitata ori impotriva acestuia pentru datoriile sale va fi fara efecte juridice cu privire la societatea in nume colectiv sau in comandita din care face parte.


(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, in privinta cererilor introduse de grupurile de interes economic sau de membrii acestora.


Articolul 69


Nu pot fi supusi reorganizarii judiciare debitorii, persoane juridice, care in ultimii 5 ani, precedenti hotararii de deschidere a procedurii, au mai fost supusi unei proceduri de reorganizare judiciara.


Articolul 70


(1) Orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezentul titlu poate introduce o cerere de deschidere a procedurii impotriva unui debitor prezumat in insolventa, in care va preciza:


a) cuantumul si temeiul creantei;


b) existenta unui drept de preferinta, constituit de catre debitor sau instituit potrivit legii;


c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;


d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz in care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea in care intelege sa participe la reorganizare.


(2) Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire a cauzelor de preferinta. De asemenea, creditorul va depune dovada codului unic de inregistrare al debitorului.


(3) Daca intre momentul inregistrarii cererii de catre un creditor si cel al judecarii acestei cereri sunt formulate cereri de catre alti creditori impotriva aceluiasi debitor, tribunalul, prin serviciul de registratura, va verifica, din oficiu, la data inregistrarii, existenta dosarului pe rol si va inregistra cererea la dosarul existent. Judecatorul-sindic va stabili indeplinirea conditiilor referitoare la cuantumul minim al creantelor, in raport cu valoarea insumata a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii-prag prevazute de prezentul titlu, si va comunica cererile debitorului.


(4) Creditorii inregistreaza cererea de deschidere a procedurii direct in dosarul ce are ca obiect cererea debitorului sau, daca nu exista, in dosarul al carui obiect il are cererea altui creditor care are stabilit un termen mai scurt.


(5) Creditorul care are inregistrata o cerere de deschidere a procedurii, in cazuri urgente, pana la data judecarii cererii, poate solicita judecatorului-sindic pronuntarea unei ordonante presedintiale prin care sa dispuna masuri vremelnice, in scopul suspendarii operatiunilor de instrainare a unor bunuri sau drepturi patrimoniale importante din averea debitorului, sub sanctiunea nulitatii, precum si masuri de conservare a acestor bunuri.


(6) Judecata cererii prevazute la alin. (5) se face de urgenta, in camera de consiliu, fara citarea creditorului care a formulat cererea si nici a debitorului. Masura va fi incuviintata vremelnic, pana la data solutionarii cererii de deschidere a procedurii. Creditorul poate fi obligat la plata unei cautiuni de pana la 10% din valoarea creantei pretinse, care va putea fi folosita de debitor pentru acoperirea daunelor produse in cazul respingerii cererii de deschidere a procedurii.


SUBSECTIUNEA 2:A§ 2. Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii


Articolul 71


(1) Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute la art. 66, judecatorul-sindic va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii generale, iar daca prin declaratia facuta potrivit prevederilor art. 67 alin. (1) lit. g) debitorul isi arata intentia de a intra in procedura simplificata ori se incadreaza in una dintre categoriile prevazute la art. 38 alin. (2) , judecatorul va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii simplificate. Minuta incheierii privind deschiderea procedurii insolventei se comunica, de indata, administratorului judiciar provizoriu/lichidatorului judiciar provizoriu numit de catre judecatorul-sindic.


(2) Prin incheierea de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar/lichidatorului judiciar sa efectueze notificarile prevazute la art. 100. In cazul in care, in termen de 10 zile de la primirea notificarii, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, in termen de 5 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, in urma careia va solutiona deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitand opozitia, judecatorul-sindic va revoca incheierea de deschidere a procedurii.


Articolul 72


(1) In cazul cererii de deschidere a procedurii insolventei formulate de creditor, la cererea debitorului, formulata in termenul prevazut la alin. (3) , judecatorul-sindic poate dispune, prin incheiere, in sarcina creditorului consemnarea la o banca a unei cautiuni de pana la 10% din valoarea creantei, dar nu mai mult de 40.000 lei. Cautiunea va fi consemnata in termen de 5 zile de la comunicarea masurii, sub sanctiunea respingerii cererii de deschidere a procedurii.


(2) In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorului, instanta o va comunica debitorului si organului fiscal competent.


(3) In termen de 10 zile de la primirea cererii, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. In cadrul judecarii contestatiei, va putea fi administrata doar proba cu inscrisuri.


(4) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, respinge cererea creditorului, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei. In acest caz, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitor, pentru introducerea cu rea-credinta a unei astfel de cereri, conform dispozitiei judecatorului-sindic.


(5) In cazul achitarii, pana la inchiderea dezbaterilor, a creantei creditorului care a solicitat deschiderea procedurii, judecatorul-sindic va respinge cererea ca ramasa fara obiect, cautiunea depusa fiind restituita in mod corespunzator.


(6) Daca debitorul nu plateste creanta creditorului pana la inchiderea dezbaterilor, iar judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este in stare de insolventa, va admite cererea de deschidere a procedurii formulate de acesta si va deschide, prin sentinta, fie procedura generala a insolventei, fie procedura simplificata, dupa caz. In acest caz, cautiunea va fi restituita creditorului.


Articolul 73


Prin sentinta de deschidere a procedurii generale, judecatorul-sindic desemneaza un administrator judiciar provizoriu, iar in cazul deschiderii procedurii simplificate desemneaza un lichidator judiciar provizoriu, dispunand efectuarea notificarilor prevazute la art. 100. Desemnarea se face potrivit prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) coroborate cu cele ale art. 57 alin. (1) . Prevederile art. 60 raman aplicabile.


Articolul 74


In termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, debitorul este obligat sa depuna la dosarul cauzei actele si informatiile prevazute la art. 67 alin. (1) .


Articolul 75


(1) De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai in cadrul procedurii insolventei, prin depunerea cererilor de admitere a creantelor. Repunerea pe rol a acestora este posibila doar in cazul desfiintarii hotararii de deschidere a procedurii, a revocarii incheierii de deschidere a procedurii sau in cazul inchiderii procedurii in conditiile art. 178. In cazul in care hotararea de deschidere a procedurii este desfiintata sau, dupa caz, revocata, actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra averii debitorului pot fi repuse pe rol, iar masurile de executare silita pot fi reluate. La data ramanerii definitive a hotararii de deschidere a procedurii, atat actiunea judiciara sau extrajudiciara, cat si executarile silite suspendate inceteaza.


(2) Nu sunt supuse suspendarii de drept prevazute la alin. (1) :


a) caile de atac promovate de debitor impotriva actiunilor unui/unor creditor/creditori incepute inaintea deschiderii procedurii si nici actiunile civile din procesele penale indreptate impotriva debitorului;


b) actiunile judiciare indreptate impotriva codebitorilor si/sau tertilor garanti.


c) procedurile extrajudiciare aflate pe rolul comisiilor sportive din cadrul federatiilor sportive care functioneaza potrivit Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, avand ca obiect denuntarea unilaterala a contractelor individuale de munca sau conventiilor civile ale sportivilor si sanctiuni sportive aplicabile in aceasta situatie sau orice alte litigii avand ca obiect dreptul sportivului de a participa la competitie.


(3) Nu sunt supuse suspendarii prevazute la alin. (1) actiunile judiciare pentru determinarea existentei si/sau cuantumului unor creante asupra debitorului, nascute dupa data deschiderii procedurii. Pentru astfel de actiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observatie si de reorganizare, o cerere de plata, transmisa cu confirmare de primire, ce va fi analizata de catre administratorul judiciar intr-un termen de 15 zile de la data primirii, cu respectarea prevederilor art. 106 alin. (1) , care se aplica in mod corespunzator, fara ca aceste creante sa fie inscrise in tabelul de creante. Impotriva masurii dispuse de catre administratorul judiciar se va putea formula contestatie cu respectarea art. 59 alin. (5) -(7) .


(4) Titularul unei creante curente, certe, lichide si exigibile ce a fost recunoscuta de catre administratorul judiciar ori cu privire la care acesta a omis sa se pronunte in termen de 15 zile de la data primirii cererii de plata sau recunoscuta de judecatorul-sindic potrivit alin. (3) , in cazul in care cuantumul creantei depaseste valoarea-prag, poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observatie deschiderea procedurii de faliment al debitorului daca aceste creante nu sunt achitate in termen de 60 de zile de la data luarii masurii administratorului judiciar de admitere sau omitere a pronuntarii asupra cererii de plata ori a hotararii instantei de judecata. Prevederile art. 143 alin. (2) si (3) se vor aplica in mod corespunzator.


(5) In cazul bunurilor debitorului deja adjudecate sau al sumelor indisponibilizate prin proceduri de executare silita pana la data deschiderii procedurii, organele de executare vor vira sumele corespunzatoare in contul prevazut la art. 39 alin. (2) , mai putin onorariul acestora si celelalte cheltuieli de executare efectuate; debitorul isi pastreaza toate drepturile prevazute de respectiva procedura.


(6) Sumele provenite din executarile silite vor fi platite de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar catre creditorii titulari ai cauzei de preferinta asupra bunurilor adjudecate in termen de 30 de zile, chiar si in perioada de observatie. Asupra acestor sume nu se vor aplica onorariul si cheltuielile aferente procedurii insolventei.


(7) Sumele de bani existente in contul debitorului la data deschiderii procedurii si asupra carora este constituita o ipoteca mobiliara, precum si garantiile in numerar (cash colateral) vor fi distribuite la simpla cerere a creditorului de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar creditorului titular al ipotecii mobiliare, pentru acoperirea creantelor exigibile ale acestuia, in termen de 5 zile de la cererea creditorului. In cazul sumelor aferente unui cont escrow, in caz de opozitie, acestea vor fi transferate in contul prevazut la art. 39 dupa verificarea de catre judecatorul-sindic a indeplinirii conditiilor de fond ale contractului.


(8) - Art. 75, alin. (8) din titlul II, capitolul I, sectiunea 3, subsectiunea 2 a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 69. din Legea 216/2022


(9) Pentru asigurarea resurselor in vederea continuarii activitatii curente a debitorului in perioada de observatie, sumele de bani care fac obiectul cauzelor de preferinta prevazute la acest articol vor putea fi folosite de catre administratorul judiciar cu acordul creditorului titular al garantiei. In cazul refuzului acestui acord, judecatorul-sindic poate autoriza folosirea acestor sume de bani, cu acordarea in beneficiul creditorului titular al garantiei a protectiei corespunzatoare, conform prevederilor art. 87 alin. (3) .


Articolul 76


In vederea aplicarii prevederilor art. 75, prin hotararea de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune comunicarea acesteia catre instantele judecatoresti in a caror jurisdictie se afla sediul debitorului declarat la registrul corespunzator si tuturor bancilor unde debitorul are deschise conturi.


Articolul 77


(1) Orice furnizor de servicii - electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea - nu are dreptul, in perioada de observatie si in perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau averea acestuia, in cazul in care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii.


(2) Pentru serviciile furnizate in conditiile alin. (1) , debitorul are obligatia de a achita contravaloarea acestora, avand dreptul la un termen de plata de 90 de zile. In cazul in care contractele pe care debitorul le avea incheiate cu furnizorii de servicii mentionati la alin. (1) prevad un termen de plata mai mic de 90 de zile, acesta se va modifica corespunzator la data deschiderii procedurii de insolventa.


(3) Nerespectarea obligatiilor contractuale de furnizare a utilitatilor, in caz de mentinere a contractului in conditiile prezentei legi, atrage raspunderea pentru acoperirea prejudiciilor aduse averii debitorului si aplicarea unei amenzi judiciare de la 10.000 lei la 30.000 lei pentru fiecare incalcare a obligatiilor, sub conditia ca furnizorul de utilitati sa fi fost notificat in prealabil cu privire la deschiderea procedurii, potrivit art. 42 alin. (3) . Lipsa remedierii incalcarii obligatiilor sau neexecutarea obligatiei de reluare a furnizarii utilitatilor in termen de maximum 10 zile calendaristice de la notificarea primita de la administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar constituie in sine o noua incalcare si se va sanctiona cu o noua amenda.


(4) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (2) , daca debitorul nu achita creantele nascute dupa deschiderea procedurii insolventei, aferente serviciilor prestate, in termenul prevazut de alin. (2) , furnizorul de utilitati este indreptatit sa intrerupa furnizarea serviciilor.


(5) Furnizarea serviciului va fi reluata dupa achitarea creantelor nascute dupa data deschiderii procedurii insolventei.


(6) Debitorul aflat in procedura insolventei nu poate fi impiedicat sa participe la licitatii publice pentru motivul deschiderii procedurii.


Articolul 78


(1) Creditorul titular al unei creante ce beneficiaza de o cauza de preferinta poate solicita judecatorului-sindic, cu citarea comitetului creditorilor, a administratorului special si a administratorului judiciar, ridicarea suspendarii prevazute la art. 75 alin. (1) cu privire la creanta sa si valorificarea imediata, in cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 154-158 si cu conditia achitarii din pret a cheltuielilor prevazute la art. 159 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra caruia poarta cauza de preferinta, in una dintre urmatoarele situatii:


A.atunci cand valoarea obiectului garantiei, determinata de un evaluator autorizat, este pe deplin acoperita de valoarea totala a creantelor si a partilor de creante garantate cu acel obiect, daca:


a) obiectul garantiei nu prezinta o importanta determinanta pentru reusita planului de reorganizare propus;


b) obiectul garantiei face parte dintr-un ansamblu independent, iar prin desprinderea si vanzarea lui separata, valoarea bunurilor ramase nu se diminueaza;


B.atunci cand nu exista o protectie corespunzatoare a creantei garantate in raport cu obiectul garantiei, din cauza:


a) diminuarii valorii obiectului garantiei sau existentei unui pericol real ca aceasta sa sufere o diminuare apreciabila;


b) diminuarii valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior, ca urmare a acumularii dobanzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel la o creanta garantata cu rang superior;


c) lipsei unei asigurari a obiectului garantiei impotriva riscului pieirii sau deteriorarii.


(2) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. B, judecatorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendarii formulate de creditor, daca administratorul judiciar/debitorul propune in schimb adoptarea uneia sau mai multor masuri menite sa ofere protectie corespunzatoare creantei garantate a creditorului, precum:


a) efectuarea de plati periodice in favoarea creditorului pentru acoperirea diminuarii valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior;


b) efectuarea de plati periodice in favoarea creditorului pentru satisfacerea dobanzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel si, respectiv, pentru reducerea capitalului creantei sub cota de diminuare a valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior;


c) novatia obligatiei de garantie prin constituirea unei garantii suplimentare, reale sau personale ori prin substituirea obiectului garantiei cu un alt obiect.


(3) In cererea de ridicare a suspendarii creditorul trebuie sa faca dovada faptului prevazut la alin. (1) lit. A pct. b) , ramanandu-i debitorului/administratorului judiciar sau altei parti interesate sarcina producerii dovezii contrare si, respectiv, a celorlalte elemente.


(4) Valoarea bunului asupra caruia poarta cauza de preferinta se va stabili printr-o evaluare efectuata de catre un evaluator autorizat desemnat potrivit prevederilor art. 61.


Articolul 79


Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a actiunilor prevazute la art. 75 alin. (1) .


Articolul 80


(1) Nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 103.


(2) In cazul in care se confirma un plan de reorganizare, dobanzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achita in conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati. In cazul in care planul esueaza, acestea se datoreaza pana la data deschiderii procedurii falimentului.


Articolul 81


(1) Ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare, actiunile societatilor emitente, in sensul Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se suspenda de la tranzactionare cu incepere de la data primirii comunicarii de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara.


(2) La data primirii de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara a comunicarii privind intrarea in procedura falimentului intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piata reglementata pe care acestea se tranzactioneaza.


Articolul 82


(1) Debitorul are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar/lichidatorului judiciar si a creditorului detinand cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante toate informatiile si documentele apreciate ca necesare cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzand platile efectuate in ultimele 6 luni anterioare deschiderii procedurii si transferurile patrimoniale facute in cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii, sub sanctiunea ridicarii dreptului de administrare.


(2) Pentru nepunerea la dispozitia administratorului judiciar/lichidatorului judiciar a informatiilor si documentelor de catre persoanele responsabile, judecatorul-sindic va face aplicarea amenzii prevazute la art. 60 alin. (2) , in mod corespunzator.


Articolul 83


(1) Dupa ramanerea definitiva a hotararii de deschidere a procedurii, toate actele si corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar vor cuprinde, in mod obligatoriu si cu caractere vizibile, in limbile romana, engleza si franceza, mentiunea "in insolventa", "in insolvency", "en procedure collective".


(2) Dupa intrarea in reorganizare judiciara sau faliment, actele si corespondenta vor purta, in conditiile prevazute la alin. (1) , mentiunea "in reorganizare judiciara", "in judicial reorganisation", "en redressement" sau, dupa caz, "in faliment", "in bankruptcy", "en faillite". Dupa intrarea in procedura simplificata se va face, de asemenea, mentiunea "in faliment", "in bankruptcy", "en faillite".


(3) Daca debitorul detine sau administreaza una sau mai multe pagini de internet, organele de conducere ale acestuia sunt obligate sa publice pe paginile de internet proprii, in termen de 24 de ore de la data comunicarii hotararii de deschidere a procedurii, informatiile referitoare la starea societatii, precum si numarul, data si instanta care a pronuntat hotararea.


(4) Prejudiciile suferite de tertii de buna-credinta ca urmare a nerespectarii obligatiilor prevazute la alin. (1) -(3) vor fi reparate in mod exclusiv de persoanele care au incheiat actele ca reprezentanti legali ai debitorului, fara a fi atinsa averea debitorului.


Articolul 84


(1) In afara de cazurile prevazute la art. 87, de cele autorizate de judecatorul-sindic sau avizate de catre administratorul judiciar, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule de drept.


(2) Administratorul special desemnat intr-o procedura de insolventa raspunde pentru incalcarea dispozitiilor art. 87, judecatorul-sindic, la cererea administratorului judiciar, a adunarii creditorilor, formulata de presedintele comitetului creditorilor sau de un alt creditor desemnat de aceasta, sau la cererea creditorului ce detine 50% din valoarea creantelor inscrise la masa credala, putand dispune ca o parte din pasivul astfel produs sa fie suportat de catre administratorul special, fara sa depaseasca prejudiciul aflat in legatura de cauzalitate cu actele sau operatiunile astfel desfasurate.


(3) Debitorul si/sau, dupa caz, administratorul judiciar sunt/este obligati/obligat sa intocmeasca si sa pastreze o lista cuprinzand toate incasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii, cu precizarea naturii si valorii acestora, precum si a datelor de identificare a cocontractantilor.


Articolul 85


(1) Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare, constand in dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea daca nu si-a declarat intentia de reorganizare, in conditiile art. 67 alin. (1) lit. g) . Ridicarea dreptului de administrare se dispune si in cazul in care debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare in termenul prevazut la art. 74.


(2) Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile si in legatura cu bunurile pe care debitorul le-ar dobandi ulterior deschiderii procedurii.


(3) Judecatorul-sindic va putea ordona ridicarea, in tot sau in parte, a dreptului de administrare al debitorului odata cu desemnarea unui administrator judiciar, indicand totodata si conditiile de exercitare a conducerii activitatii debitorului.


(4) Dreptul de administrare al debitorului inceteaza de drept la data la care se dispune deschiderea falimentului.


(5) Creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricand adresa judecatorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, cu conditia dovedirii pierderilor continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate.


(6) Judecatorul-sindic va examina, in termen de 15 zile, cererea prevazuta la alin. (5) , intr-o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, comitetul creditorilor si administratorul special.


(7) De la data intrarii in faliment, debitorul va putea desfasura doar activitatile ce sunt necesare derularii operatiunilor lichidarii.


Articolul 86


(1) Prin sentinta sau, dupa caz, incheierea avand drept efect ridicarea dreptului de administrare, judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor bancilor la care debitorul are deschise conturi sa nu dispuna de sume fara un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului judiciar. Administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va comunica de urgenta bancilor instituirea acestei interdictii.


(2) Incalcarea interdictiei comunicate de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar atrage raspunderea bancilor pentru prejudiciul creat, precum si o amenda judiciara de la 4.000 lei la 10.000 lei.


Articolul 87


(1) In perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza:


a) sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare, in sensul art. 67 alin. (1) lit. g) , si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare;


b) sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.


(2) Actele, operatiunile si platile care depasesc conditiile prevazute la alin. (1) vor putea fi autorizate in exercitarea atributiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o sedinta a comitetului creditorilor in vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, in termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia. In cazul in care o anumita operatiune care excedeaza activitatii curente este recomandata de catre administratorul judiciar, iar propunerea este aprobata de catre comitetul creditorilor, aceasta va fi indeplinita obligatoriu de administratorul special. In cazul in care activitatea este condusa de catre administratorul judiciar, operatiunea va fi efectuata de catre acesta cu aprobarea comitetului creditorilor, fara a fi necesara cererea administratorului special.


(3) In cazul propunerilor de instrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de cauze de preferinta, creditorul titular are urmatoarele drepturi:


a) dreptul de a beneficia de o protectie corespunzatoare a creantei sale, potrivit prevederilor art. 78;


b) dreptul de a beneficia de distribuiri de sume in conditiile art. 159 alin. (1) pct. 3 si art. 161 pct. 1, in conditiile in care nu poate beneficia de o protectie corespunzatoare a creantei, beneficiind de o cauza de preferinta, conform prevederilor art. 78.


(4) Finantarile intermediare acordate debitorului, cu aprobarea adunarii creditorilor, beneficiaza de prioritate la restituire, potrivit prevederilor art. 159 alin. (1) pct. 2 sau, dupa caz, potrivit prevederilor art. 161 pct. 2. Aceste finantari se vor garanta, in principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formeaza obiectul unor cauze de preferinta, iar in subsidiar, daca nu exista astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinta. In ipoteza in care acordul acestor creditori nu va fi obtinut, prioritatea la restituire a acestor creante, prevazuta la art. 159 alin. (1) pct. 2, va diminua regimul de indestulare al creditorilor beneficiari ai cauzelor de preferinta, proportional, prin raportare la intreaga valoare a bunurilor sau drepturilor care formeaza obiectul acestor cauze de preferinta. In cazul inexistentei sau al insuficientei bunurilor care sa fie grevate de cauze de preferinta in favoarea creditorilor ce acorda finantare intermediara, pentru partea negarantata a creantei, acestia vor beneficia de prioritate potrivit prevederilor art. 161 pct. 2.


Articolul 88


Daca la data deschiderii procedurii un drept, act sau fapt juridic nu devenise opozabil tertilor, inscrierile, transcrierile, intabularile si orice alte formalitati specifice necesare acestui scop, inclusiv cele dispuse in cursul unui proces penal in vederea confiscarii speciale si/sau extinse, efectuate dupa data deschiderii procedurii, sunt fara efect fata de creditori, cu exceptia cazului in care cererea sau sesizarea, legal formulata, a fost primita de instanta, autoritatea ori institutia competenta cel mai tarziu in ziua premergatoare hotararii de deschidere a procedurii. Inscrierile efectuate cu incalcarea acestui articol se radiaza de drept.


Articolul 89


(1) Orice transfer, indeplinire a unei obligatii, exercitare a unui drept, act sau fapt realizat in temeiul unor contracte financiare calificate, precum si orice acord de compensare bilaterala sunt valabile, pot fi executate si/sau opuse unui cocontractant insolvent ori unui garant insolvent al unui cocontractant, conform conditiilor rezultand din intelegerea partilor, fiind recunoscute ca baza de inscriere a creantei in procedurile prevazute de prezentul capitol.


(2) Singura obligatie, daca exista in cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unei compensari bilaterale - netting - in conditiile prevazute de un contract financiar calificat, a unei parti la contract va fi aceea de a presta obligatia neta, respectiv suma de plata sau obligatia de a face, rezultata in urma nettingului catre cocontractantul sau.


(3) Singurul drept, daca exista in cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unui netting in conditiile prevazute de un contract financiar calificat, a unei parti la contract, va fi acela de a primi dreptul net, respectiv suma de plata sau obligatia de a face, care rezulta in urma nettingului de la cocontractantul sau.


(4) Nicio atributie conferita prin prezenta lege unui organ care aplica procedura insolventei nu va impiedica incetarea contractului financiar calificat si/sau accelerarea indeplinirii obligatiilor de plata ori a indeplinirii obligatiilor de a face sau a realizarii unui drept in baza unuia ori a mai multor contracte financiare calificate, avand ca temei un acord de netting, aceste puteri fiind limitate la suma neta rezultata in urma aplicarii acordului de netting.


(5) Cu exceptia dovedirii intentiei frauduloase a debitorului in sensul art. 117 alin. (2) lit. g) , administratorul judiciar/lichidatorul judiciar sau, dupa caz, instanta judecatoreasca nu poate impiedica, cere anularea ori decide desfacerea unor operatiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la indeplinire a unui acord de netting, realizate in baza unui contract financiar calificat.


Articolul 90


(1) Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul niciunui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci cand conditiile prevazute de lege in materie de compensare legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii. Compensarea poate fi constatata si de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar.


(2) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si creantelor reciproce nascute dupa data deschiderii procedurii insolventei.


*) In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 90 alin. (1) si (2) , coroborate cu prevederile art. 1.617 alin. (1) si (3) din Codul civil, stabileste ca:


Renuntarea la compensatie este compatibila cu procedura insolventei, cu exceptia situatiei in care creanta ce face obiectul compensatiei apartine creditorului indreptatit sa solicite deschiderea procedurii.


Este admisibila invocarea compensatiei legale a datoriilor reciproce dintre un creditor inscris la masa credala si debitorul aflat in insolventa, de catre un alt creditor indreptatit sa participe la procedura, daca acesta din urma poate dovedi prejudiciul cauzat prin refuzul sau neglijenta debitorului insolvent si a practicianului in insolventa in exercitarea acestui drept.


Articolul 91


(1) Bunurile instrainate de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, in exercitiul atributiilor sale prevazute de prezenta lege, sunt dobandite libere de orice sarcini, precum privilegii, ipoteci, gajuri sau drepturi de retentie, sechestre, de orice fel. Fac exceptie de la acest regim masurile asiguratorii dispuse in procesul penal in vederea confiscarii speciale si/sau confiscarii extinse.


*) In interpretarea dispozitiilor art. 91 alin. (1) , art. 102 alin. (8) si art. 154-158 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la dispozitiile art. 249 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala (respectiv art. 163 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala de la 1968) , existenta unor masuri asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale, a repararii pagubei produse prin infractiune sau a garantarii executarii cheltuielilor judiciare: a) nu suspenda procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 85/2014 in ceea ce priveste bunul sechestrat; b) nu este de natura a indisponibiliza bunul asupra caruia a fost inceputa procedura de valorificare conform dispozitiilor Legii nr. 85/2014; c) nu impiedica lichidarea bunurilor efectuata de lichidatorul judiciar in exercitarea atributiilor conferite de Legea nr. 85/2014.


(2) Prin exceptie de la dispozitiile art. 885 alin. (2) din Codul civil, radierea din cartea funciara a oricaror sarcini si interdictii prevazute la alin. (1) se face in temeiul actului de instrainare semnat de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar.


(3) Sumele obtinute din valorificarea bunurilor prevazute la alin. (1) vor fi distribuite conform prevederilor legale, urmand ca diferentele favorabile dupa plata onorariilor si a cheltuielilor de procedura sa fie puse la dispozitia organelor de urmarire penala.


Articolul 92


(1) Administratorul judiciar va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de acesta, care nu va putea depasi 20 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura generala.


(2) Raportul va indica daca debitorul se incadreaza in categoriile prevazute la art. 38 alin. (2) si, in consecinta, trebuie supus procedurii simplificate prevazute de prezenta lege, caz in care va cuprinde documentele doveditoare si propunerea de intrare in faliment in procedura simplificata. Administratorul judiciar va notifica propunerea de intrare in faliment prin procedura simplificata creditorilor care au depus cerere introductiva si debitorului, prin administratorul special, depunand la instanta, odata cu cererea, dovada indeplinirii procedurii de notificare.


(3) Judecatorul-sindic supune propunerea prevazuta la alin. (2) , privind intrarea in faliment a debitorului in procedura simplificata, dezbaterii partilor in sedinta publica, in maximum 15 zile de la primirea raportului administratorului judiciar.


(4) In cadrul sedintei de judecata prevazute la alin. (3) , judecatorul-sindic, dupa ascultarea partilor interesate, va da o sentinta prin care va aproba sau va respinge, dupa caz, concluziile raportului supus dezbaterii.


(5) In cazul aprobarii raportului prevazut la alin. (4) , judecatorul-sindic va decide, prin aceeasi sentinta, intrarea in faliment a debitorului, in conditiile art. 145 alin. (1) lit. D.


Articolul 93


Ulterior intrarii in procedura simplificata, in cazul in care documentele prevazute la art. 67 alin. (1) lit. b) -f) si l) nu sunt prezentate de catre debitor, lichidatorul judiciar desemnat va reconstitui, in masura posibilului, acele documente, cheltuielile astfel efectuate urmand a fi suportate din averea debitorului.


Articolul 94


Pentru celeritatea procedurii de insolventa, in conditiile art. 38 alin. (2) lit. c) , instanta poate stabili, pentru creditorul care a solicitat deschiderea procedurii de insolventa sau administratorul judiciar desemnat, indatoriri in ceea ce priveste prezentarea probelor cu inscrisuri, relatii scrise, poate solicita la interogatoriu persoanele identificate ca facand parte din conducerea societatii, poate solicita asistenta si concursul acestora la efectuarea actelor de procedura, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.


Articolul 95


Atunci cand la sediul inregistrat in registrul corespunzator debitorul nu mai desfasoara activitate, iar creditorul care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu cunoaste un alt sediu, punct de lucru sau de desfasurare a activitatii si dupa ascultarea raportului administratorului judiciar, prevazut la art. 97, prin care se constata ca debitorul se gaseste in una dintre categoriile prevazute la art. 38 alin. (2) lit. c) , comunicarea, notificarea oricarui act de procedura fata de debitor, inclusiv a celor privind deschiderea procedurii, se va efectua numai prin BPI.


Articolul 96


In aplicarea prevederilor prezentei legi, administratorul judiciar va solicita relatii privind sediul principal al societatii, punctele de lucru sau alte locatii in care se afla bunuri ale debitorului ori se desfasoara activitati ale acestuia, precum si date privind administratia societatii, relatii privind bunurile patrimoniale si documentele privind activitatea societatii de la autoritatile care detin sau ar putea sa detina informatiile solicitate. Acestea vor elibera informatiile solicitate fara a percepe eventualele taxe, onorarii sau comisioane, prevazute de alte acte normative aferente acestor activitati.


Articolul 97


(1) Administratorul judiciar/Lichidatorul judiciar, in cazul procedurii simplificate, va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depasi 40 de zile de la data desemnarii, un raport asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila. La cererea motivata a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, in cazuri de o complexitate ridicata, termenul poate fi prelungit de catre judecatorul-sindic cu o perioada de maximum 40 de zile.


(2) In cazul in care debitorul nu se incadreaza in categoriile prevazute la art. 38 alin. (2) , raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care nu permit reorganizarea si, in acest caz, va propune intrarea in faliment.


(3) In cazul in care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la intocmirea planului ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau impreuna cu unul ori mai multi creditori.


(4) Propunerea privind intrarea in faliment a debitorului, potrivit alin. (2) , va fi supusa aprobarii adunarii generale a creditorilor la prima sedinta a acesteia. La sedinta va putea participa si administratorul special, fara drept de vot.


(5) In cazul in care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare in faliment, acesta va publica un anunt referitor la raport in BPI, cu indicarea datei primei adunari a creditorilor, sau va convoca adunarea creditorilor, daca raportul va fi depus dupa data primei adunari. La aceasta adunare va supune votului adunarii creditorilor propunerea de intrare in faliment.


(6) Administratorul judiciar va asigura posibilitatea consultarii raportului prevazut la alin. (1) la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului si la registrul comertului sau, dupa caz, la registrul in care este inregistrat debitorul si va fi comunicata debitorului.


Articolul 98


(1) In cadrul sedintei adunarii creditorilor prevazute la art. 97 alin. (4) , administratorul judiciar ii va informa pe creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris cu privire la propunerea de intrare in faliment a debitorului in procedura generala.


(2) Adunarea creditorilor va aproba propunerea administratorului judiciar, prevazuta la art. 97 alin. (2) , prin votul titularilor a cel putin doua treimi din creantele prezente la vot. Indiferent de rezultatul votului, propunerea nu va fi aprobata in cazul in care unul sau mai multi creditori, detinand impreuna peste 20% din creantele cuprinse in tabelul preliminar de creante, isi anunta intentia de a depune, in termenul legal, un plan de reorganizare a debitorului.


(3) In cazul aprobarii de catre adunarea creditorilor a propunerii administratorului judiciar prevazute la art. 97 alin. (2) , judecatorul-sindic va decide, prin sentinta, intrarea in faliment a debitorului, in conditiile art. 145 alin. (1) lit. D.


(4) Prevederile alin. (1) -(3) nu se aplica pentru raportul prevazut la art. 97 alin. (2) , in cazul in care, pana la data sedintei adunarii creditorilor de aprobare a acestui raport, a fost confirmat un plan de reorganizare.


SECTIUNEA 4:Primele masuri. Intocmirea tabelului de creante. Contestatiile


Articolul 99


(1) In urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor potrivit prevederilor art. 67 alin. (1) lit. c) ori, dupa caz, potrivit prevederilor art. 74, debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este inmatriculat/inregistrat, pentru efectuarea mentiunii.


(2) Daca creditorii cu sediul sau cu domiciliul in strainatate au reprezentanti in tara, notificarea va fi trimisa acestora din urma.


(3) Notificarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza potrivit prevederilor Codului de procedura civila si se va publica, totodata, pe cheltuiala averii debitorului, intr-un ziar de larga circulatie si in BPI.


Articolul 100


(1) Notificarea va fi comunicata creditorilor de indata si, in orice caz, cu cel putin 10 zile inainte de implinirea termenului-limita pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor si va cuprinde:


a) termenul-limita de depunere de catre creditori a opozitiilor la sentinta de deschidere a procedurii, pronuntata ca urmare a cererii formulate de debitor, in conditiile art. 71 alin. (1) , precum si termenul de solutionare a opozitiilor, care nu va depasi 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora;


b) termenul-limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 45 de zile de la deschiderea procedurii, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila;


c) termenul de verificare a creantelor, de intocmire si publicare in BPI a tabelului preliminar de creante, care nu va depasi 20 de zile pentru procedura generala sau, respectiv, 10 zile, in cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevazut la lit. b) ;


d) termenul de definitivare a tabelului creantelor, care nu va depasi 25 de zile, in cazul procedurii generale si al celei simplificate, de la expirarea termenului corespunzator fiecarei proceduri, prevazut la lit. c) ;


e) locul, data si ora primei sedinte a adunarii creditorilor, care va avea loc in maximum 5 zile de la expirarea termenului prevazut la lit. c) .


f) adresa de e-mail a administratorului judiciar, daca exista, la care se pot face valabil toate comunicarile in format electronic de catre creditori.


(2) In functie de circumstantele cauzei si pentru motive temeinice, judecatorul-sindic va putea hotari o majorare a termenelor prevazute la alin. (1) lit. b) , c) si e) cu maximum 30 de zile.


Articolul 101


(1) Administratorul judiciar va efectua, in termen de 60 de zile de la data deschiderii procedurii, procedura de inventariere a bunurilor din averea debitorului, pe baza informatiilor primite de la debitor in conditiile art. 67 sau 74 si/sau pe baza oricaror informatii si documente solicitate autoritatilor competente potrivit legii. Termenul de 60 de zile poate fi prelungit la cererea administratorului judiciar, pentru motive temeinice, de catre judecatorul-sindic.


(2) Daca debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscriptiei sau inregistrarii in registrele de publicitate, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va trimite instantelor, autoritatilor ori institutiilor care tin aceste registre o copie de pe hotararea de deschidere a procedurii, spre a se face mentiune.


Articolul 102


(1) Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in hotararea de deschidere a procedurii; cererile de admitere a creantelor vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului. Sunt creante anterioare si creantele bugetare stabilite printr-o decizie de impunere intocmita ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioara a debitorului. In termen de 60 de zile de la data publicarii in BPI a notificarii privind deschiderea procedurii, organele de inspectie fiscala vor efectua inspectia fiscala pe baza analizei de risc, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile s; completarile ulterioare. Creditorii bugetari vor inregistra cererea de admitere a creantei, conform evidentelor proprii, in termenul prevazut la art. 100 alin. (1) lit. b) , urmand ca, in termen de 60 de zile de la data publicarii in BPI a notificarii privind deschiderea procedurii, sa inregistreze un supliment al cererii de admitere a creantei initiale, daca este cazul.


*) In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 102 alin. (1) teza I si a II-a din Legea nr. 85/2014, cererile de admitere a creantelor, formulate de creditorii cu creante anterioare datei de deschidere a procedurii, altii decat salariatii, trebuie sa fie depuse la tribunal in termenul fixat prin hotararea de deschidere a procedurii si inregistrate intr-un registru care se va pastra la grefa tribunalului.


(2) Creanta in baza careia s-a deschis procedura insolventei este inregistrata de administratorul judiciar, in baza documentelor justificative atasate cererii de deschidere a procedurii si in urma verificarii, fara a fi necesara depunerea unei cereri de admitere, potrivit alin. (1) , cu exceptia cazului in care se calculeaza accesorii pana la data deschiderii procedurii.


(3) Cererea de admitere a creantelor trebuie facuta chiar daca acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.


(4) Creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise la masa credala si vor fi indreptatite sa participe la distribuiri de sume in masura ingaduita de prezentul titlu.


(5) Dreptul de vot si dreptul la distributie ale titularilor creantelor sub conditie suspensiva la data deschiderii procedurii, inclusiv ale titularilor creantelor a caror valorificare este conditionata de executarea in prealabil a debitorului principal, se nasc numai dupa indeplinirea conditiei respective.


(6) Creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, in perioada de observatie sau in procedura reorganizarii judiciare vor fi platite conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara inscrierea la masa credala. Prevederea se aplica in mod corespunzator pentru creantele nascute dupa data deschiderii procedurii de faliment.


(7) In cazul in care se deschide procedura de faliment dupa perioada de observatie sau reorganizare, creditorii vor solicita inscrierea in tabelul suplimentar pentru creantele nascute dupa data deschiderii procedurii insolventei ce nu au fost platite.


(8) Creanta unei parti vatamate din procesul penal se inscrie sub conditie suspensiva, pana la solutionarea definitiva a actiunii civile in procesul penal in favoarea partii vatamate, prin depunerea unei cereri de admitere a creantei. In cazul in care actiunea civila in procesul penal nu se finalizeaza pana la inchiderea procedurii insolventei, fie ca urmare a reusitei planului de reorganizare, fie ca urmare a lichidarii, eventualele creante rezultate din procesul penal vor fi acoperite din averea persoanei juridice reorganizate sau, daca este cazul, din sumele obtinute din actiunea in atragerea raspunderii patrimoniale a persoanelor ce au contribuit la aducerea persoanei juridice in stare de insolventa, potrivit prevederilor art. 169 si urmatoarele.


*) In interpretarea dispozitiilor art. 91 alin. (1) , art. 102 alin. (8) si art. 154-158 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la dispozitiile art. 249 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala (respectiv art. 163 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala de la 1968) , existenta unor masuri asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale, a repararii pagubei produse prin infractiune sau a garantarii executarii cheltuielilor judiciare: a) nu suspenda procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 85/2014 in ceea ce priveste bunul sechestrat; b) nu este de natura a indisponibiliza bunul asupra caruia a fost inceputa procedura de valorificare conform dispozitiilor Legii nr. 85/2014; c) nu impiedica lichidarea bunurilor efectuata de lichidatorul judiciar in exercitarea atributiilor conferite de Legea nr. 85/2014.


(81) Creantele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat si a carui executare silita nu a fost suspendata prin hotarare judecatoreasca definitiva vor fi admise la masa credala si trecute provizoriu pana la finalizarea contestatiei de catre instanta de contencios administrativ.


(9) Toate creantele prezentate a fi admise si inregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile si corecte daca nu sunt contestate de catre debitor, administratorul judiciar sau creditori.


Articolul 103


Creantele beneficiare ale unei cauze de preferinta se inscriu in tabelul definitiv pana la valoarea de piata a garantiei stabilita prin evaluare, dispusa de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, efectuata de un evaluator autorizat desemnat potrivit prevederilor art. 61. In cazul in care valorificarea activelor asupra carora poarta cauza de preferinta se va face la un pret mai mare decat suma inscrisa in tabelul definitiv sau in tabelul definitiv consolidat, diferenta favorabila va reveni tot creditorului garantat, chiar daca o parte din creanta sa fusese inscrisa drept creanta chirografara, pana la acoperirea creantei principale si a accesoriilor ce se vor calcula potrivit actelor din care rezulta creanta, pana la data valorificarii bunului. Aceasta prevedere se aplica si in cazul esuarii planului de reorganizare si vanzarii bunului in procedura de faliment.


Articolul 104


(1) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorata, temeiul creantei, mentiuni cu privire la eventualele cauze de preferinta, precum si indicarea adresei de e-mail, daca creditorul opteaza pentru comunicarea electronica.


(2) La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de cauze de preferinta, cel mai tarziu in termenul stabilit pentru depunerea cererii de admitere a creantei.


(3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtator pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale si pastrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar va face mentiunea pe original despre prezentarea acestora.


Articolul 105


(1) Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezentul capitol, cu exceptia creantelor constatate prin hotarari judecatoresti executorii, precum si prin hotarari arbitrale executorii. In cazul in care aceste hotarari judecatoresti sau arbitrale sunt anulate, casate sau modificate in caile de atac, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va reface tabelul de creante in mod corespunzator. In cazul in care instanta de judecata, anuland sau casand hotararea, nu dezleaga si fondul dedus judecatii, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar va proceda la verificarea acelei creante, notificand creditorii in cazul neinscrierii totale sau partiale a creantei, potrivit prevederilor art. 110 alin. (4) . In acest din urma caz, impotriva masurii inscrierii partiale sau neinscrierii in tabel a respectivei creante, creditorii pot formula contestatie in conditiile art. 59 alin. (5) .


*) In interpretarea dispozitiilor art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica creantele bugetare constatate prin titluri executorii sub aspectul intinderii, pentru a stabili daca acestea sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolventa a debitoarei.


(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale.


*) In interpretarea dispozitiilor art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica creantele bugetare constatate prin titluri executorii sub aspectul intinderii, pentru a stabili daca acestea sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolventa a debitoarei.


(3) Creantele provenind din contracte de leasing, reziliate inainte de data deschiderii procedurii insolventei, vor fi inregistrate astfel:


a) daca proprietatea bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing se transfera debitorului, finantatorul va dobandi o ipoteca legala asupra acelor bunuri, avand rang egal cu cel al operatiunii de leasing initiale, iar creanta sa va fi inregistrata potrivit prevederilor art. 159 alin. (1) pct. 3;


b) daca bunurile ce fac obiectul contractului de leasing sunt recuperate, va fi inregistrata, beneficiind de ordinea de prioritate prevazuta la art. 161 pct. 8, daca nu exista alte bunuri care sa confere titularului calitatea de creditor care beneficiaza de o cauza de preferinta, doar diferenta dintre valoarea intregii creante si valoarea de piata a bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing stabilita de un evaluator autorizat;


c) daca unul sau mai multe din bunurile recuperate au fost valorificate de catre societatea de leasing pana la data intocmirii tabelului preliminar al creantelor, pentru acestea se va deduce din totalul creantei de inregistrat pretul obtinut din vanzare.


(4) In cadrul contractului de leasing financiar in derulare la data deschiderii procedurii si mentinut, in conditiile art. 123 alin. (12) , creantele curente nu vor fi inscrise in tabelul de creante, fiind platite la scadenta. Pentru ratele anterioare inscrise in tabel, acestea vor urma regimul juridic al creantelor prevazute la art. 159 alin. (1) pct. 3. Daca toate creantele curente au fost platite si toate celelalte obligatii nascute dupa deschiderea procedurii au fost achitate, va opera transferul dreptului de proprietate catre debitor asupra bunului ce face obiectul contractului de leasing financiar, caz in care, pentru ratele anterioare inscrise in tabel, finantatorul va dobandi concomitent o ipoteca legala asupra bunului respectiv, avand rang egal cu cel al operatiunii de leasing initiale. Administratorul judiciar/Lichidatorul judiciar va notifica finantatorul cu privire la faptul ca a operat transferul dreptului de proprietate si va efectua mentiunea in registrele de publicitate relevante cu privire la mentinerea rangului creantei finantatorului.


Articolul 106


(1) Administratorul judiciar va proceda de indata la verificarea fiecarei cereri si a documentelor depuse si va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante.


(2) In cazul in care, prin derogare de la prevederile art. 2.512 si urmatoarele din Codul civil, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar constata ca a intervenit prescriptia extinctiva a creantei, va notifica in acest sens creditorul, fara a mai face verificari de fond ale creantei pretinse.


(3) In vederea indeplinirii atributiei prevazute la alin. (1) , administratorul judiciar va putea solicita explicatii de la debitor, va putea sa poarte discutii cu fiecare debitor, solicitandu-i, daca considera necesar, informatii si documente suplimentare.


Articolul 107


(1) Creantele constand in obligatii care nu au fost calculate in valoare monetara sau a caror valoare este supusa modificarii vor fi calculate de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar si inscrise in tabelul de creante cu valoarea nominala pe care o aveau la data deschiderii procedurii. Judecatorul-sindic va decide asupra oricarei contestatii impotriva calculului facut de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar pentru astfel de creante.


(2) Creantele exprimate sau consolidate in valuta vor fi inregistrate in tabelul preliminar la valoarea lor in lei, la cursul Bancii Nationale a Romaniei existent la data deschiderii procedurii insolventei.


Articolul 108


(1) O creanta a unui creditor cu mai multi debitori solidari va fi inscrisa in toate tabelele de creante ale debitorilor cu valoarea nominala, pana va fi complet acoperita. Toate tabelele vor fi actualizate corespunzator cu sumele distribuite.


(2) Daca creantele au fost stinse sau modificate, total sau partial, se va proceda la o modificare corespunzatoare a tabelului de creante, dupa caz. Odata cu convocatorul adunarii creditorilor se va publica si tabelul de creditori actualizat cu sumele stinse sau modificate in timpul procedurii. Odata cu contestarea procesului-verbal al adunarii, creditorii vor putea contesta in aceleasi termene si conditii si tabelul astfel publicat.


Articolul 109


(1) Un creditor care, inainte de inregistrarea unei cereri de admitere a creantelor, a primit o plata partiala pentru creanta sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creanta inscrisa in tabelul de creante numai pentru partea pe care nu a incasat-o inca. Creditorul are obligatia de a raporta orice suma incasata, in termen de 3 zile de la momentul incasarii.


(2) Un codebitor sau un fidejusor, care este indreptatit la restituire ori la despagubire din partea debitorului pentru suma platita, va fi trecut in tabelul de creante cu suma pe care a platit-o creditorului. In acest caz, creditorul comun are dreptul de a cere sa i se plateasca, pana la achitarea integrala a creantei sale, cota cuvenita codebitorului sau fidejusorului, ramanand creditor al acestuia doar pentru suma neachitata.


(3) Codebitorul sau fidejusorul debitorului, care pentru asigurarea regresului sau are asupra bunurilor acestuia o cauza de preferinta, concura la masa credala, pentru a face posibila realizarea acestui drept, dar pretul obtinut din vanzarea bunurilor grevate va fi atribuit creditorului, scazandu-se din suma ce este datorata.


Articolul 110


(1) Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va intocmi si va inregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele impotriva averii debitorului cu mentiunile prevazute la art. 5 pct. 68.


(2) La creantele care beneficiaza de o cauza de preferinta se vor arata titlul din care izvoraste dreptul de preferinta, rangul acesteia si, daca e cazul, motivele pentru care creantele au fost trecute partial in tabel sau au fost inlaturate.


(3) Tabelul preliminar de creante va fi, totodata, publicat in BPI. Dupa publicare, creditorii inscrisi in tabelul preliminar de creante pot participa la adunarile creditorilor.


(4) Odata cu publicarea tabelului in BPI, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va trimite de indata notificari creditorilor, ale caror creante sau drepturi de preferinta au fost trecute partial in tabelul preliminar de creante sau inlaturate, precizand totodata si motivele. Comunicarea se poate face si pe cale electronica, daca prin declaratia de creanta sau printr-o adresa ulterioara, creditorul a indicat o adresa de e-mail.


Articolul 111


(1) Debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa formuleze contestatii fata de tabelul de creante, cu privire la creantele si drepturile trecute sau, dupa caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar in tabel.


(2) Contestatiile trebuie depuse la tribunal in termen de 7 zile de la publicarea in BPI a tabelului preliminar, atat in procedura generala, cat si in procedura simplificata.


(3) Sub sanctiunea anularii, contestatia va fi insotita de dovada, in original, a achitarii taxei de timbru, precum si de toate inscrisurile de care partea intelege sa se foloseasca in dovedirea sustinerilor sale, cu aratarea oricaror altor probe care se solicita, cu exceptia celor care nu se afla in posesia partii sau nu sunt cunoscute la momentul formularii contestatiei.


(4) Partea care formuleaza contestatia transmite, cu confirmare de primire, cate un exemplar al contestatiei si al documentelor ce o insotesc administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, creditorului a carui creanta se contesta, precum si administratorului special, daca acesta a fost desemnat, la sediul debitorului, sub sanctiunea prevazuta la art. 401 alin. (2) .


(5) Intampinarea se depune in termen de 10 zile de la data comunicarii contestatiei si a documentelor ce o insotesc. Un exemplar al intampinarii se comunica, cu confirmare de primire, in acelasi termen, de catre partea care formuleaza intampinarea si contestatorului, administratorului judiciar/lichidatorului judiciar si debitorului, sub sanctiunea prevazuta la art. 401 alin. (2) .


(6) La termenul stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creante, judecatorul-sindic va solutiona deodata, printr-o singura sentinta, toate contestatiile, chiar daca pentru solutionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; in acest din urma caz, judecatorul-sindic poate admite, in tot sau in parte, inscrierea creantelor respective in mod provizoriu in tabelul definitiv. Creantele inscrise provizoriu vor avea toate drepturile prevazute de lege cu exceptia dreptului de a incasa sumele propuse spre distribuire. Acestea se vor consemna in contul unic pana la definitivarea creantei.


(7) Daca se admite creanta fara dreptul de preferinta pretins, aceasta va participa la repartitiile sumelor obtinute din valorificarea bunurilor negrevate de cauze de preferinta.


(8) Din sumele care s-ar obtine din valorificarea bunurilor supuse dreptului de preferinta contestat se va consemna partea ce s-ar cuveni acelei creante.


Articolul 112


(1) Dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate si s-a predat raportul de evaluare a garantiilor, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va inregistra, de indata, la tribunal si va publica in BPI tabelul definitiv al tuturor creantelor impotriva averii debitorului, aratand suma, prioritatea si situatia fiecarei creante, beneficiara sau nu a unei cauze de preferinta.


(2) Dupa inregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creantelor inregistrate in tabelul definitiv pot sa participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartitii de sume in caz de faliment in procedura simplificata.


(3) Durata maxima a perioadei de observatie este de 12 luni, calculate de la data deschiderii procedurii. Pentru respectarea acestui termen judecatorul-sindic va putea aplica dispozitiile art. 111 alin. (6) in mod corespunzator. Inainte de expirarea termenului de 12 luni, creditorii, debitorul sau administratorul judiciar va solicita judecatorului-sindic fie aplicarea art. 111 alin. (6) , fie prelungirea perioadei de observatie pentru motive temeinice. In cazul in care cererea nu este introdusa de administratorul judiciar, creditorii sau debitorul vor putea formula o astfel de cerere.


Articolul 113


(1) Dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art. 111 alin. (2) , si pana la inchiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie impotriva inscrierii unei creante sau a unui drept de preferinta in tabelul definitiv de creante ori in tabelele actualizate, in cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale, care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si in cazul descoperirii unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute.


(2) Contestatia se depune in termen de 15 zile de la data la care partea a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca situatia ce determina promovarea contestatiei.


(3) Judecarea contestatiei se va face cu respectarea prevederilor art. 111 alin. (4) .


(4) Pana la judecarea definitiva a contestatiei, judecatorul-sindic va putea declara creanta sau dreptul de preferinta contestat ca admis numai provizoriu.


Articolul 114


(1) Cu exceptia cazului in care notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu incalcarea dispozitiilor art. 42, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creantelor pana la expirarea termenului prevazut la art. 100 alin. (1) lit. b) , va fi decazut, cat priveste creantele respective, din dreptul de a fi inscris in tabelul creditorilor si nu va dobandi calitatea de creditor indreptatit sa participe la procedura. El nu va avea dreptul de a-si realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanei juridice debitoare ulterior inchiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase.


(2) Decaderea va fi constatata de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, care nu va mai inscrie creditorul in tabelul creditorilor.


SECTIUNEA 5:Situatia unor acte juridice ale debitorului


SUBSECTIUNEA 1:A§ 1. Aspecte generale


Articolul 115


(1) Toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar in aplicarea dispozitiilor prezentului capitol, inclusiv pentru recuperarea creantelor, sunt scutite de taxe de timbru.


(2) Operatiunile de publicare in BPI a actelor de procedura emise de instantele judecatoresti sau de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar in cadrul derularii procedurii de insolventa se efectueaza cu titlu gratuit.


(3) Actele de procedura emise de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar care, potrivit prezentei legi, sunt supuse si formalitatii de publicitate prin registrul comertului, alaturi de publicitatea prin BPI, se depun la BPI, iar inregistrarea in registrul comertului se va opera din oficiu, cu titlu gratuit.


Articolul 116


Masurile prevazute in prezenta sectiune se aplica atat in procedura de reorganizare judiciara, cat si in cea de faliment, ca urmare a declansarii sale in procedura generala sau in cea simplificata.


SUBSECTIUNEA 2:SUBSECTIUNEA 2: Anularea actelor si operatiunilor frauduloase ale debitorului din perioada suspecta


Articolul 117


(1) Administratorul judiciar/Lichidatorul judiciar poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea actelor sau operatiunilor frauduloase ale debitorului in dauna drepturilor creditorilor, in cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii.


(2) Urmatoarele acte sau operatiuni ale debitorului vor putea fi anulate, pentru restituirea bunurilor transferate sau a valorii altor prestatii executate:


a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate in cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizarile in scop umanitar;


b) operatiuni in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii;


c) acte incheiate in cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate in acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza in orice alt fel drepturile;


d) acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau in folosul acestuia, efectuate in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina in caz de faliment al debitorului este mai mica decat valoarea actului de transfer;


e) constituirea unui drept de preferinta pentru o creanta care era chirografara, in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii;


f) platile anticipate ale datoriilor, efectuate in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii, daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii;


g) actele de transfer sau asumarea de obligatii efectuate de debitor intr-o perioada de 2 ani anteriori datei deschiderii procedurii, cu intentia de a ascunde/intarzia starea de insolventa ori de a frauda un creditor.


(3) Prevederile alin. (2) lit. d) -f) nu sunt aplicabile actelor incheiate, cu buna-credinta, in executarea unui acord cu creditorii, incheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor debitorului, sub rezerva ca acordul sa fi fost de natura a conduce, in mod rezonabil, la redresarea financiara a debitorului si sa nu aiba ca scop prejudicierea si/sau discriminarea unor creditori. Prevederile de mai sus se aplica si actelor juridice incheiate in cadrul procedurilor prevazute la titlul I.


(4) Urmatoarele acte sau operatiuni, incheiate in cei 2 ani anteriori datei deschiderii procedurii cu persoanele aflate in raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, sa fie anulate si prestatiile recuperate:


a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinand cel putin 20% din capitalul societatii ori, dupa caz, din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, in situatia in care debitorul este acea societate in comandita, respectiv o societate agricola, in nume colectiv sau cu raspundere limitata;


b) cu un membru sau administrator, atunci cand debitorul este un grup de interes economic;


c) cu un actionar detinand cel putin 20% din actiunile debitorului ori, dupa caz, din drepturile de vot in adunarea generala a actionarilor, in situatia in care debitorul este respectiva societate pe actiuni;


d) cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere a debitorului, societate cooperativa, societate pe actiuni cu raspundere limitata sau, dupa caz, societate agricola;


e) cu orice alta persoana fizica ori juridica, detinand o pozitie de control asupra debitorului sau a activitatii sale;


f) cu un coproprietar sau proprietar devalmas asupra unui bun comun;


g) cu sotul, rudele sau afinii pana la gradul al patrulea inclusiv, ai persoanelor fizice enumerate la lit. a) -f) .


Articolul 118


(1) Actiunea pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna creditorilor, prevazuta la art. 117, poate fi introdusa de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar in termen de un an de la data expirarii termenului stabilit pentru intocmirea raportului prevazut la art. 97, dar nu mai tarziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii. In cazul admiterii actiunii, partile vor fi repuse in situatia anterioara, iar sarcinile existente la data transferului vor fi reinscrise.


(2) Comitetul creditorilor poate introduce la judecatorul-sindic o astfel de actiune, daca administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu o face.


(3) Poate introduce aceasta actiune, in aceleasi conditii, creditorul care detine mai mult de 50% din valoarea creantelor inscrise la masa credala.


Articolul 119


Nu se va putea cere anularea unui act de constituire sau de transfer cu caracter patrimonial, facut de catre debitor in cursul desfasurarii normale a activitatii sale curente.


Articolul 120


(1) Tertul dobanditor in cadrul unui transfer patrimonial, anulat potrivit prevederilor art. 117, va trebui sa restituie averii debitorului bunul transferat sau, daca bunul nu mai exista ori exista impedimente de orice natura pentru preluarea acestuia de catre debitor, tertul va restitui valoarea acestuia de la data transferului efectuat de catre debitor, stabilita prin expertiza efectuata in conditiile legii. In caz de restituire, partile vor fi repuse in situatia anterioara astfel incat sarcinile existente la data transferului vor fi reinscrise.


(2) Tertul dobanditor, care a restituit averii debitorului bunul sau valoarea bunului ce-i fusese transferat de catre debitor, va avea impotriva averii debitorului o creanta egala cu pretul platit, la care se poate adauga cel mult sporul de valoare a bunului, determinat de eventualele investitii efectuate de acesta, cu conditia ca tertul sa fi acceptat transferul cu buna-credinta si fara intentia de a-i impiedica, intarzia ori insela pe creditorii debitorului. La cererea sa, tertul dobanditor de buna-credinta va fi inscris in tabelele de creante cu creanta nascuta in urma restituirii bunului sau valorii acestuia catre averea debitorului potrivit prezentului articol si va putea participa la distribuiri potrivit prevederilor art. 161 pct. 4. Tertul dobanditor de rea-credinta va fi indreptatit sa primeasca doar pretul platit si va putea participa la distribuiri de sume potrivit prevederilor art. 161 pct. 10 lit. a) . Reaua-credinta a tertului dobanditor trebuie dovedita.


(3) Daca tertul dobanditor nu restituie bunul sau valoarea acestuia de bunavoie sau pe calea unei tranzactii, creanta acestuia, nascuta in temeiul alin. (2) , va putea fi pretinsa numai pe calea cererii reconventionale formulate in cadrul actiunii indreptate impotriva sa potrivit prevederilor art. 117.


(4) Tertul dobanditor cu titlu gratuit de buna-credinta va restitui bunurile in starea in care se gasesc, iar, in lipsa acestora, va restitui diferenta de valoare cu care s-a imbogatit. In caz de rea-credinta, tertul va restitui, in toate cazurile, intreaga valoare, precum si fructele percepute.


Articolul 121


(1) Administratorul judiciar, lichidatorul judiciar, comitetul creditorilor sau creditorul care detine mai mult de 50% din valoarea creantelor inscrise la masa credala va putea introduce actiune pentru a recupera de la subdobanditor bunul ori valoarea bunului transferat de catre debitor, numai daca subdobanditorul nu a platit valoarea corespunzatoare a bunului si cunostea sau trebuia sa cunoasca faptul ca transferul initial este susceptibil de a fi anulat. Acesta va putea pretinde de la debitor doar contravaloarea sporului de valoare determinat de investitiile pe care le-a efectuat si va beneficia, in acest scop, de toate drepturile procedurale cuvenite tertului dobanditor de rea-credinta potrivit prevederilor art. 120 alin. (2) si (3) si art. 161 pct. 10 lit. a) .


(2) In cazul in care subdobanditorul este sot, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv al debitorului, se prezuma relativ ca acesta a cunoscut imprejurarea prevazuta la alin. (1) .


Articolul 122


(1) Cererea pentru anularea unui act de constituire sau de transfer cu caracter patrimonial se va nota, din oficiu, in registrele de publicitate aferente.


(2) O persoana obtinand un titlu sau dobandind un drept de preferinta asupra bunului respectiv dupa efectuarea unei astfel de notari va avea titlul sau dreptul sau conditionat de dreptul de a fi recuperat bunul.


(3) In privinta actelor si operatiunilor prevazute la art. 117 alin. (2) se instituie o prezumtie relativa de frauda in dauna creditorilor.


(4) Prezumtia de frauda se pastreaza si in cazul in care, prin abuz de drepturi procesuale, debitorul a intarziat momentul deschiderii procedurii pentru a expira termenele la care se refera art. 117.


(5) Legitimarea procesuala activa in actiunile in anulare prevazute la art. 117 apartine administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, in cazul prevazut la art. 118 alin. (2) , comitetului creditorilor, iar in cazul prevazut de art. 118 alin. (3) , creditorului care detine mai mult de 50% din valoarea creantelor inscrise la masa credala.


(6) Au calitate procesuala pasiva in actiunile in anulare prevazute la art. 117 debitorul si, dupa caz, tertul dobanditor ori subdobanditorul. Debitorul va fi citat in calitate de parat prin administratorul special sau prin curator special, potrivit prevederilor art. 53 alin. (3) .


(7) De la data deschiderii procedurii de insolventa, anularea unor acte incheiate de debitor in cei 2 ani anterior deschiderii procedurii de insolventa, pentru motivul fraudei in dauna creditorilor, se poate face exclusiv prin intermediul actiunilor prevazute la art. 117.


SUBSECTIUNEA 3:A§ 3. Situatia contractelor in derulare


Articolul 123


(1) Contractele in derulare se considera mentinute la data deschiderii procedurii, art. 1.417 din Legea nr. 287/2009, republicata, cu modificarile ulterioare, nefiind aplicabil. Orice clauze contractuale de desfiintare a contractelor in derulare, de decadere din beneficiul termenului, de modificare a contractului in detrimentul debitorului sau de declarare a exigibilitatii anticipate pentru motivul deschiderii procedurii se considera nescrise. Prevederile referitoare la mentinerea contractelor in derulare si la nulitatea clauzelor de incetare sau accelerare a obligatiilor nu sunt aplicabile in privinta contractelor financiare calificate si a operatiunilor de compensare bilaterala in baza unui contract financiar calificat sau a unui acord de compensare bilaterala. In vederea cresterii la maximum a valorii averii debitorului, intr-un termen de prescriptie de 3 luni de la data deschiderii procedurii, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate sa denunte orice contract, inchirierile neexpirate, alte contracte pe termen lung, atat timp cat aceste contracte nu au fost executate in totalitate ori substantial de catre toate partile implicate. Administratorul judiciar/Lichidatorul judiciar trebuie sa raspunda, in termen de 30 de zile de la primire, notificarii contractantului, formulata in primele 3 luni de la deschiderea procedurii, prin care i se cere sa denunte contractul; in lipsa unui astfel de raspuns, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denuntat. Contractul se considera denuntat:


a) la data expirarii unui termen de 30 de zile de la receptionarea solicitarii cocontractantului privind denuntarea contractului, daca administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu raspunde;


b) la data notificarii denuntarii de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar.


*) Conform Deciziei nr. 42/2021, Inalta Curte de Casatie si Justitie stabileste ca, in interpretarea art. 123 alin. (1) , (3) si (9) din Legea nr. 85/2014 nu sunt admisibile actiunile de reziliere a contractelor cu executare succesiva mentinute de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, introduse pe calea dreptului comun dupa momentul deschiderii procedurii insolventei pentru nerespectarea de catre paratul debitor a obligatiilor contractuale constand in plata unor sume scadente anterior deschiderii acestei proceduri.


(2) Daca solicita executarea contractului, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar precizeaza trimestrial, in cadrul rapoartelor de activitate, daca debitorul dispune de fondurile banesti necesare achitarii contravalorii bunurilor sau prestatiilor furnizate de cocontractant.


(3) Debitorul decade din beneficiul termenului daca, in primele 3 luni de la data deschiderii procedurii, cocontractantul notifica administratorului judiciar intentia privind denuntarea contractului sau declararea anticipata a exigibilitatii. Ulterior mentinerii contractului, cocontractantul poate solicita rezilierea acestuia pentru culpa debitorului, solutionarea cererii facandu-se de judecatorul-sindic.


*) Conform Deciziei nr. 42/2021, Inalta Curte de Casatie si Justitie stabileste ca, in interpretarea art. 123 alin. (1) , (3) si (9) din Legea nr. 85/2014 nu sunt admisibile actiunile de reziliere a contractelor cu executare succesiva mentinute de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, introduse pe calea dreptului comun dupa momentul deschiderii procedurii insolventei pentru nerespectarea de catre paratul debitor a obligatiilor contractuale constand in plata unor sume scadente anterior deschiderii acestei proceduri.


(4) In cazul denuntarii unui contract, o actiune pentru despagubiri poate fi introdusa de catre cocontractant impotriva debitorului si va fi solutionata de judecatorul-sindic. Drepturile stabilite in favoarea cocontractantului in urma exercitarii actiunii in despagubiri se vor plati acestuia potrivit prevederilor art. 161 pct. 4, pe baza hotararii in temeiul careia i-au fost recunoscute, ramasa definitiva.


(5) Pe parcursul perioadei de observatie, cu acordul cocontractantilor, administratorul judiciar va putea sa modifice clauzele contractelor incheiate de debitor, inclusiv contractele de credit, astfel incat acestea sa asigure echivalenta viitoarelor prestatii. Eventualele cereri formulate in temeiul art. 1.271 din Codul civil vor fi solutionate de judecatorul-sindic.


(6) Daca vanzatorul unui bun a retinut titlul de proprietate pana la plata integrala a pretului vanzarii, vanzarea va fi considerata executata de catre vanzator si nu va fi supusa prevederilor alin. (1) , rezerva fiind opozabila administratorului judiciar/lichidatorului judiciar daca au fost efectuate formalitatile de publicitate prevazute de lege. Bunul cu privire la care vanzatorul a retinut titlul de proprietate intra in averea debitorului, iar vanzatorul beneficiaza de o cauza de preferinta, potrivit art. 2.347 din Codul civil.


(7) Un contract de munca sau de inchiriere, in calitate de locatar, va putea fi denuntat numai cu respectarea termenelor legale de preaviz.


(8) Dupa data deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de munca ale personalului debitorului se va putea face de urgenta de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar. Administratorul judiciar/Lichidatorul judiciar va acorda personalului concediat doar termenul legal de preaviz. In cazul in care sunt incidente dispozitiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in ceea ce priveste concedierea colectiva, termenele prevazute de art. 71 si art. 72 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se reduc la jumatate.


(9) Intr-un contract prevazand plati periodice din partea debitorului, mentinerea contractului nu il va obliga pe administratorul judiciar/lichidatorul judiciar sa faca plati restante pentru perioadele anterioare deschiderii procedurii. Pentru astfel de plati poate fi formulata cerere de admitere a creantei impotriva debitorului.


*) Conform Deciziei nr. 42/2021, Inalta Curte de Casatie si Justitie stabileste ca, in interpretarea art. 123 alin. (1) , (3) si (9) din Legea nr. 85/2014 nu sunt admisibile actiunile de reziliere a contractelor cu executare succesiva mentinute de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, introduse pe calea dreptului comun dupa momentul deschiderii procedurii insolventei pentru nerespectarea de catre paratul debitor a obligatiilor contractuale constand in plata unor sume scadente anterior deschiderii acestei proceduri.


(10) Pentru maximizarea averii debitorului sau in situatia in care contractul nu mai poate fi executat, administratorul judiciar va putea cesiona contractele in derulare catre terti, cu conditia ca acele contracte sa nu fi fost incheiate intuitu personae, potrivit prevederilor Codului civil.


(11) In cazul rezilierii contractelor de leasing financiar de catre finantator, acesta va putea opta pentru una dintre urmatoarele variante:


a) transferul proprietatii asupra bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing catre debitor, caz in care finantatorul dobandeste o ipoteca legala asupra acelor bunuri, avand rang egal cu cel al operatiunii de leasing, si este inregistrat la masa credala, conform ordinii de prioritate prevazute la art. 159 alin. (1) pct. 3, cu contravaloarea ratelor si accesoriilor restante facturate si neplatite la data deschiderii procedurii, la care se adauga restul sumelor datorate, in temeiul contractului de leasing, fara a se putea depasi valoarea de piata a bunurilor, stabilita de un evaluator autorizat independent, potrivit prevederilor art. 61;


b) recuperarea bunurilor ce fac obiectul material al contractului de leasing, iar finantatorul va fi inregistrat la masa credala potrivit prevederilor art. 161 pct. 8, daca nu exista alte bunuri care sa confere titularului calitatea de creditor care beneficiaza de o cauza de preferinta, cu contravaloarea ratelor si accesoriilor restante facturate si neplatite la data deschiderii procedurii, la care se adauga restul sumelor datorate in temeiul contractului de leasing minus valoarea de piata a bunurilor recuperate, stabilita de un evaluator autorizat, potrivit prevederilor art. 61.


(12) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) teza I, in cazul contractului de leasing financiar, daca finantatorul nu isi exprima, in termen de 3 luni de la data deschiderii procedurii, acordul expres pentru mentinerea contractului, acesta se considera denuntat la data expirarii acestui termen. In cazul care, in acelasi termen, finantatorul transmite administratorului judiciar o notificare prin care i se cere sa denunte contractul, acesta se considera denuntat la expirarea unui termen de 30 de zile de la data receptionarii notificarii de catre administratorul judiciar. In vederea maximizarii averii debitorului, lichidatorul judiciar poate sa denunte orice contract de leasing financiar, contractul considerandu-se denuntat la data notificarii denuntarii de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar.


Articolul 124


Daca un bun mobil, vandut debitorului si neplatit de acesta, era in tranzit la data deschiderii procedurii si bunul nu se afla inca la dispozitia debitorului si nici alte parti nu au dobandit drepturi asupra lui, atunci vanzatorul isi poate lua inapoi bunul. In acest caz, toate cheltuielile vor fi suportate de catre vanzator si el va trebui sa restituie debitorului orice avans din pret. Daca vanzatorul admite ca bunul sa fie livrat, el va putea recupera pretul prin inscrierea creantei sale in tabelul de creante. Daca administratorul judiciar/lichidatorul judiciar cere ca bunul sa fie livrat, el va trebui sa ia masuri sa se plateasca din averea debitorului intregul pret datorat in baza contractului.


Articolul 125


Daca debitorul este parte intr-un contract cuprins intr-un acord master de netting, prevazand transferul anumitor marfuri, titluri reprezentative ale marfurilor sau active financiare cotate pe o piata reglementata de marfuri, servicii si instrumente financiare derivate, la o anumita data sau intr-o perioada determinata de timp, si scadenta intervine sau perioada expira dupa data deschiderii procedurii, se va efectua o operatiune de compensare bilaterala a tuturor contractelor cuprinse in acordul master de netting respectiv, iar diferenta rezultata va trebui sa fie platita averii debitorului, daca aceasta este creditoare, si va fi inscrisa in tabelul de creante, daca este o obligatie a averii debitorului.


Articolul 126


Daca un comisionar care detine titluri pentru bunuri ce urmeaza a fi primite ori pentru marfa devine subiectul unei cereri introductive a procedurii insolventei, comitentul va fi indreptatit sa isi ia inapoi titlurile ori marfa sau sa ceara ca valoarea lor sa fie platita de comisionar.


Articolul 127


(1) Daca un debitor detine marfa in calitate de consignatar sau orice alt bun care apartine altuia la data deschiderii procedurii, proprietarul va avea dreptul sa isi recupereze bunul potrivit prevederilor art. 2.057 alin. (4) din Codul civil, in afara de cazul in care debitorul are o cauza de preferinta valabila asupra bunului.


(2) Daca la una dintre datele prevazute la alin. (1) marfa nu se afla in posesia debitorului si el nu o poate recupera de la detinatorul actual, proprietarul va fi indreptatit sa aiba creanta inregistrata in tabelul de creante, cu valoarea pe care marfa o avea la acea data. Daca debitorul se afla in posesia marfii la acea data, dar a pierdut ulterior posesia, proprietarul poate cere ca intreaga valoare a marfii sa fie inscrisa in tabelul de creante.


Articolul 128


Faptul ca un proprietar al unui imobil inchiriat este debitor in prezenta procedura nu va desfiinta contractul de inchiriere, in afara de cazul in care chiria este inferioara chiriei practicate de piata. Cu toate acestea, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate sa refuze sa asigure prestarea oricaror servicii datorate de proprietar chiriasului pe timpul inchirierii. In acest caz, chiriasul poate evacua cladirea si poate sa ceara inregistrarea creantei sale in tabel sau poate detine in continuare imobilul, scazand din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar. Daca chiriasul alege sa continue a detine imobilul, nu va fi indreptatit la inscrierea creantei in tabel, ci va avea numai dreptul de a scadea din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar.


Articolul 129


Administratorul judiciar/Lichidatorul judiciar poate sa denunte, in conditiile art. 123 alin. (1) , contractele prin care debitorul s-a obligat sa efectueze anumite servicii specializate sau cu caracter strict personal.


Articolul 130


(1) Daca un asociat dintr-o societate agricola, societate in nume colectiv, societate in comandita ori cu raspundere limitata sau actionarul unei societati pe actiuni este debitor intr-o procedura prevazuta de prezenta lege si daca implicarea debitorului intr-o astfel de procedura nu atrage dizolvarea acelei societati, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate cere lichidarea drepturilor debitorului in acea societate, potrivit ultimei situatii financiare aprobate, sau poate propune ca debitorul sa fie pastrat ca asociat, daca ceilalti asociati sunt de acord.


(2) Prevederile alin. (1) se aplica, in mod corespunzator, si in cazul membrilor societatilor cooperative si ai grupurilor de interes economic.


Articolul 131


(1) Obligatiile rezultand dintr-o promisiune bilaterala de vanzare cu data certa, anterioara deschiderii procedurii, in care promitentul-vanzator intra in procedura, vor fi executate de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar la cererea promitentului-cumparator, daca:


a) pretul contractual a fost achitat integral sau poate fi achitat la data cererii, iar bunul se afla in posesia promitentului-cumparator;


b) pretul nu este inferior valorii de piata a bunului;


c) bunul nu are o importanta determinanta pentru reusita unui plan de reorganizare;


d) in cazul imobilelor, promisiunile sunt notate in Cartea funciara.


(2) Pentru a putea fi incheiat contractul de vanzare cu promitentul-cumparator in conditiile art. 91 alin. (1) , in prealabil, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar va asigura respectarea urmatoarelor drepturi pentru creditorii detinatori ai unor creante ce beneficiaza de cauze de preferinta asupra bunurilor ce urmeaza a se instraina potrivit alin. (1) si au inscris acel drept in registrele de publicitate prevazute de lege inainte de data incheierii promisiunii bilaterale de vanzare:


a) dreptul de a beneficia cu prioritate de orice sume incasate in averea debitoarei in baza contractelor de vanzare incheiate in conditiile alin. (1) , potrivit prevederilor art. 159; si/sau


b) dreptul de a beneficia de o masura privind asigurarea unei protectii corespunzatoare, respectiv una dintre urmatoarele masuri:


1.primirea unei sume reprezentand maximum valoarea de piata a bunului din care se deduc cheltuielile prevazute de art. 159 alin. (1) pct. 1;


2.primirea unei garantii reale cu o valoare egala cu valoarea de piata a bunului stabilita in cadrul procedurii, printr-un raport de evaluare actualizat ce va fi intocmit de catre un evaluator autorizat desemnat potrivit prevederilor art. 61;


3.primirea unei scrisori de garantie bancara pentru o suma egala cu valoarea de piata a bunului stabilita in cadrul procedurii, dar nu mai mult decat valoarea creantei acestora inregistrata in tabelul de creante in vigoare.


(3) Propunerea masurii prevazute la alin. (2) lit. b) se va face de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar prin raportul de activitate prin care se propune masura vanzarii si se notifica creditorului beneficiar al unei cauze de preferinta.


SECTIUNEA 6:Reorganizarea


SUBSECTIUNEA 1:A§ 1. Planul


Articolul 132


(1) Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare:


a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la publicarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii intentiei de reorganizare potrivit art. 67 alin. (1) lit. g) , daca procedura a fost declansata de acesta, si in termenul prevazut la art. 74, in cazul in care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau mai multor creditori. Hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor va putea fi depusa si ulterior pana cel tarziu la data adunarii creditorilor stabilita pentru votarea planului;


b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la indeplinirea unui termen de 30 de zile de la data publicarii tabelului definitiv de creante;


c) unul sau mai multi creditori, detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante, in termen de 30 de zile de la publicarea acestuia; administratorul judiciar este obligat sa puna la dispozitia acestora informatiile existente si necesare pentru redactarea planului. In acest sens, debitorul, prin administrator special, sau administratorul judiciar, in masura in care acesta din urma le detine, daca dreptul de administrare i-a fost ridicat debitorului, au obligatia ca, in termen de maximum 10 zile de la primirea solicitarii, sa puna la dispozitia creditorului actele si informatiile prevazute de art. 67 alin. (1) lit. a) , b) si e) , actualizate corespunzator depunerii tabelului definitiv de creante. Se va pune la dispozitia creditorului si lista tuturor creantelor nascute in timpul procedurii, precum si orice alte documente solicitate, care sunt utile pentru redactarea unui plan de reorganizare.


(2) La cererea oricarei parti interesate sau a administratorului judiciar, judecatorul-sindic poate prelungi cu maximum 30 de zile, pentru motive temeinice, termenele de depunere a planului prevazute la alin. (1) .


(3) Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare.


(4) Nu poate propune un plan de reorganizare debitorul care, intr-un interval de 5 ani anterior formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii de insolventa instituite in baza prezentei legi, cu exceptia cazului in care inchiderea procedurii s-a realizat potrivit prevederilor art. 177 sau 178, si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni intentionate contra patrimoniului, de coruptie, de serviciu, de fals, pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 129/2019, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 227/2015, Legea nr. 241/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 21/1996, precum si pentru infractiunile prevazute la art. 240 si 241 din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, in ultimii 3 ani anterior deschiderii procedurii.


(5) Nerespectarea termenelor prevazute la alin. (1) conduce la decaderea partilor respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare si, ca urmare, la trecerea, din dispozitia judecatorului-sindic, la faliment.


Articolul 133


(1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si a directorilor.


(2) Planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata a creantelor. Creantele inscrise ca beneficiare ale unei cauze de preferinta in tabelul definitiv al creantelor pot fi purtatoare de dobanzi si alte accesorii.


(3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani, calculati de la data confirmarii planului. Termenele de plata stabilite prin contracte - inclusiv de credit sau de leasing - pot fi mentinute prin plan, chiar daca depasesc perioada de 3 ani. Aceste termene pot fi si prelungite, cu acordul expres al creditorilor, daca initial erau mai scurte de 3 ani. Dupa realizarea tuturor obligatiilor din plan si inchiderea procedurii de reorganizare, aceste plati vor continua conform contractelor din care rezulta.


*) Pentru debitorul care si-a intrerupt activitatea total sau partial ca efect al masurilor adoptate de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea raspandirii pandemiei de COVID-19, pe durata starii de urgenta si/sau de alerta, durata initiala de executare a planului de reorganizare, prevazuta de art. 133 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, poate fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii, fara a depasi o durata totala a derularii planului de 5 ani, si a modificarii, in mod corespunzator, daca este cazul, in conditiile art. 139 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare.


(31) Prin exceptie de la prevederile alin. (3) , in cazul debitorilor persoane juridice, executarea planului de reorganizare poate dura 4 ani, calculati de la data confirmarii planului. Termenele de plata stabilite prin contracte - inclusiv de credit sau de leasing - pot fi mentinute prin plan, chiar daca depasesc perioada de 4 ani. Aceste termene pot fi si prelungite, cu acordul expres al creditorilor, daca initial erau mai scurte de 4 ani. Dupa realizarea tuturor obligatiilor din plan si inchiderea procedurii de reorganizare, aceste plati vor continua conform contractelor din care rezulta.


(4) Planul de reorganizare va mentiona:


a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, in sensul prezentului titlu;


b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;


c) daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere;


d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula in baza unui raport de evaluare, intocmit de un evaluator autorizat desemnat potrivit prevederilor art. 61;


e) modalitatea de achitare a creantelor curente.


*) ICCJ a admis sesizarea formulata de Curtea de Apel Galati privind pronuntarea unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca: "In interpretarea dispozitiilor art. 133 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 85/2014, planul de reorganizare a debitorului nu poate sa prevada esalonarea la plata a creantelor curente (inclusiv a celor bugetare) ."


(5) Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare, cum ar fi:


A) pastrarea, in intregime sau in parte, de catre debitor, a conducerii activitatii sale, inclusiv dreptul de dispozitie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activitatii sale de catre administratorul judiciar desemnat in conditiile legii;


B) obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizarii planului si sursele de provenienta a acestora, finantarile aprobate prin plan urmand sa beneficieze de prioritate la restituire potrivit prevederilor art. 159 alin. (1) pct. 2 sau, dupa caz, potrivit prevederilor art. 161 pct. 2;


C) transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului catre una ori mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior ori ulterior confirmarii planului;


D) fuziunea sau divizarea debitorului, in conditiile legii, inclusiv cu respectarea obligatiilor de notificare a operatiunilor de concentrare, potrivit legislatiei in domeniul concurentei. In cazul divizarii, dispozitiile art. 2411 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se aplica;


E) lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat ori in bloc, libere de orice sarcini, sau darea in plata a acestora catre creditorii debitorului, in contul creantelor pe care acestia le au fata de averea debitorului. Darea in plata a bunurilor debitorului catre creditorii sai va putea fi efectuata doar cu conditia prealabila a acordului scris al acestora cu privire la aceasta modalitate de stingere a creantei lor;


F) lichidarea partiala sau totala a activului debitorului in vederea executarii planului. Sumele de bani obtinute dupa vanzarea unor bunuri asupra carora poarta cauze de preferinta, potrivit prevederilor Codului civil, vor fi distribuite, obligatoriu, creditorilor titulari ai acelor cauze de preferinta, cu respectarea dispozitiilor art. 159 alin. (1) si (2) ;


G) modificarea sau stingerea cauzelor de preferinta, cu acordarea obligatorie in beneficiul creditorului titular a unei garantii sau protectii echivalente, potrivit prevederilor art. 78 alin. (2) lit. c) , pana la acoperirea creantei acestora, inclusiv dobanzile stabilite conform contractelor sau conform planului de reorganizare, pe baza unui raport de evaluare, cu parcurgerea procedurii prevazute de art. 61;


H) prelungirea datei scadentei, precum si modificarea ratei dobanzii, a penalitatii sau a oricarei alte clauze din cuprinsul contractului ori a celorlalte izvoare ale obligatiilor sale;


I) modificarea actului constitutiv al debitorului, in conditiile legii;


J) emiterea de titluri de valoare de catre debitor sau oricare dintre persoanele prevazute la lit. D si E, in conditiile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si de Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru inscrierea in plan a unei emisiuni de titluri de valoare este necesar acordul expres, in scris, al creditorului care urmeaza sa primeasca titlurile de valoare emise, acord ce se da inainte de exprimarea votului asupra planului de reorganizare de catre creditori. Prin exceptie de la prevederile art. 205 alin. (2) din Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, operatiunile prevazute de prezenta litera sunt considerate operatiuni exceptate in sensul art. 205 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;


K) prin exceptie de la prevederile lit. J, planul de reorganizare nu poate prevedea conversia creantelor bugetare in titluri de valoare. Cu consimtamantul creditorului bugetar exprimat prin vot, planul de reorganizare poate prevedea doar conversia creantelor bugetare ale statului in actiuni, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:


- a) sa rezulte din continutul planului de reorganizare, pe baza analizei economico-financiare, faptul ca societatea debitoare isi poate continua activitatea, masura propusa fiind una viabila pentru societate;


- b) sa rezulte din continutul planului de reorganizare faptul ca aceasta modalitate de stingere a creantei bugetare duce la maximizarea recuperarii creantei statului, fata de situatia intrarii debitorului in faliment;


c) conversia sa fie integrala si efectuata la valoarea creantei bugetare a statului, ea neputand fi cumulata cu masura reducerii creantei bugetare.


Creditorul bugetar poate contracta serviciile unui evaluator autorizat sau specialist independent pentru realizarea unui raport de evaluare asupra conditiilor de la lit. a) si b) , pe baza caruia sa isi exercite votul asupra planului de reorganizare care cuprinde propunerea de conversie a creantei bugetare a statului. Prevederile art. 5 alin. (1) pct. 71 raman aplicabile.


L) inserarea in actul constitutiv al debitorului - persoana juridica - sau al persoanelor prevazute la lit. D si E a unor prevederi:


- a) de prohibire a emiterii de actiuni fara drept de vot;


- b) de determinare, in cazul diferitelor categorii de actiuni ordinare, a unei distributii corespunzatoare a votului intre aceste categorii;


- c) in cazul categoriilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fata de alte categorii de actiuni, de reglementare satisfacatoare a numirii administratorilor reprezentand categoriile de actiuni respective in ipoteza neonorarii obligatiei de plata a dividendelor.


(51) Creditorul bugetar poate aproba planul de reorganizare in care este propusa reducerea creantei bugetare negarantate, reducere fundamentata in cuprinsul planului, daca sunt indeplinite urmatoarele criterii:


a) masura de reducere reprezinta modalitatea optima de recuperare a creantei bugetare negarantate, fata de situatia intrarii debitorului in faliment;


b) debitoarea detine un fond de comert care sa ii permita continuarea activitatii;


c) masura de reducere conduce la viabilizarea societatii debitoare.


(52) In cazul in care prin planul de reorganizare se propune masura reducerii creantelor bugetare negarantate cu pana la 50%, in lipsa unei manifestari exprese, planul se considera aprobat de creditorul bugetar daca sunt indeplinite cumulativ criteriile prevazute la alin. (51) si cel putin inca un criteriu din urmatoarele:


a) sa rezulte un nivel de cel putin 50% al obligatiilor fiscale curente datorate pe perioada executarii planului de reorganizare fata de nivelul mediu anual al acestora inaintea intrarii in insolventa;


b) societatea debitoare trebuie sa desfasoare o activitate de interes public;


c) societatea debitoare trebuie sa desfasoare o activitate strategica intr-o anumita ramura economica.


(53) In situatiile prevazute la alin. (51) si (52) raman incidente prevederile privind realizarea testului creditorului privat, astfel cum este definit de art. 5 alin. (1) pct. 71.


(6) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, planul propus de creditori sau de administratorul judiciar poate prevedea modificarea, fara acordul statutar al membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului, a actului constitutiv.


(7) Inregistrarea mentiunii in registrul comertului va fi solicitata de administratorul judiciar pe cheltuiala debitorului, pe baza hotararii de confirmare a planului de reorganizare, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.


Articolul 134


(1) In vederea votarii planului de reorganizare se poate constitui categoria creditorilor indispensabili, astfel cum este aceasta definita la art. 5 pct. 23. Administratorul judiciar confirma, in tot sau in parte, ori infirma lista acestor creditori.


(2) Lista creditorilor indispensabili, mentionati la alin. (1) , este depusa de catre debitor impreuna cu celelalte documente prevazute la art. 67 alin. (1) , lista ce se anexeaza, mentionandu-se si creantele acestora, la raportul intocmit de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, potrivit art. 97. Nedepunerea acestei liste conduce la decaderea debitorului din dreptul de a propune, in vederea votarii planului de reorganizare, categoria creditorilor indispensabili. In cazul in care s-au schimbat criteriile avute in vedere la data intocmirii listei creditorilor indispensabili, aceasta poate fi modificata in consecinta, aprobata de administratorul judiciar si depusa la dosarul cauzei odata cu planul de reorganizare propus.


Articolul 135


Nu se considera modificare a creantei sau a conditiilor de realizare a acesteia situatia in care planul propus prevede revenirea la conditiile de realizare a creantei anterioare survenirii evenimentelor care au condus la modificarea conditiilor respective, cum ar fi neplata uneia sau mai multor rate scadente ale unui imprumut, la termenele si in conditiile stipulate in contract, care conduce la accelerarea platii intregului rest al imprumutului.


Articolul 1351


(1) Data stingerii creantelor supuse conversiei, potrivit prevederilor art. 133 alin. (5) lit. K, este data realizarii conversiei.


(2) Institutia publica centrala ce exercita calitatea de actionar in numele statului la data efectuarii conversiei exercita drepturile si obligatiile statului roman in calitate de actionar si pentru actiunile emise in favoarea statului de operatorii economici in urma conversiei si inregistreaza in evidentele contabile aceste actiuni.


(3) In cazul in care statul nu detine, anterior conversiei, actiuni ale debitorului, pentru actiunile emise ca urmare a conversiei, exercitarea drepturilor si obligatiilor statului, precum si inregistrarea actiunilor astfel dobandite in evidentele contabile se realizeaza de catre Autoritatea de Administrare a Activelor Statului.


Articolul 136


Cate o copie de pe planul propus va fi depusa la grefa tribunalului si la registrul in care este inregistrat debitorul si va fi transmisa debitorului, prin administratorul special, administratorului judiciar si comitetului creditorilor.


Articolul 137


(1) Administratorul judiciar va publica in termen de 5 zile de la expirarea termenului pentru depunerea planului un anunt referitor la acesta in BPI, cu indicarea celui care l-a propus, a datei cand se va vota cu privire la plan in adunarea creditorilor, precum si a faptului ca este permisa votarea prin corespondenta.


(2) Sedinta adunarii creditorilor in care se va exprima votul asupra planului de reorganizare se va tine in termen de 20-30 de zile de la publicarea anuntului. Planul de reorganizare, inclusiv anexele, se va transmite persoanelor prevazute la art. 136 in format electronic, scanat, prin grija administratorului judiciar, prin e-mail sau prin postare pe site-ul acestuia.


(3) Creditorii cu titluri de valoare la purtator vor trebui sa depuna originalele la administrator cu cel putin 5 zile inainte de data fixata pentru exprimarea votului, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a vota.


(4) Din momentul publicarii, toate partile interesate vor fi socotite ca au cunostinta de plan si de data de exprimare a votului. In toate cazurile, debitorul va asigura posibilitatea consultarii planului la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului.


Articolul 138


(1) La inceputul sedintei de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris.


(2) Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot, pe care titularul acesteia il exercita in categoria de creante din care face parte creanta respectiva.


(3) Urmatoarele creante se constituie in categorii distincte, care voteaza separat:


a) creantele care beneficiaza de drepturi de preferinta;


b) creantele salariale;


c) creantele bugetare;


d) creantele creditorilor indispensabili;


e) celelalte creante chirografare.


(4) Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creante daca in categoria respectiva planul este acceptat de o majoritate absoluta din valoarea creantelor din acea categorie.


*) Prin Decizia nr. 28/2022, Inalta Curte de Casatie si Justitie admite sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile si stabileste ca dispozitiile art. 138 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 trebuie interpretate in sensul ca imposibilitatea adoptarii unei hotarari in adunarea creditorilor convocata pentru aprobarea planului de reorganizare, din lipsa de cvorum cauzata de neprezentarea creditorilor legal convocati la cel putin doua sedinte avand aceeasi ordine de zi, nu echivaleaza cu votul negativ asupra planului de reorganizare.


(5) Creditorii care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlati sau se afla sub control comun cu debitorul pot vota cu privire la planul de reorganizare, sub conditia ca programul de plati sa nu le ofere nicio suma sau sa le ofere mai putin decat ar primi in cazul falimentului si ca orice astfel de plati sa le fie acordate potrivit ordinii de prioritate a creantelor subordonate prevazute la art. 161 pct. 10 lit. a) .


(6) Daca au fost propuse mai multe planuri de reorganizare, atunci votarea acestora se va face in aceeasi sedinta a adunarii creditorilor, in ordinea decisa prin votul creditorilor.


Articolul 1381


(1) Creditorii pot formula atat obiectiuni cu privire la legalitatea planului de reorganizare, cat si cereri de anulare a hotararii adunarii creditorilor prin care s-a votat planul de reorganizare, potrivit prevederilor art. 48 alin. (7) si (8) .


(2) In cazul in care se solicita si anularea hotararii adunarii creditorilor prin care s-a votat planul, eventualele obiectiuni cu privire la legalitatea planului de reorganizare vor fi formulate prin aceeasi cerere.


Articolul 139


(1) Judecatorul-sindic solutioneaza deodata, printr-o singura sentinta, obiectiunile cu privire la legalitatea planului de reorganizare, cererile de anulare a hotararii adunarii creditorilor prin care s-a votat planul de reorganizare si cererea de confirmare a planului in cel mult 15 zile de la depunerea la tribunal de catre administratorul judiciar a procesului-verbal al adunarii creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judecatorul-sindic poate sa ceara unui specialist sa isi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, inainte de confirmarea lui. Planul este confirmat in urmatoarele conditii:


A.in cazul in care sunt 5 categorii, planul se considera acceptat daca cel putin 3 dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati, dintre cele prevazute la art. 138 alin. (3) , accepta planul cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul;


B.in cazul in care sunt trei categorii, planul se considera acceptat in cazul in care cel putin doua categorii voteaza planul, cu conditia ca una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul;


C.in cazul in care sunt doua sau patru categorii, planul se considera acceptat in cazul in care daca este votat de cel putin jumatate din numarul de categorii, cu conditia ca una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul;


D.fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan;


E.vor fi considerate creante nedefavorizate si vor fi considerate ca au acceptat planul creantele ce se vor achita integral in termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori in conformitate cu contractele de credit sau de leasing din care rezulta;


F.planul respecta, din punct de vedere al legalitatii si viabilitatii, prevederile art. 133.


*) Prin Decizia nr. 28/2022, Inalta Curte de Casatie si Justitie admite sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile si stabileste ca dispozitiile art. 139 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 trebuie interpretate in sensul ca imposibilitatea adoptarii unei hotarari in adunarea creditorilor convocata pentru aprobarea planului de reorganizare, din lipsa de cvorum cauzata de neprezentarea creditorilor legal convocati la cel putin doua sedinte avand aceeasi ordine de zi, nu echivaleaza cu votul negativ asupra planului de reorganizare.


(2) Tratament corect si echitabil exista atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:


a) niciuna dintre categoriile care resping planul si nicio creanta care respinge planul nu primesc mai putin decat ar fi primit in cazul falimentului;


b) nicio categorie sau nicio creanta apartinand unei categorii nu primeste mai mult decat valoarea totala a creantei sale;


c) in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul, nicio categorie de creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptante, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 138 alin. (3) , nu primeste mai mult decat ar primi in cazul falimentului;


d) planul prevede acelasi tratament pentru fiecare creanta in cadrul unei categorii distincte, cu exceptia rangului diferit al celor beneficiare ale unor cauze de preferinta, precum si in cazul in care detinatorul unei creante consimte la un tratament mai putin favorabil pentru creanta sa.


(3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.


(4) Confirmarea unui plan de reorganizare impiedica confirmarea oricarui alt plan.


(5) Modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia, se poate face oricand pe parcursul procedurii de reorganizare, fara a se putea depasi o durata totala maxima a derularii planului de 5 ani de la confirmarea initiala. Modificarea poate fi propusa de catre oricare dintre cei care au vocatia de a propune un plan, indiferent daca au propus sau nu planul. Votarea modificarii de catre adunarea creditorilor se va face cu creantele ramase in sold, la data votului, in aceleasi conditii ca si la votarea planului de reorganizare. Modificarea planului va trebui sa fie confirmata de judecatorul-sindic. Dispozitiile art. 1381 se aplica in mod corespunzator.


Articolul 140


(1) Cand sentinta care confirma un plan intra in vigoare, activitatea debitorului este reorganizata in mod corespunzator; creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevazut in plan. In cazul intrarii in faliment se va reveni la situatia stabilita prin tabelul definitiv al tuturor creantelor impotriva debitorului prevazut la art. 112 alin. (1) , scazandu-se sumele achitate in timpul planului de reorganizare.


(2) Daca dupa confirmarea planului de reorganizare se vor recupera sume suplimentare din actiuni introduse in temeiul art. 117, acestea se vor distribui in modul prevazut de art. 163.


(3) Sumele provenite din activitatea curenta a debitorului sau din valorificarea activelor negrevate de cauze de preferinta vor fi prevazute a se distribui proportional pentru fiecare creanta prevazuta a se achita in timpul reorganizarii, dupa deducerea sumelor prevazute ca fiind necesare platii creantelor curente exigibile si a celor necesare asigurarii capitalului de lucru, daca este cazul. Programul de plata a creantelor va prevedea plata acestor sume in trimestrul consecutiv celui la care aceste sume devin disponibile.


(4) Creditorii conserva actiunile lor pentru intreaga valoare a creantelor, impotriva codebitorilor si a fideiusorilor debitorului, chiar daca au votat pentru acceptarea planului.


(5) Daca niciun plan nu este confirmat si termenul pentru propunerea unui plan, in conditiile art. 132, a expirat, judecatorul-sindic va dispune inceperea de indata a procedurii falimentului, in conditiile art. 145.


(6) Remuneratiile persoanelor angajate in temeiul art. 57 alin. (2) , art. 61 si 63, precum si alte cheltuieli de procedura vor fi achitate la momentul prevazut, dupa caz, de lege, cu exceptia cazurilor in care partile interesate ar accepta, in scris, alte termene de plata. Planul trebuie sa precizeze in programul de plati cum va fi asigurata aceasta plata.


(7) Plata va putea fi facuta trimestrial pe baza de acte legale.


SUBSECTIUNEA 2:A§ 2. Perioada de reorganizare


Articolul 141


(1) In urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul confirmat, pana cand judecatorul-sindic va dispune, motivat, fie incheierea procedurii insolventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului in activitatea de afaceri, fie incetarea reorganizarii si trecerea la faliment, potrivit prevederilor art. 145.


(2) Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar, sub rezerva prevederilor art. 85 alin. (5) . Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni in conducerea activitatii ori in administrarea averii debitorului, cu exceptia si in limita cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si in planul de reorganizare.


(3) Debitorul va fi obligat sa indeplineasca, fara intarziere, schimbarile de structura prevazute in plan.


Articolul 142


Prin exceptie de la dispozitiile art. 77, judecatorul-sindic poate, la cererea furnizorului, sa dispuna ca debitorul sa depuna o cautiune la o banca, drept conditie pentru indatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale in timpul desfasurarii procedurii de reorganizare judiciara. O astfel de cautiune nu va putea depasi 30% din costul serviciilor prestate debitorului si neachitate ulterior deschiderii procedurii.


Articolul 143


(1) Daca debitorul nu se conformeaza planului sau se acumuleaza noi datorii catre creditorii din cadrul procedurii de insolventa, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricand judecatorului-sindic sa dispuna intrarea in faliment a debitorului. Cererea se judeca de urgenta si cu precadere, in termen de 30 de zile de la inregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea va fi respinsa de catre judecatorul-sindic in situatia in care creanta nu este datorata, este achitata sau debitorul incheie o conventie de plata cu acest creditor.


*) Pe durata starii de alerta se suspenda aplicabilitatea tezei finale a art. 5 pct. 72 si a tezei finale a art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare.


Pe durata starii de alerta, in cazul debitorilor care si-au intrerupt activitatea total sau partial ca efect al masurilor adoptate pe perioada starii de urgenta, instituita prin Decretul nr. 195/2020 si prelungita prin Decretul nr. 240/2020, de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea raspandirii virusului SARS-Cov-2, mentinute, dupa caz, si in perioada starii de alerta, valoarea-prag prevazuta la art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 50.000 lei, atat pentru creditori, cat si pentru debitori.


(2) Inregistrarea cererii prevazute la alin. (1) nu suspenda continuarea activitatii debitorului pana cand judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin incheiere.


(3) Titularul unei creante curente, certe, lichide si exigibile mai vechi de 60 de zile si un cuantum peste valoarea-prag poate solicita, oricand ulterior parcurgerii procedurii prevazute la art. 75 alin. (3) si (4) , in timpul planului de reorganizare sau dupa indeplinirea obligatiilor de plata asumate in plan, trecerea la faliment. Cererea se judeca de urgenta si cu precadere, in termen de 30 de zile de la inregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea sa va fi respinsa de catre judecatorul-sindic in situatia in care creditorul nu a parcurs procedura prevazuta la art. 75 alin. (3) si (4) sau creanta nu este datorata, este achitata sau debitoarea incheie o conventie de plata cu acest creditor. Prin derogare de la prevederile art. 186 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 207/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru creantele curente, creditorii bugetari pot acorda inlesniri la plata.


Articolul 144


(1) Debitorul, prin administratorul special, sau, dupa caz, administratorul judiciar va trebui sa prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului. Ulterior prezentarii catre comitetul creditorilor, rapoartele vor fi inregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, dupa caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, in vederea consultarii rapoartelor.


(2) Administratorul judiciar va prezenta si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitatii, in vederea recuperarii acestora, care va fi avizata de comitetul creditorilor.


(3) In termen de 5 zile de la prezentarea rapoartelor, comitetul creditorilor va putea convoca adunarea creditorilor pentru a prezenta masurile luate de debitor si/sau de administratorul judiciar, efectele acestora, precum si sa propuna motivat alte masuri.


SECTIUNEA 7:Falimentul si lichidarea activelor


SUBSECTIUNEA 0:


Articolul 145


(1) Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin incheiere, in conditiile art. 71, intrarea in faliment in urmatoarele cazuri:


A._


a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;


b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare;


c) niciunul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, potrivit dispozitiilor art. 132, sau niciunul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;


B.debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;


C.obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale;


D.a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului in faliment, potrivit art. 92 alin. (5) sau art. 97 alin. (5) ;


E.in cazurile prevazute la art. 75 alin. (4) si art. 143 alin. (3) .


(2) Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment, judecatorul-sindic va pronunta dizolvarea debitorului persoana juridica si va dispune:


a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;


b) in cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator judiciar provizoriu, precum si stabilirea atributiilor si a onorariului acestuia, in conformitate cu criteriile aprobate prin legea de organizare a profesiei;


c) in cazul procedurii simplificate, confirmarea in calitate de lichidator judiciar a administratorului judiciar, desemnat potrivit prevederilor art. 57 alin. (2) sau art. 73, dupa caz;


d) termenul maxim de la intrarea in faliment in cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar catre lichidator judiciar, impreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii prevazute la art. 84 alin. (2) ;


e) intocmirea de catre administratorul judiciar si predarea catre lichidatorul judiciar, in termen de maximum 5 zile de la intrarea in faliment, in cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzand numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora la data intrarii in faliment, cu indicarea celor nascute dupa deschiderea procedurii, a tabelului definitiv al creantelor si a oricaror altor tabele intocmite in procedura, a oricaror rapoarte de distributie, a listei actelor si operatiunilor efectuate dupa data deschiderii procedurii. Aceasta obligatie revine administratorului special, cu avizul administratorului judiciar, daca, pana la data deschiderii procedurii falimentului, nu a fost ridicat dreptul de administrare;


f) notificarea intrarii in faliment.


(3) In cazul intrarii in faliment, incheierea sau, dupa caz, sentinta va indica si termenele prevazute la art. 146 alin. (2) sau, dupa caz, la art. 147 alin. (2) .


(4) Dupa intrarea in faliment in procedura generala, dispozitiile art. 99-114 vor fi aplicate, daca este necesar, in mod corespunzator, in ceea ce priveste creantele nascute intre data deschiderii procedurii si data intrarii in faliment, precum si procedura de admitere a acestora.


Articolul 146


(1) In cazul intrarii in faliment in procedura generala, lichidatorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor/administratorul judiciar, prevazuta la art. 145 alin. (2) lit. e) , ale caror creante s-au nascut dupa deschiderea procedurii, debitorului si registrului unde debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. Dispozitiile art. 99 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.


(2) Notificarea va fi comunicata creditorilor cu cel putin 10 zile inainte de implinirea termenului-limita pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor si va cuprinde:


a) termenul-limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor prevazute la alin. (3) , in vederea intocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii in faliment, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila;


b) termenul de verificare a creantelor prevazute la alin. (3) , de intocmire si publicare a tabelului suplimentar al acestora, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. a) ;


c) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor, care va fi de 7 zile de la publicarea in BPI a tabelului suplimentar;


d) termenul de intocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. b) .


(3) Vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, nascute dupa data deschiderii procedurii sau, dupa caz, al caror cuantum a fost modificat fata de tabelul definitiv de creante sau fata de programul de plata din planul de reorganizare, ca urmare a platilor facute dupa deschiderea procedurii.


(4) Creantele admise in tabelul definitiv de creante nu vor mai fi supuse verificarii; toti creditorii vor putea sa formuleze contestatii cu privire la tabelul suplimentar.


(5) Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creantelor admise impotriva averii debitorului, existente la data intrarii in faliment, cu respectarea dispozitiilor art. 112.


(6) Titularilor de creante nascute dupa deschiderea procedurii, care nu depun cerere de admitere a creantelor in termenul prevazut la alin. (2) lit. a) , li se aplica, in mod corespunzator, prevederile art. 114.


Articolul 147


(1) In cazul intrarii in faliment prin procedura simplificata, lichidatorul judiciar va trimite o notificare privind intrarea in procedura falimentului si, in cazul debitorului persoana juridica, ridicarea dreptului de administrare si dizolvarea acestuia, tuturor creditorilor notificati potrivit prevederilor art. 99, debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori registrului asociatiilor si fundatiilor in care debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. In cazul in care este justificata majorarea, in sensul art. 100 alin. (2) , a termenelor de publicare a tabelului preliminar de creante, prevazut la art. 100 alin. (1) lit. c) , si de definitivare a tabelului de creante, prevazut la art. 100 alin. (1) lit. d) , noile termene astfel fixate vor fi notificate creditorilor.


(2) In cazul in care, pana la aprobarea propunerii administratorului judiciar prevazute la art. 92 alin. (4) , debitorul aflat in faliment prin procedura simplificata si-a continuat activitatea, lichidatorul judiciar va notifica, in termen de 5 zile de la data intrarii in faliment, creditorii detinand creante asupra debitorului, avand prioritate potrivit prevederilor art. 161 pct. 4, nascute in perioada de observatie, solicitandu-le sa inscrie, in termen de 10 zile de la primirea notificarii, cereri de admitere a creantelor insotite de documente justificative. Notificarea va cuprinde si termenele de publicare a tabelului preliminar de creante, prevazut la art. 100 alin. (1) lit. c) , si de definitivare a tabelului de creante, prevazut la art. 100 alin. (1) lit. d) , asa cum au fost cuprinse si in notificarea prevazuta la alin. (1) sau, dupa caz, la art. 99 alin. (1) . Dispozitiile art. 99 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.


(3) Vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, nascute dupa data deschiderii procedurii.


(4) Titularilor de creante nascute dupa deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creantelor in termenul prevazut la alin. (2) , li se aplica, in mod corespunzator, prevederile art. 114.


Articolul 148


In cazul intrarii in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, titularii creantelor participa la distribuiri cu valoarea acestora astfel cum au fost inregistrate in tabelul definitiv consolidat.


Articolul 149


Garantiile reale si personale constituite pentru indeplinirea obligatiilor asumate prin planul de reorganizare raman valabile in favoarea creditorilor pentru plata sumelor datorate acestora potrivit planului de reorganizare.


Articolul 150


(1) Creditorii nu sunt obligati sa restituie sumele incasate in cursul reorganizarii.


(2) Actele cu titlu gratuit, efectuate intre data confirmarii planului de reorganizare si intrarea in faliment, sunt nule.


(3) Celelalte acte efectuate in intervalul prevazut la alin. (2) , exceptandu-le pe cele facute cu respectarea dispozitiilor art. 87 alin. (1) si (2) si pe cele permise de planul de reorganizare, sunt prezumate ca fiind in frauda creditorilor si vor fi anulate, cu exceptia cazului in care cocontractantul dovedeste buna sa credinta la momentul incheierii actului.


(4) Creantele banesti asupra averii debitorului se considera scadente la data deschiderii procedurii de faliment. Aceasta prevedere nu este aplicabila in privinta contractelor financiare calificate si a operatiunilor de compensare bilaterala in baza unui contract financiar calificat sau a unui acord de compensare bilaterala.


SUBSECTIUNEA 1:A§ 1. Masuri premergatoare lichidarii


Articolul 151


(1) Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala, arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile si orice alte bunuri mobile apartinand averii debitorului.


(2) In situatia prevazuta la art. 93, inventarul bunurilor debitorului se va face dupa obtinerea relatiilor scrise privind situatia bunurilor debitorului. Daca in urma demersurilor efectuate potrivit prevederilor art. 94-96, administratorul judiciar nu identifica niciun bun, inventarul se incheie pe baza comunicarilor scrise transmise de autoritatile relevante.


(3) Nu vor fi puse sub sigilii:


a) obiectele care vor trebui valorificate de urgenta pentru a se evita deteriorarea lor materiala sau pierderea din valoare;


b) registrele de contabilitate;


c) cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care urmeaza a fi scadente in scurt timp, precum si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi preluate de lichidatorul judiciar pentru a fi incasate sau pentru a efectua activitatile de conservare necesare;


d) numerarul pe care lichidatorul judiciar il va depune in banca in contul averii debitorului.


(4) In timpul actiunii de sigilare, lichidatorul judiciar va lua masurile necesare pentru conservarea bunurilor.


Articolul 152


(1) Daca averea debitorului poate fi inventariata complet intr-o singura zi, lichidatorul judiciar va putea proceda imediat la inventariere, fara a aplica sigiliile. In toate celelalte cazuri se va proceda la inventariere in cel mai scurt timp posibil. Administratorul special va trebui sa fie de fata si sa asiste la inventar, daca judecatorul-sindic dispune astfel. Daca administratorul special nu se va prezenta, el nu va putea contesta datele din inventar.


(2) Pe masura desfasurarii inventarierii, lichidatorul judiciar ia in posesie bunurile, devenind depozitarul lor judiciar.


Articolul 153


(1) Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile identificate ale debitorului.


(2) Actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar si de administratorul special, iar daca acesta nu participa la inventariere, numai de catre lichidatorul judiciar.


(3) In vederea conservarii patrimoniului, in cazul in care in averea debitorului nu exista suficiente lichiditati, lichidatorul judiciar va putea valorifica de urgenta bunuri ale debitorului, cu prioritate pe cele asupra carora nu exista cauze de preferinta, pentru obtinerea acestor lichiditati, fara aprobarea creditorilor. Valorificarea se va efectua prin licitatie publica, dupa evaluarea prealabila, pornind de la valoarea de lichidare indicata de evaluatorul autorizat. Licitatia publica se poate desfasura chiar si prin mijloace electronice de comunicare la distanta indicate, in conformitate cu prevederile regulamentului stabilit de lichidatorul judiciar. In acest caz, procesul-verbal se semneaza doar de lichidator.


SUBSECTIUNEA 2:A§ 2. Efectuarea lichidarii


Articolul 154


(1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidatorul judiciar sub controlul judecatorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul judiciar va face toate demersurile de expunere pe piata, intr-o forma adecvata, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului.


(2) Lichidarea va incepe indata dupa finalizarea de catre lichidatorul judiciar a inventarierii si depunerea raportului de evaluare. Bunurile vor putea fi vandute in bloc sau individual. Orice vanzare in bloc a bunurilor, ca ansamblu independent, indiferent daca se face in reorganizare sau in faliment, poate fi considerata transfer de active, daca indeplineste dispozitiile art. 270 alin. (7) din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare. Tipul de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua, si regulamentul de vanzare corespunzator modalitatii de vanzare pentru care se opteaza sunt aprobate de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului judiciar. In cazul licitatiei publice, publicitatea se va face si prin afisare pe site-ul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania. In vederea evaluarii bunurilor din averea debitorului, cu acordul comitetului creditorilor, lichidatorul judiciar poate sa angajeze, in numele debitorului, un evaluator autorizat si sa ii stabileasca onorariul. Evaluatorii autorizati sunt membri ai Asociatiei Nationale a Evaluatorilor Autorizati din Romania, iar evaluarea trebuie efectuata in conformitate cu standardele de evaluare.


(3) Bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atat in bloc, cat si individual. Evaluarea in bloc are in vedere fie evaluarea totalitatii bunurilor din averea debitorului, fie evaluarea ansamblurilor independente.


(4) In cazul in care procedura de vanzare se organizeaza pe o platforma electronica indicata de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, procesul-verbal se va semna doar de acesta.


Articolul 155


Raportul de evaluare va fi depus la dosarul cauzei, iar un anunt cu privire la depunerea acestuia si un extras cuprinzand o sinteza a sa se vor publica in BPI. Creditorii vor putea consulta raportul de evaluare in locatia indicata prin anunt de catre lichidatorul judiciar.


*) In interpretarea dispozitiilor art. 91 alin. (1) , art. 102 alin. (8) si art. 154-158 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la dispozitiile art. 249 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala (respectiv art. 163 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala de la 1968) , existenta unor masuri asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale, a repararii pagubei produse prin infractiune sau a garantarii executarii cheltuielilor judiciare: a) nu suspenda procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 85/2014 in ceea ce priveste bunul sechestrat; b) nu este de natura a indisponibiliza bunul asupra caruia a fost inceputa procedura de valorificare conform dispozitiilor Legii nr. 85/2014; c) nu impiedica lichidarea bunurilor efectuata de lichidatorul judiciar in exercitarea atributiilor conferite de Legea nr. 85/2014.


Articolul 156


(1) Lichidatorul judiciar va convoca adunarea creditorilor in termen de maximum 15 zile de la data depunerii raportului de evaluare la dosarul cauzei, in vederea stabilirii tipului de vanzare.


(2) In cazul vanzarii bunurilor prin licitatie publica, aceasta se va putea efectua si potrivit Codului de procedura civila. In cazul in care adunarea creditorilor nu aproba un regulament de vanzare, potrivit art. 154 alin. (2) , sau in ipoteza in care, desi a fost aprobat un regulament de vanzare, bunurile nu au fost valorificate intr-un termen rezonabil, la cererea lichidatorului judiciar, aprobata de judecatorul-sindic, vanzarea bunurilor se va efectua prin licitatie publica, potrivit Codului de procedura civila.


(3) In cazul vanzarii prin negociere directa, lichidatorul judiciar va supune aprobarii adunarii creditorilor si regulamentul de vanzare.


(4) Vanzarea activelor se va face dupa efectuarea publicatiilor de vanzare de catre administratorul judiciar/lichidator, intr-un ziar de larga circulatie. Persoanele interesate vor putea inspecta bunurile supuse vanzarii dupa efectuarea publicatiilor de vanzare.


*) In interpretarea dispozitiilor art. 91 alin. (1) , art. 102 alin. (8) si art. 154-158 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la dispozitiile art. 249 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala (respectiv art. 163 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala de la 1968) , existenta unor masuri asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale, a repararii pagubei produse prin infractiune sau a garantarii executarii cheltuielilor judiciare: a) nu suspenda procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 85/2014 in ceea ce priveste bunul sechestrat; b) nu este de natura a indisponibiliza bunul asupra caruia a fost inceputa procedura de valorificare conform dispozitiilor Legii nr. 85/2014; c) nu impiedica lichidarea bunurilor efectuata de lichidatorul judiciar in exercitarea atributiilor conferite de Legea nr. 85/2014.


Articolul 157


Valorile mobiliare vor fi vandute in conditiile Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.


*) In interpretarea dispozitiilor art. 91 alin. (1) , art. 102 alin. (8) si art. 154-158 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la dispozitiile art. 249 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala (respectiv art. 163 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala de la 1968) , existenta unor masuri asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale, a repararii pagubei produse prin infractiune sau a garantarii executarii cheltuielilor judiciare: a) nu suspenda procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 85/2014 in ceea ce priveste bunul sechestrat; b) nu este de natura a indisponibiliza bunul asupra caruia a fost inceputa procedura de valorificare conform dispozitiilor Legii nr. 85/2014; c) nu impiedica lichidarea bunurilor efectuata de lichidatorul judiciar in exercitarea atributiilor conferite de Legea nr. 85/2014.


Articolul 158


(1) Lichidatorul judiciar va incheia contracte de vanzare; sumele realizate din vanzari vor fi depuse in contul prevazut la art. 39 alin. (2) .


(2) Daca vanzarea activelor se va face prin licitatie publica, procesul-verbal de adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate. Cand legea impune pentru transferul dreptului de proprietate forma autentica, contractele vor fi perfectate de notarul public pe baza procesului-verbal de licitatie.


*) In interpretarea dispozitiilor art. 91 alin. (1) , art. 102 alin. (8) si art. 154-158 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la dispozitiile art. 249 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala (respectiv art. 163 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala de la 1968) , existenta unor masuri asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale, a repararii pagubei produse prin infractiune sau a garantarii executarii cheltuielilor judiciare: a) nu suspenda procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 85/2014 in ceea ce priveste bunul sechestrat; b) nu este de natura a indisponibiliza bunul asupra caruia a fost inceputa procedura de valorificare conform dispozitiilor Legii nr. 85/2014; c) nu impiedica lichidarea bunurilor efectuata de lichidatorul judiciar in exercitarea atributiilor conferite de Legea nr. 85/2014.


SUBSECTIUNEA 3:A§ 3. Distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii


Articolul 159


(1) Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor si drepturilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de cauze de preferinta, vor fi distribuite in urmatoarea ordine:


1.taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si cheltuielile avansate de creditor in cadrul procedurii de executare silita, creantele furnizorilor de utilitati nascute ulterior deschiderii procedurii, in conditiile art. 77, remuneratiile datorate la data distribuirii persoanelor angajate in interesul comun al tuturor creditorilor, in conditiile art. 57 alin. (2) , art. 61 si 63, care se vor suporta pro rata, in raport cu valoarea tuturor bunurilor din averea debitorului;


*) ICCJ admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Cluj si, in consecinta, stabileste ca: "Sumele reprezentand impozite locale datorate pentru bunuri valorificate in procedura, grevate de o cauza de preferinta in favoarea unui creditor (sau "de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel", in terminologia Legii nr. 85/2006) , devenite scadente dupa data intrarii in faliment a debitorului, nu beneficiaza de ordinea de prioritate la plata instituita prin art. 121 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv art. 159 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare".


2.creantele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinta nascute in timpul procedurii de insolventa. Aceste creante cuprind capitalul, dobanzile, precum si alte accesorii, dupa caz;


3.creantele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinta, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel, inclusiv cheltuielile, precum si cele corespunzatoare art. 105 alin. (3) si art. 123 alin. (11) lit. a) .


(2) In cazul in care sumele realizate din vanzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata in intregime a respectivelor creante, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare sau bugetare, dupa caz, care vor veni in concurs cu cele cuprinse in categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. 161, si vor fi supuse dispozitiilor art. 80. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o diferenta in plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului judiciar, in contul averii debitorului.


(3) Un creditor beneficiar al unei cauze de preferinta este indreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta inaintea vanzarii bunului grevat de o cauza de preferinta in favoarea sa. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi indreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vanzarea bunului grevat de o cauza de preferinta, daca aceasta este necesara pentru a impiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decat ar fi primit daca bunul grevat de o cauza de preferinta in favoarea sa ar fi fost vandut anterior distribuirii.


Articolul 160


(1) La fiecare 3 luni, calculate de la data inceperii lichidarii, lichidatorul judiciar va prezenta comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante, precum si un plan de distribuire intre creditori, daca este cazul. Raportul si planul se inregistreaza la grefa tribunalului si se publica in BPI. Raportul va prevedea si plata cu prioritate a onorariului sau si a celorlalte cheltuieli prevazute la art. 159 alin. (1) pct. 1 sau art. 161 pct. 1, dupa caz.


(2) Raportul asupra fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante va cuprinde, cel putin, urmatoarele:


a) soldul aflat in contul de lichidare dupa ultima distribuire;


b) incasarile efectuate de catre lichidatorul judiciar din valorificarea fiecarui bun si din recuperarea creantelor;


c) cuantumul dobanzilor sau al altor venituri de care beneficiaza averea debitorului ca urmare a pastrarii in conturi bancare a sumelor nedistribuite sau prin administrarea bunurilor existente in averea debitorului;


d) totalul sumelor aflate in contul de lichidare.


(3) Planul de distribuire intre creditori cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele date referitoare la fiecare creditor pentru care se face distribuirea:


a) actualizarile aduse tabelului definitiv de creante;


b) sumele distribuite deja;


c) sumele ramase dupa ajustarea tabelului definitiv si distribuirile efectuate deja;


d) sumele ce fac obiectul distribuirii;


e) sume ramase de plata dupa efectuarea distribuirii.


(4) Pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna sau poate scurta termenul de prezentare a raportului si a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi inregistrat la grefa tribunalului si lichidatorul judiciar va notifica aceasta fiecarui creditor. O copie de pe raport si o copie de pe planul de distribuire vor fi afisate la usa tribunalului.


(5) Comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestatii la raport si la plan in termen de 15 zile de la publicarea acestora in BPI. O copie de pe contestatie se comunica de urgenta lichidatorului judiciar. In termen de 5 zile lucratoare de la expirarea termenului de formulare a contestatiilor, daca nu se depune nicio contestatie, lichidatorul judiciar va proceda la plata efectiva a sumelor distribuite. In cazul in care s-au depus contestatii, lichidatorul judiciar va retine de la distribuire sumele supuse contestatiei in conditiile alin. (6) , facand plata sumelor necontestate.


(6) In termen de 20 de zile de la publicare, judecatorul-sindic, in sedinta, cu citarea lichidatorului judiciar, a debitorului si a creditorilor, solutioneaza deodata, prin sentinta, toate contestatiile. In termen de 5 zile lucratoare de la data cand hotararea de solutionare a contestatiilor devine executorie, lichidatorul judiciar procedeaza la plata efectiva a sumelor distribuite, conform hotararii instantelor de judecata.


Articolul 161


Creantele se platesc, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine:


1.taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activitatii, precum si pentru plata remuneratiilor persoanelor angajate potrivit prevederilor art. 57 alin. (2) , art. 61, 63 si 73, sub rezerva celor prevazute la art. 140 alin. (6) ;


2.creantele provenind din finantari acordate potrivit art. 87 alin. (4) si art. 133 alin. (5) lit. B;


21.creantele provenind din finantari acordate in proceduri de prevenire a insolventei, precum si onorariile practicianului din astfel de proceduri;


3.creantele izvorate din raporturi de munca;


4.creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii, cele datorate cocontractantilor potrivit prevederilor art. 123 alin. (4) si cele datorate tertilor dobanditori de buna-credinta sau subdobanditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora potrivit prevederilor art. 120 alin. (2) , respectiv ale art. 121 alin. (1) ;


5.creantele bugetare;


6.creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;


7.creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;


8.creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, din chirii, creantele corespunzatoare art. 123 alin. (11) lit. b) , inclusiv obligatiunile si creantele reglementate la art. 105 alin. (3) lit. b) ;


9.alte creante chirografare;


10.creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:


a) creantele nascute in patrimoniul tertilor dobanditori de rea-credinta ai bunurilor debitorului in temeiul art. 120 alin. (2) , cele cuvenite subdobanditorilor de rea-credinta in conditiile art. 121 alin. (1) , precum si creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;


a1) beneficiile nedistribuite asociatilor;


b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.


Articolul 1611


In cazul falimentului entitatilor prevazute la art. 1 alin. (1) lit. a) -d) din Legea nr. 312/2015 privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul financiar, cu exceptia institutiilor de credit, creantele se platesc in urmatoarea ordine:


1.taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activitatii, precum si pentru plata remuneratiilor persoanelor angajate potrivit prevederilor art. 57 alin. (2) , art. 61, 63 si 73, sub rezerva celor prevazute la art. 140 alin. (6) ;


2.creantele provenind din finantari acordate potrivit art. 87 alin. (4) ;


3.creantele izvorate din raporturi de munca;


4.creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii, cele datorate cocontractantilor potrivit prevederilor art. 123 alin. (4) si cele datorate tertilor dobanditori de buna-credinta sau subdobanditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora potrivit prevederilor art. 120 alin. (2) , respectiv ale art. 121 alin. (1) ;


5.creantele bugetare;


6.creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, din chirii, creantele corespunzatoare art. 123 alin. (11) lit. b) , inclusiv obligatiunile;


7.alte creante chirografare, in masura in care nu se incadreaza la pct. 8-12;


8.creantele negarantate care rezulta din instrumente de datorie care indeplinesc toate conditiile prevazute la art. 2341;


9.creantele nascute in patrimoniul tertilor dobanditori de rea-credinta ai bunurilor debitorului in temeiul art. 120 alin. (2) , cele cuvenite subdobanditorilor de rea-credinta in conditiile art. 121 alin. (1) , precum si creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;


10.creantele izvorand din acte cu titlu gratuit;


11.creantele decurgand din instrumente de datorie si din imprumuturi, avand la baza conventii care prevad o clauza de subordonare potrivit careia, in caz de lichidare sau faliment al debitorului, astfel de creante urmeaza sa fie platite dupa creantele tuturor creditorilor chirografari nesubordonati si, dupa caz, ale altor creditori chirografari subordonati; in cadrul acestei categorii de creante, plata acestora se va efectua cu respectarea ordinii de preferinta stabilite prin clauza de subordonare aferenta fiecarei creante;


12.creantele actionarilor entitatii in faliment derivand din dreptul rezidual al calitatii lor, potrivit prevederilor legale si statutare.A»


Articolul 1612


(1) In aplicarea prevederilor art. 1611, in cazul falimentului entitatilor prevazute la art. 1 alin. (1) lit. a) -d) din Legea nr. 312/2015 privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul financiar, cu exceptia institutiilor de credit, toate creantele care provin din elementele de fonduri proprii, definite potrivit Regulamentului (UE) nr. 575/2013, cu modificarile ulterioare, au un rang de prioritate inferior oricarei creante care nu provine dintr-un element de fonduri proprii.


(2) In aplicarea prevederilor alin. (1) , in situatia in care un instrument este recunoscut doar partial drept element de fonduri proprii, intregul instrument este tratat ca o creanta care rezulta dintr-un element de fonduri proprii si ii este atribuit un rang de prioritate inferior oricarei creante care nu rezulta dintr-un element de fonduri proprii.


Articolul 162


Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul definitiv consolidat.


Articolul 163


(1) Titularilor de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa deplina indestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii prevazute la art. 161.


(2) In cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentand suma proportionala cu procentul pe care creanta lor il detine in categoria creantelor respective.


(3) Contul de insolventa deschis in conditiile art. 39 alin. (2) nu va putea fi in niciun mod indisponibilizat prin nicio masura de natura penala, civila sau administrativa dispusa de organele de cercetare penala, de organele administrative sau de instantele judecatoresti.


Articolul 164


In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societati in nume colectiv sau in comandita nu sunt suficiente pentru plata creantelor inregistrate in tabelul definitiv consolidat de creante, impotriva grupului sau a societatii judecatorul-sindic va autoriza executarea silita, in conditiile legii, impotriva asociatilor cu raspundere nelimitata sau, dupa caz, a membrilor, pronuntand o sentinta executorie, care va fi pusa in executare de lichidatorul judiciar, prin executor judecatoresc.


Articolul 165


Cu ocazia distribuirilor partiale, urmatoarele sume vor fi provizionate:


1.sume proportionale datorate creditorilor ale caror creante sunt supuse unei conditii suspensive care nu s-a realizat inca;


2.sume proportionale datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtator si care au originalele titlurilor, dar nu le-au prezentat;


3.sume proportionale datorate creantelor admise provizoriu;


4.rezervele destinate sa acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului, inclusiv cele generate de litigiile in curs.


Articolul 166


Pentru creditorii detinand creante inscrise in tabelul consolidat definitiv de creante, carora li s-au alocat sume numai partial sau creante sub conditie suspensiva si care au luat parte la distribuire, sumele cuvenite vor fi pastrate la banca, intr-un cont special de depozit, pana ce situatia lor va fi lamurita.


Articolul 167


(1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul judiciar va supune judecatorului-sindic un raport final insotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor si debitorului prin publicare in BPI. Judecatorul-sindic va dispune convocarea adunarii creditorilor in termen de maximum 30 de zile de la publicarea raportului final. Creditorii pot formula obiectiuni la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii.


(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin incheiere, toate obiectiunile la raportul final, il va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.


(3) Creantele care la data inregistrarii raportului final vor fi inca sub conditie nu vor participa la ultima distribuire.


Articolul 168


Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului judiciar, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate in termen de 30 de zile de catre cei indreptatiti la acestea vor fi depuse in contul prevazut la art. 39 alin. (4) .


SECTIUNEA 8:Atragerea raspunderii pentru intrarea in insolventa


Articolul 169


(1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte sau intregul pasiv al debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, fara sa depaseasca prejudiciul aflat in legatura de cauzalitate cu fapta respectiva, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:


a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;


b) au facut activitati de productie, comert sau prestari de servicii in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;


c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati;


d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea. In cazul nepredarii documentelor contabile catre administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atat culpa, cat si legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu se prezuma. Prezumtia este relativa;


*) In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 169 alin. (1) lit. d) teza a doua din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul in care paratul nu preda documentele contabile practicianului in insolventa, dupa prealabila notificare, se prezuma relativ intrunirea tuturor conditiilor necesare atragerii raspunderii patrimoniale pentru fapta prevazuta de art. 169 alin. (1) lit. d) din aceeasi lege.


e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia;


f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati;


g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori;


h) orice alta fapta savarsita cu intentie, care a contribuit la starea de insolventa a debitorului, constatata potrivit prevederilor prezentului titlu.


(2) Administratorul judiciar ori, dupa caz, lichidatorul judiciar, ori de cate ori identifica persoanele culpabile de starea de insolventa a debitorului, va promova actiunea in antrenarea raspunderii patrimoniale. Daca administratorul judiciar ori, dupa caz, lichidatorul judiciar nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolventa a debitorului, aceasta poate fi introdusa de presedintele comitetului creditorilor in urma hotararii adunarii creditorilor ori, daca nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor. De asemenea, poate introduce aceasta actiune, in aceleasi conditii, creditorul care detine mai mult de 30% din valoarea creantelor inscrise la masa credala.


(3) Cererea introdusa in temeiul alin. (1) sau, dupa caz, alin. (2) se va judeca separat, formandu-se un dosar asociat.


(4) In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia in care au contribuit la starea de insolventa.


(5) Raspunderea persoanelor in cauza nu va putea fi angajata daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori la faptele care au contribuit la starea de insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au contribuit la starea de insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.


(6) Raspunderea nu va putea fi angajata daca, in luna precedenta incetarii platilor, s-au efectuat, cu buna-credinta, plati in executarea unui acord cu creditorii, incheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor debitorului, cu conditia ca acordul sa fi fost de natura a conduce la redresarea financiara a debitorului si sa nu fi avut ca scop prejudicierea si/sau discriminarea unor creditori. Aceste prevederi se vor aplica si in cazul acordurilor realizate in cadrul procedurii concordatului preventiv.


(7) In cazul in care s-a pronuntat o hotarare de respingere a actiunii introduse potrivit alin. (1) sau, dupa caz, alin. (2) , administratorul judiciar/lichidatorul judiciar care nu intentioneaza sa formuleze apel impotriva acesteia va notifica in acest sens comitetul creditorilor sau, in cazul in care nu a fost desemnat un comitet al creditorilor, adunarea creditorilor. Impotriva acestei hotarari calea de atac poate fi exercitata direct de presedintele comitetului creditorilor, iar in lipsa constituirii unui comitet, de catre orice creditor interesat care detine mai mult de 30% din valoarea creantelor inscrise la masa credala.


(8) Aplicarea dispozitiilor alin. (1) nu inlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni.


(9) Daca s-a pronuntat o sentinta prin care judecatorul-sindic a dispus atragerea raspunderii patrimoniale a administratorului statutar, aceasta va fi comunicata catre Oficiul National al Registrului Comertului, din oficiu.


(10) Persoana impotriva careia s-a pronuntat o hotarare definitiva de atragere a raspunderii nu mai poate fi desemnata administrator sau, daca este administrator in alte societati, va fi decazuta din acest drept timp de 10 ani de la data ramanerii definitive a hotararii.


Articolul 170


Actiunea prevazuta la art. 169 se prescrie in termen de 3 ani. Prescriptia incepe sa curga de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a contribuit la aparitia starii de insolventa, dar nu mai tarziu de data publicarii in BPI a raportului administratorului judiciar/lichidatorului judiciar prevazut de art. 58 alin. (1) lit. b) sau, dupa caz, art. 64 lit. a) .


Articolul 171


Sumele depuse potrivit dispozitiilor art. 169 alin. (1) vor intra in averea debitorului si vor fi destinate, in caz de reorganizare, platii creantelor potrivit programului de plati, completarii fondurilor necesare continuarii activitatii debitorului, iar in caz de faliment, acoperirii pasivului.


Articolul 172


(1) Odata cu cererea formulata potrivit prevederilor art. 169 alin. (1) sau ale alin. (2) , administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar ori, dupa caz, comitetul creditorilor va putea cere judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite potrivit prevederilor art. 169. Fixarea unei cautiuni de pana la 10% din valoarea pretentiilor este obligatorie.


(2) Cererea de masuri asiguratorii poate fi formulata si ulterior introducerii actiunii prevazute la art. 169.


Articolul 173


(1) Executarea silita impotriva persoanelor prevazute la art. 169 alin. (1) se efectueaza de catre executorul judecatoresc, potrivit Codului de procedura civila.


(2) Dupa inchiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de catre executorul judecatoresc potrivit prevederilor prezentului titlu, in temeiul tabelului definitiv consolidat de creante pus la dispozitia sa de catre lichidatorul judiciar.


*) Prin Decizia nr. 27/2022 Inalta Curte de Casatie si Justitie admite recursul in interesul legii si, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 174 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art. 173 alin. (2) , precum si ale art. 180 din aceeasi lege, stabileste ca:


Procedura insolventei nu poate fi inchisa inainte de solutionarea prin hotarare definitiva a actiunii de atragere a raspunderii pentru intrarea in insolventa, formulata in temeiul art. 169 din Legea nr. 85/2014.


SECTIUNEA 9:Inchiderea procedurii


Articolul 174


(1) In orice stadiu al procedurii prevazute de prezentul titlu, daca se constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si niciun creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul-sindic va audia de urgenta creditorii intr-o sedinta, iar in cazul refuzului exprimat de acestia de a avansa sumele necesare sau in cazul neprezentarii acestora, desi s-a indeplinit procedura citarii prin BPI, va da o sentinta de inchidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.


(2) In cazul prevazut la alin. (1) nu sunt aplicabile prevederile art. 167.


*) Prin Decizia nr. 27/2022 Inalta Curte de Casatie si Justitie admite recursul in interesul legii si, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 174 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art. 173 alin. (2) , precum si ale art. 180 din aceeasi lege, stabileste ca:


Procedura insolventei nu poate fi inchisa inainte de solutionarea prin hotarare definitiva a actiunii de atragere a raspunderii pentru intrarea in insolventa, formulata in temeiul art. 169 din Legea nr. 85/2014.


Articolul 175


(1) O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau de lichidare pe baza de plan va fi inchisa, prin sentinta, in baza unui raport al administratorului judiciar care constata indeplinirea tuturor obligatiilor de plata asumate prin planul confirmat, precum si plata creantelor curente scadente sau esalonarea platii acestora, prin conventie, in perioada ulterioara inchiderii procedurii, inclusiv pentru creantele bugetare in conditiile prevazute la art. 143 alin. (3) teza finala. De la data inchiderii procedurii devin scadente si impozitele aferente eventualelor reduceri de creante, in masura in care sunt datorate. Daca o procedura incepe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi inchisa potrivit prevederilor art. 167.


(2) O procedura de faliment va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca.


(3) Bunurile vor putea fi distribuite creditorilor in contul creantelor pe care le detin impotriva averii debitorului, in urma unei propuneri a creditorului, cu obligatia acestuia de a achita toate sumele ce ar fi fost datorate creditorilor aflati pe ordinele de prioritate anterioare, precum si celor de pe aceeasi ordine de prioritate, potrivit prevederilor art. 159 si 161, in situatia in care bunul ar fi fost vandut catre un tert. Daca sunt mai multe propuneri, bunul se va distribui celui care ofera cel mai mare pret, caz in care creanta respectivului creditor se va scadea din pretul datorat. In toate cazurile, pretul bunurilor distribuite creditorilor in contul creantelor nu va fi mai mic decat valoarea stabilita prin raportul de evaluare.


Articolul 176


Daca creantele au fost complet acoperite prin distribuirile facute, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de inchidere a procedurii falimentului si de radiere a debitorului din registrul in care este inmatriculat:


a) chiar inainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate in intregime, in cazul in care toti asociatii persoanei juridice sau persoana fizica, dupa caz, solicita acest lucru in termen de 30 de zile de la notificarea lichidatorului judiciar facuta administratorului special, urmand ca bunurile sa treaca in coproprietatea asociatilor/actionarilor, corespunzator cotelor de participare la capitalul social;


b) in toate celelalte cazuri, procedura se inchide numai dupa lichidarea completa a activului, eventualele sume reziduale ultimei distribuiri urmand a fi depuse intr-un cont la dispozitia asociatilor sau persoanei fizice, dupa caz;


c) daca dupa acoperirea tuturor creantelor, inchiderea procedurii si radierea debitorului din registrele in care acesta a fost inmatriculat, au fost identificate bunuri in patrimoniu care nu au fost cunoscute in timpul procedurii de insolventa, acestea vor intra de drept in patrimoniul asociatilor.


Articolul 177


(1) In cazul procedurii deschise in urma formularii cererii introductive de catre debitor, in conditiile art. 71, daca judecatorul-sindic constata, la expirarea termenului pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor, ca nu s-a depus nicio cerere, va pronunta o sentinta de inchidere a procedurii.


(2) In cazul prevazut la alin. (1) , inchiderea procedurii nu produce efectele prevazute la art. 176. Cu toate acestea, operatiunile de administrare, legal facute asupra averii debitorului, isi vor produce efectele, iar drepturile dobandite pana la inchiderea procedurii raman neatinse.


Articolul 178


Daca toti creditorii inscrisi in tabelul definitiv al creantelor primesc sumele ce li se datoreaza in perioada de observatie sau renunta la judecata in perioada de observatie, judecatorul-sindic va dispune inchiderea procedurii, fara a dispune radierea debitorului din registrul in care este inregistrat.


Articolul 179


Sentinta de inchidere a procedurii va fi notificata de judecatorul-sindic directiei regionale sau, dupa caz, administratiei judetene a finantelor publice si oficiului registrului comertului ori, dupa caz, registrului societatilor agricole sau altor registre unde debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. Aceasta va fi notificata si tuturor creditorilor, prin publicare in BPI.


Articolul 180


Prin inchiderea procedurii, judecatorul-sindic, administratorul/lichidatorul judiciar si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice indatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de drepturi de preferinta, actionari sau asociati.


*) Prin Decizia nr. 27/2022 Inalta Curte de Casatie si Justitie admite recursul in interesul legii si, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 174 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art. 173 alin. (2) , precum si ale art. 180 din aceeasi lege, stabileste ca:


Procedura insolventei nu poate fi inchisa inainte de solutionarea prin hotarare definitiva a actiunii de atragere a raspunderii pentru intrarea in insolventa, formulata in temeiul art. 169 din Legea nr. 85/2014.


Articolul 181


(1) Prin inchiderea procedurii de faliment, debitorul profesionist persoana fizica va fi descarcat de obligatiile neachitate.


(11) In cazul in care debitorul profesionist persoana fizica a fost condamnat pentru bancruta frauduloasa nu se aplica prevederile alin. (1) .


(12) In cazul in care, pe parcursul procedurii, s-a constatat definitiv efectuarea unor plati ori transferuri frauduloase, debitorul profesionist persoana fizica va fi descarcat de obligatii numai in masura in care acestea au fost platite in cadrul procedurii.


(2) La data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea inainte de confirmarea planului si cea prevazuta in plan, pe parcursul procedurii reorganizarii judiciare. In cazul trecerii la faliment, dispozitiile art. 140 alin. (1) devin aplicabile.


(3) Debitorul persoana fizica descarcat de obligatiile neachitate, potrivit alin. (1) si (2) poate accesa orice facilitati de sprijin pentru intreprinzatori, prevazute de lege.


Articolul 182


(1) Administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate fi tras la raspundere pentru exercitarea atributiilor cu rea-credinta sau grava neglijenta. Exista rea-credinta atunci cand administratorul judiciar/lichidatorul judiciar incalca normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unui interes legitim. Exista grava neglijenta atunci cand administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu indeplineste sau indeplineste defectuos o obligatie legala si prin aceasta determina vatamarea unui interes legitim.


(2) In afara dispozitiilor alineatului precedent, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate fi tras la raspundere civila, penala, administrativa sau disciplinara pentru actele efectuate in cursul procedurii, potrivit normelor de drept comun.


(3) Administratorul judiciar/lichidatorul judiciar care actioneaza cu buna-credinta, in limitele atributiilor prevazute de lege si a informatiilor disponibile, nu poate fi tras la raspundere pentru actele procesuale efectuate ori pentru continutul inscrisurilor intocmite in cadrul procedurii.


CAPITOLUL II:Dispozitii speciale privind procedura insolventei grupului de societati


Articolul 183


Prevederile cap. I se vor aplica in mod corespunzator procedurii insolventei grupului de societati, cu derogarile si completarile prevazute in prezentul capitol.


Articolul 184


La cererea oricarei parti interesate, judecatorul-sindic va putea dispune verificari cu privire la incidenta prezentului capitol.


SECTIUNEA 1:Prevederi speciale privind competenta si organele care aplica procedura


Articolul 185


(1) In cazul deschiderii procedurii insolventei impotriva unor membri ai grupului de societati, in urma depunerii unei cereri comune de deschidere a procedurii insolventei, instanta competenta este tribunalul in a carui circumscriptie teritoriala isi are sediul societatea-mama sau, dupa caz, societatea cu cea mai mare cifra de afaceri conform ultimei situatii financiare publicate, pentru toate societatile membre ale grupului.


(2) Pentru fiecare membru al grupului se va forma un dosar separat.


(3) Prin derogare de la prevederile art. 53 din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, toate dosarele formate potrivit prevederilor alin. (2) vor fi repartizate judecatorului-sindic desemnat conform sistemului de repartizare aleatorie in primul dosar inregistrat in sistemul informatizat al instantelor.


Articolul 186


Comitetele creditorilor, desemnate pentru fiecare membru al grupului supus procedurii insolventei, se vor intalni cel putin trimestrial, principalul scop fiind formularea de recomandari cu privire la activitatea debitorilor si planurile de reorganizare propuse.


Articolul 187


Adunarile generale ale asociatilor/actionarilor membrilor grupului vor desemna acelasi administrator special pentru fiecare membru al grupului.


Articolul 188


In cazul in care creditorii care detin cel putin 50% din masa credala sunt aceiasi pentru fiecare membru al grupului, pentru fiecare membru al grupului va fi desemnat acelasi administrator judiciar sau consortiu de administratori judiciari, in conditiile art. 57.


Articolul 189


In cazul in care componenta masei credale nu permite aplicarea art. 188, administratorii judiciari numiti potrivit prevederilor art. 57 vor fi tinuti de obligatia de cooperare. Obligatia de cooperare se va materializa inclusiv prin semnarea unui protocol de cooperare, care sa contina o sinteza a modalitatii in care se vor derula, in mod integrat, activitatile economice, juridice si operationale, la nivelul grupului. Protocolul de cooperare va fi depus la dosarul de insolventa in care a fost desemnat practicianul coordonator in termen de 10 zile de la data deschiderii procedurii si va fi aprobat de catre judecatorul-sindic. Oricare dintre administratorii judiciari desemnati in procedurile de insolventa va putea participa la adunarile creditorilor si ale comitetelor creditorilor ale oricaruia dintre membrii grupului.


Articolul 190


Administratorul judiciar desemnat pentru oricare dintre membrii grupului va avea calitate procesuala de a propune un plan de reorganizare in cadrul procedurii/procedurilor celorlalti membri.


Articolul 191


In situatia prevazuta la art. 188, desemnarea administratorilor/lichidatorilor judiciari se va face cu verificarea inexistentei unui conflict de interese.


SECTIUNEA 2:Deschiderea procedurilor


Articolul 192


Doi sau mai multi debitori, membri ai unui grup, aflati in stare de insolventa, ori unul sau mai multi membri ai grupului de societati care indeplinesc conditiile art. 196, pot adresa tribunalului competent o cerere comuna de deschidere a procedurii insolventei.


Articolul 193


Un creditor detinator al unor creante impotriva a doi sau mai multor membri ai unui grup, care indeplineste conditiile prevazute la art. 5 pct. 20, poate introduce o cerere comuna de deschidere a procedurii insolventei.


Articolul 194


In plus fata de documentele prevazute a fi depuse potrivit prevederilor art. 67, debitorul este obligat sa depuna la dosarul cauzei:


a) o lista completa cuprinzand membrii grupului, fie ca acestia fac sau nu obiectul cererii de deschidere a procedurii insolventei;


b) o descriere a modului in care se desfasoara activitatea in cadrul grupului;


c) o lista a contractelor incheiate intre membrii grupului si aflate in derulare.


Articolul 195


Daca cererea debitorilor sau a creditorului, dupa caz, corespunde conditiilor prevazute de art. 71, respectiv de art. 72, judecatorul-sindic va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii generale sau simplificate, dupa caz.


Articolul 196


In vederea evitarii deschiderii ulterioare a procedurii insolventei impotriva sa, prin exceptie de la prevederile art. 66 alin. (1) , un membru al unui grup care nu este in stare de insolventa sau insolventa iminenta poate subscrie la o cerere comuna de deschidere a procedurii insolventei. In acest caz, cererea comuna de deschidere a procedurii insolventei va fi aprobata de adunarea generala a asociatilor/actionarilor respectivului membru al grupului.


Articolul 1961


(1) Prin exceptie de la prevederile art. 195, daca membrul grupului fata de care a fost introdusa o cerere de deschidere a procedurii insolventei este o persoana juridica din categoria celor care pot fi supuse rezolutiei in conformitate cu legislatia privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii si daca grupul cuprinde cel putin o institutie de credit, fara a se aduce atingere masurii pe care Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate de rezolutie, intentioneaza sa o ia in conformitate cu aceasta legislatie, deschiderea procedurii de insolventa poate fi dispusa numai cu acordul Bancii Nationale a Romaniei, in calitate de autoritate de rezolutie, si in cazul in care persoana juridica in cauza este o institutie supusa rezolutiei sau cu privire la aceasta s-a determinat ca sunt indeplinite conditiile de declansare a procedurii de rezolutie, o procedura de insolventa potrivit prezentei legi poate fi deschisa numai pe baza unei cereri introduse de Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate de rezolutie.


(2) In scopul prevederilor alin. (1) , judecatorul-sindic notifica, de indata, Bancii Nationale a Romaniei, in calitate de autoritate de rezolutie, in legatura cu orice cerere de deschidere a unei proceduri de insolventa fata de o persoana juridica prevazuta la alin. (1) , indiferent daca aceasta este o institutie supusa rezolutiei sau daca a fost facuta publica o decizie in conformitate cu prevederile legislatiei privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii.


(3) Cererea de deschidere a procedurii de insolventa poate fi admisa numai daca s-a facut notificarea prevazuta la alin. (2) si fie Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate de rezolutie, in urma primirii notificarii, a comunicat judecatorului-sindic faptul ca nu intentioneaza sa intreprinda o actiune de rezolutie fata de persoana juridica in cauza, fie a expirat un termen de 7 zile de la data primirii notificarii.


Articolul 1962


(1) Daca impotriva unei persoane juridice, membra a unui grup care cuprinde cel putin o institutie de credit, se dispune deschiderea procedurii de insolventa, urmatoarele dispozitii speciale sunt aplicabile:


a) dispozitiile prezentei legi referitoare la anularea sau inopozabilitatea actelor prejudiciabile masei creditorilor nu se aplica transferurilor de active, drepturi sau obligatii de la institutia supusa rezolutiei aflata in stare de insolventa catre o alta entitate, efectuate in virtutea aplicarii unui instrument de rezolutie, a exercitarii unei competente de rezolutie sau a utilizarii unui instrument public de stabilizare financiara, in conformitate cu legislatia privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii;


b) la solicitarea Bancii Nationale a Romaniei, in calitate de autoritate de rezolutie, adresata judecatorului-sindic, persoana juridica aflata in stare de insolventa trebuie sa asigure, daca este cazul, furnizarea serviciilor sau facilitatilor necesare, in conformitate cu legislatia privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii si cu solicitarea formulata;


c) in caz de lichidare a persoanei juridice aflate in stare de insolventa, aceasta se realizeaza intr-un termen rezonabil, avand in vedere orice eventuala situatie in care aceasta trebuie sa furnizeze servicii sau sprijin in conformitate cu legislatia privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii, pentru a permite destinatarului sa isi desfasoare activitatile sau sa presteze serviciile aferente elementelor transferate, precum si orice alt motiv care face necesara continuarea activitatii persoanei juridice respective pentru atingerea obiectivelor rezolutiei sau respectarea principiilor rezolutiei prevazute de legislatia privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii;


d) la solicitarea Bancii Nationale a Romaniei, in calitate de autoritate de rezolutie, adresata judecatorului-sindic, administratorul judiciar, dupa caz, lichidatorul judiciar trebuie sa asigure intreprinderea tuturor demersurilor necesare in legatura cu masurile dispuse de aceasta in calitate de autoritate de rezolutie, cu privire la activele, drepturile, obligatiile, actiunile si alte instrumente de proprietate situate in state terte ale institutiei supuse rezolutiei aflate in stare de insolventa, in conformitate cu legislatia privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii;


e) administratorul judiciar provizoriu sau, dupa caz, administratorul judiciar, desemnat potrivit prezentei legi, poate fi numit administrator special potrivit legislatiei privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii.


(2) In aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b) si c) , serviciile si facilitatile care trebuie sa fie furnizate:


a) se limiteaza la servicii si facilitati operationale si nu includ niciun sprijin financiar;


b) se acorda in conformitate cu termenii contractuali deja agreati, inclusiv din punctul de vedere al duratei contractului, in situatia in care respectivele servicii si facilitati au fost furnizate institutiei supuse rezolutiei potrivit unui contract incheiat in perioada imediat anterioara aplicarii actiunii de rezolutie;


c) sunt furnizate in conditii rezonabile, in situatia in care nu exista un contract sau contractul a expirat.


Articolul 1963


(1) Prevederile art. 1961 si 1962 se aplica in mod corespunzator pentru situatia in care entitatea fata de care a fost deschisa procedura de insolventa este o persoana juridica din categoria celor care pot fi supuse rezolutiei in conformitate cu legislatia privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii, membra a unui grup care cuprinde cel putin o firma de investitii.


(2) In sensul prevederilor alin. (1) , Autoritatea de Supraveghere Financiara este autoritate de rezolutie pentru firmele de investitii, in conformitate cu legislatia privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii.


SECTIUNEA 3:Masuri procedurale


Articolul 197


Creanta creditorului impotriva unor debitori solidari supusi dispozitiilor prezentului capitol va fi inscrisa in tabelele de creante potrivit art. 108 si va conferi drept de vot si va participa la formarea cvorumului atat in procedura deschisa impotriva debitorului principal, cat si in cele impotriva debitorilor solidari.


Articolul 198


In cazul introducerii unor actiuni pentru anularea constituirilor ori transferului de drepturi patrimoniale impotriva unui membru al grupului, in temeiul art. 117 administratorul judiciar va comunica intentia sa in acest sens celorlalti administratori judiciari si practicianului coordonator. In temeiul obligatiei de cooperare, administratorii judiciari vor analiza efectele potentiale ale unei asemenea actiuni, decizia cu privire la introducerea actiunii urmand a fi luata pe considerente de oportunitate, cu consultarea comitetelor creditorilor.


Articolul 199


Prin exceptie de la prevederile art. 132, termenul de depunere a planurilor de reorganizare va fi de 60 de zile de la data afisarii tabelelor definitive de creante.


Articolul 200


In temeiul obligatiei de cooperare, administratorii judiciari vor pune la dispozitia celorlalti administratori judiciari informatiile necesare, in vederea elaborarii unor planuri de reorganizare compatibile si coordonate.


Articolul 201


Prin exceptie de la prevederile art. 161, creantele membrilor grupului impotriva altui membru al grupului, nascute inainte de data deschiderii procedurii, nu vor putea fi incadrate la ordinea de prioritate prevazuta de art. 161 pct. 8 sau 9. Acestea vor fi inscrise de administratorul judiciar la ordinea de prioritate prevazuta de art. 161 pct. 10 lit. a) .


Articolul 202


Un membru al grupului poate incheia un contract de imprumut cu alt membru al grupului dupa data deschiderii procedurii insolventei in vederea sustinerii activitatii debitorului, respectiv in perioada de observatie sau in vederea sustinerii planului de reorganizare, cu acordul comitetului creditorilor. In acest caz, membrul grupului care a acordat imprumutul va detine impotriva averii imprumutatului o creanta avand ordinea de prioritate stabilita de art. 161 pct. 4.


Articolul 203


Un membru al grupului poate garanta un contract de imprumut incheiat cu o terta parte de alt membru al grupului aflat in insolventa, cu acordul comitetului creditorilor.


CAPITOLUL III:Dispozitii privind falimentul institutiilor de credit


SECTIUNEA 1:Dispozitii speciale


Articolul 204


Prevederile cap. I, cu exceptia celor cuprinse in sectiunea a 6-a, se aplica in mod corespunzator procedurii falimentului institutiilor de credit, cu derogarile si completarile prevazute in acest capitol.


Articolul 205


Procedura falimentului, reglementata prin prezentul capitol, se aplica institutiilor de credit, persoane juridice romane, inclusiv sucursalelor acestora cu sediul in strainatate.


Articolul 206


In sensul prezentului capitol, termenii institutie de credit si stat membru au intelesul prevazut in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.


Articolul 207


(1) In plus fata de atributiile stabilite la art. 45, judecatorul-sindic are urmatoarele atributii:


a) judecarea contestatiei institutiei de credit debitoare impotriva cererii introductive formulate de Banca Nationala a Romaniei pentru deschiderea procedurii;


b) - Art. 207, alin. (1) , litera B. din titlul II, capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 14-dec-2015 de Art. 630, punctul 5. din titlul XI, capitolul II din Legea 312/2015


c) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere, a directorilor si a persoanelor din conducerea directiilor, departamentelor si altor structuri asemanatoare, a cenzorilor si a personalului de executie cu atributie de control din cadrul institutiei de credit in stare de insolventa, care au contribuit la ajungerea acesteia in insolventa, precum si sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor specifice;


d) judecarea contestatiilor formulate de reprezentantul actionarilor institutiei de credit debitoare sau de creditori impotriva masurilor luate de lichidatorul judiciar.


(2) Hotararile judecatorului-sindic sunt executorii. Ele pot fi atacate separat numai cu apel in termen de 7 zile de la comunicare.


Articolul 208


(1) Apelul va fi judecat in termen de 15 zile de la inregistrarea dosarului la curtea de apel, citarea urmand sa fie facuta in conditiile Codului de procedura civila, in cazul lichidatorului judiciar, si in conditiile dreptului comun in materia procedurii insolventei, in cazul celorlalte parti. Atunci cand Banca Nationala a Romaniei a facut cererea pentru declansarea procedurii, aceasta va fi citata in conditiile Codului de procedura civila.


(2) Apelul impotriva hotararii prin care s-a dispus deschiderea procedurii se declara in termen de 7 zile de la comunicarea hotararii. Apelul se judeca in 48 de ore de la inregistrarea acestuia. Hotararea atacata nu poate fi suspendata de instanta de apel.


Articolul 209


In plus fata de atributiile stabilite la art. 64, lichidatorul judiciar are urmatoarele atributii:


a) in momentul primirii hotararii judecatoresti privind deschiderea procedurii falimentului acesta va deschide la o banca, persoana juridica romana sau sucursala a unei banci straine autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei, doua conturi, unul in lei si altul in valuta, cu mentiunea "cont tip institutie de credit in faliment", cu drept exclusiv de dispozitie in interesul procedurii falimentului. In conturile de tipul "institutie de credit in faliment" vor fi virate la ordinul lichidatorului judiciar sumele existente in conturi la alte institutii financiar-bancare. Lichidatorul judiciar va comunica imediat Bancii Nationale a Romaniei denumirea bancii comerciale si conturile deschise la aceasta, dupa care Banca Nationala a Romaniei va transfera imediat in aceste conturi disponibilitatile institutiei de credit aflate in evidentele sale. Operatiunile institutiei de credit in faliment se vor desfasura in continuare prin aceste conturi;


b) inventarierea bunurilor institutiei de credit debitoare si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor;


c) angajarea, cu respectarea prevederilor legale, a personalului necesar in vederea lichidarii si conducerea activitatii acestuia, angajarea putandu-se face si din cadrul personalului existent al institutiei de credit debitoare;


d) conducerea activitatii institutiei de credit debitoare, respectiv efectuarea de operatiuni in interesul procedurii falimentului, inclusiv reesalonari de credite si stabiliri de noi rate ale dobanzilor aferente activelor institutiei de credit debitoare, cu conditia ca orice nou nivel al ratei dobanzilor sa nu fie mai mic decat nivelul ultimei dobanzi de referinta comunicat de Banca Nationala a Romaniei, precum si participari la piata valutara interbancara, luarea tuturor masurilor, cum ar fi redimensionarea personalului angajat in scopul reducerii permanente a cheltuielilor de functionare si lichidare;


e) mentinerea, rezilierea sau denuntarea unor contracte incheiate de institutia de credit debitoare, precum si incheierea de noi contracte in interesul procedurii falimentului;


f) incheierea oricarui document in numele institutiei de credit debitoare, initierea si coordonarea, in numele acesteia, a oricarei actiuni sau proceduri legale;


g) - Art. 209, litera G. din titlul II, capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 14-dec-2015 de Art. 630, punctul 6. din titlul XI, capitolul II din Legea 312/2015


h) primirea sumelor in lei si in valuta pe seama institutiei de credit debitoare si consemnarea acestora in noile conturi ale institutiei de credit debitoare si plata cheltuielilor curente necesare pentru conservarea si administrarea averii institutiei de credit debitoare, inclusiv cheltuielile personalului angajat potrivit prevederilor lit. c) ;


i) luarea masurilor corespunzatoare privind conturile in valuta ale institutiei de credit debitoare, deschise la institutii de credit corespondente, prin:


1.notificarea corespondentilor asupra declararii in stare de faliment a institutiei de credit debitoare, precum si asupra blocarii disponibilitatilor din conturile respective in valuta;


2.transferarea ulterioara, in termenul cel mai scurt, a disponibilitatilor in noul cont deschis in valuta la banca comerciala, ce se dezvolta pe analitice pentru fiecare valuta; sumele aflate in contul in valuta vor fi convertite in lei si transferate in contul deschis in lei;


3.efectuarea de plati pentru operatiunile in curs ale institutiei de credit debitoare, precum si administrarea eficienta a disponibilitatilor;


j) lichidarea bunurilor si drepturilor din averea institutiei de credit debitoare;


k) intocmirea unui raport lunar asupra evolutiei procedurii falimentului, respectiv asupra stadiului indeplinirii atributiilor sale; un astfel de raport va include informatii referitoare la valoarea totala a creantelor asupra institutiei de credit debitoare si la valoarea totala a activelor acesteia care au fost valorificate, la sumele obtinute din lichidarea si incasarea de creante, la planul de distribuire intre creditori, la cheltuielile efectuate; raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publica in BPI; in prealabil depunerii la dosarul cauzei, lichidatorul judiciar transmite raportul Bancii Nationale a Romaniei;


l) intocmirea situatiilor financiare finale de lichidare; daca lichidarea se prelungeste peste durata unui exercitiu financiar, lichidatorul judiciar este obligat sa intocmeasca situatiile financiare anuale si sa le depuna la organele si la termenele prevazute de lege;


m) sesizarea judecatorului-sindic despre orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta, in conformitate cu atributiile conferite prin prezentul capitol;


n) efectuarea oricaror acte de procedura cerute de lege.


Articolul 210


Din comitetul creditorilor va face parte, in mod obligatoriu, Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar.


Articolul 211


In plus fata de atributiile stabilite in cap. I, adunarea creditorilor are urmatoarele atributii:


a) aprobarea modalitatii de lichidare a bunurilor si drepturilor din averea institutiei de credit debitoare si a tranzactiilor de cumparare de active si asumare de pasive;


b) aprobarea raportului prevazut la art. 97.


Articolul 2111


Daca impotriva unei institutii de credit se dispune deschiderea procedurii de faliment potrivit prezentului capitol, prevederile art. 1962 alin. (1) lit. a) -d) si alin. (2) se aplica in mod corespunzator.


Articolul 212


(1) In indeplinirea atributiilor, judecatorul-sindic si lichidatorul judiciar pot cere punctul de vedere al Bancii Nationale a Romanei, privitor la orice aspecte care intra in domeniul sau de competenta, legate de institutia de credit in faliment. Pe tot parcursul procedurii, Banca Nationala a Romaniei poate transmite judecatorului-sindic sau lichidatorului judiciar opinia sa sau orice informatii pe care le considera relevante, ori de cate ori considera necesar. Lichidatorul judiciar furnizeaza Bancii Nationale a Romaniei, la cererea acesteia, orice informatii sau documente cu privire la institutia de credit sau la procedura de lichidare.


(2) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor numeste un reprezentant, care va actiona exclusiv in numele acestora.


SECTIUNEA 2:Deschiderea procedurii si efectele acesteia


Articolul 213


(1) Prin hotararea judecatoreasca privind deschiderea procedurii falimentului, judecatorul-sindic desemneaza lichidatorul judiciar provizoriu si stabileste atributiile si onorariul acestuia.


(2) La momentul deschiderii procedurii falimentului prin hotarare judecatoreasca, drepturile si atributiile adunarii generale, ale consiliului de administratie si ale conducerii executive a institutiei de credit inceteaza de plin drept.


Articolul 214


(1) Reprezentantul actionarilor sau oricare dintre creditori poate face contestatie impotriva masurilor luate de lichidatorul judiciar.


(2) Judecatorul-sindic va solutiona contestatia, in termen de 5 zile de la inregistrarea ei, in Camera de consiliu, cu citarea contestatorului si a lichidatorului judiciar, putand, daca va considera necesar, sa suspende executarea masurii contestate. Judecatorul-sindic va cita si Banca Nationala a Romaniei, daca cererea introductiva a fost formulata de aceasta.


Articolul 215


- Art. 215 din titlul II, capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 14-dec-2015 de Art. 630, punctul 9. din titlul XI, capitolul II din Legea 312/2015


Articolul 216


(1) Procedura falimentului incepe pe baza unei cereri introduse de catre institutia de credit debitoare sau de creditorii acesteia ori de Banca Nationala a Romaniei.


(2) - Art. 216, alin. (2) din titlul II, capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 14-dec-2015 de Art. 630, punctul 10. din titlul XI, capitolul II din Legea 312/2015


(3) - Art. 216, alin. (3) din titlul II, capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 14-dec-2015 de Art. 630, punctul 10. din titlul XI, capitolul II din Legea 312/2015


(4) - Art. 216, alin. (4) din titlul II, capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 14-dec-2015 de Art. 630, punctul 10. din titlul XI, capitolul II din Legea 312/2015


Articolul 217


(1) Institutia de credit debitoare aflata in stare prin insolventa este obligata sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supusa prevederilor prezentului capitol, in termen de maximum 30 de zile de la data la care a intervenit starea de insolventa.


(2) - Art. 217, alin. (2) din titlul II, capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 14-dec-2015 de Art. 630, punctul 11. din titlul XI, capitolul II din Legea 312/2015


(3) - Art. 217, alin. (3) din titlul II, capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 14-dec-2015 de Art. 630, punctul 11. din titlul XI, capitolul II din Legea 312/2015


(4) - Art. 217, alin. (4) din titlul II, capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 14-dec-2015 de Art. 630, punctul 11. din titlul XI, capitolul II din Legea 312/2015


Articolul 218


(1) Orice creditor care are o creanta certa, lichida si exigibila poate introduce la tribunal o cerere, in conditiile art. 70 alin. (1) si (2) , impotriva unei institutii de credit debitoare care nu a onorat integral o astfel de creanta pe o perioada de cel putin 30 de zile lucratoare de la scadenta, in cazul caselor centrale ale cooperativelor de credit, inclusiv in cazul cooperativelor de credit afiliate la acestea, respectiv pe o perioada de cel putin 7 zile lucratoare de la scadenta, in cazul celorlalte institutii de credit.


(2) - Art. 218, alin. (2) din titlul II, capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 14-dec-2015 de Art. 630, punctul 12. din titlul XI, capitolul II din Legea 312/2015


(3) - Art. 218, alin. (3) din titlul II, capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 14-dec-2015 de Art. 630, punctul 12. din titlul XI, capitolul II din Legea 312/2015


Articolul 219


(1) Banca Nationala a Romaniei, in calitatea sa de autoritate de rezolutie, poate introduce cerere pentru deschiderea procedurii falimentului impotriva institutiei de credit aflate in una dintre situatiile prevazute la art. 5 pct. 30.


(2) Cererea Bancii Nationale a Romaniei va fi insotita de hotararea Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei de retragere a autorizatiei institutiei de credit respective si de orice alte documente necesare justificarii actului de sesizare a tribunalului.


Articolul 2191


(1) Fara a aduce atingere masurii pe care Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate de rezolutie, intentioneaza sa o ia in conformitate cu legislatia privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii, deschiderea procedurii falimentului la cererea institutiei de credit debitoare sau a creditorilor acesteia poate fi dispusa numai cu acordul Bancii Nationale a Romaniei, in calitate de autoritate de rezolutie, si in cazul in care institutia de credit este o institutie supusa rezolutiei sau pentru care s-a determinat ca sunt indeplinite conditiile de declansare a procedurii de rezolutie, procedura falimentului poate fi deschisa numai pe baza unei cereri introduse de Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate de rezolutie.


(2) In scopul alin. (1) , judecatorul-sindic notifica, de indata, Bancii Nationale a Romaniei, in calitate de autoritate de rezolutie, in legatura cu orice cerere de deschidere a procedurii falimentului, introdusa de institutia de credit debitoare ori de creditorii acesteia, indiferent daca institutia de credit este o institutie supusa rezolutiei sau daca a fost facuta publica o decizie in conformitate cu legislatia privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii.


(3) Cererea de deschidere a procedurii falimentului poate fi admisa numai daca s-a facut notificarea prevazuta la alin. (2) si fie Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate de rezolutie, in urma primirii notificarii, a comunicat judecatorului-sindic faptul ca nu intentioneaza sa intreprinda o actiune de rezolutie fata de institutia de credit in cauza, fie a expirat un termen de 7 zile de la data primirii notificarii.


Articolul 2192


(1) Prevederile art. 2191 se aplica in mod corespunzator si pentru deschiderea procedurii falimentului la cererea unei firme de investitii, avand calitatea de debitor, sau a creditorilor acesteia.


(2) Pentru scopurile alin. (1) , Autoritatea de Supraveghere Financiara este autoritate de rezolutie pentru firmele de investitii, in conformitate cu legislatia privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii.


Articolul 220


In cazul admiterii cererii, judecatorul-sindic notifica imediat despre aceasta partilor prevazute la art. 217-219.


Articolul 221


(1) Contestatia impotriva cererii de deschidere a procedurii falimentului se poate face in termen de 10 zile de la data comunicarii cu privire la depunerea acestei cereri.


(2) Judecatorul-sindic se va pronunta asupra contestatiei in termen de 10 zile de la inregistrarea contestatiei.


(3) La primul termen de judecata, judecatorul-sindic analizeaza cererea de deschidere a procedurii falimentului si, in situatia in care institutia de credit debitoare nu contesta starea de insolventa in cazul cererilor introduse de partile prevazute la art. 218 si 219, pronunta hotararea privind deschiderea procedurii falimentului, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 2191.


(4) In urma pronuntarii hotararii de deschidere a procedurii falimentului, judecatorul-sindic va comunica aceasta de indata persoanelor prevazute la art. 217 si 218, lichidatorului judiciar, Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, precum si oficiului registrului comertului la care institutia de credit debitoare este inregistrata, pentru efectuarea mentiunii "institutie de credit in faliment". Comunicarea va fi facuta publica in doua ziare de circulatie nationala.


(5) In situatia in care institutia de credit are deschise sucursale in alte tari, Banca Nationala a Romaniei va comunica de indata autoritatii de supraveghere bancara din tara gazda a sucursalei respective despre deschiderea procedurii falimentului, potrivit prevederilor prezentului capitol.


(6) Judecatorul-sindic va comunica Bancii Nationale a Romaniei hotararea sa privind deschiderea procedurii falimentului institutiei de credit debitoare, de indata, in ziua pronuntarii acesteia, prin fax, e-mail sau prin telefon. Banca Nationala a Romaniei va inchide imediat, dupa finalizarea decontarii platilor din ziua respectiva, in conformitate cu reglementarile in vigoare, conturile institutiei de credit debitoare deschise in evidentele sale. Disponibilitatile vor fi transferate in conturile tip institutie de credit in faliment, deschise la o banca comerciala, potrivit prevederilor art. 209.


(7) De la data deschiderii procedurii falimentului, toate actele institutiei de credit debitoare vor purta mentiunea prevazuta la alin. (4) .


Articolul 222


Dupa ce s-a dispus deschiderea procedurii falimentului potrivit art. 221, este interzis, sub sanctiunea nulitatii, persoanelor care au detinut functii de conducere, precum si actionarilor semnificativi ai institutiei de credit debitoare sa instraineze fara acordul judecatorului-sindic actiunile detinute la institutia de credit debitoare.


Articolul 223


Salariatii institutiei de credit aflate in procedura falimentului vor desemna doua persoane care sa ii reprezinte in cursul procedurii pentru recuperarea creantelor reprezentand salariile si alte drepturi banesti.


Articolul 224


(1) Toate cheltuielile vor fi suportate din averea institutiei de credit debitoare.


(2) Onorariul lichidatorului judiciar va fi platit trimestrial numai dupa prezentarea de catre acesta a rapoartelor lunare prevazute la art. 209 lit. k) privind fondurile obtinute din lichidare si din incasarea de creante si a calculului privind onorariul cuvenit, precum si a raportului prevazut la art. 97. Judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna termenul de prezentare a raportului si a planului de distributie. Planul de distributie va fi inregistrat la grefa tribunalului si lichidatorul judiciar il va publica in BPI. Oricare dintre creditori poate formula obiectiuni la raportul lichidatorului judiciar si la planul de distributie in termen de 10 zile de la publicarea in BPI. Judecatorul-sindic va tine cu lichidatorul judiciar si cu creditorii, in termen de 20 de zile de la publicarea in BPI a raportului, o sedinta in care va solutiona deodata, prin sentinta, toate obiectiunile.


Articolul 225


Dupa emiterea hotararii judecatoresti privind deschiderea procedurii falimentului unei institutii de credit, lichidatorul judiciar intocmeste raportul prevazut la art. 97, care trebuie sa includa, intre altele, si propuneri privind modalitatea de lichidare a bunurilor si drepturilor din averea institutiei de credit debitoare. Modalitatile de lichidare a bunurilor si drepturilor din averea institutiei de credit debitoare pot fi urmatoarele:


1.tranzactii privind cumpararea de active si asumarea de pasive;


2.vanzarea de bunuri, cum ar fi: cladiri, terenuri, valori mobiliare, operatiuni de lichidare care se realizeaza cu respectarea prevederilor sectiunii a 7-a a cap. I;


3.alte tehnici de valorificare a activelor, cum ar fi cesiuni de creanta ori novatii, realizate in interesul procedurii falimentului la o valoare negociata.


SECTIUNEA 3:Tranzactii privind cumpararea de active si asumarea de pasive


Articolul 226


(1) Tranzactiile privind cumpararea de active si asumarea de pasive reprezinta modalitatea de lichidare prin care o institutie de credit cu o situatie financiara buna achizitioneaza, partial sau total, activele institutiei de credit debitoare si isi asuma, partial sau total, pasivele acesteia.


(2) Tranzactiile privind cumpararea de active si asumarea de pasive pot fi efectuate la vedere sau la termen, cu optiune.


(3) Pentru tranzactiile privind cumpararea de active si asumarea de pasive, lichidatorul judiciar poate sa perceapa de la institutia de credit achizitoare o prima negociata, in functie de calitatea activelor cumparate si a pasivelor asumate, platibila la momentul transferului proprietatii, precum si o prima pentru exercitarea optiunii, in functie de termenul optiunii, platibila la momentul negocierii. Dupa cumparare, pentru activele care fac obiectul unor operatiuni frauduloase, pentru care se probeaza ca au la baza fraude sau ca provin din furturi de instrumente financiare, partile pot modifica tranzactia initiala, urmand ca institutia de credit achizitoare sa primeasca de la lichidatorul judiciar, in contravaloare, alte active ori sume de bani.


(4) - Art. 226, alin. (4) din titlul II, capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 14-dec-2015 de Art. 630, punctul 18. din titlul XI, capitolul II din Legea 312/2015


(5) Dupa aprobarea de catre adunarea creditorilor a modalitatii de lichidare prevazute la art. 225, lichidatorul judiciar organizeaza imediat, daca modalitatea de lichidare aprobata prevede, negocierea privind tranzactia de cumparare de active si asumare de pasive. In acest scop, lichidatorul judiciar organizeaza o sedinta de informare cu institutiile de credit potential interesate de tranzactie. Prealabil sedintei de informare, lichidatorul judiciar semneaza cu toate institutiile de credit prezente la sedinta un acord de confidentialitate, prin care acestea se angajeaza sa pastreze, in conditiile legii, secretul profesional cu privire la informatiile din cererea de oferta referitoare la institutia de credit in faliment.


Articolul 227


In functie de interesul manifestat de institutiile de credit participante la sedinta, lichidatorul judiciar redacteaza o cerere de oferta privind cumpararea de active si asumarea de pasive, care cuprinde, in principal, urmatoarele elemente:


a) categoriile de active si pasive ce urmeaza a face obiectul tranzactiei si volumul acestora, incadrate in functie de gradul de lichiditate si exigibilitate;


b) valoarea de lichidare pentru fiecare categorie de active;


c) prima ce poate fi stabilita de catre lichidatorul judiciar, care va fi platita de institutiile de credit ofertante si care se stabileste in functie de mai multe elemente, intre care calitatea activelor si pasivelor, celeritatea operatiunii;


d) termenul de inaintare catre lichidatorul judiciar a ofertelor institutiilor de credit respective.


Articolul 228


Lichidatorul judiciar transmite, in regim de confidentialitate, cererea de oferta privind cumpararea de active si asumarea de pasive institutiilor de credit ofertante, stabilite de acesta, participante la sedinta de informare si care si-au manifestat interesul pentru o astfel de tranzactie.


Articolul 229


In cadrul termenului pentru primirea ofertelor prevazut in cererea de oferta, care nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice, institutiile de credit ofertante transmit


lichidatorului judiciar, in plic inchis, ofertele privind tranzactiile propuse de cumparare de active si asumare de pasive.


Articolul 230


In cel mai scurt timp, lichidatorul judiciar analizeaza ofertele primite si alege, pe principiul costului minim presupus, oferta institutiei/institutiilor de credit cu care urmeaza sa se incheie tranzactia de cumparare de active si asumare de pasive. Totodata, lichidatorul judiciar instiinteaza Consiliul Concurentei cu privire la potentiala tranzactie.


Articolul 231


- Art. 231 din titlul II, capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 14-dec-2015 de Art. 630, punctul 21. din titlul XI, capitolul II din Legea 312/2015


Articolul 232


In cazul in care nu se primesc oferte in termenul stabilit in cererea de oferta, lichidarea urmeaza sa se efectueze prin celelalte metode prevazute de prezenta lege.


Articolul 233


Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor si drepturilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de cauze de preferinta, vor fi distribuite in ordinea prevazuta de art. 159.


Articolul 234


In cazul falimentului unei institutii de credit, creantele se platesc in lei, in urmatoarea ordine:


1.taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii falimentului, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea institutiei de credit debitoare, precum si plata onorariilor persoanelor angajate in conditiile legii, inclusiv ale lichidatorului judiciar;


2.creantele rezultate din depozitele acoperite in sensul prevederilor cuprinse in legislatia privind schemele de garantare a depozitelor, inclusiv creantele schemelor de garantare a depozitelor rezultate din subrogarea in drepturile deponentilor garantati si/sau din finantarea, potrivit legii, a masurilor de rezolutie a institutiei de credit debitoare, precum si creantele izvorate din raporturi de munca pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;


3.creantele reprezentand acea parte a depozitelor eligibile ale persoanelor fizice, ale microintreprinderilor si ale intreprinderilor mici si mijlocii care depaseste plafonul de acoperire prevazut in legislatia privind schemele de garantare a depozitelor si depozitele persoanelor fizice, ale microintreprinderilor si ale intreprinderilor mici si mijlocii, care ar fi depozite eligibile daca nu ar fi fost facute prin intermediul sucursalelor situate in afara Uniunii Europene ale unor institutii stabilite in Uniunea Europeana;


4.creantele rezultand din activitatea debitorului dupa deschiderea procedurii;


5.creantele bugetare, creantele schemelor de garantare a depozitelor, altele decat cele prevazute la pct. 2, precum si creantele Bancii Nationale a Romaniei decurgand din credite acordate de aceasta institutiei de credit;


6.creantele decurgand din operatiuni de trezorerie, din operatiuni interbancare, din operatiuni cu clientela, operatiuni cu titluri, alte operatiuni bancare, precum si din cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, din chirii, precum si alte creante chirografare;


7.creantele izvorand din acte cu titlu gratuit;


8.creantele negarantate care rezulta din instrumente de datorie care indeplinesc toate conditiile prevazute la art. 2341;


9.creantele decurgand din instrumente de datorie si din imprumuturi, avand la baza conventii care prevad o clauza de subordonare potrivit careia, in caz de lichidare sau faliment al institutiei de credit, astfel de creante urmeaza sa fie platite dupa creantele tuturor creditorilor chirografari nesubordonati si, dupa caz, ale altor creditori chirografari subordonati; in cadrul acestei categorii de creante, plata acestora se va efectua cu respectarea ordinii de preferinta stabilite prin clauza de subordonare aferenta fiecarei creante;


10.creantele actionarilor institutiei de credit in faliment, respectiv creantele membrilor cooperatori ai cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit in faliment, derivand din dreptul rezidual al calitatii lor, potrivit prevederilor legale si statutare.


Articolul 2341


(1) In scopul art. 1611 pct. 8 si al art. 234 pct. 8, instrumente de datorie trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:


a) scadenta contractuala initiala a instrumentelor de datorie este de cel putin un an;


b) instrumentele de datorie nu sunt instrumente financiare derivate, in sensul art. 3 alin. (1) pct. 36 din Legea nr. 126/2018 privind pietele de instrumente financiare, si nici nu au incorporate instrumente financiare derivate;


c) documentele contractuale relevante si, dupa caz, prospectul de emisiune a acestor instrumente de datorie precizeaza in mod explicit rangul inferior fata de creantele negarantate obisnuite prevazute la art. 1611 pct. 1-7 sau, dupa caz, la art. 234 pct. 1-7.


(2) Instrumentele de datorie cu dobanda variabila derivata dintr-o rata de referinta utilizata la scara larga si instrumentele de datorie care nu sunt denominate in moneda nationala a emitentului, cu conditia ca principalul, rambursarea si dobanzile sa fie denominate in aceeasi moneda, nu sunt considerate, doar pe baza acestor caracteristici, instrumente de datorie care contin instrumente derivate incorporate, in sensul alin. (1) lit. b) .


Articolul 2342


(1) In aplicarea prevederilor art. 234, in cazul falimentului unei institutii de credit, toate creantele care provin din elementele de fonduri proprii, definite potrivit Regulamentului (UE) nr. 575/2013, cu modificarile ulterioare, au un rang de prioritate inferior oricarei creante care nu provine dintr-un element de fonduri proprii.


(2) In aplicarea prevederilor alin. (1) , in situatia in care un instrument este recunoscut doar partial drept element de fonduri proprii, intregul instrument este tratat ca o creanta care rezulta dintr-un element de fonduri proprii si ii este atribuit un rang de prioritate inferior oricarei creante care nu rezulta dintr-un element de fonduri proprii.


SECTIUNEA 4:Raspunderea organelor de conducere, a cenzorilor si a personalului de executie sau cu atributii de control din institutia de credit ajunsa in faliment


Articolul 235


In cazul in care in raportul intocmit potrivit prevederilor art. 97 sunt identificate persoane carora le-ar fi imputabila aparitia starii de insolventa a debitorului, la cererea lichidatorului judiciar, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte sau intregul pasiv neplatit al debitorului ajuns in stare de insolventa sa fie suportat de membrii organelor de conducere ori de directori/coordonatori cu atributii de control intern ai directiilor, departamentelor sau ai altor structuri asemanatoare, de personalul de executie cu atributii de control intern, cenzorii/auditorii din cadrul institutiei de credit ajunse in stare de insolventa, care au detinut functiile respective in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, daca au contribuit la ajungerea acesteia in stare de insolventa prin faptele prevazute la art. 169 alin. (1) sau:


a) au acordat credite cu incalcarea cerintelor prudentiale aprobate prin normele in vigoare, precum si cu nerespectarea normelor interne in vigoare;


b) au intocmit situatii financiare, alte situatii contabile ori raportari cu nerespectarea prevederilor legale;


c) in cadrul actiunilor interne de verificare nu au identificat si nu au sesizat, prin nerespectarea atributiilor de serviciu, faptele care au condus la fraude si gestiune defectuoasa a patrimoniului.


Articolul 236


In vederea luarii masurilor prevazute la art. 235, judecatorul-sindic poate fi sesizat de catre lichidatorul judiciar, de un actionar sau de oricare dintre creditori, de Banca Nationala a Romaniei, pe baza datelor din dosarul cauzei, si va putea dispune masuri asiguratorii.


SECTIUNEA 5:Inchiderea procedurii


Articolul 237


(1) Procedura falimentului va fi inchisa de judecatorul-sindic, la solicitarea lichidatorului judiciar, printr-o hotarare de inchidere, atunci cand judecatorul-sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea institutiei de credit in faliment au fost distribuite si cand fondurile nereclamate de catre cei indreptatiti, in termen de 90 de zile de la data raportului final, au fost depuse de lichidatorul judiciar la Trezoreria Statului, iar extrasul de cont va fi depus la judecatorul-sindic. Hotararea va fi comunicata in scris sau in presa, in cel putin doua ziare de circulatie nationala, tuturor partilor implicate.


(2) Dupa intrarea in faliment a institutiei de credit debitoare, lichidatorul judiciar va depune spre pastrare la directia arhivelor nationale judeteana sau, dupa caz, a municipiului Bucuresti documentele institutiei de credit debitoare, arhivate potrivit prevederilor Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, cu modificarile si completarile ulterioare. In termen de 60 de zile lucratoare de la pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii falimentului, lichidatorul judiciar va depune la directia arhivelor nationale judeteana sau, dupa caz, a municipiului Bucuresti restul de documente ale institutiei de credit debitoare.


SECTIUNEA 6:Alte dispozitii


Articolul 238


Persoanele care trebuie sa primeasca sau sa transmita informatii in legatura cu procedurile de informare ori de consultare prevazute in prezentul capitol au obligatia de a pastra secretul profesional potrivit prevederilor art. 3 si 52 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei si a celor cuprinse in titlul II cap. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia oricaror autoritati judiciare carora li se aplica prevederile nationale in vigoare.


Articolul 239


In cazul intrarii in faliment, pentru scopuri statistice, institutiile de credit vor fi considerate ca apartinand in continuare sectorului bancar. Raportarile care trebuie intocmite si transmise de catre lichidatorul judiciar Bancii Nationale a Romaniei, periodicitatea si modalitatea de transmitere a acestora vor fi stabilite prin norme de catre Banca Nationala a Romaniei.


Articolul 240


In privinta contractelor financiare calificate si a operatiunilor de compensare bilaterala in baza unui contract financiar calificat sau a unui acord de compensare bilaterala incheiate de o institutie de credit se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 89.


Articolul 241


In actele normative in vigoare, sintagma "procedura reorganizarii judiciare si a falimentului institutiilor de credit" se inlocuieste cu sintagma "procedura falimentului institutiilor de credit", corespunzator prevederilor prezentului capitol.


CAPITOLUL IV:Dispozitii privind falimentul societatilor de asigurare/reasigurare


SECTIUNEA 1:Dispozitii generale


SUBSECTIUNEA 0:


Articolul 242


Prevederile cap. I, cu exceptia celor cuprinse in sectiunea a 6-a, se vor aplica in mod corespunzator procedurii falimentului societatilor de asigurare/reasigurare, cu derogarile prevazute in acest capitol.


Articolul 243


(1) Procedura falimentului, reglementata prin prezentul capitol, se aplica societatilor prevazute la art. 1 alin. (2) pct. 56 din Legea nr. 237/2015, cu modificarile ulterioare, inclusiv sucursalelor acestora cu sediul in strainatate, precum si sucursalelor si filialelor societatilor de asigurare din state terte, care au sediul in Romania.


(2) Procedura falimentului, reglementata prin prezentul capitol, nu se aplica sucursalei unei societati de asigurare/reasigurare sau a unei societati mutuale dintr-un stat membru al Uniunii Europene, care a primit o autorizatie de la autoritatea de supraveghere a statului membru de origine.


(3) Masurile aplicate in cadrul procedurii falimentului reglementate de prezentul capitol urmaresc protejarea intereselor legitime si a drepturilor creditorilor de asigurari.


Articolul 244


(1) In prezentul capitol, expresiile A«creditori de asigurariA», A«creante de asigurariA» si A«Fond de garantareA» au intelesul prevazut la art. 1 si art. 4 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor, iar expresiile A«autoritatea competentaA», A«autoritati de supraveghereA», A«procedura de redresare financiaraA» si A«stat tertA» au intelesul prevazut la art. 3 alin. (1) lit. b) , d) , e) si o) din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiara, falimentul, dizolvarea si lichidarea voluntara in activitatea de asigurari, republicata, cu modificarile ulterioare.


(2) Termenii si expresiile A«actionar semnificativA», A«filialaA», A«persoane care conduc efectiv societateaA», A«stat membru de origineA», A«stat membru gazdaA» si A«sucursalaA» au intelesul prevazut la art. 1 alin. (2) pct. 1, 15, 33, 63, 64 si 66 din Legea nr. 237/2015, cu modificarile ulterioare.


SUBSECTIUNEA 1:A§ 1. Falimentul


Articolul 245


(1) Procedura falimentului societatii de asigurare/reasigurare se deschide pe baza unei cereri introduse fie de Autoritatea de Supraveghere Financiara, fie de societatea de asigurare/reasigurare debitoare sau de creditorii acesteia, dupa caz.


(2) Procedura falimentului unei societati de asigurare/reasigurare autorizate in Romania, precum si a sucursalelor acesteia stabilite in alte state membre este guvernata de legea romana in ceea ce priveste regimul si aplicarea procedurii falimentului, in mod special cu privire la:


a) bunurile care fac obiectul acestei proceduri, precum si regimul bunurilor dobandite de societatea de asigurare/reasigurare debitoare dupa deschiderea procedurii falimentului;


b) atributiile societatii de asigurare/reasigurare debitoare si ale lichidatorului judiciar;


c) conditiile in care se poate invoca o compensare;


d) efectele procedurii falimentului asupra contractelor in derulare, in care societatea de asigurare/reasigurare debitoare este parte;


e) efectele procedurii falimentului asupra procedurilor individuale de executare silita promovate de creditorii de asigurari, cu exceptia cauzelor aflate pe rolul instantelor din alte state membre;


f) creantele care trebuie sa fie declarate asupra societatii de asigurare/reasigurare debitoare si regimul creantelor care iau nastere dupa deschiderea procedurii falimentului;


g) regulile privind declararea, verificarea si admiterea creantelor;


h) regulile privind distribuirea veniturilor obtinute din valorificarea activelor, ordinea de prioritate a achitarii creantelor de asigurari si drepturile creditorilor de asigurari care au obtinut o plata partiala dupa deschiderea procedurii falimentului in temeiul unui drept real sau prin invocarea compensarii;


i) conditiile si efectele inchiderii procedurii falimentului;


j) drepturile creditorilor dupa inchiderea procedurii falimentului; suportarea costurilor si a cheltuielilor aferente procedurii falimentului;


k) regulile privind nulitatea, anularea sau inopozabilitatea actelor juridice care prejudiciaza drepturile si interesele legitime ale creditorilor de asigurari.


Articolul 246


(1) In temeiul prezentului capitol, societatea de asigurare/reasigurare debitoare aflata in stare de insolventa, astfel cum aceasta este definita la art. 5 pct. 31 lit. a) , este obligata sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supusa procedurii falimentului. Cererea se depune in termen de cel mult 20 de zile de la data aparitiei starii de insolventa.


(2) Inainte de inregistrarea la tribunal, cererea prevazuta la alin. (1) se inainteaza Autoritatii de Supraveghere Financiara odata cu actele si documentele doveditoare, in vederea analizarii acesteia si a formularii intampinarii prevazute la art. 248 alin. (1) . Societatea de asigurare/reasigurare debitoare anexeaza la cerere, in mod obligatoriu, registrul special al activelor admise sa acopere rezervele tehnice, conform reglementarilor in vigoare referitoare la rezervele tehnice.


Articolul 247


(1) Creditorii societatii de asigurare/reasigurare debitoare, altii decat creditorii de asigurari ale caror sume pretinse se platesc din disponibilitatile Fondului de garantare, pot inregistra la tribunal o cerere de deschidere a procedurii de faliment impotriva societatii debitoare, in conditiile prezentului capitol, daca detin o creanta ce indeplineste conditiile prevazute la art. 5 pct. 20 si 72.


(2) Prevederile art. 246 alin. (2) se aplica in mod corespunzator in ceea ce priveste inaintarea catre Autoritatea de Supraveghere Financiara a cererii, a actelor si documentelor doveditoare.


Articolul 248


(1) Cererea prevazuta la art. 246 alin. (1) si la art. 247 alin. (1) se inregistreaza de tribunal odata cu intampinarea Autoritatii de Supraveghere Financiara, prin care aceasta comunica daca societatea de asigurare/reasigurare debitoare face sau nu face obiectul unei proceduri de redresare financiara, conform Legii nr. 503/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, pentru restabilirea situatiei sale financiare sau, dupa caz, pentru onorarea platilor catre creditori, in cadrul unor masuri administrative de redresare financiara sau unei proceduri de rezolutie conform Legii nr. 246/2015.


(2) Deschiderea procedurii falimentului se pronunta de judecatorul-sindic daca societatea de asigurare/reasigurare se afla in stare de insolventa, definita conform art. 5 alin. (1) pct. 31.


Articolul 249


(1) In temeiul prezentului titlu, Autoritatea de Supraveghere Financiara poate introduce o cerere privind deschiderea procedurii falimentului impotriva unei societati de asigurare/reasigurare debitoare, in oricare dintre situatiile prevazute la art. 5 alin. (1) pct. 31.


(2) Cererea va fi insotita de urmatoarele inscrisuri, dupa caz:


a) hotararea Autoritatii de Supraveghere Financiara privind retragerea autorizatiei de functionare a societatii de asigurare/reasigurare debitoare, constatarea starii de insolventa si promovarea cererii privind deschiderea procedurii falimentului impotriva acesteia;


b) decizia Autoritatii de Supraveghere Financiara privind inchiderea procedurii de redresare financiara/rezolutie urmata de deschiderea procedurii falimentului impotriva societatii de asigurare/reasigurare;


c) orice alte acte sau documente care sunt necesare pentru justificarea cererii de investire a tribunalului.


Articolul 250


(1) In urma inregistrarii cererii, potrivit art. 246-249, se vor cita societatea de asigurare/reasigurare debitoare, prin reprezentantul asociatilor/actionarilor, si, dupa caz, creditorul care a formulat cererea sau Autoritatea de Supraveghere Financiara. Totodata, va fi notificat si Fondul de garantare.


(2) Contestatia societatii de asigurare/reasigurare impotriva cererii prevazute la art. 247 sau 249 poate fi introdusa in cel mult 5 zile de la data primirii notificarii cu privire la inregistrarea unei astfel de solicitari. Contestatia se judeca cu celeritate si cu precadere. Impotriva hotararii judecatorului-sindic se poate exercita numai apel.


(3) La primul termen de judecata, judecatorul-sindic va analiza cererea introductiva si inscrisurile depuse si, in situatia in care societatea de asigurare/reasigurare debitoare nu a contestat existenta starii de insolventa, potrivit alin. (2) , va pronunta o hotarare de deschidere a procedurii falimentului.


Articolul 251


(1) Lichidatorul judiciar, practician in insolventa, este desemnat in conditiile art. 63, oferta acestuia fiind depusa dupa obtinerea avizului prealabil al Autoritatii de Supraveghere Financiara. In lipsa unor oferte depuse la dosar, judecatorul-sindic va desemna un lichidator judiciar din randul practicienilor in insolventa agreati de Autoritatea de Supraveghere Financiara. Obligatia obtinerii avizului prealabil al Autoritatii de Supraveghere Financiara revine si practicienilor in insolventa propusi spre desemnare ca lichidatori judiciari de catre adunarea creditorilor.


(2) In situatia in care Autoritatea de Supraveghere Financiara a avizat un lichidator judiciar potrivit prevederilor alin. (1) , iar acesta a fost confirmat de catre adunarea creditorilor, onorariul acestuia supus confirmarii adunarii creditorilor nu poate depasi onorariul cuprins in oferta supusa avizarii Autoritatii de Supraveghere Financiara.


(3) La stabilirea nivelului onorariului vor fi avute in vedere prevederile art. 38 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.


Articolul 2511


Din comitetul creditorilor face parte, in mod obligatoriu, Fondul de garantare.


Articolul 252


(1) In urma pronuntarii hotararii de deschidere a procedurii falimentului, lichidatorul judiciar comunica de indata despre aceasta partilor interesate, Autoritatii de Supraveghere Financiara, Fondului de garantare, precum si oficiului registrului comertului unde este inregistrata societatea de asigurare/reasigurare debitoare, in vederea efectuarii mentiunii A«societate de asigurare/reasigurare in falimentA».


(2) In cazul in care societatea de asigurare/reasigurare debitoare are deschise sucursale si/sau filiale in alte tari, Autoritatea de Supraveghere Financiara comunica de indata autoritatii de supraveghere din tara gazda a sucursalei/filialei respective despre hotararea privind deschiderea procedurii de faliment, potrivit prezentului titlu.


(3) Toate cheltuielile aferente masurilor prevazute la alin. (1) se suporta din patrimoniul societatii de asigurare/reasigurare debitoare; in lipsa disponibilitatilor necesare se utilizeaza fondul de lichidare prevazut in prezentul titlu.


(4) De la data deschiderii procedurii, toate actele societatii de asigurare/reasigurare debitoare poarta mentiunea prevazuta la alin. (1) .


Articolul 253


(1) In urma deschiderii procedurii falimentului se interzice, sub sanctiunea nulitatii, actionarilor semnificativi ai societatii de asigurare/reasigurare debitoare sau persoanelor care au detinut functii de conducere sa instraineze actiunile detinute la societatea de asigurare/reasigurare debitoare, fara avizul prealabil al Autoritatii de Supraveghere Financiara si fara aprobarea judecatorului-sindic.


(2) Judecatorul-sindic va dispune indisponibilizarea actiunilor, potrivit alin. (1) , in registrele speciale de evidenta tinute de societatea de asigurare/reasigurare debitoare sau in registrele independente.


Articolul 254


Procedura falimentului prevazuta in prezentul capitol, cu exceptia apelului prevazut la art. 256 alin. (2) , este de competenta exclusiva a tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul principal al societatii de asigurare/reasigurare debitoare, care figureaza in evidentele oficiului registrului comertului, si este exercitata de un judecator-sindic desemnat in conditiile legii.


Articolul 255


Prin hotararea de deschidere a procedurii falimentului, judecatorul-sindic ridica administratorilor societatii de asigurare/reasigurare debitoare dreptul de a reprezenta societatea, de a administra bunurile acesteia si de a dispune de ele.


Articolul 256


(1) Hotararile judecatorului-sindic sunt executorii si pot fi atacate numai cu apel.


(2) Apelul se judeca de catre Curtea de apel, cu celeritate si cu precadere. Dispozitiile art. 43 si 44 se aplica in mod corespunzator.


Articolul 257


(1) In plus fata de dispozitiile stabilite prin art. 45, judecatorul-sindic are urmatoarele atributii:


a) notificarea Fondului de garantare, precum si a Autoritatii de Supraveghere Financiara cu privire la inregistrarea cererilor introductive;


b) judecarea contestatiei asiguratorului/reasiguratorului impotriva cererii introductive formulate de Autoritatea de Supraveghere Financiara, de creditorii de asigurari si de ceilalti creditori, dupa caz;


c) judecarea cererilor Autoritatii de Supraveghere Financiara privind nulitatea sau anularea unor acte frauduloase, prejudiciabile intereselor si drepturilor creditorilor de asigurari, anterioare deschiderii procedurii de faliment;


d) judecarea cererilor de compensare a creantelor, formulate de societatea de asigurare/reasigurare sau de creditorii de asigurari, dupa caz, cu avizul Autoritatii de Supraveghere Financiara;


e) judecarea contestatiilor formulate de Autoritatea de Supraveghere Financiara, de societatea de asigurare/reasigurare debitoare, de creditorii de asigurari ori de oricare persoana interesata, dupa caz, impotriva masurilor dispuse de lichidatorul judiciar;


f) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere, a cenzorilor, a auditorilor financiari si a personalului de executie sau cu atributii de control din cadrul societatii de asigurare/reasigurare debitoare care au contribuit la ajungerea asiguratorului/reasiguratorului in insolventa.


(2) In indeplinirea atributiilor sale, care presupun aplicarea unor reglementari specifice activitatii de asigurare desfasurate de societatea de asigurare/reasigurare debitoare, judecatorul-sindic poate cere si opinia Autoritatii de Supraveghere Financiara, in calitate de autoritate administrativa autonoma de specialitate.


Articolul 258


(1) In plus fata de dispozitiile stabilite prin art. 64, lichidatorul judiciar are urmatoarele atributii:


a) analizarea activitatii societatii de asigurare/reasigurare debitoare in raport cu situatia de fapt si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si a imprejurarilor care au condus la starea de insolventa a acesteia, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila intrarea in faliment a societatii de asigurare/reasigurare, si asupra existentei premiselor angajarii raspunderii acestora in conditiile art. 268. Raportul intocmit este supus judecatorului-sindic, in cel mult 40 de zile de la data desemnarii sale; un exemplar al acestui raport se va transmite si Autoritatii de Supraveghere Financiara. La cererea lichidatorului judiciar, pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate, prin incheiere, sa prelungeasca perioada de prezentare a raportului;


b) notificarea cu privire la pronuntarea hotararii de intrare in procedura falimentului a societatii de asigurare/reasigurare debitoare;


c) - Art. 258, litera C. din titlul II, capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 1 a fost abrogat la 02-oct-2018 de Art. I, punctul 27. din Ordonanta urgenta 88/2018


d) mentinerea sau denuntarea unor contracte, altele decat contractele de asigurare, incheiate de societatea de asigurare/reasigurare debitoare, cu acordul comitetului creditorilor;


e) conducerea activitatii societatii de asigurare/reasigurare debitoare, respectiv efectuarea operatiunilor in interesul procedurii de faliment;


f) incheierea acordurilor de plata a creantelor de asigurari, cu avizul Autoritatii de Supraveghere Financiara, si confirmarea lor de catre judecatorul-sindic, cu sau fara garantarea acestora cu activele societatii de asigurare/reasigurare debitoare;


g) angajarea, cu respectarea prevederilor legale, a personalului necesar in vederea lichidarii si conducerea activitatii acestuia, angajarea putandu-se face si din cadrul personalului existent al societatii de asigurare/reasigurare debitoare;


h) introducerea actiunilor pentru anularea actelor frauduloase, incheiate de societatea de asigurare/reasigurare debitoare in dauna drepturilor creditorilor de asigurari in cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii;


i) introducerea actiunilor pentru anularea constituirilor de drepturi de preferinta sau transferuri de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, efectuate de catre societatea de asigurare/reasigurare debitoare prin:


1.acte de transfer cu titlu gratuit, cu exceptia sponsorizarilor in scop umanitar, efectuate in cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii;


2.acte incheiate cu un actionar ce detine cel putin 5% din actiunile societatii de asigurare/reasigurare debitoare;


3.acte incheiate cu un administrator, director sau cu orice alt membru al organelor de conducere si supraveghere ale societatii de asigurare/reasigurare debitoare;


4.acte incheiate cu orice alta persoana fizica sau juridica aflata in legatura stransa cu societatea de asigurare/reasigurare debitoare. O persoana se afla in legatura stransa cu societatea atunci cand:


- detine o participatie directa sau prin intermediul unei relatii de control de cel putin 20% din capitalul social ori din drepturile de vot ale societatii de asigurare/reasigurare debitoare;


- este permanent legata de societatea de asigurare/reasigurare debitoare prin intermediul unei relatii de control sau, dupa caz, infaptuieste o politica comuna fata de aceasta;


- exercita atributii de control asupra societatii de asigurare/reasigurare debitoare;


j) introducerea de actiuni pentru anularea constituirilor de cauze de preferinta sau transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii, executate de societatea de asigurare/reasigurare debitoare in dauna creditorilor de asigurari prin:


1.acte incheiate in cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia partilor implicate de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditorii de asigurari sau de a leza in orice mod drepturile acestora;


2.operatiuni comerciale in care prestatia societatii de asigurare/reasigurare debitoare o depaseste in mod vadit pe cea primita, efectuate in cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii;


3.acte de transfer de proprietate catre un creditor in folosul acestuia sau pentru stingerea unei datorii anterioare, efectuate in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina in cadrul procedurii este mai mica decat valoarea actului de transfer;


4.constituirea unui drept de preferinta pentru o creanta care era chirografara in cele 4 luni anterioare deschiderii procedurii;


5.acte de transfer cu titlu gratuit, cu exceptia sponsorizarilor in scop umanitar derulate potrivit legii, efectuate in cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii falimentului;


6.acte incheiate de persoanele semnificative sau de actionarii semnificativi cu societatea de asigurare/reasigurare debitoare in cadrul careia detin aceasta calitate, in anul anterior inceperii procedurii falimentului;


k) urmarirea incasarii oricaror creante din patrimoniul societatii de asigurare/reasigurare debitoare, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani, efectuate de aceasta anterior inregistrarii cererii introductive de deschidere a procedurii; formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor societatii de asigurare/reasigurare;


l) intocmirea unui raport lunar asupra evolutiei procedurii de faliment, pe care il va prezenta judecatorului-sindic si il va publica in BPI;


m) sesizarea judecatorului-sindic despre orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta;


n) incheierea oricaror documente, in numele societatii de asigurare/reasigurare debitoare, initierea si coordonarea, in numele acesteia, a oricarei actiuni sau proceduri legale;


o) intocmirea situatiilor financiare finale de lichidare. Daca lichidarea se prelungeste peste durata unui exercitiu financiar, lichidatorul judiciar este obligat sa intocmeasca situatiile financiare anuale si sa le depuna la organele si la termenele prevazute in modelele situatiilor financiar-contabile pentru societati reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;


p) indeplinirea oricaror dispozitii ale Autoritatii de Supraveghere Financiara, emise in calitate de autoritate administrativa autonoma de specialitate competenta, in cazurile expres prevazute de lege, cu confirmarea judecatorului-sindic, in vederea garantarii apararii intereselor si drepturilor creditorilor de asigurari;


q) lichidarea bunurilor si valorificarea drepturilor din patrimoniul societatii de asigurare/reasigurare debitoare si cu instiintarea Fondului de garantare, cu aprobarea adunarii creditorilor, urmarindu-se valorificarea optima a acestora, in scopul achitarii datoriilor catre creditorii de asigurari, prin:


1. - Art. 258, litera Q., punctul 1. din titlul II, capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 1 a fost abrogat la 02-oct-2018 de Art. I, punctul 30. din Ordonanta urgenta 88/2018


2.vanzarea de bunuri, precum: cladiri, terenuri, aparatura, valori mobiliare;


3.orice alte tehnici de valorificare a activelor societatii de asigurare/reasigurare debitoare, cum ar fi cesiunile de creanta sau novatiile realizate in interesul procedurii falimentului la o valoare negociata;


r) efectuarea oricaror acte de procedura cerute de prezentul capitol.


(2) Verificarea creantelor de catre lichidatorul judiciar se face intr-un termen care nu poate depasi 30 de zile de la data inregistrarii la instanta competenta a declaratiei de creanta a acestuia.


(3) In urma verificarii, lichidatorul judiciar va intocmi un raport separat cu privire la creantele Fondului de garantare, in care va prezenta situatia declaratiilor de creanta depuse de catre Fondul de garantare, si totodata va modifica in mod corespunzator Tabelul creantelor inscrise la masa credala.


(4) Lichidatorul judiciar va transmite Fondului de garantare informatiile si documentele necesare exercitarii atributiilor acestuia din urma.


Articolul 259


(1) Societatea de asigurare/reasigurare debitoare si/sau oricare dintre creditorii de asigurari, Autoritatea de Supraveghere Financiara, Fondul de garantare, precum si orice alta persoana interesata, dupa caz, pot formula contestatie impotriva masurilor luate de lichidatorul judiciar. Contestatia se formuleaza in termenul prevazut la art. 59 alin. (6) .


(2) Contestatia se solutioneaza de judecatorul-sindic de urgenta si cu precadere. Judecatorul-sindic tine o sedinta, cu citarea contestatarului, a Autoritatii de Supraveghere Financiara, a creditorilor de asigurari si/sau a Fondului de garantare.


Articolul 260


(1) Pentru incalcarea grava a atributiilor, lichidatorul judiciar poate fi inlocuit de judecatorul-sindic, potrivit prevederilor art. 57 alin. (4) .


(2) Autoritatea de Supraveghere Financiara poate solicita judecatorului-sindic inlocuirea lichidatorului judiciar si sanctionarea acestuia, daca constata neindeplinirea atributiilor prevazute in prezentul capitol. Cererea acestuia se judeca in camera de consiliu in termen de 30 de zile, cu citarea lichidatorului judiciar, comitetului creditorilor si administratorului special.


(3) In cazul admiterii actiunii, judecatorul-sindic desemneaza un lichidator judiciar de pe lista practicienilor in insolventa agreati de Autoritatea de Supraveghere Financiara.


Articolul 261


Rapoartele a caror intocmire de catre lichidatorul judiciar este obligatorie, potrivit prezentei legi, se transmit, in mod obligatoriu, si Autoritatii de Supraveghere Financiara, precum si Fondului de garantare.


SUBSECTIUNEA 2:A§ 2. Deschiderea procedurii falimentului. Efectele deschiderii procedurii


Articolul 262


(1) In conditiile prezentului titlu, deschiderea procedurii falimentului impotriva societatii de asigurare/reasigurare debitoare se dispune prin hotararea judecatorului-sindic.


(2) Hotararea de deschidere a procedurii falimentului are drept consecinta retragerea de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara a autorizatiei de functionare a societatii de asigurare/reasigurare debitoare, daca aceasta masura nu s-a dispus anterior pronuntarii hotararii. Lichidatorul judiciar va publica hotararea judecatorului-sindic in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, precum si in cel putin doua ziare de circulatie nationala. Odata cu publicarea va comunica hotararea atat autoritatii competente, cat si Fondului de garantare.


(3) Retragerea autorizatiei de functionare nu impiedica lichidatorul judiciar sau orice alta persoana imputernicita in acest sens de catre acesta sa desfasoare unele dintre operatiunile de asigurare ale societatii de asigurare/reasigurare debitoare, in masura in care acest lucru este necesar sau adecvat, in scopul finalizarii procedurii de faliment. Aceste operatiuni se vor putea desfasura numai cu avizul prealabil al autoritatii competente si pana la data denuntarii politelor de asigurare.


(31) Registrele speciale de evidenta a activelor care acopera rezervele tehnice brute se mentin si dupa deschiderea procedurii de faliment. In cazul in care un asigurator desfasoara atat activitati de asigurare de viata, cat si de asigurare generala, se vor mentine registre separate pentru fiecare tip de activitate.


(32) In termen de 90 de zile de la data pronuntarii hotararii de deschidere a procedurii de faliment, politele de asigurare incheiate de societatea de asigurare/reasigurare inceteaza de drept, cu exceptia contractelor de asigurare incadrate in clasa de asigurari 15 - Garantii, prevazuta in sectiunea A din anexa nr. 1 la Legea nr. 237/2015 privind autorizarea si supravegherea activitatii de asigurare si reasigurare, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru care termenul de incetare de drept este de 150 de zile de la data pronuntarii hotararii de deschidere a procedurii de faliment; in aceleasi conditii, inceteaza de drept si contractele de reasigurare.


*) OUG 71/2023 - Pentru politele de asigurare/reasigurare incheiate de societatile de asigurare/reasigurare aflate in procedura de insolventa in derulare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, termenele de incetare de drept de 90 de zile, respectiv de 150 de zile, prevazute la art. 262 alin. (32) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, cu modificarile si completarile ulterioare, se prelungesc cu 90 de zile.


(33) In acest sens, lichidatorul judiciar notifica demersul privind denuntarea politelor de asigurare, precum si posibilitatea creditorilor de asigurari de a recupera de la Fondul de garantare primele datorate de asigurator pentru perioada in care riscul nu a fost acoperit. Notificarea se comunica in mod individual fiecarui creditor de asigurari, se publica in Buletinul Procedurilor de Insolventa, in doua ziare de circulatie nationala, precum si pe site-ul societatii de asigurare-reasigurare in faliment.


(4) Hotararea de deschidere a procedurii falimentului are ca efect suspendarea de drept a tuturor actiunilor judiciare sau extrajudiciare si a masurilor de executare silita indreptate impotriva societatii de asigurare/reasigurare debitoare. Creantele pretinse in aceste procese se inregistreaza la dosarul de faliment al tribunalului si se supun examinarii si inscrierii lor in tabelul creantelor, potrivit prezentei legi. Efectele procedurii de faliment asupra unui proces civil in curs privind un bun sau un drept de care a fost deposedata societatea de asigurare/reasigurare sunt reglementate de legea statului membru in care procesul este in curs.


*) Prin Decizia nr. 19/2022 Inalta Curte de Casatie si Justitie admite recursul in interesul legii si, in consecinta, stabileste ca, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 262 alin. (4) , prin raportare la prevederile art. 75 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, caile de atac promovate de debitorul societate de asigurare/reasigurare fata de care a fost deschisa procedura falimentului, impotriva hotararilor judecatoresti prin care au fost solutionate actiunile unui/unor creditor/creditori pentru realizarea creantelor asupra averii debitorului introduse pe rolul instantelor inaintea deschiderii acestei proceduri, nu sunt suspendate de drept.


(5) Creantele de asigurari, constatate prin titluri executorii obtinute ulterior momentului pronuntarii hotararii de faliment, se inregistreaza la tribunal, sub sanctiunea decaderii din drept, in termen de cel mult 10 zile de la data obtinerii titlului. Lichidatorul judiciar este obligat sa verifice si, daca este cazul, sa inscrie aceste creante in tabelul creantelor, cu respectarea ordinii de preferinta si/sau a cauzelor de preferinta legale ale acestora. In toate cazurile, cererea de inregistrare a acestor creante nu poate fi depusa mai tarziu de data intocmirii tabelului definitiv consolidat al creantelor, potrivit prezentei legi.


(6) In privinta contractelor financiare calificate si a operatiunilor de compensare bilaterala in baza unui contract financiar calificat sau a unui acord de compensare bilaterala incheiate de o societate de asigurare si reasigurare se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 89.


Articolul 263


Dupa pronuntarea hotararii privind deschiderea procedurii falimentului impotriva unei societati de asigurare/reasigurare debitoare, lichidatorul judiciar intocmeste raportul prevazut la art. 258 lit. a) .


Articolul 264


- Art. 264 din titlul II, capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 2 a fost abrogat la 02-oct-2018 de Art. I, punctul 36. din Ordonanta urgenta 88/2018


Articolul 265


- Art. 265 din titlul II, capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 2 a fost abrogat la 02-oct-2018 de Art. I, punctul 37. din Ordonanta urgenta 88/2018


Articolul 266


(1) La data publicarii deciziei prin care Autoritatea de Supraveghere Financiara constata existenta indiciilor starii de insolventa a societatii de asigurare/reasigurare si imposibilitatea redresarii se naste dreptul creditorilor de asigurari de a solicita plata sumelor cuvenite de la Fondul de garantare.


(2) - Art. 266, alin. (2) din titlul II, capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 2 a fost abrogat la 24-sep-2021 de Art. III, alin. (3) , litera C. din Ordonanta urgenta 102/2021


(3) Este interzis creditorilor de asigurari ale caror creante de asigurari au fost platite de la Fondul de garantare sa mai inregistreze cereri si/sau sa mai solicite valorificarea creantelor si/sau plata sumelor pretinse, in cadrul procedurii falimentului societatii de asigurare/reasigurare debitoare. Fondul de garantare este indreptatit sa solicite autoritatilor competente stabilirea raspunderii pretinsilor creditori si sa ii oblige pe acestia la restituirea sumelor incasate in mod necuvenit.


Articolul 267


(1) Creantele de asigurari, indiferent de momentul nasterii acestora, se bucura de prioritate absoluta fata de orice alte creante, in ceea ce priveste activele admise sa reprezinte rezervele tehnice ale societatii de asigurare/reasigurare aflate in procedura de faliment. Aceste creante se platesc in lei, imediat dupa plata creantelor prevazute la art. 159 alin. (1) pct. 2.


(2) Creantele Fondului de garantare sunt creante de asigurari, in sensul prezentului titlu, si se achita in ordinea de preferinta prevazuta la alin. (1) , beneficiind de toate drepturile si/sau cauzele de preferinta legale ale acestora, ca urmare a subrogarii in drepturile creditorilor de asigurari ale caror sume cuvenite au fost achitate din disponibilitatile Fondului de garantare.


(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , sumele rezultate in urma valorificarii activelor admise sa reprezinte rezervele tehnice ale societatii de asigurare/reasigurare vor fi distribuite integral in vederea stingerii creantelor Fondului de garantare aferente platilor de despagubiri/indemnizatii acordate creditorilor de asigurari din disponibilitatile sale, in aplicarea prevederilor Legii nr. 213/2015.


SECTIUNEA 2:Raspunderea organelor de conducere ale societatii de asigurare/reasigurare


Articolul 268


Judecatorul-sindic poate dispune ca o parte din pasivul societatii de asigurare/reasigurare ajunse in stare de insolventa sa fie suportata de catre membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii de asigurare/reasigurare debitoare, precum si orice alta persoana care a contribuit la ajungerea in stare de insolventa a asiguratorului/reasiguratorului, prin una dintre urmatoarele fapte:


a) au facut activitati de productie, comert sau prestari de servicii in interes personal, sub acoperirea societatii de asigurare/reasigurare;


b) au dispus in interes personal continuarea unei activitati care conducea in mod vadit societatea de asigurare/reasigurare la incetarea de plati;


c) au folosit activele si/sau creditele societatii de asigurare/reasigurare in interes propriu si al altor persoane;


d) au tinut o contabilitate fictiva, au facilitat disparitia unor documente contabile sau nu au tinut contabilitatea potrivit legii;


e) au deturnat ori au ascuns o parte din activul societatii de asigurare/reasigurare sau au marit in mod fictiv pasivul acesteia;


f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura societatii de asigurare/reasigurare fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati;


g) in cele 30 de zile premergatoare intervenirii starii de insolventa, au platit sau au dispus sa se plateasca, cu preferinta, unui creditor, in dauna celorlalti creditori de asigurari;


h) au intocmit situatii financiare anuale, alte situatii contabile ori raportari, cu nerespectarea prevederilor legale;


i) nu au indeplinit sau au indeplinit in mod necorespunzator masurile administrative de redresare financiara aplicate de Autoritatea de Supraveghere Financiara ori, dupa caz, au dat dispozitii fara avizul sau aprobarea acestei autoritati, conducand astfel la starea de insolventa si la declansarea procedurii de faliment impotriva societatii de asigurare/reasigurare;


j) in cadrul actiunilor interne de verificare, nu au identificat si/sau nu au sesizat, din culpa acestora, faptele care au condus la fraude si/sau la o gestiune defectuoasa a patrimoniului societatii de asigurare/reasigurare.


Articolul 269


Sumele obtinute potrivit dispozitiilor art. 268 intra in patrimoniul societatii de asigurare/reasigurare debitoare si sunt destinate platii datoriilor acesteia, potrivit legii.


Articolul 270


(1) In vederea pronuntarii hotararii de obligare a persoanelor prevazute la art. 268 la plata partiala a pasivului societatii de asigurare/reasigurare in insolventa, judecatorul-sindic poate fi sesizat de catre lichidatorul judiciar, de oricare dintre creditorii de asigurari, de Autoritatea de Supraveghere Financiara, precum si de presedintele comitetului creditorilor, in conditiile art. 169 alin. (2) . Pe baza actelor din dosarul cauzei, judecatorul-sindic poate incuviinta instituirea unor masuri asiguratorii.


(2) Executarea silita impotriva persoanelor prevazute la art. 268 se efectueaza potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila, cu exceptia cazurilor cand prin lege se dispune altfel.


SECTIUNEA 3:Inchiderea procedurii


Articolul 271


(1) In conditiile prezentului capitol, procedura falimentului se inchide de judecatorul-sindic, prin hotarare, la solicitarea lichidatorului judiciar, in situatia in care se constata, dupa caz, una dintre urmatoarele imprejurari:


a) s-a aprobat raportul final;


b) toate fondurile si/sau bunurile din averea societatii de asigurare/reasigurare debitoare au fost distribuite;


c) creantele creditorilor de asigurari au fost platite in baza unui acord ori a unei alte masuri asemanatoare;


d) toate sumele cuvenite Fondului de garantare au fost recuperate de catre acesta.


(2) Hotararea de inchidere a procedurii se notifica de catre judecatorul-sindic tuturor partilor implicate, in conditiile prezentului titlu. Sumele ramase dupa satisfacerea drepturilor tuturor persoanelor indreptatite, potrivit prezentei legi, se vireaza la Fondul de garantare, in vederea administrarii si gestionarii lor potrivit prevederilor legale in vigoare.


Articolul 272


In orice stadiu al procedurii, judecatorul-sindic poate pronunta o hotarare de inchidere a procedurii daca se constata ca nu exista active in patrimoniul societatii de asigurare/reasigurare debitoare ori ca acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative si niciun creditor nu se ofera sa avanseze sumele necesare.


TITLUL III:Insolventa transfrontaliera


CAPITOLUL I:Dispozitii generale


Articolul 273


(1) Prezentul titlu cuprinde:


a) norme pentru determinarea legii aplicabile unui raport de drept international privat in materia insolventei;


b) norme de procedura in litigii privind raporturile de drept international privat in materia insolventei;


c) norme privind conditiile in care autoritatile romane competente solicita si, respectiv, acorda asistenta cu privire la procedurile de insolventa deschise pe teritoriul Romaniei sau al unui stat strain.


(2) In sensul prezentului titlu, raporturile de drept international privat in materia insolventei reprezinta acele raporturi de drept privat cu element de extraneitate, care sunt supuse solutionarii ca urmare a deschiderii unei proceduri de insolventa si in conditiile stabilite de aceasta.


CAPITOLUL II:Raporturile cu statele terte


Articolul 274


(1) Prezentul capitol se aplica in urmatoarele situatii:


a) in cazul in care este solicitata asistenta in Romania de catre o instanta straina sau de catre un reprezentant strain in legatura cu o procedura straina de insolventa;


b) in cazul in care este solicitata asistenta intr-un stat strain in legatura cu o procedura romana de insolventa;


c) in cazul desfasurarii concomitente a unei proceduri romane de insolventa si a unei proceduri straine de insolventa referitoare la oricare dintre membrii unui grup de societati, in intelesul art. 5 pct. 35;


d) in cazul in care creditorii sau alte persoane interesate dintr-un stat strain sunt interesate sa solicite deschiderea in Romania a unei proceduri prevazute de prezenta lege sau sa participe in cadrul unei proceduri deschise.


(2) Prezentul capitol nu se aplica in cazul unei proceduri de insolventa pentru care exista dispozitii speciale derogatorii de la norma de drept comun si care are ca obiect:


a) banci, cooperative sau alte institutii de credit;


b) societati si agenti de asigurare/reasigurare;


c) societati de servicii de investitii financiare, organisme de plasament colectiv in valori mobiliare, societati de administrare a investitiilor;


d) societati de bursa, membri ai burselor de marfuri, case de compensatie, membri compensatori ai burselor de marfuri, societati de brokeraj, traderi.


(3) Prevederile prezentului capitol nu sunt aplicabile nici raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei care cad sub incidenta Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.346/2000.


Articolul 275


In masura in care exista neconcordanta intre dispozitiile prezentului titlu si obligatiile Romaniei izvorand din tratate, conventii sau orice alta forma de acord international, bi- sau multilateral, la care Romania este parte, prevederile tratatului, ale conventiei sau ale acordului international se vor aplica cu prioritate.


Articolul 276


Atributiile stabilite de prezentul capitol din acest titlu referitoare la recunoasterea procedurilor straine si cooperarea cu instantele straine sunt de competenta tribunalului, prin judecatorul-sindic, precum si a reprezentantului roman, dupa cum urmeaza:


A.tribunalul in circumscriptia caruia se afla sediul debitorului. In sensul prezentei legi, se considera ca persoana juridica straina are sediul in Romania si in cazul in care are pe teritoriul tarii o sucursala, agentie, reprezentanta sau orice alta entitate fara personalitate juridica. In cazul in care debitorul are mai multe sedii in Romania, competenta revine oricaruia dintre tribunalele in circumscriptia carora se afla sediile respective;


B.In cazul in care debitorul nu are niciun sediu in Romania, competent este:


a) tribunalul sau oricare dintre tribunalele in circumscriptia carora se afla bunuri imobile apartinand debitorului, atunci cand in obiectul cererii se regasesc bunuri imobile in mod exclusiv sau alaturi de alte bunuri;


b) tribunalul in circumscriptia caruia se pastreaza registrul in care este inscrisa nava sau aeronava care face obiectul cererii;


c) tribunalul in circumscriptia caruia se afla sediul societatii romane la care debitorul detine valorile mobiliare care fac obiectul cererii;


d) Tribunalul Bucuresti, in cazul in care obiectul cererii il constituie drepturi de proprietate intelectuala protejate in Romania, titluri de stat, bonuri de tezaur, obligatiuni de stat si municipale apartinand debitorului;


e) in cazul in care obiectul cererii il constituie drepturi de creanta ale debitorului asupra unei persoane sau autoritati publice, tribunalul in circumscriptia caruia se afla domiciliul sau resedinta, respectiv sediul persoanei sau al autoritatii publice respective.


Articolul 277


Reprezentantul roman este abilitat sa actioneze intr-un stat strain, ca reprezentant al procedurii deschise in Romania, in conditiile stabilite de legea straina aplicabila.


Articolul 278


(1) Instantele romanesti vor putea refuza recunoasterea unei proceduri straine, executarea unei hotarari judecatoresti straine adoptate in cadrul unei asemenea proceduri, a hotararilor care decurg in mod direct din procedura de insolventa si care prezinta o stransa legatura cu aceasta ori incuviintarea oricarei altei masuri prevazute de prezentul capitol, doar in situatia in care:


a) hotararea este rezultatul unei fraude comise in procedura urmata in strainatate;


b) hotararea incalca dispozitiile de ordine publica de drept international privat roman.


(2) Constituie un temei de refuz al recunoasterii, in sensul alin. (1) , incalcarea dispozitiilor legale.


Articolul 279


Prevederile prezentului titlu se completeaza, in masura compatibilitatii lor, cu prevederile cartii a VII-a a Codului civil privind dispozitiile de drept international privat.


Articolul 280


In interpretarea prezentului titlu se va tine seama de originea internationala a normei, precum si de necesitatea promovarii uniformitatii in aplicarea sa si a respectarii bunei-credinte.


Articolul 281


Reprezentantul strain are dreptul de a se adresa direct instantelor romanesti sau reprezentantului roman.


Articolul 282


Reprezentantul strain are calitate procesuala activa pentru a introduce o cerere de deschidere a procedurii, potrivit prezentei legi, in masura in care toate celelalte conditii necesare deschiderii unei asemenea proceduri sunt indeplinite potrivit legii romane.


Articolul 283


Reprezentantul strain are calitate procesuala de a participa in cadrul unei proceduri deja deschise impotriva debitorului, potrivit prezentei legi, numai din momentul recunoasterii procedurii straine pe care o reprezinta.


Articolul 284


Actiunea formulata de reprezentantul strain in fata instantelor romanesti, potrivit prezentului capitol, nu va conduce la extinderea competentei instantelor romanesti asupra acestui reprezentant, a bunurilor si a activitatii externe ale debitorului decat pentru solutionarea capetelor actiunii formulate, fara a viza alte scopuri.


Articolul 285


(1) Creditorii straini se bucura de aceleasi drepturi privind deschiderea si participarea in cadrul procedurii deschise, potrivit prezentei legi, ca si creditorii romani.


(2) Prevederile alin. (1) nu modifica ordinea de plata a creantelor in procedura prevazuta de prezenta lege, in cazul falimentului. In privinta creantelor creditorilor straini, acestea nu vor fi plasate pe un loc inferior categoriei creantelor chirografare, cu exceptia acelor creante care se incadreaza in categoria creantelor subordonate creantelor chirografare.


(3) Creantelor nescadente si celor sub conditie li se vor aplica, in mod corespunzator, prevederile prezentei legi.


(4) Creantelor care beneficiaza de o cauza de preferinta, in tot sau in parte, care nu sunt scadente la data inregistrarii cererii de admitere a acestora, li se vor aplica in mod corespunzator prevederile prezentei legi.


Articolul 286


(1) Citarea creditorilor straini cunoscuti, precum si comunicarea si notificarea oricarui act de procedura catre acestia se vor realiza in conditiile prezentei legi. Instantele vor dispune luarea masurilor corespunzatoare pentru indeplinirea actelor respective de procedura si fata de creditorii straini cu adresa necunoscuta.


(2) Indeplinirea actelor de procedura prevazute la alin. (1) se va face in mod individual, cu exceptia cazului in care instanta considera ca, potrivit circumstantelor de fapt, folosirea unei alte modalitati ar fi mai potrivita. Instantele nu sunt tinute sa apeleze, in mod obligatoriu, la comisii rogatorii sau la alte proceduri similare.


(3) Notificarile transmise creditorilor straini prin care se comunica deschiderea procedurii vor indica elementele prevazute de dispozitiile prezentei legi, inclusiv continutul minim obligatoriu al cererii de admitere a creantei asupra averii debitorului.


Articolul 287


(1) Reprezentantul strain are calitate procesuala activa pentru a formula in fata instantei romanesti competente o cerere de recunoastere a procedurii straine in care acesta a fost desemnat. Instanta astfel sesizata examineaza ex officio daca este competenta, potrivit prevederilor art. 276.


(2) Cererea de recunoastere va fi insotita de unul dintre urmatoarele documente:


a) o copie certificata a hotararii de deschidere a procedurii straine si de desemnare a reprezentantului strain;


b) o adeverinta emisa de instanta straina prin care se certifica existenta unei proceduri straine si desemnarea reprezentantului strain;


c) in lipsa mijloacelor de proba prevazute la lit. a) si b) , orice alta dovada de deschidere a procedurii straine si de desemnare a reprezentantului strain, admisibila in conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea Romaniei la Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961, aprobata prin Legea nr. 52/2000, cu modificarile ulterioare, ori de alte tratate, conventii sau orice alta forma de acord international, bi- sau multilateral, la care Romania este parte.


(3) Cererea de recunoastere va fi insotita de o declaratie prin care se vor preciza toate procedurile straine cu privire la debitor despre care reprezentantul strain are cunostinta.


(4) Daca considera necesar, instanta va putea solicita traducerea in limba romana a documentelor furnizate in scopul sustinerii cererii de recunoastere.


Articolul 288


(1) Instanta va putea considera ca procedura straina care face obiectul cererii de recunoastere este o procedura in sensul celei prevazute la art. 5 pct. 49 si ca reprezentantul strain este acea persoana sau autoritate prevazuta la art. 5 pct. 56, daca hotararea sau adeverinta prevazuta la art. 287 alin. (2) lit. a) si b) indica aceasta.


(2) Instanta va putea considera ca documentele furnizate in scopul sprijinirii cererii de recunoastere sunt veridice, chiar daca nu sunt legalizate.


Articolul 289


(1) Sub rezerva dispozitiilor art. 278, procedura straina va fi recunoscuta in masura in care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:


a) procedura straina reprezinta acea procedura prevazuta la art. 5 pct. 49;


b) reprezentantul strain care solicita recunoasterea este acea persoana sau autoritate prevazuta la art. 5 pct. 56;


c) cererea de recunoastere indeplineste conditiile stabilite la art. 287 alin. (2) ;


d) cererea de recunoastere a fost formulata in fata instantei competente prevazute la art. 276;


e) exista reciprocitate in ceea ce priveste efectele hotararilor straine intre Romania si statul instantei care a pronuntat hotararea.


(2) Procedura straina va fi recunoscuta ca:


a) procedura straina principala, daca aceasta se desfasoara intr-un stat strain in care debitorul isi are stabilit centrul principalelor sale interese;


b) procedura straina secundara, daca aceasta se desfasoara intr-un stat strain in care debitorul isi are stabilit un sediu, in intelesul prevazut de art. 5 pct. 57.


(3) Cererea de recunoastere a procedurii straine va fi solutionata cu precadere si celeritate. Cand procedura de citare este legal indeplinita, judecata poate continua in ziua urmatoare sau la termene scurte, succesive, date in cunostinta partilor.


(4) Instanta se pronunta asupra cererii de recunoastere, dupa citarea partilor, prin pronuntarea unei hotarari care poate fi atacata cu apel.


(5) Hotararea de recunoastere a procedurii straine se bucura de autoritate relativa a lucrului judecat; instanta o va putea anula sau, dupa caz, schimba in tot, in masura in care se dovedeste, ulterior pronuntarii sale, ca temeiurile si conditiile recunoasterii lipseau, in tot sau in parte, ori ca au incetat sa existe.


Articolul 290


Ulterior sesizarii instantei romane cu cererea de recunoastere, reprezentantul strain va aduce de indata la cunostinta acesteia urmatoarele informatii:


a) orice modificare importanta survenita in derularea procedurii straine supuse recunoasterii ori recunoscuta sau in statutul sau de reprezentant al acelei proceduri;


b) deschiderea oricaror altor proceduri straine referitoare la acelasi debitor, de care reprezentantul a luat cunostinta.


Articolul 291


(1) La solicitarea reprezentantului strain instanta va putea incuviinta, la data formularii cererii de recunoastere a procedurii straine sau in cursul solutionarii acesteia, urmatoarele masuri cu executare vremelnica, in masura in care acestea sunt de extrema necesitate pentru protejarea bunurilor debitorului sau a intereselor creditorilor:


a) suspendarea actelor, a operatiunilor si a oricaror altor masuri de executare individuala asupra bunurilor debitorului;


b) insarcinarea reprezentantului strain sau a altei persoane desemnate de instanta cu administrarea, conservarea ori valorificarea tuturor sau a unora dintre bunurile debitorului situate in Romania, care, prin natura acestora sau din alte cauze, sunt perisabile, supuse deteriorarii sau devalorizarii ori periclitate in orice alt mod;


c) orice alta masura dintre cele prevazute la art. 293 alin. (1) lit. c) , d) si g) .


(2) Judecarea cererii prevazute la alin. (1) se face cu citarea partilor interesate.


(3) Masurile incuviintate in conditiile alin. (1) inceteaza la momentul pronuntarii de catre instanta a hotararii asupra cererii de recunoastere a procedurii straine, cu exceptia cazului in care durata acestor masuri este prelungita potrivit prevederilor art. 293 alin. (1) lit. f) .


(4) Instanta va putea refuza incuviintarea masurilor prevazute la alin. (1) in masura in care aceasta ar impiedica desfasurarea in bune conditii a unei proceduri straine principale.


Articolul 292


(1) De la data recunoasterii procedurii straine principale este impiedicata pornirea urmatoarelor cereri si actiuni, judiciare sau extrajudiciare, iar daca acestea sunt deja pornite, ele se suspenda de drept:


a) cererile sau actiunile cu caracter individual, vizand bunuri, drepturi si obligatii ale debitorului;


b) actele, operatiunile si orice alte masuri de executare individuala asupra bunurilor debitorului.


(2) La solicitarea unui creditor titular al unei creante care beneficiaza de o cauza de preferinta, in conditiile prezentei legi, instanta va putea ridica suspendarea prevazuta la alin. (1) , in conditiile prevazute de legea romana.


(3) Incepand cu data prevazuta la alin. (1) , exercitiul dreptului de a instraina, de a greva sau de a dispune in orice alt mod de bunurile debitorului este suspendat. Actele efectuate cu incalcarea acestor prevederi sunt nule de drept.


(4) Face exceptie de la prevederile alin. (3) exercitarea dreptului debitorului de a efectua acte, operatiuni si plati care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, pentru care instanta va putea decide suspendarea in conditiile prevazute la art. 293.


(5) Recunoasterea procedurii straine principale impiedica inceperea curgerii termenului de prescriptie a cererilor si actiunilor prevazute la alin. (1) , iar daca acestea sunt deja pornite, recunoasterea procedurii straine principale reprezinta cauza de intrerupere a termenului de prescriptie a cererilor si a actiunilor respective.


(6) Prevederile alin. (1) nu impiedica formularea unei actiuni de deschidere a procedurii prevazute de prezenta lege ori inregistrarea cererii de admitere a creantelor in cadrul acestei proceduri.


Articolul 293


(1) La solicitarea reprezentantului strain instanta poate incuviinta, ulterior recunoasterii procedurii straine principale sau secundare, orice masura cu executare vremelnica necesara pentru protejarea bunurilor debitorului sau a intereselor creditorilor acestuia, precum:


a) suspendarea actiunilor ori a cererilor cu caracter individual referitoare la bunurile, drepturile si obligatiile debitorului, in masura in care acestea nu au fost oprite sau suspendate in conditiile prevazute la art. 291 alin. (1) lit. a) ;


b) suspendarea masurilor de executare purtand asupra bunurilor debitorului, in masura in care oprirea sau suspendarea nu a intervenit ca urmare a aplicarii art. 291 alin. (1) lit. b) ;


c) suspendarea exercitiului dreptului de a instraina, de a greva sau de a dispune in orice alt mod de bunurile debitorului, in masura in care suspendarea nu a intervenit in conditiile prevazute la art. 292 alin. (3) ;


d) administrarea de probe referitoare la bunurile, actele juridice, drepturile sau obligatiile debitorului, precum si asigurarea dovezilor si constatarea unei stari de fapt prin executor judecatoresc;


e) insarcinarea reprezentantului strain sau a altei persoane desemnate de instanta cu administrarea sau valorificarea tuturor sau a unora dintre bunurile debitorului, situate in Romania;


f) prelungirea duratei masurilor incuviintate in conditiile prevazute la art. 291 alin. (1) ;


g) aprobarea oricarei altei masuri care poate fi indeplinita de reprezentantul roman, in conditiile stabilite de prezenta lege.


(2) La solicitarea reprezentantului strain instanta va putea imputernici, ulterior recunoasterii procedurii straine principale sau secundare, pe reprezentantul strain sau pe o alta persoana desemnata de instanta cu administrarea si valorificarea tuturor sau a unora dintre bunurile debitorului, situate in Romania, in masura in care instanta va considera ca interesele creditorilor romani sunt protejate in mod corespunzator.


(3) In vederea incuviintarii masurilor prevazute in prezentul articol in favoarea reprezentantului unei proceduri straine secundare, instanta se va asigura ca, potrivit legii romane, aceste masuri poarta numai asupra bunurilor susceptibile a fi administrate in cadrul procedurii secundare ori au ca obiect numai informatii necesare in acea procedura.


Articolul 294


(1) In vederea aprobarii sau a respingerii cererilor de incuviintare a masurilor prevazute la art. 291 sau 293 ori a modificarii sau incetarii masurilor prevazute la alin. (3) , instanta se va asigura ca interesele creditorilor, ale debitorului si ale altor persoane interesate sunt protejate in mod corespunzator.


(2) Instanta poate conditiona incuviintarea oricarei masuri, in temeiul art. 291 sau 293, de indeplinirea oricaror cerinte pe care le considera necesare.


(3) La solicitarea reprezentantului strain sau a altei persoane interesate ori din oficiu, instanta va putea dispune modificarea sau incetarea masurii incuviintate in conditiile art. 291 sau 293.


Articolul 295


(1) De la data recunoasterii procedurii straine reprezentantul strain are calitate procesuala pentru a formula actiuni in anularea actelor juridice incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor sai, cu care este imputernicit reprezentantul roman, precum si, dupa caz, actiuni in nulitate sau inopozabilitate, in conditiile stabilite de prezenta lege.


(2) In cazul cererilor formulate de reprezentantul unei proceduri straine secundare, instanta se va asigura ca acestea au ca obiect numai bunuri care, potrivit legii romane, sunt susceptibile a fi administrate in procedura straina secundara.


Articolul 296


De la data recunoasterii procedurii straine reprezentantul strain are calitate procesuala pentru a interveni in cadrul oricarei cereri sau actiuni cu caracter individual, judiciare sau extrajudiciare, in care debitorul are calitatea de parte, in masura in care sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de legea romana.


Articolul 297


(1) Instantele romanesti vor coopera cu instantele si reprezentantii straini intr-o masura cat mai extinsa, in privinta aspectelor prevazute la art. 274; cooperarea se va putea realiza direct sau prin intermediul reprezentantului roman.


(2) Instantele sunt abilitate sa comunice sau sa solicite informatii ori asistenta in mod direct de la instantele sau reprezentantii straini.


Articolul 298


(1) In exercitarea atributiilor sale si sub supravegherea instantei, reprezentantul roman va coopera cu instantele si reprezentantii straini intr-o masura cat mai extinsa, in privinta aspectelor prevazute la art. 274.


(2) In exercitarea atributiilor sale si sub supravegherea instantei, reprezentantul roman este abilitat sa comunice in mod direct cu instantele si reprezentantii straini.


Articolul 299


Cooperarea prevazuta la art. 297 si 298 va putea fi pusa in aplicare prin orice mijloace adecvate, precum:


a) desemnarea unei persoane sau a unui organ care sa actioneze potrivit indicatiilor instantei;


b) comunicarea de informatii prin orice mijloace pe care instanta le considera adecvate;


c) coordonarea administrarii si supravegherii bunurilor si a activitatii debitorului;


d) aprobarea sau punerea in aplicare de catre instante a acordurilor de coordonare a procedurilor;


e) coordonarea procedurilor concomitente referitoare la acelasi debitor.


Articolul 300


Ulterior recunoasterii unei proceduri straine principale, deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege impotriva aceluiasi debitor se poate realiza in conditiile prevazute de prezenta lege si numai in masura in care debitorul are stabilit un sediu in Romania. Efectele procedurii prevazute de prezenta lege se vor limita numai la bunurile situate pe teritoriul statului roman si in masura necesara aplicarii cooperarii si coordonarii prevazute la art. 297-299, la alte bunuri ale debitorului, care, potrivit legii romane, trebuie sa fie administrate in aceasta procedura.


Articolul 301


In cazul in care o procedura straina si procedura romana de insolventa se desfasoara concomitent cu privire la acelasi debitor, instanta va intreprinde masurile vizand cooperarea si coordonarea, prevazute la art. 297-299, si va proceda in felul urmator:


A.atunci cand cererea de recunoastere a procedurii straine este formulata ulterior deschiderii procedurii romane de insolventa:


a) orice masura cu executare vremelnica incuviintata in temeiul art. 291 sau 293 va trebui sa fie compatibila cu prevederile procedurii romane de insolventa;


b) art. 295 nu se aplica in masura in care procedura straina este recunoscuta ca procedura straina principala;


B.atunci cand cererea de recunoastere a procedurii straine este admisa ori numai formulata anterior deschiderii procedurii romane de insolventa:


a) orice masura cu executare vremelnica, incuviintata in temeiul art. 291 sau 293, va fi reexaminata de instanta, care va dispune modificarea sau incetarea acesteia, daca este incompatibila cu dispozitiile procedurii romane de insolventa;


b) in masura in care procedura straina este recunoscuta ca procedura straina principala, se va dispune, potrivit prevederilor art. 292 alin. (2) , modificarea sau incetarea masurilor de suspendare ori de oprire, prevazute la art. 292 alin. (1) si (3) , daca aceste masuri sunt incompatibile cu derularea procedurii romane de insolventa;


C.atunci cand va decide asupra incuviintarii, respectiv a modificarii sau prelungirii duratei masurilor cu executare vremelnica, incuviintate reprezentantului unei proceduri straine secundare, instanta se va asigura ca, potrivit legii romane, aceste masuri poarta numai asupra bunurilor susceptibile a fi administrate in cadrul procedurii secundare ori au ca obiect numai informatii necesare in acea procedura.


Articolul 302


In masura existentei mai multor proceduri straine vizand acelasi debitor, fata de care nu sunt aplicabile dispozitiile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.346/2000, instanta va intreprinde masurile vizand cooperarea si coordonarea, prevazute la art. 297-299, in ceea ce priveste aspectele prevazute la art. 274, si va proceda in felul urmator:


a) orice masura cu executare vremelnica incuviintata in temeiul art. 291 sau 293 reprezentantului unei proceduri straine secundare ulterior recunoasterii unei proceduri straine principale trebuie sa fie compatibila cu derularea procedurii straine principale;


b) atunci cand cererea de recunoastere a procedurii straine secundare este admisa ori numai formulata anterior recunoasterii procedurii straine principale, orice masura cu executare vremelnica incuviintata in temeiul art. 291 sau 293 va fi reexaminata de instanta, care va dispune modificarea sau incetarea acesteia, in masura in care este incompatibila cu derularea procedurii straine principale;


c) in masura in care mai multe proceduri straine secundare sunt recunoscute succesiv, instanta va incuviinta, va modifica ori va dispune incetarea masurilor cu executare vremelnica intr-o maniera care sa inlesneasca coordonarea procedurilor respective.


Articolul 303


(1) Recunoasterea unei proceduri straine principale constituie, pana la proba contrarie, o prezumtie a starii de insolventa a debitorului, in temeiul careia se poate deschide procedura romana de insolventa.


(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in cazul in care procedura straina recunoscuta este secundara.


Articolul 304


(1) Creditorul care a primit o plata partiala pentru creanta sa, in cadrul unei proceduri de insolventa desfasurate potrivit legislatiei unei stat strain, nu va mai putea primi plati suplimentare in contul aceleiasi creante, in cadrul procedurii romane de insolventa, cu privire la acelasi debitor, in masura in care partea proportionala pe care ar primi-o in aceasta procedura creditorii din aceeasi categorie cu creditorul respectiv este mai mica decat plata creditorului primita in procedura straina.


(2) Prevederile alin. (1) nu afecteaza drepturile creditorilor titulari ale unor cauze de preferinta de orice fel.


CAPITOLUL III:Dispozitii privind coordonarea procedurii insolventei grupurilor de societati


Articolul 305


In cazul in care procedura straina si procedura romana de insolventa se refera la doua sau mai multe societati care fac parte dintr-un grup de societati, instanta romana si reprezentantul roman, pe de o parte, vor coopera, intr-o masura cat mai extinsa, cu instanta straina si reprezentantul strain, pe de alta parte, in ipoteza in care o astfel de cooperare este oportuna pentru a facilita coordonarea eficienta a procedurilor, nu este incompatibila cu normele aplicabile unor astfel de proceduri si nu antreneaza un conflict de interese.


Articolul 306


In cadrul formelor de cooperare dintre reprezentantul roman si reprezentantul strain, pe langa mijloacele prevazute in cadrul art. 297-299, reprezentantul roman, in exercitarea atributiilor si sub supravegherea instantei:


a) va putea comunica direct informatii si acte procedurale aferente procedurilor de insolventa;


b) va analiza posibilitatea reorganizarii grupului de societati si, in cazul in care o astfel de posibilitate exista, va sprijini propunerea, negocierea si punerea in aplicare a unui plan comun de reorganizare, actionand de o maniera coordonata cu reprezentantul strain;


c) va putea incheia, impreuna cu reprezentantul strain, un acord de insolventa transfrontaliera.


Articolul 307


De la data recunoasterii procedurii straine a oricaruia dintre membrii grupului de societati, in cadrul procedurii romane de insolventa a unuia dintre membrii grupului de societati, reprezentantul strain are dreptul:


a) de a fi audiat si de a participa, in special, la adunarile creditorilor;


b) de a propune un plan de reorganizare;


c) de a solicita orice masuri procedurale pe care le-ar putea solicita reprezentantul roman, in masura in care toate celelalte conditii necesare unei astfel de masuri sunt indeplinite, potrivit legii romane.


Articolul 308


In cadrul formelor de cooperare, pe langa mijloacele prevazute la art. 297-299, instantele romanesti vor coopera cu instantele si reprezentantii straini, inclusiv prin:


a) coordonarea administrarii si supravegherii bunurilor si a activitatilor societatilor care fac parte din grupul de societati;


b) coordonarea desfasurarii sedintelor de judecata, inclusiv prin posibilitatea stabilirii unor sedinte comune;


c) coordonarea aprobarii si a punerii in aplicare a planului de reorganizare;


d) comunicarea de informatii sau acte procedurale privind procedura romana de insolventa a unuia dintre membrii grupului de societati;


e) posibilitatea aprobarii unui acord de insolventa transfrontaliera avand ca obiect coordonarea procedurilor de insolventa;


f) posibilitatea desemnarii unui reprezentant comun in procedurile de insolventa, cu verificarea inexistentei unui conflict de interese.


Articolul 309


Procedura de cooperare intre instantele romanesti, pe de o parte, si instantele si reprezentantii straini, pe de alta parte, nu va aduce nicio atingere principiilor de independenta si impartialitate sub care isi desfasoara activitatea puterea judecatoreasca sau drepturilor si intereselor legitime ale participantilor la procedura insolventei, potrivit legii romane.


Articolul 310


Reprezentantul roman va putea incheia cu reprezentantul strain un acord de insolventa transfrontaliera, in baza aprobarii prealabile de catre adunarea creditorilor, potrivit prezentei legi si cu respectarea conditiilor prevazute de procedura straina. Acest acord va putea cuprinde:


a) alocarea responsabilitatilor, inclusiv prin desemnarea unuia dintre reprezentanti in calitate de reprezentant coordonator;


b) modalitatea de administrare si supraveghere a membrilor grupului de societati, inclusiv in ceea ce priveste desfasurarea activitatilor curente;


c) finantarile acordate sau care vor fi acordate ulterior deschiderii procedurii;


d) modalitatile de administrare, conservare sau valorificare a bunurilor;


e) fixarea corelata a datelor sedintelor adunarii creditorilor;


f) tratamentul creantelor intragrup.


Articolul 311


Cererile de recunoastere si executare a hotararilor straine prin care se deschid si se inchid procedurile de insolventa, a hotararilor straine adoptate pe parcursul procedurii de insolventa, precum si a hotararilor straine care decurg in mod direct din procedura de insolventa si care prezinta o stransa legatura cu aceasta, formulate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, vor fi solutionate potrivit dispozitiilor legale in vigoare la data formularii acestora.


Articolul 3111


In sensul prezentului capitol, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:


1.stat membru de origine inseamna stat membru de origine, astfel cum este definit la art. 4 alin. (1) pct. 43 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerintele prudentiale pentru institutiile de credit si societatile de investitii si de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012;


2.stat membru gazda inseamna stat membru gazda astfel cum este definit la art. 4 alin. (1) pct. 44 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;


3.sucursala inseamna o sucursala astfel cum este definita la art. 4 alin. (1) pct. 17 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;


4.instrument financiar inseamna un instrument financiar astfel cum este definit la art. 4 alin. (1) pct. 50 lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;


5.autoritate competenta inseamna o autoritate competenta, astfel cum este definita la art. 4 alin. (1) pct. 40 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, sau o autoritate de rezolutie in intelesul legislatiei privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii, in ceea ce priveste masurile de reorganizare luate in baza acestei legi.


CAPITOLUL IV:Reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul falimentului institutiilor de credit


Articolul 312


(1) Tribunalul competent potrivit prevederilor art. 41 este singura autoritate imputernicita sa decida aplicarea unei proceduri a falimentului cu privire la o institutie de credit, persoana juridica romana, inclusiv la sucursalele acesteia stabilite in alte state membre.


(2) Tribunalul competent va informa de indata, prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei, autoritatile competente din statele membre ale Uniunii Europene gazda asupra deciziei de a deschide procedura falimentului, inclusiv asupra efectelor practice pe care o astfel de procedura le poate avea. Daca nu este posibila informarea inainte de adoptarea deciziei, aceasta va fi facuta imediat dupa aceea.


(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) nu aduc atingere prevederilor referitoare la exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatorului-sindic.


Articolul 313


(1) Deschiderea unei proceduri a falimentului cu privire la o institutie de credit autorizata in Romania si la sucursalele acesteia stabilite in alte state membre este guvernata de legea romana in ceea ce priveste regimul si aplicarea procedurii falimentului, inclusiv cu privire la:


a) bunurile care fac obiectul procedurii falimentului si regimul bunurilor dobandite de institutia de credit dupa deschiderea procedurii;


b) atributiile institutiei de credit si ale lichidatorului judiciar;


c) conditiile in care poate fi invocata compensarea legala;


d) efectele procedurii falimentului asupra contractelor in derulare in care este parte institutia de credit;


e) efectele procedurii falimentului asupra procedurilor individuale de executare silita promovate de creditori, cu exceptia proceselor aflate pe rolul instantelor din alte state membre, caz in care se aplica dispozitiile alin. (2) ;


f) creantele care trebuie sa fie declarate asupra institutiei de credit si regimul creantelor care iau nastere dupa deschiderea procedurii falimentului;


g) regulile privind declararea, verificarea si admiterea creantelor;


h) regulile privind distribuirea veniturilor obtinute din realizarea activelor, ordinea de prioritate a achitarii creantelor si drepturile creditorilor care au obtinut o plata partiala dupa deschiderea procedurii falimentului in temeiul unui drept real sau prin invocarea compensarii legale;


i) conditiile si efectele inchiderii procedurii falimentului;


j) drepturile creditorilor dupa inchiderea procedurii falimentului;


k) cine suporta costurile si cheltuielile aferente procedurii falimentului;


l) regulile privind nulitatea, anularea sau inopozabilitatea actelor juridice care prejudiciaza drepturile tuturor creditorilor.


(2) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1) , legea care guverneaza anumite drepturi si contracte este determinata potrivit prevederilor art. 266-274 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, care se aplica in mod corespunzator.


Articolul 314


(1) Judecatorul-sindic va lua de indata masurile necesare pentru publicarea unui extras din hotararea de deschidere a procedurii falimentului in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene si in doua ziare de circulatie nationala din fiecare stat membru gazda.


(2) Continutul extrasului din hotararea care face obiectul publicarii va trebui sa mentioneze, in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale statelor membre in cauza, obiectul si temeiul juridic al hotararii adoptate. Continutul extrasului va trebui sa mentioneze clar termenul de introducere a apelului, inclusiv data la care expira acest termen, precum si adresa instantei competente.


(3) Procedura falimentului se aplica indiferent de efectuarea publicitatii prevazute la alin. (1) si produce efecte depline asupra creditorilor.


Articolul 315


(1) Judecatorul-sindic are dreptul de a solicita inregistrarea in registrul imobiliar, in registrul comertului si in orice alt registru public tinut in celelalte state membre a hotararii de deschidere a procedurii falimentului fata de o institutie de credit.


(2) Judecatorul-sindic va lua masurile necesare pentru a asigura inregistrarea, ori de cate ori aceasta este obligatorie, potrivit legii statului membru respectiv.


(3) Cheltuielile de inregistrare vor fi considerate cheltuieli ale procedurii.


Articolul 316


(1) Lichidatorul judiciar, desemnat potrivit prezentei legi, va putea actiona fara alta formalitate pe teritoriul statelor membre gazda, in baza unei copii certificate de pe hotararea instantei competente care l-a numit, emisa de aceasta.


(2) Lichidatorul judiciar va putea exercita pe teritoriul statelor membre gazda toate competentele care ii revin potrivit legii romane. El va putea sa numeasca alte persoane care sa il sprijine sau sa il reprezinte in derularea procedurii pe teritoriul acestor state, in special in scopul de a surmonta dificultatile intampinate eventual de creditorii din aceste state.


(3) In exercitarea competentelor sale, lichidatorul judiciar va respecta legislatia statului membru pe teritoriul caruia actioneaza, in special cu privire la procedurile de valorificare a activelor si la furnizarea de informatii angajatilor institutiei de credit din statul membru respectiv. Lichidatorul judiciar nu poate utiliza forta si nu poate solutiona litigii sau dispute.


Articolul 317


(1) Persoana care executa o obligatie intr-un stat in beneficiul unei institutii de credit fara personalitate juridica supuse unei proceduri de insolventa deschise intr-un alt stat, in loc sa o execute in beneficiul lichidatorului judiciar desemnat in cadrul acelei proceduri, este liberata daca nu a avut cunostinta de deschiderea procedurii.


(2) Persoana care executa obligatia respectiva anterior indeplinirii masurilor de publicitate prevazute la art. 314 este prezumata, pana la proba contrarie, ca nu a avut cunostinta de deschiderea procedurii de insolventa; executarea obligatiei ulterior indeplinirii masurilor de publicitate prezuma, pana la proba contrarie, ca persoana a avut cunostinta de deschiderea procedurii.


Articolul 318


(1) Dupa deschiderea procedurii falimentului unei institutii de credit, persoana juridica romana, avand sucursale deschise in alte state membre, lichidatorul judiciar ii va informa de indata si in mod individual pe creditorii cunoscuti care au resedinta obisnuita, domiciliul ori sediul social in celelalte state membre.


(2) Informarea, sub forma unei notificari scrise, trebuie sa se refere, in special, la termenele-limita, sanctiunile prevazute pentru nerespectarea acestor termene si cerintele legale pentru luarea in considerare a creantelor de catre instanta competenta sa inregistreze cererile de admitere a acestora sau observatii in legatura cu aceste creante, precum si cu celelalte masuri ori proceduri prevazute. Notificarea va indica si daca creantele preferentiale sau cele pentru care au fost constituite cauze de preferinta sunt sau nu sunt supuse verificarii.


Articolul 3181


In aplicarea dispozitiilor art. 314 alin. (1) si ale art. 318, informatiile se furnizeaza in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale statelor membre gazda. In acest scop, se utilizeaza formulare care vor avea, in toate limbile oficiale ale Uniunii Europene, titlul A«Invitatie de declarare a unei creante. Termene care trebuie respectateA», respectiv titlul A«Invitatie de prezentare a observatiilor cu privire la o creanta. Termene care trebuie respectateA».


Articolul 319


(1) Orice creditor al institutiei de credit debitoare, avand domiciliul/resedinta sau, dupa caz, sediul social intr-un alt stat membru decat Romania, inclusiv autoritatile publice, are dreptul sa isi declare creantele sau sa formuleze observatii scrise in legatura cu creantele sale asupra institutiei de credit, care vor fi adresate lichidatorului judiciar. Declaratia de creante sau, dupa caz, observatiile formulate pot fi inaintate in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale acelui stat membru, dar trebuie sa poarte mentiunea in limba romana: "Cerere de admitere a creantelor/Declaratie de creante" sau, dupa caz, "Observatii privind creantele".


(2) Creantele creditorilor avand domiciliul/resedinta sau, dupa caz, sediul social in afara teritoriului Romaniei vor fi tratate in acelasi mod si vor avea acelasi rang de prioritate ca si creantele de aceeasi natura ale creditorilor avand domiciliul/resedinta sau, dupa caz, sediul social pe teritoriul Romaniei.


(3) Creditorii care isi exercita dreptul prevazut la alin. (1) vor transmite copii de pe actele care atesta creantele lor, daca exista, si vor indica natura creantei, data la care aceasta a luat nastere si valoarea acesteia, daca exista cauze de preferinta si alte asemenea drepturi in legatura cu creantele respective si care sunt bunurile asupra carora au fost constituite astfel de drepturi de preferinta.


(4) La solicitarea lichidatorului judiciar, creditorii trebuie sa furnizeze si traducerea in limba romana a "Cererii de admitere a creantelor/Declaratiei de creante" sau, dupa caz, a "Observatiilor privind creantele" si a documentelor prezentate.


(5) Lichidatorul judiciar va asigura informarea periodica a creditorilor, in modalitatea considerata corespunzatoare, in special cu privire la progresele (evolutiile) inregistrate in valorificarea activelor institutiei de credit debitoare.


Articolul 320


(1) Autoritatile administrative sau judiciare ale statului membru de origine sunt singurele imputernicite sa decida cu privire la aplicarea uneia sau mai multor masuri de reorganizare ori deschiderea unei proceduri de lichidare cu privire la o institutie de credit, inclusiv la sucursalele acesteia stabilite in alte state membre. Legea statului membru de origine se va aplica potrivit prevederilor art. 313 alin. (1) . Dispozitiile art. 313 alin. (2) se vor aplica si sucursalelor din Romania ale institutiilor de credit din alte state membre.


(2) Autoritatile administrative sau judiciare sunt autoritatile stabilite potrivit legii nationale, care decid cu privire la luarea masurilor de reorganizare sau de incepere a procedurilor de lichidare.


(3) Masurile de reorganizare sunt masurile adoptate de autoritatile administrative sau judiciare, destinate sa mentina ori sa restabileasca situatia financiara a unei institutii de credit sau a unei firme de investitii, astfel cum este definita la art. 4 alin. (1) pct. 2 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, si care ar putea afecta drepturile preexistente ale unor terti, inclusiv masurile care implica posibilitatea unei suspendari a platilor, a unei suspendari a masurilor de executare sau a unei reduceri a creantelor; persoanele care sunt implicate in activitatea interna a institutiilor de credit, administratorii si actionarii nu sunt considerati terti.


(31) Masurile prevazute la alin. (3) includ aplicarea instrumentelor de rezolutie si exercitarea competentelor de rezolutie prevazute in legislatia privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii.


(4) Procedura de lichidare este procedura colectiva initiata si controlata de autoritatile administrative sau judiciare cu scopul de a valorifica activele unei institutii de credit sub supravegherea acestor autoritati, inclusiv in cazul in care procedura se inchide printr-un concordat sau alta masura similara.


Articolul 321


(1) Daca asupra unei institutii de credit dintr-un stat membru, care desfasoara activitate pe teritoriul Romaniei, au fost dispuse masuri de reorganizare sau o procedura de lichidare, acestea se vor aplica fara alte formalitati pe teritoriul Romaniei si vor produce efecte in conditiile si de la data prevazute in legislatia statului membru respectiv.


(2) Masurile de reorganizare sau procedura de lichidare se va aplica potrivit legislatiei statului membru de origine si tinand seama de prevederile art. 313.


(3) La primirea notificarii corespunzatoare de la autoritatea competenta a statului membru de origine, Banca Nationala a Romaniei va informa de indata, prin publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, despre decizia de deschidere a unei proceduri de reorganizare judiciara sau de faliment.


(4) Autoritatile administrative sau judiciare competente din statul membru de origine, administratorul sau lichidatorul comunica oficiului registrului comertului la care sucursala institutiei de credit respectiva este inregistrata decizia privind masurile de reorganizare sau de deschidere a procedurii de lichidare, in vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare. Comunicarea se transmite de autoritatile mentionate si la doua ziare de circulatie nationala din Romania, in vederea publicarii.


(5) Prin administrator se intelege persoana ori organismul desemnat de autoritatile administrative sau judiciare, a carui sarcina este de a administra masurile de reorganizare.


(6) Lichidator este persoana ori organismul desemnat de autoritatile administrative sau judiciare, a carui sarcina este de a administra procedurile de lichidare.


(7) Administratorul, dupa caz, lichidatorul imputernicit sa puna in aplicare masurile dispuse de autoritatea administrativa sau judiciara din statul membru de origine poate actiona pe teritoriul Romaniei fara alta formalitate, in baza unei copii certificate de pe actul de numire sau a unui certificat emis de respectiva autoritate, insotite de o traducere in limba romana.


(8) Persoanele prevazute la alin. (7) pot exercita pe teritoriul Romaniei toate competentele care le revin potrivit legislatiei din statul membru de origine. Aceste persoane pot sa numeasca alte persoane care sa le reprezinte pe teritoriul Romaniei, inclusiv in scopul de a acorda asistenta creditorilor pe parcursul aplicarii masurilor in cauza.


(9) In exercitarea competentelor lor pe teritoriul Romaniei, persoanele prevazute la alin. (7) trebuie sa respecte legislatia romana, in special cu privire la procedurile de valorificare a activelor si la furnizarea de informatii angajatilor din Romania ai institutiei de credit in cauza. Competentele nu pot include utilizarea fortei sau dreptul de a solutiona litigii ori dispute.


Articolul 322


(1) In cazul deschiderii unei proceduri de faliment fata de o sucursala din Romania a unei institutii de credit dintr-un stat tert, se aplica in mod corespunzator dispozitiile cuprinse in titlul III.


(2) Daca institutia de credit din statul tert mai are deschise sucursale cel putin intr-un alt stat membru, tribunalul competent, prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei, informeaza de indata autoritatile competente din celelalte state membre gazda asupra deschiderii procedurii falimentului in privinta sucursalei din Romania, inclusiv asupra efectelor practice pe care o astfel de procedura le poate avea. Daca nu este posibila informarea inainte de adoptarea deciziei, aceasta se realizeaza imediat dupa aceea.


(3) Informarea prevazuta la alin. (2) trebuie sa mentioneze si faptul ca Banca Nationala a Romaniei a retras autorizatia de functionare a sucursalei.


CAPITOLUL V:Reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul falimentului societatilor de asigurare/reasigurare


SECTIUNEA 1:Domeniul de aplicare. Competente si legea aplicabila


Articolul 323


Prezentul capitol reglementeaza:


a) procedura falimentului societatilor de asigurare/reasigurare persoane juridice romane si a sucursalelor acestora, cu sediul pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene, aflate in stare de insolventa;


b) procedura falimentului privind o sucursala situata intr-un stat membru si apartinand unei societati de asigurare/reasigurare al carei sediu este situat intr-un stat tert;


c) conditiile in care autoritatile implicate se informeaza si se consulta reciproc in ceea ce priveste procedura de faliment a societatilor de asigurare/reasigurare.


Articolul 324


(1) Instanta determinata potrivit prevederilor art. 41 este singura autoritate competenta imputernicita sa decida cu privire la aplicarea procedurii falimentului in ceea ce priveste o societate de asigurare/reasigurare, persoana juridica romana, inclusiv sucursalele acesteia din alte state membre. Hotararea instantei se poate lua in absenta ori dupa adoptarea unor masuri de redresare financiara. Hotararea de deschidere a procedurii falimentului, precum si efectele acesteia se afla sub incidenta legii statului roman. Prevederile art. 9 si 10 din Legea nr. 503/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cele ale art. 24 din Legea nr. 246/2015 se aplica in mod corespunzator.


(2) Hotararea instantei competente prevazute la alin. (1) privind deschiderea procedurii falimentului impotriva unei societati de asigurare/reasigurare, persoana juridica romana, inclusiv in ceea ce priveste sucursalele acesteia din alte state membre, este recunoscuta, fara o alta formalitate, pe teritoriile tuturor celorlalte state membre si isi produce efectele in aceste state de indata ce decizia isi produce efectele in statul roman.


(3) Instanta competenta prevazuta la alin. (1) informeaza de indata Autoritatea de Supraveghere Financiara cu privire la hotararea de a deschide o procedura de faliment, inclusiv cu privire la efectele practice pe care o astfel de procedura le poate avea; informarea se face inainte de adoptarea hotararii sau imediat dupa aceea. Autoritatea de Supraveghere Financiara informeaza de urgenta autoritatile de supraveghere din toate celelalte state membre despre hotararea de a deschide procedura falimentului, inclusiv despre efectele concrete posibile ale unei astfel de proceduri.


(4) Dispozitiile alin. (1) -(3) nu impiedica aplicarea prevederilor referitoare la exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor instantei.


Articolul 325


(1) Dupa informarea prevazuta la art. 324 alin. (3) , Autoritatea de Supraveghere Financiara va lua de indata masurile necesare pentru publicarea unui extras din hotararea de deschidere a procedurii falimentului in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.


(2) Prevederile art. 9-11 din Legea nr. 503/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator. De asemenea, sunt exceptate de la principiul potrivit caruia efectele deschiderii procedurii falimentului societatii de asigurare/reasigurare, persoana juridica romana, inclusiv a sucursalelor acesteia din alte state membre, se afla sub incidenta legii romane, compensarea contractuala si orice acord de compensare bilaterala (netting) , caz in care se aplica exclusiv legea care guverneaza contractele respective.


Articolul 326


(1) Instanta determinata potrivit legii romane este in drept si poate solicita inregistrarea hotararii de deschidere a procedurii falimentului unei societati de asigurare/reasigurare debitoare in registrul imobiliar, in registrul comertului, precum si/sau in orice alt registru public tinut in alte state membre.


(2) In toate cazurile in care inregistrarea prevazuta la alin. (1) este obligatorie potrivit legii statului membru respectiv, instanta dispune toate masurile necesare efectuarii acestei operatiuni. Cheltuielile ocazionate cu inregistrarea se considera cheltuieli ale procedurii.


Articolul 327


(1) Lichidatorul judiciar desemnat potrivit art. 251 poate actiona pe teritoriul unor state membre gazda, fara a fi necesara o alta formalitate, fie in baza unei copii certificate de pe hotararea instantei competente care l-a desemnat, fie in temeiul unui certificat emis de aceasta. Actul de desemnare poate fi tradus in limba oficiala sau in una dintre limbile statului membru pe teritoriul caruia lichidatorul judiciar urmeaza sa actioneze, fara a fi necesara legalizarea acestuia sau orice alta forma similara.


(2) Lichidatorul judiciar poate exercita pe teritoriul statelor membre gazda toate competentele care ii revin potrivit legii romane si poate numi oricare persoana care sa il ajute si/sau sa il reprezinte in derularea procedurii pe teritoriul acelor state, in special in scopul de a inlatura dificultatile intampinate de creditorii de asigurari din aceste state. In aceleasi conditii, lichidatorul judiciar desemnat potrivit legii unui alt stat membru poate actiona pe teritoriul statului roman, atunci cand acesta este stat membru gazda.


(3) In exercitarea competentelor sale, lichidatorul judiciar se supune legilor statului pe al carui teritoriu actioneaza, in special in ceea ce priveste procedurile de valorificare a activelor si furnizarea informatiilor angajatilor societatii de asigurare/reasigurare din statul membru respectiv; competentele exclud utilizarea fortei sau dreptul de a solutiona litigii ori dispute de orice fel.


Articolul 328


In situatia in care, dupa deschiderea procedurii falimentului, o societate de asigurare/reasigurare instraineaza cu titlu oneros un activ imobiliar, o nava si/sau o aeronava supusa inscrierii intr-un registru public sau, dupa caz, valori mobiliare si/sau titluri a caror existenta sau transfer presupune introducerea intr-un registru sau cont stabilit prin lege ori care sunt plasate intr-un sistem central de depozite reglementat de legea unui stat membru, validitatea actului respectiv se afla sub incidenta legii statului membru pe al carui teritoriu se afla activul imobiliar sau sub a carui autoritate se tine registrul/contul/sistemul respectiv.


SECTIUNEA 2:Informarea si drepturile creditorilor de asigurari


Articolul 329


(1) Dupa deschiderea procedurii falimentului impotriva unei societati de asigurare/reasigurare, persoana juridica romana, Autoritatea de Supraveghere Financiara sau, dupa caz, lichidatorul judiciar ii informeaza de indata pe creditorii de asigurari cunoscuti, care au resedinta obisnuita, domiciliul ori sediul social in Romania sau intr-un alt stat membru.


(2) Informarea se face sub forma unei notificari scrise, comunicata in mod individual fiecarui creditor de asigurari, si se refera in special la termenele-limita, sanctiunile prevazute pentru nesocotirea acestor termene, organismul sau autoritatea abilitata sa accepte prezentarea creantelor sau observatiile referitoare la creante si alte masuri prevazute, cerintele legale pentru luarea in considerare a creantelor de catre instanta competenta cu inregistrarea cererilor de admitere a acestora sau a observatiilor in legatura cu aceste creante. Notificarea va indica, de asemenea, daca sunt sau nu sunt supuse verificarii creantele preferentiale sau cele pentru care au fost constituite cauze de preferinta. In cazul creantelor de asigurare, notificarea va indica in plus efectele generale ale procedurii de lichidare asupra contractelor de asigurare, in special data la care contractele de asigurare sau operatiunile vor inceta sa produca efecte, precum si drepturile si indatoririle persoanelor asigurate in ceea ce priveste contractul sau operatiunea.


(3) Informarea prevazuta la alin. (2) se face in limba romana. In acest scop se foloseste un formular cu titlul: "Cerere de admitere a creantei; termene ce trebuie respectate" sau, dupa caz, "Invitatie de a prezenta observatii referitoare la o creanta; termene ce trebuie respectate", scris in toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. In orice caz, daca un creditor cunoscut detine o creanta de asigurare, informarea cuprinsa in notificare va fi furnizata in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale a/ale statelor membre in care creditorul isi are resedinta obisnuita, domiciliul sau sediul principal, dupa caz.


Articolul 330


(1) Creditorii de asigurari care, dupa caz, au resedinta obisnuita, domiciliul sau sediul principal pe teritoriul unui stat membru, inclusiv autoritatile publice din acel stat, au dreptul sa prezinte si sa inregistreze creante de asigurari sau sa faca observatii scrise referitoare la acestea, in conditiile prezentei legi.


(2) Cererile de admitere a creantelor si/sau, dupa caz, observatiile cu privire la acestea se adreseaza Fondului de garantare si/sau lichidatorului judiciar si se transmit in limba oficiala ori in una dintre limbile oficiale a/ale statului membru, situatii in care aceste inscrisuri vor purta in mod obligatoriu mentiunea in limba romana "Cerere de admitere a creantei" sau, dupa caz, "Observatii referitoare la creante".


(3) Creantele creditorilor de asigurari care au resedinta obisnuita, domiciliul sau sediul principal intr-un stat membru beneficiaza de acelasi tratament si de acelasi rang ca si creantele de asigurari de aceeasi natura, susceptibile de a fi prezentate de creditorii de asigurari care au resedinta obisnuita, domiciliul sau sediul principal in Romania.


(4) Creditorii de asigurari care isi exercita drepturile prevazute la alin. (1) sunt obligati sa transmita copii de pe actele care atesta creantele lor, daca acestea exista, sa indice natura creantei, momentul nasterii si valoarea acesteia, daca exista cauze de preferinta si alte asemenea drepturi, precum si care sunt creantele care beneficiaza de astfel de cauze de preferinta. Creditorii de asigurari nu sunt obligati sa indice prioritatea acordata creantelor de asigurare potrivit prevederilor art. 267.


(5) Fondul de garantare si/sau lichidatorul judiciar, dupa caz, este obligat sa asigure informarea periodica a creditorilor de asigurari in conditiile legii, in special cu privire la stadiul valorificarii activelor societatii de asigurare/reasigurare debitoare.


(6) Autoritatile de supraveghere ale statelor membre pot solicita informatii privind evolutia procedurii de faliment de la Autoritatea de Supraveghere Financiara.


SECTIUNEA 3:Reguli privind procedura falimentului, aplicabila sucursalelor societatilor de asigurare/reasigurare din alte state membre ale Uniunii Europene, care au sediul in Romania


Articolul 331


Autoritatile administrative sau judiciare ale statului membru de origine sunt singurele imputernicite sa decida in ceea ce priveste deschiderea unei proceduri de faliment impotriva unei societati de asigurare/reasigurare, inclusiv cu privire la sucursalele acesteia stabilite in statele membre. Legea statului membru de origine se aplica potrivit prevederilor art. 9-11 din Legea nr. 503/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, ale art. 325 alin. (2) si ale art. 328.


Articolul 332


(1) Procedura falimentului dispusa asupra unei societati de asigurare/reasigurare dintr-un alt stat membru care desfasoara activitate pe teritoriul Romaniei se aplica fara alte formalitati pe teritoriul Romaniei si produce efecte in conditiile si de la data prevazute in legislatia din statul membru respectiv. In aceleasi conditii, procedura falimentului, instituita prin prezentul capitol, se aplica pe teritoriul statelor membre in ceea ce priveste o societate de asigurare/reasigurare, persoana juridica romana, inclusiv sucursalele acesteia stabilite pe teritoriul acelor state.


(2) Procedura falimentului se aplica potrivit legislatiei din statul membru de origine, cu exceptiile expres prevazute de lege.


(3) La primirea notificarii corespunzatoare de la Autoritatea de Supraveghere Financiara a statului membru de origine, autoritatea competenta informeaza de indata creditorii de asigurari despre decizia de deschidere a unei proceduri de faliment, prin publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


Articolul 333


(1) Persoanele imputernicite sa aplice masurile dispuse de autoritatile competente din statul membru de origine pot actiona fara nicio alta formalitate pe teritoriul Romaniei, in baza unei copii certificate de pe actul de numire sau a unui certificat emis de autoritatea respectiva, insotite de traducerea in limba romana.


(2) Persoanele prevazute la alin. (1) pot sa isi exercite pe teritoriul Romaniei toate competentele care le revin potrivit legislatiei statului membru de origine; aceste persoane vor putea sa numeasca alte persoane care sa le reprezinte pe teritoriul Romaniei, inclusiv in scopul acordarii asistentei creditorilor de asigurari pe parcursul aplicarii masurilor in cauza.


(3) In exercitarea atributiilor si competentelor lor pe teritoriul Romaniei, persoanele prevazute la alin. (1) sunt obligate sa respecte legislatia romana, in special cu privire la procedurile de valorificare a activelor si la furnizarea de informatii angajatilor din Romania ai societatii de asigurare/reasigurare straine.


Articolul 334


Autoritatile administrative sau judiciare competente din statul membru de origine sau lichidatorul judiciar, dupa caz, au obligatia sa comunice in ceea ce priveste decizia de deschidere a procedurii de faliment oficiului registrului comertului la care societatea de asigurare/reasigurare respectiva este inregistrata, pentru a fi efectuate mentiunile corespunzatoare.


Articolul 335


(1) Instanta competenta, potrivit legii romane, este obligata sa informeze de indata, prin intermediul Autoritatii de Supraveghere Financiara, autoritatile competente din statele membre gazda asupra hotararii de deschidere a procedurii falimentului, inclusiv asupra efectelor pe care le poate avea aceasta procedura, daca hotararea a fost dispusa cu privire la o sucursala sau o filiala din Romania a unei societati de asigurare/reasigurare avand sediul stabilit in alt stat decat un stat membru, dar care are deschise sucursale si/sau filiale pe teritoriul altor state membre.


(2) Informarea se va face inainte de pronuntarea hotararii de deschidere a procedurii sau imediat dupa acest moment si va preciza daca autorizatia de functionare a sucursalei sau a filialei respective a fost retrasa.


SECTIUNEA 4:Sucursalele societatilor de asigurare/reasigurare din statele terte


Articolul 336


(1) Sub rezerva definitiilor prevazute la art. 5 pct. 31 si 63 si in scopul aplicarii dispozitiilor privind procedura de faliment, reglementata de prezentul capitol, privind o sucursala situata intr-un stat membru si apartinand unei societati de asigurare/reasigurare al carei sediu principal este localizat in afara Uniunii Europene:


a) stat membru de origine inseamna statul membru in care sucursala a primit o autorizatie de functionare;


b) autoritati de supraveghere si autoritati competente inseamna autoritatile statului membru in care sucursala a primit autorizatia.


(2) In cazul in care o societate de asigurare/reasigurare al carei sediu principal se afla in afara Uniunii Europene are sucursale stabilite in cel putin doua state membre, fiecare sucursala beneficiaza de un tratament independent in ceea ce priveste aplicarea prezentului titlu. Autoritatile competente si autoritatile de supraveghere, precum si lichidatorii judiciari desemnati din aceste state membre vor coopera si isi vor coordona actiunile, in vederea exercitarii atributiilor si competentelor stabilite de lege.


TITLUL IV:Sanctiuni


Articolul 337


(1) Nerespectarea prevederilor art. 83 alin. (3) constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 30.000 lei.


(2) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii prevazute la alin. (1) se fac de catre organele de specialitate ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, din oficiu sau la sesizarea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar sau a oricarei persoane interesate. Veniturile rezultate din aplicarea sanctiunii prevazute la alin. (1) se fac venit la bugetul de stat.


(3) Incalcarea in orice mod a obligatiilor prevazute la art. 246 privind inregistrarea cererii de deschidere a procedurii falimentului unei societati de asigurare/reasigurare constituie contraventie si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:


a) amenda, aplicabila asiguratorului/reasiguratorului, de la 15.000 lei la 30.000 lei;


b) amenda, aplicabila persoanelor semnificative ale asiguratorului/reasiguratorului, de la 5.000 lei la 15.000 lei;


c) amenda, aplicabila persoanelor semnificative ale brokerului de asigurare si/sau de reasigurare, de la 5.000 lei la 15.000 lei;


d) amenda, aplicabila lichidatorilor asiguratorului/reasiguratorului sau brokerului de asigurare si/sau de reasigurare, de la 5.000 lei la 15.000 lei.


(31) Neindeplinirea de catre lichidatorul judiciar a dispozitiilor prevazute la art. 260 alin. (2) se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 50.000 lei.


(4) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (3) se fac de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara. Sanctiunile se aplica asiguratorului/reasiguratorului sau persoanelor semnificative care au participat la comiterea faptelor contraventionale. Sanctiunea amenzii se aplica separat fiecarei persoane care a participat la savarsirea contraventiei.


(5) In functie de natura si de gravitatea faptei, Autoritatea de Supraveghere Financiara poate aplica, odata cu amenda prevazuta la alin. (3) , oricare dintre sanctiunile prevazute la art. 39 alin. (3) lit. d) si e) din Legea nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.


(6) Contraventiilor prevazute la alin. (1) si (3) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea ir. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.


TITLUL V:Dispozitii tranzitorii si finale


Articolul 338


Limitele amenzilor judiciare prevazute de prezenta lege se actualizeaza periodic, prin hotarare a Guvernului, in functie de indicele inflatiei.


Articolul 339


(1) Procedura falimentului prevazuta de titlul II cap. IV, declansata impotriva unei societati de asigurare/reasigurare care cumpara un bun, nu afecteaza rezerva dreptului de proprietate a vanzatorului atunci cand, in momentul deschiderii procedurii respective, bunul respectiv se afla situat pe teritoriul unui stat membru, altul decat statul in care procedurile respective au fost deschise.


(2) Procedura de faliment deschisa impotriva unei societati de asigurare/reasigurare care vinde un bun, dupa livrarea acestuia, nu constituie o cauza de rezolutiune sau de denuntare a vanzarii si nu impiedica dobandirea de catre cumparator a proprietatii, daca bunul respectiv se afla, la momentul deschiderii procedurii, pe teritoriul unui stat membru, altul decat cel in care procedurile respective au fost deschise.


(3) Prevederile alin. (1) si (2) nu impiedica exercitarea actiunilor privind nulitatea, anularea si/sau inopozabilitatea reglementate de lege.


(4) Procedura falimentului reglementata prevazuta de titlul II cap. I nu impiedica si nu afecteaza exercitarea drepturilor creditorilor de asigurari privind compensarea creantelor lor cu creantele societatii de asigurare/reasigurare supuse acestor proceduri, in conditiile legii. Prevederile alin. (3) se aplica in mod corespunzator.


Articolul 3391


(1) Anual, sunt culese si centralizate, la nivel national, prin intermediul Biroului de statistica judiciara din cadrul Ministerului Justitiei, in conditiile legii, date privind procedurile de restructurare preventiva si de insolventa, defalcate pe fiecare tip de procedura, acoperind urmatoarele elemente:


a) numarul de cereri de confirmare a unui acord de restructurare sau de deschidere a unei proceduri de concordat preventiv ori de insolventa si numarul de acorduri confirmate sau de proceduri de concordat preventiv ori de insolventa deschise;


b) durata medie a procedurilor, de la data depunerii cererii, respectiv de la deschiderea acestora pana la inchiderea lor;


c) numarul de cereri de confirmare a unui acord de restructurare, de deschidere a unei proceduri de concordat ori de insolventa respinse ca inadmisibile, ca nefondate sau retrase inainte de confirmare, respectiv inainte de a fi deschise;


d) numarul de debitori care au facut obiectul unor proceduri de restructurare preventiva sau de insolventa si care, in perioada de 3 ani premergatoare depunerii cererii sau deschiderii unor astfel de proceduri, au avut un acord de restructurare sau un plan de restructurare confirmat in cadrul unei proceduri anterioare de restructurare preventiva.


(2) In statisticile judiciare realizate, potrivit alin. (1) , datele sunt prezentate defalcat pe urmatoarele categorii:


a) debitori persoane fizice sau persoane juridice;


b) apartenenta debitorului persoana juridica la categoria microintreprinderi, intreprinderi mici sau mijlocii.


(3) Statisticile judiciare sunt realizate pe fiecare an calendaristic si se comunica Comisiei Europene pe baza formularului standard stabilit de Comisia Europeana prin actele de punere in aplicare a Directivei (UE) 2019/1.023 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventiva, remiterea de datorie si decaderile, precum si masurile de sporire a eficientei procedurilor de restructurare, de insolventa si de remitere de datorie si de modificare a Directivei (UE) 2017/1.132 (Directiva privind restructurarea si insolventa) .


Articolul 340


Ori de cate ori prin legi si prin alte acte normative se face trimitere la Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, sau la Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc, cu modificarile ulterioare, la Ordonanta Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul institutiilor de credit, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 278/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, la sectiunile 1-3 ale capitolului III, capitolul IV si art. 83 din Legea nr. 503/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, sau la Legea nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, abrogate prin prezenta lege, trimiterea se considera a fi facuta la prezenta lege.


Articolul 341


Orice decaderi, limitari, interdictii ori altele asemenea instituite prin norme legale sau prevederi contractuale pentru cazul deschiderii procedurii de insolventa vor fi aplicabile doar de la data deschiderii falimentului. Dispozitiile contrare se abroga.


Articolul 342


(1) Dispozitiile prezentei legi se completeaza, in masura in care nu contravin, cu cele ale Codului de procedura civila si ale Codului civil.


(2) Prevederile cap. I al titlului III nu sunt aplicabile raporturilor de drept international privat din domeniul insolventei care cad sub incidenta Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.346/2000.


Articolul 343


Procesele incepute inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi raman supuse legii aplicabile anterior acestei date.


Articolul 344


La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:


a) Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare;


b) Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 870 din 14 decembrie 2009, cu modificarile ulterioare;


c) Ordonanta Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul institutiilor de credit, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2004, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 278/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;


d) sectiunile 1, 2 si 3 ale capitolului III, capitolul IV si art. 83 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiara, falimentul, dizolvarea si lichidarea voluntara in activitatea de asigurari, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 453 din 23 iulie 2013, cu modificarile ulterioare;


e) Legea nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 931 din 19 decembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;


f) art. 175 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificarile ulterioare, precum si art. 81 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013;


g) orice alte dispozitii contrare.


*


Prezenta lege transpune Directiva 2001/24/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 aprilie 2001 privind reorganizarea si lichidarea institutiilor de credit, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 125 din 5 mai 2001, precum si prevederile art. 1 pct. 20 lit. c) din Directiva 2019/879/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Directivei 2014/59/UE in ceea ce priveste capacitatea de absorbtie a pierderilor si de recapitalizare a institutiilor de credit si a firmelor de investitii si a Directivei 98/26/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 150 din 7 iunie 2019.





Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...

Legea 188/1999, actualizata 2024, privind Statutul functionarilor publici
Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, actualizata 2024 - Republicare Actualizat ...

Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale
Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Publicata in ...

Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului
Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Publicat in Monitorul Oficial cu numar ...

Legea finantelor publice locale, actualizata 2024 - Legea 273/2006
Legea 273/2006 privind finantele publice locale Actualizata prin Legea 387/2023 pentru modificare ...

Legea 500/2002 privind finantele publice, actualizata 2024
Legea 500/2002 privind finantele publice Actualizata prin Legea 262/2023 privind aprobarea Ordona ...

OUG 21/2023 privind Statutul lucratorului cultural profesionist
Ordonanta de urgenta nr. 21/2023 privind Statutul lucratorului cultural profesionist Publicata in ...



Articole Juridice

Perioada de proba si abuzul de drept in relatiile de munca. Sarcina probei
Sursa: MCP avocati

Obligatiile, drepturile si diligentele angajatorului pe parcursul evaluarii profesionale a salariatului
Sursa: MCP avocati

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor culturale in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de cresa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Ştiri Juridice