din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2052 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Integral: Codul penal, actualizat 2011, prin Legea 202/2010

INTEGRAL: Codul penal, actualizat 2011, prin Legea 202/2010


Codul Penal al Romaniei, actualizat 2011, prin Legea 202/2010 ("legea micii reforme in justitie")

Legea nr. 202/2010 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 714 din 26 octombrie 2010


Vezi forma Codului Penal, actualizat 2024, >>>>> AICI


PARTEA GENERALA


TITLUL I
LEGEA PENALA SI LIMITELE EI DE APLICARE

Capitolul I
DISPOZITII PRELIMINARE


Scopul legii penale


Art. 1. - Legea penala apara, impotriva infractiunilor, Romania, suveranitatea, independenta, unitatea si indivizibilitatea statului, persoana, drepturile si libertatile acesteia, proprietatea, precum si intreaga ordine de drept.


Legalitatea incriminarii


Art. 2. - Legea prevede care fapte constituie infractiuni, pedepsele ce se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul savarsirii acestor fapte.


Capitolul II
LIMITELE APLICARII LEGII PENALE

Sectiunea I
Aplicarea legii penale in spatiu


Teritorialitatea legii penale


Art. 3. - Legea penala se aplica infractiunilor savarsite pe teritoriul Romaniei.


Personalitatea legii penale


Art. 4. - Legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, daca faptuitorul este cetatean roman sau daca, neavand nici o cetatenie, are domiciliul in tara.


Realitatea legii penale


Art. 5. - Legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, contra sigurantei statului roman sau contra vietii unui cetatean roman, ori prin care s-a adus o vatamare grava integritatii corporale sau sanatatii unui cetatean roman, cand sunt savarsite de catre un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii.

Punerea in miscare a actiunii penale pentru infractiunile prevazute in alineatul precedent se face numai cu autorizarea prealabila a procurorului general.


Universalitatea legii penale


Art. 6. - Legea penala se aplica si altor infractiuni decat celor prevazute in art. 5 alin. 1, savarsite in afara teritoriului tarii, de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii, daca:

a) fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita;

b) faptuitorul se afla in tara.

Pentru infractiunile indreptate impotriva intereselor statului roman sau contra unui cetatean roman, infractorul poate fi judecat si in cazul cand s-a obtinut extradarea lui.

Dispozitiile alineatelor precedente nu se aplica in cazul cand, potrivit legii statului in care infractorul a savarsit infractiunea, exista vreo cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal ori executarea pedepsei, sau cand pedeapsa a fost executata ori este considerata ca executata. Cand pedeapsa nu a fost executata sau a fost executata numai in parte, se procedeaza potrivit dispozitiilor legale privitoare la recunoasterea hotararilor straine.


Legea penala si conventiile internationale


Art. 7. - Dispozitiile cuprinse in art. 5 si 6 se aplica, daca nu se dispune altfel printr-o conventie internationala.


Imunitatea de jurisdictie


Art. 8. - Legea penala nu se aplica infractiunilor savarsite de catre reprezentantii diplomatici ai statelor straine sau de alte persoane care, in conformitate cu conventiile internationale, nu sunt supuse jurisdictiei penale a statului roman.


Extradarea


Art. 9. - Extradarea se acorda sau poate fi solicitata pe baza de conventie internationala, pe baza de reciprocitate si, in lipsa acestora, in temeiul legii.


Sectiunea II
Aplicarea legii penale in timp


Activitatea legii penale


Art. 10. - Legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare.


Neretroactivitatea legii penale


Art. 11. - Legea penala nu se aplica faptelor care, la data cand au fost savarsite, nu erau prevazute ca infractiuni.


Retroactivitatea legii penale


Art. 12. - Legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea veche, daca nu mai sunt prevazute de legea noua. In acest caz executarea pedepselor, a masurilor de siguranta si a masurilor educative, pronuntate in baza legii vechi, precum si toate consecintele penale ale hotararilor judecatoresti privitoare la aceste fapte, inceteaza prin intrarea in vigoare a legii noi.

Legea care prevede masuri de siguranta sau masuri educative se aplica si infractiunilor care nu au fost definitiv judecate pana la data intrarii in vigoare a legii noi.


Aplicarea legii penale mai favorabile


Art. 13. - In cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila.

Cand legea anterioara este mai favorabila, pedepsele complementare care au corespondent in legea penala noua se aplica in continutul si limitele prevazute de aceasta, iar cele care nu mai sunt prevazute in legea penala noua nu se mai aplica.


Aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile in
cazul pedepselor definitive


Art. 14. - Cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la executarea completa a pedepsei inchisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara, sanctiunea aplicata, daca depaseste maximul special prevazut de legea noua pentru infractiunea savarsita, se reduce la acest maxim.

Daca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la detentiune pe viata si pana la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeasi fapta pedeapsa inchisorii, pedeapsa detentiunii pe viata se inlocuieste cu maximul inchisorii prevazut pentru acea infractiune.

Daca legea noua prevede in locul pedepsei inchisorii numai amenda, pedeapsa aplicata se inlocuieste cu amenda, fara a se putea depasi maximul special prevazut in legea noua. Tinandu-se seama de partea executata din pedeapsa inchisorii, se poate inlatura in totul sau in parte executarea amenzii.

Pedepsele complementare, masurile de siguranta, precum si masurile educative neexecutate si neprevazute in legea noua, nu se mai executa, iar cele care au corespondent in legea noua se executa in continutul si limitele prevazute de aceasta lege.

Cand o dispozitie din legea noua se refera la pedepse definitiv aplicate, se tine seama, in cazul pedepselor executate pana la data intrarii in vigoare a acesteia, de pedeapsa redusa sau inlocuita potrivit dispozitiilor alineatelor precedente.


Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile
in cazul pedepselor definitive


Art. 15. - Cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la executarea completa a pedepsei inchisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara, iar sanctiunea aplicata este mai mica decat maximul special prevazut de legea noua, tinandu-se seama de infractiunea savarsita, de persoana condamnatului, de conduita acestuia dupa pronuntarea hotararii sau in timpul executarii pedepsei si de timpul cat a executat din pedeapsa, se poate dispune fie mentinerea, fie reducerea pedepsei. Pedeapsa aplicata nu poate fi coborata sub limita ce ar rezulta din reducerea acestei pedepse proportional cu micsorarea maximului special prevazut pentru infractiunea savarsita.

Dispozitiile art. 14 alin. 5 se aplica si in cazul condamnarilor aratate in prezentul articol, executate pana la data intrarii in vigoare a legii noi, pedeapsa din hotarare reducandu-se cu o treime.


Aplicarea legii penale temporare


Art. 16. - Legea penala temporara se aplica infractiunii savarsite in timpul cand era in vigoare, chiar daca fapta nu a fost urmarita sau judecata in acel interval de timp.


TITLUL II
INFRACTIUNEA

Capitolul I
DISPOZITII GENERALE


Trasaturile esentiale ale infractiunii


Art. 17. - Infractiune este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.

Infractiunea este singurul temei al raspunderii penale.


Pericolul social al faptei


Art. 18. - Fapta care prezinta pericol social in intelesul legii penale este orice actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia dintre valorile aratate in art. 1 si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse.


Fapta care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni


Art. 181. - Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului, daca este cunoscut.

In cazul faptelor prevazute in prezentul articol, procurorul sau instanta poate aplica una dintre sanctiunile cu caracter administrativ prevazute la art. 91.


Vinovatia


Art. 19. - Vinovatie exista cand fapta care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa.

1. Fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:


a) prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte;

b) prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui.

2. Fapta este savarsita din culpa cand infractorul:


a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce;

b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.

Fapta constand intr-o actiune savarsita din culpa constituie infractiune numai atunci cand in lege se prevede in mod expres aceasta.

Fapta constand intr-o inactiune constituie infractiune fie ca este savarsita cu intentie, fie din culpa, afara de cazul cand legea sanctioneaza numai savarsirea ei cu intentie.

Conditiile raspunderii penale a persoanelor juridice


Art. 191. - Persoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleiasi infractiuni.


Capitolul II
TENTATIVA


Continutul tentativei


Art. 20. - Tentativa consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care a fost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.

Exista tentativa si in cazul in care consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite, ori datorita imprejurarii ca in timpul cand s-au savarsit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla.

Nu exista tentativa atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorita modului cum a fost conceputa executarea.


Pedepsirea tentativei


Art. 21. - Tentativa se pedepseste numai cand legea prevede expres aceasta.

Tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general al pedepsei. In cazul cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 la 25 de ani.

In cazul persoanei juridice, tentativa se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre minimul special si maximul special al amenzii prevazute de lege pentru infractiunea consumata, reduse la jumatate. La aceasta pedeapsa se pot adauga una sau mai multe pedepse complementare.


Desistarea si impiedicarea rezultatului


Art. 22. - Este aparat de pedeapsa faptuitorul care s-a desistat ori a impiedicat mai inainte de descoperirea faptei producerea rezultatului.

Daca actele indeplinite pana in momentul desistarii sau impiedicarii producerii rezultatului constituie o alta infractiune, se aplica pedeapsa pentru acea infractiune.


Capitolul III
PARTICIPATIA


Participantii


Art. 23. - Participanti sunt persoanele care contribuie la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala in calitate de autori, instigatori sau complici.


Autorul


Art. 24. - Autor este persoana care savarseste in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala.


Instigatorul


Art. 25. - Instigator este persoana care, cu intentie, determina pe o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.


Complicele


Art. 26. - Complice este persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Este de asemenea complice persoana care promite, inainte sau in timpul savarsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita.


Pedeapsa in caz de participatie


Art. 27. - Instigatorul si complicele la o fapta prevazuta de legea penala savarsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii, precum si de dispozitiile art. 72.


Circumstantele personale si reale


Art. 28. - Circumstantele privitoare la persoana unui participant nu se rasfrang asupra celorlalti.

Circumstantele privitoare la fapta se rasfrang asupra participantilor, numai in masura in care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut.


Instigarea neurmata de executare


Art. 29. - Actele de instigare neurmate de executarea faptei, precum si actele de instigare urmate de desistarea autorului ori de impiedicarea de catre acesta a producerii rezultatului, se sanctioneaza cu o pedeapsa intre minimul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat si minimul general. In cazul cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa inchisorii de la 2 la 10 ani.

Actele aratate in alineatul precedent nu se sanctioneaza, daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat este de 2 ani sau mai mica, afara de cazul cand actele indeplinite de autor pana in momentul desistarii constituie alta fapta prevazuta de legea penala.


Impiedicarea savarsirii faptei


Art. 30. - Participantul nu se pedepseste daca in cursul executarii, dar inainte de descoperirea faptei, impiedica consumarea acesteia. Daca actele savarsite pana in momentul impiedicarii constituie o alta fapta prevazuta de legea penala, participantului i se aplica pedeapsa pentru aceasta fapta.


Participatia improprie


Art. 31. - Determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu intentie, la savarsirea din culpa de catre o alta persoana, a unei fapte prevazute de legea penala, se sanctioneaza cu pedeapsa pe care legea o prevede pentru fapta comisa cu intentie.

Determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu intentie, la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune.

Dispozitiile art. 28-30 se aplica in mod corespunzator.


Capitolul IV
PLURALITATEA DE INFRACTIUNI


Formele pluralitatii


Art. 32. - Pluralitatea de infractiuni constituie, dupa caz, concurs de infractiuni sau recidiva.


Concursul de infractiuni


Art. 33. - Concurs de infractiuni exista:

a) cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele. Exista concurs chiar daca una dintre infractiuni a fost comisa pentru savarsirea sau ascunderea altei infractiuni;

b) cand o actiune sau inactiune, savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele mai multor infractiuni.


Pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni savarsite de persoana fizica


Art. 34. - In caz de concurs de infractiuni, se stabileste pedeapsa pentru fiecare infractiune in parte, iar dintre acestea se aplica pedeapsa, dupa cum urmeaza:

a) cand s-a stabilit o pedeapsa cu detentiune pe viata si una sau mai multe pedepse cu inchisoare ori cu amenda, se aplica pedeapsa detentiunii pe viata;

b) cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de pana la 5 ani;

c) cand s-au stabilit numai amenzi, se aplica pedeapsa cea mai mare, care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar daca acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de pana la jumatate din acel maxim;

d) cand s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoare si o pedeapsa cu amenda, se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga amenda, in totul sau in parte;

e) cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoare si mai multe pedepse cu amenda, se aplica pedeapsa inchisorii, potrivit dispozitiei de la lit. b), la care se poate adauga amenda, potrivit dispozitiei de la lit. c).

Prin aplicarea dispozitiilor din alineatul precedent nu se poate depasi totalul pedepselor stabilite de instanta pentru infractiunile concurente.


Pedeapsa complementara si masurile de siguranta in caz de
concurs de infractiuni


Art. 35. - Daca pentru una dintre infractiunile concurente s-a stabilit si o pedeapsa complementara, aceasta se aplica alaturi de pedeapsa inchisorii.

Daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de natura diferita, sau chiar de aceeasi natura dar cu continut diferit, acestea se aplica alaturi de pedeapsa inchisorii.

Daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeasi natura si cu acelasi continut, se aplica cea mai grea dintre acestea.

Masurile de siguranta de natura diferita sau de aceeasi natura, dar cu un continut diferit, luate in cazul infractiunilor concurente, se cumuleaza.

Daca s-au luat mai multe masuri de siguranta de aceeasi natura si cu acelasi continut, dar pe durate diferite, se aplica o singura data masura de siguranta cu durata cea mai lunga. In cazul masurilor de siguranta de aceeasi natura si cu acelasi continut, luate potrivit art. 118, acestea se cumuleaza.


Contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente savarsite de persoana fizica






Art. 36. - Daca infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infractiune concurenta, se aplica dispozitiile art. 34 si 35.

Dispozitiile art. 34 si 35 se aplica si in cazul in care, dupa ce o hotarare de condamnare a ramas definitiva, se constata ca cel condamnat suferise si o alta condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta.

Daca infractorul a executat in totul sau in parte pedeapsa aplicata prin hotararea anterioara, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infractiunile concurente.

Dispozitiile privitoare la aplicarea pedepsei in caz de concurs de infractiuni se aplica si in cazul in care condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata a fost comutata sau inlocuita cu pedeapsa inchisorii.


Recidiva in cazul persoanei fizice


Art. 37. - Exista recidiva pentru persoana fizica in urmatoarele cazuri:

a) cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an;

b) cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoare mai mare de 6 luni, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an;

c) cand dupa condamnarea la cel putin trei pedepse cu inchisoare pana la 6 luni sau dupa executare, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescrierea executarii a cel putin trei asemenea pedepse, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an.

Exista recidiva si in cazurile in care una dintre pedepsele prevazute in alin. 1 este detentiunea pe viata.

Pentru stabilirea starii de recidiva in cazurile prevazute in alin. 1 lit. a) si b) si alin. 2, se poate tine seama si de hotararea de condamnare pronuntata in strainatate, pentru o fapta prevazuta si de legea romana, daca hotararea de condamnare a fost recunoscuta potrivit dispozitiilor legii.


Condamnarile care nu atrag starea de recidiva


Art. 38. - La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de hotararile de condamnare privitoare la:

a) infractiunile savarsite in timpul minoritatii;

a1) infractiunile savarsite din culpa;

b) infractiunile amnistiate;

c) faptele care nu mai sunt prevazute ca infractiuni de legea penala.


De asemenea, nu se tine seama de condamnarile pentru care a intervenit reabilitarea, sau in privinta carora s-a implinit termenul de reabilitare.


Pedeapsa in caz de recidiva pentru persoana fizica







Art. 39. - In cazul recidivei prevazute in art. 37 alin. 1 lit. a), pedeapsa stabilita pentru infractiunea savarsita ulterior si pedeapsa aplicata pentru infractiunea anterioara se contopesc potrivit dispozitiilor art. 34 si 35. Sporul prevazut in art. 34 alin. 1 lit. b) se poate mari pana la 7 ani.

Daca pedeapsa anterioara a fost executata in parte, contopirea se face intre pedeapsa ce a mai ramas de executat si pedeapsa aplicata pentru infractiunea savarsita ulterior.

In cazul savarsirii unei infractiuni dupa evadare, prin pedeapsa anterioara se intelege pedeapsa care se executa, cumulata cu pedeapsa aplicata pentru evadare.

In cazul recidivei prevazute in art. 37 alin. 1 lit. b), se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special. Daca maximul special este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga un spor de pana la 10 ani, iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult doua treimi din maximul special.

In cazul recidivei prevazute in art. 37 lit. c) se aplica in mod corespunzator dispozitiile din alineatele precedente.

Daca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si mai inainte ca pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca executata, se descopera ca cel condamnat se afla in stare de recidiva, instanta aplica dispozitiile din alin. 1 in cazul recidivei prevazute in art. 37 lit. a) si dispozitiile din alin. 4 in cazul recidivei prevazute in art. 37 lit. b).

Dispozitiile alineatului precedent se aplica si in cazul in care condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata a fost comutata sau inlocuita cu pedeapsa inchisorii.


Pedeapsa in unele cazuri cand nu exista recidiva


Art. 40. - Cand dupa condamnarea definitiva cel condamnat savarseste din nou o infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, si nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva, pedeapsa se aplica potrivit regulilor pentru concursul de infractiuni.

In cazul persoanei juridice, daca nu sunt intrunite conditiile prevazute in art. 40 2 alin. 1 lit. a), pedeapsa se aplica potrivit regulilor pentru concursul de infractiuni.

Pedeapsa in caz de concurs de infractiuni savarsite de persoana juridica


Art. 401. - In caz de concurs de infractiuni savarsite de persoana juridica, se stabileste pedeapsa amenzii pentru fiecare infractiune in parte si se aplica amenda cea mai mare, care poate fi sporita pana la maximul special prevazut in art. 71 1 alin. 2 sau 3, iar daca acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de pana la o treime din acel maxim.

Dispozitiile alin. 1 se aplica si in cazul in care persoana juridica condamnata definitiv este judecata ulterior pentru o infractiune concurenta, precum si atunci cand dupa ce o hotarare de condamnare a ramas definitiva, se constata ca persoana juridica suferise si o alta condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta. In aceste cazuri, partea din amenda executata se scade din amenda aplicata pentru infractiunile concurente.

Dispozitiile art. 35 se aplica in mod corespunzator.


Recidiva in cazul persoanei juridice


Art. 402. - Exista recidiva pentru persoana juridica in urmatoarele cazuri:

a) cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare, persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost executata;

b) cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare, persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara a fost executata sau considerata ca executata.

In cazul recidivei prevazute in alin. 1 lit. a), amenda stabilita pentru infractiunea savarsita ulterior si amenda aplicata pentru infractiunea anterioara se contopesc, potrivit art. 401 alin. 1 si 3. Sporul prevazut in art. 401 alin. 1 se poate mari pana la jumatate.

Daca amenda anterioara a fost executata in parte, contopirea se face intre amenda ce a mai ramas de executat si amenda aplicata pentru infractiunea savarsita ulterior.

In cazul recidivei prevazute in alin. 1 lit. b), se aplica pedeapsa amenzii pana la maximul special prevazut in art. 711 alin. 2 sau 3, iar daca acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de pana la doua treimi din acel maxim.

Daca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si mai inainte ca amenda sa fi fost executata sau considerata ca executata, se descopera ca persoana juridica condamnata se afla in stare de recidiva, instanta aplica dispozitiile din alin. 2, in cazul recidivei prevazute in alin. 1 lit. a), si dispozitiile din alin. 4, in cazul recidivei prevazute in alin. 1 lit. b).


Unitatea infractiunii continuate si a celei complexe


Art. 41. - In cazul infractiunii continuate si al infractiunii complexe nu exista pluralitate de infractiuni.

Infractiunea este continuata cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni.

Infractiunea este complexa cand in continutul sau intra, ca element sau ca circumstanta agravanta, o actiune sau inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala.


Pedeapsa pentru infractiunea continuata


Art. 42. - Infractiunea continuata se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita, la care se poate adauga un spor, potrivit dispozitiilor art. 34 sau, dupa caz, art. 401 alin. 1.


Recalcularea pedepsei pentru infractiunea continuata sau complexa


Art. 43. - Daca infractorul condamnat definitiv pentru o infractiune continuata sau complexa este judecat ulterior si pentru alte actiuni sau inactiuni care intra in continutul aceleiasi infractiuni, tinandu-se seama de infractiunea savarsita in intregul ei, se stabileste o pedeapsa corespunzatoare, care nu poate fi mai usoara decat cea pronuntata anterior.


Capitolul V
CAUZELE CARE INLATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEI


Legitima aparare


Art. 44. - Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita in stare de legitima aparare.

Este in stare de legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes obstesc, si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc.

Se prezuma ca este in legitima aparare, si acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare.

Este de asemenea in legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul.


Starea de necesitate


Art. 45. - Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita in stare de necesitate.

Este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes obstesc.

Nu este in stare de necesitate persoana care in momentul cand a savarsit fapta si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat.


Constrangerea fizica si constrangerea morala


Art. 46. - Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista.

De asemenea, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri morale, exercitata prin amenintare cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori a altuia si care nu putea fi inlaturat in alt mod.


Cazul fortuit


Art. 47. - Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta.


Iresponsabilitatea


Art. 48. - Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu putea fi stapan pe ele.


Betia


Art. 49. - Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, se gasea, datorita unor imprejurari independente de vointa sa, in stare de betie completa produsa de alcool sau de alte substante.

Starea de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante nu inlatura caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, dupa caz, o circumstanta atenuanta sau agravanta.


Minoritatea faptuitorului


Art. 50. - Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita de un minor care la data comiterii acesteia nu indeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal.


Eroarea de fapt


Art. 51. - Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, cand faptuitorul, in momentul savarsirii acesteia, nu cunostea existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei.

Nu constituie o circumstanta agravanta imprejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o in momentul savarsirii infractiunii.

Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si faptelor savarsite din culpa pe care legea penala le pedepseste, numai daca necunoasterea starii, situatiei sau imprejurarii respective nu este ea insasi rezultatul culpei.

Necunoasterea sau cunoasterea gresita a legii penale nu inlatura caracterul penal al faptei.


TITLUL III
PEDEPSELE

Capitolul I
DISPOZITII GENERALE


Pedeapsa si scopul ei


Art. 52. - Pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea savarsirii de noi infractiuni.

Prin executarea pedepsei se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de munca, fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala. Executarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnatului.


Capitolul II
CATEGORIILE SI LIMITELE GENERALE ALE PEDEPSELOR


Felurile pedepselor aplicabile persoanei fizice



Art. 53. - Pedepsele sunt principale, complementare si accesorii.

1. Pedepsele principale sunt:


a) detentiunea pe viata;

b) inchisoarea de la 15 zile la 30 de ani;

c) amenda de la 100 lei la 50.000 lei.

2. Pedepsele complementare sunt:


a) interzicerea unor drepturi de la unu la 10 ani;

b) degradarea militara.

3. Pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prevazute in art. 64, in conditiile prevazute in art. 71.



Felurile pedepselor aplicabile persoanei juridice




Art. 531. - Pedepsele sunt principale si complementare.

Pedeapsa principala este amenda de la 2.500 lei la 2.000.000 lei.

Pedepsele complementare sunt:

a) dizolvarea persoanei juridice;

b) suspendarea activitatii persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea pe o durata de la 3 luni la 3 ani;

c) inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani;

d) interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de la unu la 3 ani;

e) afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare.

Aplicarea si executarea pedepselor complementare
in cazul persoanei juridice



Art. 532. - Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare se dispune atunci cand instanta constata ca, fata de natura si gravitatea infractiunii, precum si fata de imprejurarile in care a fost savarsita, aceste pedepse sunt necesare.

Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare este obligatorie cand legea prevede aceasta pedeapsa.

Pedepsele complementare prevazute in art. 531 alin. 3 lit. b)-e) se pot aplica in mod cumulativ.

Executarea pedepselor complementare incepe dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.



Capitolul III
PEDEPSELE PRINCIPALE APLICABILE PERSOANEI FIZICE

Sectiunea
Regimul de executare a pedepselor principale private de libertate

Reguli generale ale executarii pedepselor principale
privative de libertate



Art. 533. - Executarea pedepselor principale privative de libertate se bazeaza pe sistemul progresiv. Condamnatii au posibilitatea sa treaca dintr-un regim de executare in altul in conditiile prevazute de legea privind executarea pedepselor.

Pedepsele privative de libertate se executa in unul din urmatoarele regimuri:

a) regimul de maxima siguranta;

b) regimul inchis;

c) regimul semideschis;

d) regimul deschis.

Regimul executarii pedepselor privative de libertate se bazeaza pe posibilitatea condamnatilor de a presta, cu acordul lor, o munca utila, daca sunt apti pentru munca, pe educarea condamnatilor, pe respectarea de catre acestia a ordinii interioare a locurilor de detinere, precum si pe stimularea si recompensarea celor staruitori in munca, disciplinati, si care dau dovezi temeinice de indreptare.

Dupa implinirea varstei de 60 de ani pentru barbati si 55 de ani pentru femei, condamnatii pot presta o munca numai la cererea acestora, daca sunt apti pentru munca.

Toate mijloacele folosite in cadrul regimului executarii pedepselor privative de libertate trebuie sa contribuie la reintegrarea in societate a celor condamnati si la prevenirea savarsirii de noi infractiuni de catre acestia.



Regimul de munca

Art. 534. - Munca prestata de condamnati este remunerata, cu exceptia muncii cu caracter gospodaresc, necesare locului de detinere, si a celei prestate in caz de calamitate.

Conditiile de prestare a muncii, durata si plata acesteia, precum si repartizarea veniturilor cuvenite condamnatilor sunt stabilite prin legea privind executarea pedepselor.

Sectiunea I
Detentiunea pe viata


Regimul detentiunii pe viata


Art. 54. - Detentiunea pe viata se executa in penitenciare anume destinate pentru aceasta sau in sectii speciale ale celorlalte penitenciare.

Regimul executarii pedepsei detentiunii pe viata este reglementat in legea privind executarea pedepselor.


Neaplicarea pedepsei detentiunii pe viata


Art. 55. - Pedeapsa detentiunii pe viata nu se aplica aceluia care, la data pronuntarii hotararii de condamnare, a implinit varsta de 60 de ani. In acest caz, in locul pedepsei detentiunii pe viata se aplica pedeapsa inchisorii pe timp de 25 de ani si pedeapsa interzicerii unor drepturi pe durata ei maxima.

In cazul in care cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata a implinit varsta de60 de ani in timpul executarii pedepsei, detentiunea pe viata se inlocuieste cu inchisoarea pe timp de 25 de ani.


Liberarea conditionata


Art. 55.1 - Cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata poate fi liberat conditionat dupa executarea efectiva a 20 de ani de detentiune, daca este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale.

Condamnatul trecut de varsta de 60 de ani pentru barbati si de 55 de ani pentru femei poate fi liberat conditionat dupa executarea efectiva a 15 ani de detentiune, daca sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute in alin. 1.

Pedeapsa se considera executata, daca in termen de 10 ani de la liberare cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune. Daca in acest interval de timp cel liberat a comis din nou o infractiune, se aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. 61.


Calculul pedepsei in caz de comutare sau inlocuire


Art. 55.2 - In cazul comutarii sau inlocuirii pedepsei detentiunii pe viata cu pedeapsa inchisorii, perioada de detentiune executata se considera ca parte executata din pedeapsa inchisorii.



Sectiunea II
Inchisoarea




Art. 56. Abrogat prin punctul 19. din Legea nr. 278/2006 incepand cu 11.08.2006.



Regimul de detinere


Art. 57. - Executarea pedepsei inchisorii se face, potrivit dispozitiilor legii privind executarea pedepselor, in locuri de detinere anume destinate.

Femeile condamnate la pedeapsa inchisorii executa aceasta pedeapsa separat de condamnatii barbati.

Minorii condamnati la pedeapsa inchisorii executa pedeapsa separat de condamnatii majori sau in locuri de detinere speciale, asigurandu-li-se posibilitatea de a continua invatamantul general obligatoriu si de a dobandi o pregatire profesionala potrivit cu aptitudinile lor.



Art. 58. Abrogat prin punctul 19. din Legea nr. 278/2006 incepand cu 11.08.2006.



Liberarea conditionata


Art. 59. - Dupa ce a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau cel putin trei patrimi in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei.

In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute in alin. 1 se tine seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz insa, liberarea conditionata nu poate fi acordata inainte de executarea efectiva a cel putin jumatate din durata pedepsei cand aceasta nu depaseste 10 ani si a cel putin doua treimi cand pedeapsa este mai mare de 10 ani.

Cand condamnatul executa mai multe pedepse cu inchisoare care nu se contopesc, fractiunile de pedeapsa aratate in alin. 1 se socotesc in raport cu totalul pedepselor. In aplicarea dispozitiilor alineatelor precedente se are in vedere durata pedepsei pe care o executa condamnatul.


Liberarea conditionata in cazul infractiunilor savarsite din culpa


Art. 591. - Cel condamnat pentru savarsirea uneia sau mai multor infractiuni din culpa poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei, dupa ce a executat cel putin jumatate din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau cel putin doua treimi in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca indeplineste si celelalte conditii prevazute in art. 59 alin. 1.

Dispozitiile art. 59 alin. 2 se aplica in mod corespunzator, liberarea conditionata neputand fi acordata inainte de executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei cand aceasta nu depaseste 10 ani si a cel putin jumatate cand pedeapsa este mai mare de 10 ani.

In cazul in care pedeapsa ce se executa este rezultata din concursul intre infractiuni savarsite din culpa si infractiuni intentionate, se aplica dispozitiile art. 59.

Dispozitiile art. 59 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.


Liberarea conditionata in cazuri speciale


Art. 60. - Condamnatul care, din cauza starii sanatatii sau din alte cauze, nu a fost niciodata folosit la munca ori nu mai este folosit, poate fi liberat conditionat dupa executarea fractiunilor de pedeapsa aratate in art. 59 sau, dupa caz, in art. 591, daca da dovezi temeinice de disciplina si de indreptare.

Cei condamnati in timpul minoritatii, cand ajung la varsta de 18 ani, precum si condamnatii trecuti de varsta de 60 de ani pentru barbati si de 55 de ani pentru femei, pot fi liberati conditionat, dupa executarea unei treimi din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau a unei jumatati in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca indeplinesc celelalte conditii prevazute in art. 59 alin. 1.

Persoanele prevazute in alin. 2, condamnate pentru savarsirea unei infractiuni din culpa, pot fi liberate conditionat dupa executarea unei patrimi din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau a unei treimi in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca indeplinesc celelalte conditii prevazute in art. 59 alin. 1.

Daca pedeapsa ce se executa este rezultata din concursul intre infractiuni savarsite din culpa si infractiuni intentionate, se aplica dispozitiile privind liberarea conditionata in cazul infractiunilor intentionate.

Cand condamnatul executa mai multe pedepse cu inchisoare, care nu se contopesc, fractiunile de pedeapsa se socotesc in raport cu totalul pedepselor.

In toate cazurile, la calculul fractiunii de pedeapsa se tine seama de partea din durata pedepsei considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate.

Dispozitiile art. 59 alin. 4 se aplica in mod corespunzator.


Efectele liberarii conditionate


Art. 61. - Pedeapsa se considera executata daca in intervalul de timp de la liberare si pana la implinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune. Daca in acelasi interval cel liberat a comis din nou o infractiune, instanta, tinand seama de gravitatea acesteia, poate dispune fie mentinerea liberarii conditionate, fie revocarea. In acest din urma caz, pedeapsa stabilita pentru infractiunea savarsita ulterior si restul de pedeapsa ce a mai ramas de executat din pedeapsa anterioara se contopesc, putandu-se aplica un spor pana la 5 ani.

Revocarea este obligatorie in cazul cand fapta savarsita este o infractiune contra sigurantei statului, o infractiune contra pacii si omenirii, o infractiune de omor, o infractiune savarsita cu intentie care a avut ca urmare moartea unei persoane sau o infractiune prin care s-au produs consecinte deosebit de grave.


Executarea pedepsei intr-o inchisoare militara


Art. 62. - Executarea pedepsei inchisorii care nu depaseste 2 ani, de catre militarii in termen, se face intr-o inchisoare militara in cazurile prevazute de lege, precum si in cazurile cand instanta judecatoreasca, tinand seama de imprejurarile cauzei si de persoana condamnatului, dispune aceasta.

Daca militarul condamnat a executat jumatate din durata pedepsei si a dat dovezi temeinice de indreptare, partea din durata pedepsei ce a mai ramas de executat se reduce cu o treime, iar daca s-a evidentiat in mod deosebit, reducerea poate depasi o treime, putand cuprinde chiar tot restul pedepsei.

Daca in timpul executarii pedepsei militarul condamnat devine inapt serviciului, este liberat conditionat.

Daca in timpul executarii pedepsei militarul condamnat savarseste din nou o infractiune, instanta care pronunta condamnarea pentru aceasta infractiune face, dupa caz, aplicarea art. 39 alin. 1 si 2 sau a art. 40. Pedeapsa astfel stabilita se executa intr-un loc de detinere.

Dupa executarea pedepsei potrivit alin. 1-3 sau dupa gratierea totala ori dupa gratierea restului de pedeapsa, cel condamnat este reabilitat de drept.

Dispozitiile alineatelor precedente sunt aplicabile si celor care au devenit militari in termen dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.

In cazul in care, inainte de inceperea executarii pedepsei intr-o inchisoare militara, condamnatul a fost trecut in rezerva, pedeapsa se executa intr-un loc de detinere.



Sectiunea III
Amenda


Stabilirea amenzii


Art. 63. - Pedeapsa amenzii consta in suma de bani pe care infractorul este condamnat sa o plateasca.

Ori de cate ori legea prevede ca o infractiune se pedepseste numai cu amenda, fara a-i arata limitele, minimul special al acesteia este de 150 lei, iar maximul de 10.000 lei.

Cand legea prevede pedeapsa amenzii fara a-i arata limitele, alternativ cu pedeapsa inchisorii de cel mult un an, minimul special al amenzii este de 300 lei si maximul special de 15.000 lei, iar cand prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa inchisorii mai mare de un an, minimul special este de 500 lei si maximul special de 30.000 lei.

Amenda se stabileste tinandu-se seama de dispozitiile art. 72, fara a-l pune insa pe infractor in situatia de a nu-si putea indeplini indatoririle privitoare la intretinerea, cresterea, invatatura si pregatirea profesionala a persoanelor fata de care are aceste obligatii legale.


Inlocuirea pedepsei amenzii


Art. 631. - Daca cel condamnat se sustrage cu rea-credinta de la executarea amenzii, instanta poate inlocui aceasta pedeapsa cu pedeapsa inchisorii in limitele prevazute pentru infractiunea savarsita, tinand seama de partea din amenda care a fost achitata.



Capitolul IV
PEDEPSELE COMPLEMENTARE SI PEDEPSELE ACCESORII APLICABILE PERSOANEI FIZICE



Sectiunea I
Pedepsele complementare


Interzicerea unor drepturi


Art. 64. - Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi consta in interzicerea unuia sau unora din urmatoarele drepturi:

a) dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice;

b) dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat;

c) dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii;

d) drepturile parintesti;

e) dreptul de a fi tutore sau curator.

Interzicerea drepturilor prevazute la lit. b) nu se poate pronunta decat pe langa interzicerea drepturilor prevazute la lit. a), afara de cazul cand legea dispune altfel.


Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi


Art. 65. - Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi poate fi aplicata, daca pedeapsa principala stabilita este inchisoarea de cel putin 2 ani si instanta constata ca, fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana infractorului, aceasta pedeapsa este necesara.

Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie cand legea prevede aceasta pedeapsa.

Conditia aratata in alin. 1 cu privire la cuantumul pedepsei principale trebuie sa fie indeplinita si in cazul in care aplicarea pedepsei prevazute in acel alineat este obligatorie.


Executarea pedepsei interzicerii unor drepturi


Art. 66. - Executarea pedepsei interzicerii unor drepturi incepe dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescriptia executarii pedepsei.


Degradarea militara


Art. 67. - Pedeapsa complementara a degradarii militare consta in pierderea gradului si a dreptului de a purta uniforma.

Degradarea militara se aplica in mod obligatoriu condamnatilor militari si rezervisti, daca pedeapsa principala stabilita este inchisoarea mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata.

Degradarea militara poate fi aplicata condamnatilor militari si rezervisti pentru infractiuni savarsite cu intentie, daca pedeapsa principala stabilita este de cel putin 5 ani si de cel mult 10 ani.

Art. 68. - Abrogat.

Art. 69. - Abrogat.

Art. 70. - Abrogat.



Sectiunea II
Pedepsele accesorii


Continutul si modul de executare a pedepsei accesorii





Art. 71. - Pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prevazute in art. 64.

Condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 lit. a)-c) din momenul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei.

Interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 lit. d) si e) se aplica tinandu-se seama de natura si gravitatea infractiunii savarsite, de imprejurarile cauzei, de persoana infractorului si de interesele copilului ori ale persoanei aflate sub tutela sau curatela.

Pe durata amanarii sau a intreruperii executarii pedepsei detentiunii pe viata sau a inchisorii, condamnatul poate sa isi exercite drepturile parintesti si dreptul de a fi tutore sau curator, in afara de cazul in care aceste drepturi au fost anume interzise condamnatului prin hotararea de condamnare.

Pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii sau a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii, se suspenda si executarea pedepselor accesorii.



CAPITOLUL IV1
Pedepsele aplicabile persoanei juridice

Continutul pedepsei amenzii



Art. 711. - Pedeapsa amenzii consta in suma de bani pe care persoana juridica este condamnata sa o plateasca.

Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda, minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 5.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 600.000 lei.

Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 10.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 900.000 lei.

Continutul pedepsei complementare a dizolvarii persoanei juridice

Art. 712. - Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice se aplica atunci cand persoana juridica a fost constituita in scopul savarsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de activitate a fost deturnat in acest scop.

In caz de neexecutare, cu rea-credinta, a uneia dintre pedepsele complementare prevazute in art. 531 alin. 3 lit. b)-d), instanta dispune dizolvarea persoanei juridice.

Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, potrivit legii, iar o copie dupa dispozitivul hotararii definitive de condamnare prin care s-a aplicat aceasta pedeapsa va fi comunicata, de indata, instantei civile competente, care va proceda la desemnarea lichidatorului.

Continutul pedepsei complementare a suspendarii activitatii
sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice

Art. 713. - Pedeapsa complementara a suspendarii activitatii persoanei juridice consta in interzicerea desfasurarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice, in realizarea careia a fost savarsita infractiunea.

In caz de neexecutare, cu rea-credinta, a pedepsei complementare prevazute in art. 531 alin. 3 lit. e), instanta dispune suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pana la punerea in executare a pedepsei complementare, dar nu mai mult de 3 luni.

Daca pana la implinirea termenului prevazut in alin. 2 pedeapsa complementara nu a fost pusa in executare, instanta dispune dizolvarea persoanei juridice.

Neaplicarea dizolvarii sau suspendarii activitatii persoanei juridice

Art. 714. - Pedepsele complementare prevazute in art. 531 alin. 3 lit. a) si b) nu pot fi aplicate partidelor politice, sindicatelor, patronatelor si organizatiilor religioase ori apartinand minoritatilor, constituite potrivit legii.

Dispozitiile prevazute in alin. 1 se aplica si persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei.

Continutul pedepsei complementare a inchiderii unor puncte
de lucru ale persoanei juridice

Art. 715. - Pedeapsa complementara a inchiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice consta in inchiderea unuia sau a mai multora dintre punctele de lucru apartinand persoanei juridice cu scop lucrativ, in care s-a desfasurat activitatea in realizarea careia a fost savarsita infractiunea.

Dispozitiile prevazute in alin. 1 nu se aplica persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei.

Continutul pedepsei complementare a interzicerii de a participa
la procedurile de achizitii publice

Art. 716. - Pedeapsa complementara a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice consta in interzicerea de a participa, direct sau indirect, la procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitii publice prevazute de lege.

Continutul pedepsei complementare a afisarii sau difuzarii
hotararii de condamnare

Art. 717. - Afisarea hotararii definitive de condamnare sau difuzarea acesteia se realizeaza pe cheltuiala persoanei juridice condamnate.

Prin afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare nu poate fi dezvaluita identitatea victimei, afara de cazul in care exista acordul acesteia sau al reprezentantului sau legal.

Afisarea hotararii de condamnare se realizeaza in extras, in forma si locul stabilite de instanta, pentru o perioada cuprinsa intre o luna si 3 luni.

Difuzarea hotararii de condamnare se face in extras si in forma stabilita de instanta, prin intermediul presei scrise sau audiovizuale ori prin alte mijloace de comunicare audiovizuala, desemnate de instanta.

Daca difuzarea se face prin presa scrisa sau audiovizuala instanta stabileste numarul aparitiilor, care nu poate fi mai mare de 10, iar in cazul difuzarii prin alte mijloace audiovizuale, durata acesteia nu poate depasi 3 luni.



Capitolul V
INDIVIDUALIZAREA PEDEPSELOR

Sectiunea I
Dispozitii generale


Criteriile generale de individualizare


Art. 72. - La stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

Cand pentru infractiunea savarsita legea prevede pedepse alternative, se tine seama de dispozitiile alineatului precedent atat pentru alegerea uneia dintre pedepsele alternative, cat si pentru proportionalizarea acesteia.

La stabilirea si aplicarea pedepselor pentru persoana juridica se tine seama de dispozitiile partii generale a prezentului cod, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala pentru persoana fizica, de gravitatea faptei savarsite si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.



Sectiunea II
Circumstantele atenuante si agravante


Circumstante atenuante


Art. 73. - Urmatoarele imprejurari constituie circumstante atenuante:

a) depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate;

b) savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava.


Imprejurari care pot constitui circumstante atenuante


Art. 74. - Urmatoarele imprejurari pot fi considerate circumstante atenuante:

a) conduita buna a infractorului inainte de savarsirea infractiunii;

b) staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita;

c) atitudinea infractorului dupa savarsirea infractiunii, rezultand din prezentarea sa in fata autoritatii, comportarea sincera in cursul procesului, inlesnirea descoperirii ori arestarii participantilor.

Imprejurarile enumerate in prezentul articol au caracter exemplificativ.

Art. 741. - In cazul savarsirii infractiunilor de gestiune frauduloasa, inselaciune, delapidare, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, abuz in serviciu contra intereselor publice, abuz in serviciu in forma calificata si neglijenta in serviciu, prevazute in prezentul cod, ori a unor infractiuni economice prevazute in legi speciale, prin care s-a pricinuit o paguba, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la solutionarea cauzei in prima instanta, invinuitul sau inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate.

Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar.

Dispozitiile prevazute la alin. 1 si 2 nu se aplica daca faptuitorul a mai savarsit o infractiune de acelasi gen, prevazuta de prezentul cod, intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de prevederile alin. 1 si 2.


Circumstante agravante


Art. 75. - Urmatoarele imprejurari constituie circumstante agravante:

a) savarsirea faptei de trei sau de mai multe persoane impreuna;

b) savarsirea infractiunii prin acte de cruzime, prin violente asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezinta pericol public;

c) savarsirea infractiunii de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa impreuna cu un minor;

c1) savarsirea infractiunii pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA;

d) savarsirea infractiunii din motive josnice;

e) savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei;

f) savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate.

Instanta poate retine ca circumstante agravante si alte imprejurari care imprima faptei un caracter grav.


Efectele circumstantelor atenuante


Art. 76. - In cazul in care exista circumstante atenuante, pedeapsa principala pentru persoana fizica se reduce sau se schimba, dupa cum urmeaza:

a) cand minimul special al pedepsei inchisorii este de 10 ani sau mai mare, pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de 3 ani;

b) cand minimul special al pedepsei inchisorii este de 5 ani sau mai mare, pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de un an;

c) cand minimul special al pedepsei inchisorii este de 3 ani sau mai mare, pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de 3 luni;

d) cand minimul special al pedepsei inchisorii este de un an sau mai mare, pedeapsa se coboara sub acest minim, pana la minimul general;

e) cand minimul special al pedepsei inchisorii este de 3 luni sau mai mare, pedeapsa se coboara sub acest minim, pana la minimul general, sau se aplica o amenda care nu poate fi mai mica de 250 lei, iar cand minimul special este sub 3 luni, se aplica o amenda care nu poate fi mai mica de 200 lei;

f) cand pedeapsa prevazuta de lege este amenda, aceasta se coboara sub minimul ei special, putand fi redusa pana la 150 lei in cazul cand minimul special este de 500 lei sau mai mare, ori pana la minimul general, cand minimul special este sub 500 lei.

In cazul infractiunilor contra sigurantei statului, al infractiunilor contra pacii si omenirii, al infractiunii de omor, al infractiunilor savarsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unei persoane, sau al infractiunilor prin care s-au produs consecinte deosebit de grave, daca se constata ca exista circumstante atenuante, pedeapsa inchisorii poate fi redusa cel mult pana la o treime din minimul special.

Cand exista circumstante atenuante, pedeapsa complementara privativa de drepturi, prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita, poate fi inlaturata.

In cazul in care exista circumstante atenuante, amenda pentru persoana juridica se reduce dupa cum urmeaza:

a) cand minimul special al amenzii este de 10.000 lei sau mai mare, amenda se coboara sub acest minim, dar nu mai mult de o patrime;

b) cand minimul special al amenzii este de 5.000 lei sau mai mare, amenda se coboara sub acest minim, dar nu mai mult de o treime.



Circumstante atenuante in cazul pedepsei detentiunii pe viata


Art. 77. - Cand pentru infractiunea savarsita legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata, daca exista circumstante atenuante, se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 la 25 de ani.


Efectele circumstantelor agravante





Art. 78. - In cazul in care exista circumstante agravante, persoanei fizice i se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special. Daca maximul special este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga un spor de pana la 5 ani, care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special.

In cazul in care exista circumstante agravante, persoanei juridice i se aplica amenda care poate fi sporita pana la maximul special, prevazut in art. 711 alin. 2 sau 3, iar daca acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la o patrime din acel maxim.



Indicarea circumstantelor


Art. 79. - Orice imprejurare retinuta ca circumstanta atenuanta sau ca circumstanta agravanta trebuie aratata in hotarare.


Concursul intre cauzele de agravare si de atenuare


Art. 80. - In caz de concurs intre cauzele de agravare si cauzele de atenuare, pedeapsa se stabileste tinandu-se seama de circumstantele agravante, de circumstantele atenuante si de starea de recidiva.

In caz de concurs intre circumstantele agravante si atenuante, coborarea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie.

In cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstante agravante, recidiva si concurs de infractiuni, pedeapsa inchisorii nu poate depasi 25 de ani, daca maximul special pentru fiecare infractiune este de 10 ani sau mai mic, si 30 de ani, daca maximul special pentru cel putin una dintre infractiuni este mai mare de 10 ani.

In cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstante agravante, recidiva si concurs de infractiuni, pedeapsa amenzii pentru persoana juridica poate fi sporita pana la maximul general.



Sectiunea III
Suspendarea conditionata a executarii pedepsei


Conditiile de aplicare a suspendarii conditionate


Art. 81. - Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumita durata, daca sunt intrunite urmatoarele conditii:

a) pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, afara de cazul cand condamnarea intra in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 38;

c) se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei poate fi acordata si in caz de concurs de infractiuni, daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 2 ani si sunt intrunite conditiile prevazute in alin. 1 lit. b) si c).

Abrogat prin punctul 31. din Legea nr. 278/2006 incepand cu 11.08.2006.

Abrogat prin punctul 31. din Legea nr. 278/2006 incepand cu 11.08.2006.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu atrage suspendarea executarii masurilor de siguranta si a obligatiilor civile prevazute in hotararea de condamnare.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei trebuie motivata.


Termenul de incercare


Art. 82. - Durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei constituie termen de incercare pentru condamnat si se compune din cuantumul pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp de 2 ani.

In cazul cand pedeapsa a carei executare a fost suspendata este amenda, termenul de incercare este de un an.

Termenul de incercare se socoteste de la data cand hotararea prin care s-a pronuntat suspendarea conditionata a executarii pedepsei a ramas definitiva.


Revocarea in cazul savarsirii unei infractiuni


Art. 83. - Daca in cursul termenului de incercare cel condamnat a savarsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea conditionata, dispunand executarea in intregime a pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.

Revocarea suspendarii pedepsei nu are loc insa, daca infractiunea savarsita ulterior a fost descoperita dupa expirarea termenului de incercare.

Daca infractiunea ulterioara este savarsita din culpa, se poate aplica suspendarea conditionata a executarii pedepsei chiar daca infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. In acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendari.

La stabilirea pedepsei pentru infractiunea savarsita dupa ramanerea definitiva a hotararii de suspendare nu se mai aplica sporul prevazut de lege pentru recidiva.


Revocarea in cazul neexecutarii obligatiilor civile


Art. 84. - Daca pana la expirarea termenului de incercare condamnatul nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, instanta dispune revocarea suspendarii executarii pedepsei, afara de cazul cand cel condamnat dovedeste ca nu a avut putinta de a indeplini acele obligatii.


Anularea suspendarii pentru infractiuni savarsite anterior


Art. 85. - Daca se descopera ca cel condamnat mai savarsise o infractiune inainte de pronuntarea hotararii prin care s-a dispus suspendarea sau pana la ramanerea definitiva a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea termenului de incercare, suspendarea conditionata a executarii pedepsei se anuleaza, aplicandu-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni sau recidiva.

Anularea suspendarii executarii pedepsei nu are loc, daca infractiunea care ar fi putut atrage anularea a fost descoperita dupa expirarea termenului de incercare.

In cazurile prevazute in alin. 1, daca pedeapsa rezultata in urma contopirii nu depaseste 2 ani, instanta poate aplica dispozitiile art. 81. In cazul cand se dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, termenul de incercare se calculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a pronuntat anterior suspendarea conditionata a executarii pedepsei.


Reabilitarea in cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei


Art. 86. - Daca condamnatul nu a savarsit din nou o infractiune inauntrul termenului de incercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei in baza art. 83 si 84, el este reabilitat de drept.


Sectiunea III1
Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere


Conditiile de aplicare a suspendarii executarii
pedepsei sub supraveghere


Art. 861. - Instanta poate dispune suspendarea executarii pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere, daca sunt intrunite urmatoarele conditii:

a) pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 4 ani;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, afara de cazurile cand condamnarea intra in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 38;

c) se apreciaza, tinand seama de persoana condamnatului, de comportamentul sau dupa comiterea faptei, ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru acesta si, chiar fara executarea pedepsei, condamnatul nu va mai savarsi infractiuni.

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere poate fi acordata si in cazul concursului de infractiuni, daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani si sunt intrunite conditiile prevazute in alin. 1 lit. b) si c).

Abrogat prin punctul 34. din Legea nr. 278/2006 incepand cu 11.08.2006.

Dispozitiile art. 81 alin. 5 si 6 se aplica si in cazul suspendarii executarii pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere.


Termenul de incercare


Art. 862. - Termenul de incercare in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere se compune din cuantumul pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp, stabilit de instanta, intre 2 si 5 ani.

Dispozitiile art. 82 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.


Masurile de supraveghere si obligatiile condamnatului


Art. 863. - Pe durata termenului de incercare, condamnatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:

a) sa se prezinte, la datele fixate, la judecatorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor;

b) sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;

c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.

Datele prevazute in alin. 1 lit. b), c) si d) se comunica judecatorului sau serviciului stabilit in alin. 1 lit. a).

Instanta poate sa impuna condamnatului respectarea uneia sau a mai multora din urmatoarele obligatii:

a) sa desfasoare o activitate sau sa urmeze un curs de invatamant ori de calificare;

b) sa nu schimbe domiciliul sau resedinta avuta ori sa nu depaseasca limita teritoriala stabilita, decat in conditiile fixate de instanta;

c) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;

d) sa nu intre in legatura cu anumite persoane;

e) sa nu conduca nici un vehicul sau anumite vehicule;

f) sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.

Supravegherea executarii obligatiilor stabilite de instanta conform alin. 3 lit. a)-f) se face de judecatorul sau serviciul prevazut in alin. 1 lit. a). In caz de neindeplinire a obligatiilor, judecatorul sau serviciul desemnat cu supravegherea condamnatului sesizeaza instanta pentru luarea masurii prevazute in art. 864 alin. 2.


Revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere


Art. 864. - Dispozitiile art. 83 si 84 se aplica in mod corespunzator si in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

Daca cel condamnat nu indeplineste, cu rea-credinta, masurile de supraveghere prevazute de lege ori obligatiile stabilite de instanta, aceasta revoca suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, dispunand executarea in intregime a pedepsei.


Anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere


Art. 865. - Dispozitiile art. 85 alin. 1 si 2 se aplica in mod corespunzator si in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

In cazurile prevazute in art. 85 alin. 1, daca pedeapsa rezultata in urma contopirii nu depaseste 3 ani, instanta poate aplica dispozitiile art. 861. In cazul cand se dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, termenul de incercare se calculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a pronuntat anterior suspendarea conditionata a executarii pedepsei.


Reabilitarea in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere


Art. 866. - Daca cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune inauntrul termenului de incercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii executarii pedepsei in baza art. 864, el este reabilitat de drept.


Sectiunea III2
Executarea pedepsei la locul de munca


Conditii de aplicare


Art. 867. - In cazul in care instanta, tinand seama de gravitatea faptei, de imprejurarile in care a fost comisa, de conduita profesionala si generala a faptuitorului si de posibilitatile acestuia de reeducare, apreciaza ca sunt suficiente temeiuri ca scopul pedepsei sa fie atins fara privare de libertate, poate dispune executarea pedepsei in unitatea in care condamnatul isi desfasoara activitatea sau in alta unitate, in toate cazurile cu acordul scris al unitatii si daca sunt intrunite urmatoarele conditii:

a) pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 5 ani;

b) cel in cauza nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an, afara de cazul cand condamnarea intra in vreunul din cazurile prevazute in art. 38.

Executarea pedepsei la locul de munca poate fi dispusa si in caz de concurs de infractiuni, daca pedeapsa aplicata pentru concursul de infractiuni este de cel mult 3 ani inchisoare si sunt intrunite celelalte conditii prevazute in alineatul precedent.

Abrogat prin punctul 39. din Legea nr. 278/2006 incepand cu 11.08.2006.

Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si in cazul in care condamnatul nu desfasoara o activitate la data aplicarii pedepsei.


Modul de executare


Art. 868. - Pe durata executarii pedepsei, condamnatul este obligat sa indeplineasca toate indatoririle la locul de munca, cu urmatoarele limitari ale drepturilor ce-i revin potrivit legii:

a) din totalul veniturilor cuvenite, potrivit legii, pentru munca prestata, cu exceptia sporurilor acordate pentru activitatea desfasurata in locuri de munca cu conditii vatamatoare sau periculoase, se retine o cota de 15-40%, stabilita potrivit legii, in raport cu cuantumul veniturilor si cu indatoririle condamnatului pentru intretinerea altor persoane, care se varsa la bugetul statului. In cazul condamnatului minor, limitele retinerii se reduc la jumatate;

b) drepturile de asigurari sociale se stabilesc in procentele legale aplicate la venitul net cuvenit condamnatului, dupa retinerea cotei prevazute la lit. a);

c) durata executarii pedepsei nu se considera vechime in munca;

d) nu se poate schimba locul de munca la cererea condamnatului, decat prin hotararea instantei de judecata;

e) condamnatul nu poate fi promovat;

f) condamnatul nu poate ocupa functii de conducere, iar in raport cu fapta savarsita nu poate ocupa functii care implica exercitiul autoritatii de stat, functii instructiv-educative ori de gestiune.

Pe durata executarii pedepsei, condamnatului i se interzice dreptul electoral de a fi ales.

Instanta poate dispune ca cel condamnat sa respecte si una sau mai multe din obligatiile prevazute in art. 863.

Pedeapsa se executa la locul de munca in baza mandatului de executare a pedepsei.

Pe timpul executarii pedepsei in unitatea in care cel condamnat isi desfasoara activitatea la data aplicarii pedepsei, contractul de munca se suspenda.

In cazul executarii pedepsei intr-o alta unitate decat cea in care isi desfasura activitatea condamnatul la data aplicarii pedepsei, contractul de munca incheiat inceteaza. Pedeapsa se executa fara a se incheia contract de munca.

Dispozitiile alin. 6 se aplica in mod corespunzator si in cazul condamnatului care nu desfasoara o activitate la data aplicarii pedepsei.

In cazul in care cel condamnat la executarea pedepsei la locul de munca a devenit militar in termen in cursul judecatii sau dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, pedeapsa se executa la locul de munca, dupa trecerea in rezerva a acestuia.


Revocarea executarii pedepsei la locul de munca


Art. 869. - Daca dupa ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus executarea pedepsei la locul de munca, cel condamnat savarseste din nou o infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei sau in timpul executarii acesteia, instanta revoca executarea pedepsei la locul de munca. Pedeapsa se aplica potrivit dispozitiilor art. 39 alin. 1 si 2 sau, dupa caz, ale art. 40.

Daca infractiunea ulterioara este savarsita din culpa, instanta poate dispune si pentru aceasta infractiune executarea pedepsei la locul de munca. In acest caz, revocarea nu mai are loc si pedeapsa se aplica potrivit regulilor pentru concursul de infractiuni.

Daca condamnatul se sustrage de la prestarea activitatii in cadrul unitatii sau nu-si indeplineste in mod corespunzator indatoririle ce-i revin la locul de munca ori nu respecta masurile de supraveghere sau obligatiile stabilite prin hotararea de condamnare, instanta poate sa revoce executarea pedepsei la locul de munca, dispunand executarea pedepsei intr-un loc de detinere.

Cand condamnatul nu mai poate presta munca din cauza pierderii totale a capacitatii de munca, instanta revoca executarea pedepsei la locul de munca si, tinand seama de imprejurarile care au determinat incapacitatea de munca si de dispozitiile art. 72, dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei chiar daca nu sunt intrunite conditiile prevazute in art. 81 sau 861.

Daca executarea pedepsei la locul de munca se revoca potrivit alin. 1 sau 3, pedeapsa aplicata sau, dupa caz, restul de pedeapsa ramas neexecutat se executa intr-un loc de detinere.


Anularea executarii pedepsei la locul de munca


Art. 8610. - Daca cel condamnat mai savarsise o infractiune pana la ramanerea definitiva a hotararii si aceasta se descopera mai inainte ca pedeapsa sa fi fost executata la locul de munca sau considerata executata, instanta, daca nu sunt intrunite conditiile prevazute in art. 867, anuleaza executarea pedepsei la locul de munca.

Anularea se dispune si in cazul in care hotararea de condamnare pentru infractiunea descoperita ulterior se pronunta dupa ce pedeapsa a fost executata la locul de munca sau considerata ca executata. Pedeapsa se stabileste, dupa caz, potrivit regulilor de la concursul de infractiuni sau recidiva.

La scaderea pedepsei executate in intregime sau in parte, ori, dupa caz, la contopirea pedepselor, se aplica dispozitiile privitoare la pedeapsa inchisorii, fara a se tine seama daca una din pedepse se executa la locul de munca. Pedeapsa astfel stabilita se executa intr-un loc de detinere.


Incetarea executarii pedepsei


Art. 8611. - Daca cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei, a dat dovezi temeinice de indreptare, a avut o buna conduita, a fost disciplinat si staruitor in munca, instanta poate dispune incetarea executarii pedepsei la locul de munca, la cererea conducerii unitatii unde condamnatul isi desfasoara activitatea sau a condamnatului.

Pedeapsa se considera executata daca in intervalul de timp de la incetarea executarii pedepsei la locul de munca si pana la implinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune. Daca in acelasi interval condamnatul a comis din nou o infractiune, instanta poate dispune revocarea incetarii executarii pedepsei la locul de munca, dispozitiile art. 61 si 8610 alin. 3 fiind aplicabile in mod corespunzator.


Sectiunea IV
Calculul pedepselor


Durata executarii


Art. 87. - Durata executarii pedepsei inchisorii se socoteste din ziua in care condamnatul incepe sa execute hotararea definitiva de condamnare.

Ziua in care incepe executarea pedepsei si ziua in care inceteaza se socotesc in durata executarii.

Timpul in care condamnatul, in cursul executarii pedepsei, se afla bolnav in spital, intra in durata executarii, afara de cazul in care si-a provocat in mod voit boala, iar aceasta imprejurare se constata in cursul executarii pedepsei.

In durata executarii pedepsei inchisorii la locul de munca nu intra timpul in care condamnatul lipseste de la locul de munca.


Computarea retinerii si a arestarii preventive


Art. 88. - Timpul retinerii si al arestarii preventive se scade din durata pedepsei inchisorii pronuntate. Scaderea se face si atunci cand condamnatul a fost urmarit sau judecat, in acelasi timp ori in mod separat, pentru mai multe infractiuni concurente, chiar daca a fost scos de sub urmarire, s-a incetat urmarirea penala sau a fost achitat ori s-a incetat procesul penal pentru fapta care a determinat retinerea sau arestarea preventiva.

Scaderea retinerii si a arestarii preventive se face si in caz de condamnare la amenda, prin inlaturarea in totul sau in parte a executarii amenzii.


Computarea privatiunii de libertate executata in afara tarii


Art. 89. - In cazul infractiunilor savarsite in conditiile art. 4, 5 sau 6, partea din pedeapsa, precum si retinerea si arestarea preventiva executate in afara teritoriului tarii se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeasi infractiune de instantele romane.


TITLUL IV
INLOCUIREA RASPUNDERII PENALE


Conditiile inlocuirii


Art. 90. - Instanta poate dispune inlocuirea raspunderii penale cu raspunderea care atrage o sanctiune cu caracter administrativ, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de cel mult un an sau amenda ori s-au savarsit infractiunile prevazute in art. 208, 213, art. 215 alin. 1, art. 2151 alin. 1, art. 217 alin. 1, art. 219 alin. 1, daca valoarea pagubei nu depaseste 10 lei sau infractiunea prevazuta in art. 249, daca valoarea pagubei nu depaseste 50 lei;

b) fapta, in continutul ei concret si in imprejurarile in care a fost savarsita, prezinta un grad de pericol social redus si nu a produs urmari grave;

c) paguba pricinuita prin infractiune a fost integral reparata pana la pronuntarea hotararii;

d) din atitudinea faptuitorului dupa savarsirea infractiunii rezulta ca acesta regreta fapta;

e) sunt suficiente date ca faptuitorul poate fi indreptat fara a i se aplica o pedeapsa.

Inlocuirea raspunderii penale nu se poate dispune daca faptuitorul a mai fost anterior condamnat sau i s-au mai aplicat de doua ori sanctiuni cu caracter administrativ. Condamnarea se considera inexistenta in situatiile prevazute in art. 38.


Sanctiunile cu caracter administrativ



Art. 91. - Cand instanta dispune inlocuirea raspunderii penale, aplica una dintre urmatoarele sanctiuni cu caracter administrativ:

a) mustrarea;

b) mustrarea cu avertisment;

c) amenda de la 10 lei la 1.000 lei.

Art. 92. - Abrogat.

Art. 93. - Abrogat.

Art. 94. - Abrogat.

Art. 95. - Abrogat.

Art. 96. - Abrogat.

Art. 97. - Abrogat.


Inlocuirea in caz de pluralitate de infractori sau de infractiuni
Art. 98. - In caz de participatie, inlocuirea raspunderii penale poate avea loc numai pentru acei faptuitori fata de care sunt indeplinite conditiile prevazute in prezentul titlu. Inlocuirea raspunderii penale poate fi dispusa si in cazul concursului de infractiuni, daca pentru fiecare infractiune aflata in concurs sunt indeplinite conditiile de inlocuire a raspunderii penale.


TITLUL V
MINORITATEA


Limitele raspunderii penale


Art. 99. - Minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal.

Minorul care are varsta intre 14 si 16 ani raspunde penal, numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant.

Minorul care a implinit varsta de 16 ani raspunde penal.


Consecintele raspunderii penale


Art. 100. - Fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa ori i se poate aplica o pedeapsa. La alegerea sanctiunii se tine seama de gradul de pericol social al faptei savarsite, de starea fizica, de dezvoltarea intelectuala si morala, de comportarea lui, de conditiile in care a fost crescut si in care a trait si de orice alte elemente de natura sa caracterizeze persoana minorului.

Pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului.


Masurile educative


Art. 101. - Masurile educative care se pot lua fata de minor sunt:

a) mustrarea;

b) libertatea supravegheata;

c) internarea intr-un centru de reeducare;

d) internarea intr-un institut medical-educativ.


Mustrarea


Art. 102. - Masura educativa a mustrarii consta in dojenirea minorului, in aratarea pericolului social al faptei savarsite, in sfatuirea minorului sa se poarte in asa fel incat sa dea dovada de indreptare, atragandu-i-se totodata atentia ca daca va savarsi din nou o infractiune, se va lua fata de el o masura mai severa sau i se va aplica o pedeapsa.


Libertatea supravegheata


Art. 103. - Masura educativa a libertatii supravegheate consta in lasarea minorului in libertate pe timp de un an, sub supraveghere deosebita. Supravegherea poate fi incredintata, dupa caz, parintilor minorului, celui care l-a infiat sau tutorelui. Daca acestia nu pot asigura supravegherea in conditii satisfacatoare, instanta dispune incredintarea supravegherii minorului, pe acelasi interval de timp, unei persoane de incredere, de preferinta unei rude mai apropiate, la cererea acesteia, ori unei institutii legal insarcinate cu supravegherea minorilor.

Instanta pune in vedere, celui caruia i s-a incredintat supravegherea, indatorirea de a veghea indeaproape asupra minorului, in scopul indreptarii lui. De asemenea, i se pune in vedere ca are obligatia sa instiinteze instanta de indata, daca minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are purtari rele ori a savarsit din nou o fapta prevazuta de legea penala.

Instanta poate sa impuna minorului respectarea uneia sau mai multora din urmatoarele obligatii:

a) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;

b) sa nu intre in legatura cu anumite persoane;

c) sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public fixata de instanta, cu o durata intre 50 si 200 de ore, de maximum 3 ore pe zi, dupa programul de scoala, in zilele nelucratoare si in vacanta.

Instanta atrage atentia minorului asupra consecintelor comportarii sale.

Dupa luarea masurii libertatii supravegheate, instanta incunostinteaza scoala unde minorul invata sau unitatea la care este angajat si, dupa caz, institutia la care presteaza activitatea stabilita de instanta.

Daca inauntrul termenului prevazut in alin. 1 minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are purtari rele, ori savarseste o fapta prevazuta de legea penala, instanta revoca libertatea supravegheata si ia fata de minor masura internarii intr-un centru de reeducare. Daca fapta prevazuta de legea penala constituie infractiune, instanta ia masura internarii sau aplica o pedeapsa.

Termenul de un an prevazut in alin. 1 curge de la data punerii in executare a libertatii supravegheate.


Internarea intr-un centru de reeducare


Art. 104. - Masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare se ia in scopul reeducarii minorului, caruia i se asigura posibilitatea de a dobandi invatatura necesara si o pregatire profesionala potrivit cu aptitudinile sale.

Masura internarii se ia fata de minorul in privinta caruia celelalte masuri educative sunt neindestulatoare.


Internarea intr-un institut medical-educativ


Art. 105. - Masura internarii intr-un institut medical-educativ se ia fata de minorul care, din cauza starii sale fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical si de un regim special de educatie.


Durata masurilor


Art. 106. - Masurile prevazute in art. 104 si 105 se iau pe timp nedeterminat, insa nu pot dura decat pana la implinirea varstei de 18 ani. Masura prevazuta in art. 105 trebuie sa fie ridicata de indata ce a disparut cauza care a impus luarea acesteia. Instanta, dispunand ridicarea masurii prevazute in art. 105, poate, daca este cazul, sa ia fata de minor masura internarii intr-un centru de reeducare.

La data cand minorul devine major, instanta poate dispune prelungirea internarii pe o durata de cel mult 2 ani, daca aceasta este necesara pentru realizarea scopului internarii.


Liberarea minorului inainte de a deveni major


Art. 107. - Daca a trecut cel putin un an de la data internarii in centrul de reeducare si minorul a dat dovezi temeinice de indreptare, de sarguinta la invatatura si la insusirea pregatirii profesionale, se poate dispune liberarea acestuia inainte de a deveni major.


Revocarea liberarii sau internarii minorului


Art. 108. - Daca in perioada liberarii acordate potrivit articolului precedent, minorul are o purtare necorespunzatoare, se poate dispune revocarea liberarii.

Daca in perioada internarii intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ ori a liberarii inainte de a deveni major, minorul savarseste din nou o infractiune pentru care se apreciaza ca este cazul sa i se aplice pedeapsa inchisorii, instanta revoca internarea. In cazul cand nu este necesara o pedeapsa, se mentine masura internarii si se revoca liberarea.


Pedepsele pentru minori


Art. 109. - Pedepsele ce se pot aplica minorului sunt inchisoarea sau amenda prevazute de lege pentru infractiunea savarsita. Limitele pedepselor se reduc la jumatate. In urma reducerii, in nici un caz minimul pedepsei nu va depasi 5 ani.

Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata, se aplica minorului inchisoarea de la 5 la 20 de ani.

Pedepsele complementare nu se aplica minorului.

Condamnarile pronuntate pentru fapte savarsite in timpul minoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi.


Suspendarea conditionata a executarii pedepsei


Art. 110. - In caz de suspendare conditionata a executarii pedepsei aplicate minorului, termenul de incercare se compune din durata pedepsei inchisorii, la care se adauga un interval de timp de la 6 luni la 2 ani, fixat de instanta. Daca pedeapsa aplicata este amenda, termenul de incercare este de 6 luni.


Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau sub control


Art. 1101. - O data cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei inchisorii aplicate minorului in conditiile art. 110, instanta poate dispune, pe durata termenului de incercare, dar pana la implinirea varstei de 18 ani, incredintarea supravegherii minorului unei persoane sau institutii din cele aratate in art. 103, putand stabili, totodata, pentru minor una sau mai multe obligatii dintre cele prevazute in art. 103 alin. 3, iar dupa implinirea varstei de 18 ani, respectarea de catre acesta a masurilor de supraveghere ori a obligatiilor prevazute in art. 863.

Dispozitiile art. 81 alin. 3 si 4, art. 82 alin. 3, art. 83, 84 si 86 se aplica in mod corespunzator.

Sustragerea minorului de la indeplinirea obligatiilor prevazute in art. 103 alin. 3 poate atrage revocarea suspendarii conditionate. In cazul neindeplinirii masurilor de supraveghere ori a obligatiilor stabilite de instanta, potrivit art. 863, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 864 alin. 2.

Dispozitiile alineatelor precedente se aplica in mod corespunzator si in caz de liberare conditionata a minorului.


TITLUL VI
MASURILE DE SIGURANTA

Capitolul I
DISPOZITII GENERALE


Scopul masurilor de siguranta


Art. 111. - Masurile de siguranta au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii faptelor prevazute de legea penala.

Masurile de siguranta se iau fata de persoanele care au comis fapte prevazute de legea penala.

Masurile de siguranta se pot lua chiar daca faptuitorului nu i se aplica o pedeapsa, cu exceptia masurii prevazute in art. 112 lit. d).


Felurile masurilor de siguranta


Art. 112. - Masurile de siguranta sunt:

a) obligarea la tratament medical;

b) internarea medicala;

c) interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie, o meserie ori o alta ocupatie;

d) interzicerea de a se afla in anumite localitati;

e) expulzarea strainilor;

f) confiscarea speciala.

g) interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata.


Capitolul II
REGIMUL MASURILOR DE SIGURANTA


Obligarea la tratament medical


Art. 113. - Daca faptuitorul, din cauza unei boli ori a intoxicarii cronice prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substante, prezinta pericol pentru societate, poate fi obligat a se prezenta in mod regulat la tratament medical pana la insanatosire.

Cand persoana fata de care s-a luat aceasta masura nu se prezinta regulat la tratament, se poate dispune internarea medicala.

Daca persoana obligata la tratament este condamnata la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa inchisorii, tratamentul se efectueaza si in timpul executarii pedepsei.

Masura obligarii la tratament medical poate fi luata in mod provizoriu si in cursul urmaririi penale sau al judecatii.


Internarea medicala


Art. 114. - Cand faptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman si se afla intr-o stare care prezinta pericol pentru societate, se poate lua masura internarii intr-un institut medical de specialitate, pana la insanatosire.

Aceasta masura poate fi luata in mod provizoriu si in cursul urmaririi penale sau al judecatii.


Interzicerea unei functii sau profesii


Art. 115. - Cand faptuitorul a savarsit fapta datorita incapacitatii, nepregatirii sau altor cauze care il fac impropriu pentru ocuparea unei anumite functii, ori pentru exercitarea unei profesii, meserii sau altei ocupatii, se poate lua masura interzicerii de a ocupa acea functie sau de a exercita acea profesie, meserie ori ocupatie.

Aceasta masura poate fi revocata la cerere, dupa trecerea unui termen de cel putin un an, daca se constata ca temeiurile care au impus luarea ei au incetat. O noua cerere nu se poate face decat dupa trecerea unui termen de cel putin un an de la data respingerii cererii anterioare.


Interzicerea de a se afla in anumite localitati


Art. 116. - Cand persoana condamnata la pedeapsa inchisorii de cel putin un an a mai fost condamnata pentru alte infractiuni, daca instanta constata ca prezenta acesteia in localitatea unde a savarsit infractiunea sau in alte localitati constituie un pericol grav pentru societate, poate lua fata de aceasta persoana masura interzicerii de a se afla in acea localitate sau in alte localitati anume determinate prin hotararea de condamnare.

Conditia ca faptuitorul sa fi fost condamnat anterior pentru alte infractiuni nu se cere, cand se pronunta o condamnare mai mare de 5 ani.

Aceasta masura poate fi luata pe o durata pana la 5 ani si poate fi prelungita daca pericolul social subzista. Prelungirea nu poate depasi durata masurii luate initial.

In cazul infractiunilor de furt, talharie, specula, ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, cersetorie, prostitutie, viol, relatii sexuale intre persoane de acelasi sex si perversiune sexuala, masura de siguranta poate fi luata oricare ar fi pedeapsa aplicata, durata sau cuantumul acesteia si chiar daca faptuitorul nu a mai fost condamnat anterior pentru alte infractiuni.

Masura de siguranta poate fi revocata la cerere sau din oficiu, dupa trecerea unui termen de cel putin un an, dar numai daca temeiurile care au impus luarea ei au incetat. O noua cerere nu se poate face decat dupa trecerea unui termen de cel putin un an de la data respingerii cererii anterioare.


Expulzarea


Art. 117. - Cetateanului strain care a comis o infractiune i se poate interzice ramanerea pe teritoriul tarii.

Dispozitia alineatului precedent se aplica si persoanei fara cetatenie care nu are domiciliu in tara.

In cazul in care expulzarea insoteste pedeapsa inchisorii, aducerea la indeplinire a expulzarii are loc dupa executarea pedepsei.

Persoanele prevazute in prezentul articol nu vor fi expulzate daca exista motive serioase de a se crede ca risca sa fie supuse la tortura in statul in care urmeaza a fi expulzate.


Confiscarea speciala



Art. 118. - Sunt supuse confiscarii speciale:

a) bunurile produse prin savarsirea faptei prevazute de legea penala;

b) bunurile care au fost folosite, in orice mod, la savarsirea unei infractiuni, daca sunt ale infractorului sau daca, apartinand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor. Aceasta masura nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor savarsite prin presa;

c) bunurile produse, modificate sau adaptate in scopul savarsirii unei infractiuni, daca au fost utilizate la comiterea acesteia si daca sunt ale infractorului. Cand bunurile apartin altei persoane confiscarea se dispune daca producerea, modificarea sau adaptarea a fost efectuata de proprietar ori de infractor cu stiinta proprietarului;

d) bunurile care au fost date pentru a determina savarsirea unei fapte sau pentru a rasplati pe faptuitor;

e) bunurile dobandite prin savarsirea faptei prevazute de legea penala, daca nu sunt restituite persoanei vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia;

f) bunurile a caror detinere este interzisa de lege.

In cazul prevazut in alin. 1 lit. b), daca valoarea bunurilor supuse confiscarii este vadit disproportionata fata de natura si gravitatea infractiunii, se dispune confiscarea in parte, prin echivalent banesc, tinand seama de urmarea infractiunii si de contributia bunului la producerea acesteia.

In cazurile prevazute in alin. 1 lit. b) si c), daca bunurile nu pot fi confiscate, intrucat nu sunt ale infractorului, iar persoana careia ii apartin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se confisca echivalentul in bani al acestora.

Daca bunurile supuse confiscarii nu se gasesc, in locul lor se confisca bani si bunuri pana la concurenta valorii acestora.

Se confisca, de asemenea, bunurile si banii obtinuti din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscarii, cu exceptia bunurilor prevazute in alin. 1 lit. b) si c).

Instanta poate sa nu dispuna confiscarea bunului daca acesta face parte din mijloacele de existenta, de trebuinta zilnica ori de exercitare a profesiei infractorului sau a persoanei asupra careia ar putea opera masura confiscarii speciale.



Interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata



Art. 1181. - Cand persoana condamnata la pedeapsa inchisorii de cel putin un an pentru loviri sau orice alte acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice si psihice, savarsite asupra membrilor familiei, daca instanta constata ca prezenta acesteia in locuinta familiei constituie un pericol grav pentru ceilalti membri ai familiei, poate lua fata de aceasta persoana masura interzicerii de a reveni in locuinta familiei, la cererea partii vatamate. Aceasta masura poate fi luata pe o durata de pana la 2 ani.



TITLUL VII
CAUZELE CARE INLATURA RASPUNDEREA PENALA SAU CONSECINTELE CONDAMNARII



Capitolul I
AMNISTIA SI GRATIEREA


Efectele amnistiei


Art. 119. - Amnistia inlatura raspunderea penala pentru fapta savarsita. Daca intervine dupa condamnare, ea inlatura si executarea pedepsei pronuntate, precum si celelalte consecinte ale condamnarii. Amenda incasata anterior amnistiei nu se restituie.

Amnistia nu are efecte asupra masurilor de siguranta, masurilor educative si asupra drepturilor persoanei vatamate.


Efectele gratierii


Art. 120. - Gratierea are ca efect inlaturarea, in totul sau in parte, a executarii pedepsei ori comutarea acesteia in alta mai usoara.

Gratierea are efecte si asupra pedepselor a caror executare este suspendata conditionat. In acest caz, partea din termenul de incercare care reprezinta durata pedepsei pronuntate de instanta se reduce in mod corespunzator. Daca suspendarea conditionata este revocata sau anulata, se executa numai partea de pedeapsa ramasa negratiata.

Gratierea nu are efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul cand se dispune altfel prin actul de gratiere

Gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si masurilor educative



Capitolul II
PRESCRIPTIA


Prescriptia raspunderii penale


Art. 121. - Prescriptia inlatura raspunderea penala.

Prescriptia nu inlatura raspunderea penala in cazul infractiunilor contra pacii si omenirii.


Termenele de prescriptie a raspunderii penale


Art. 122. - Termenele de prescriptie a raspunderii penale pentru persoana fizica sunt:

a) 15 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani;

b) 10 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 15 ani;

c) 8 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani;

d) 5 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani;

e) 3 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an sau amenda.

Termenele de prescriptie a raspunderii penale pentru persoana juridica sunt:

a) 10 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani;

b) 5 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda.

Termenele aratate in prezentul articol se socotesc de la data savarsirii infractiunii. In cazul infractiunilor continue termenul curge de la data incetarii actiunii sau inactiunii, iar in cazul infractiunilor continuate, de la data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni.

Raspunderea penala a persoanei juridice se prescrie in conditiile prevazute de lege pentru persoana fizica, dispozitiile prevazute in art. 121-124 aplicandu-se in mod corespunzator.


Intreruperea cursului prescriptiei


Art. 123. - Cursul termenului prescriptiei prevazute in art. 122 se intrerupe prin indeplinirea oricarui act care, potrivit legii, trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului in desfasurarea procesului penal.

Dupa fiecare intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie. Intreruperea cursului prescriptiei produce efecte fata de toti participantii la infractiune, chiar daca actul de intrerupere priveste numai pe unii dintre ei.


Prescriptia speciala


Art. 124. - Prescriptia inlatura raspunderea penala oricate intreruperi ar interveni, daca termenul de prescriptie prevazut in art. 122 este depasit cu inca jumatate.


Prescriptia executarii pedepsei


Art. 125. - Prescriptia inlatura executarea pedepsei principale.

Prescriptia nu inlatura executarea pedepselor principale pronuntate pentru infractiunile contra pacii si omenirii.


Termenele de prescriptie a executarii pedepsei


Art. 126. - Termenele de prescriptie a executarii pedepsei pentru persoana fizica sunt:

a) 20 de ani, cand pedeapsa care urmeaza a fi executata este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 15 ani;

b) 5 ani, plus durata pedepsei ce urmeaza a fi executata, dar nu mai mult de 15 ani, in cazul celorlalte pedepse cu inchisoarea;

c) 3 ani, in cazul cand pedeapsa este amenda.

Termenul de prescriptie a executarii pedepsei amenzii aplicate persoanei juridice este de 5 ani.

Executarea pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice ce nu pot fi dizolvate sau a caror activitate nu poate fi suspendata se prescrie intr-un termen de 3 ani, care curge de la data la care pedeapsa amenzii a fost executata sau considerata ca executata.

Termenul de prescriptie a executarii sanctiunilor cu caracter administrativ prevazute in art. 181 si in art. 91 este de un an.

Termenele aratate in alin. 1 si 11 se socotesc de la data cand hotararea de condamnare a ramas definitiva, iar cele aratate in alin. 2 curg de la ramanerea definitiva a hotararii sau, dupa caz, de la data cand poate fi pusa in executare, potrivit legii, ordonanta prin care s-a aplicat sanctiunea.

In cazul revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei, a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere sau, dupa caz, a executarii pedepsei la locul de munca, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand hotararea de revocare a ramas definitiva.

Masurile de siguranta nu se prescriu.


Intreruperea cursului prescriptiei executarii


Art. 127. - Cursul termenului prescriptiei prevazute in art. 126 se intrerupe prin inceperea executarii pedepsei sau prin savarsirea din nou a unei infractiuni.

Sustragerea de la executare, dupa inceperea executarii pedepsei, face sa curga un nou termen de prescriptie de la data sustragerii.


Suspendarea cursului prescriptiei


Art. 128. - Cursul termenului prescriptiei prevazute in art. 122 este suspendat pe timpul cat o dispozitie legala sau o imprejurare de neprevazut ori de neinlaturat impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal.

Cursul termenului prescriptiei prevazute in art. 126 este suspendat in cazurile si conditiile prevazute in Codul de procedura penala.

Prescriptia isi reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare.


Termenele de prescriptie pentru minori


Art. 129. - Termenele de prescriptie a raspunderii penale si a executarii pedepsei se reduc la jumatate pentru cei care la data savarsirii infractiunii erau minori.


Prescriptia executarii pedepsei care a inlocuit
pedeapsa detentiunii pe viata


Art. 130. - Executarea pedepsei inchisorii, atunci cand aceasta inlocuieste pedeapsa detentiunii pe viata, se prescrie in 20 de ani. Termenul de prescriptie curge de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la detentiunea pe viata.



Capitolul III
LIPSA PLANGERII PREALABILE SI IMPACAREA PARTILOR


Lipsa plangerii prealabile


Art. 131. - In cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata, lipsa acestei plangeri inlatura raspunderea penala.

Retragerea plangerii prealabile, de asemenea, inlatura raspunderea penala.

Fapta care a adus vatamare mai multor persoane atrage raspunderea penala, chiar daca plangerea prealabila s-a facut sau se mentine numai de catre una dintre ele.

Fapta atrage raspunderea penala a tuturor participantilor la savarsirea ei, chiar daca plangerea prealabila s-a facut sau se mentine cu privire numai la unul dintre ei.

In cazul in care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, actiunea penala se pune in miscare si din oficiu.


Impacarea partilor


Art. 132. - Impacarea partilor in cazurile prevazute de lege inlatura raspunderea penala si stinge si actiunea civila.

Impacarea este personala si produce efecte numai daca intervine pana la ramanerea definitiva a hotararii.

Pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu impacarea se face numai de reprezentantii lor legali. Cei cu capacitate de exercitiu restransa se pot impaca cu incuviintarea persoanelor prevazute de lege. Impacarea produce efecte si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu.



Capitolul IV
REABILITAREA


Efectele reabilitarii


Art. 133. - Reabilitarea face sa inceteze decaderile si interdictiile, precum si incapacitatile care rezulta din condamnare.

Reabilitarea nu are ca urmare obligatia de reintegrare in functia din care infractorul a fost scos in urma condamnarii ori de rechemare in cadrele permanente ale fortelor armate sau de redare a gradului militar pierdut.

De asemenea, reabilitarea nu are efecte asupra masurilor de siguranta, cu exceptia celei prevazute in art. 112 lit. d).


Reabilitarea de drept





Art. 134. - Reabilitarea persoanei fizice are loc de drept in cazul condamnarii la amenda sau la pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an, daca in decurs de 3 ani condamnatul nu a savarsit nicio alta infractiune.

Reabilitarea persoanei juridice are loc de drept daca in decurs de 3 ani, de la data la care pedeapsa amenzii sau, dupa caz, pedeapsa complementara, a fost executata sau considerata ca executata si persoana juridica nu a mai savarsit nicio alta infractiune.



Reabilitarea judecatoreasca


Art. 135. - Condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanta judecatoreasca:

a) in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de un an pana la 5 ani, dupa trecerea unui termen de 4 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;

b) in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani pana la 10 ani, dupa trecerea unui termen de 5 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;

c) in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dupa trecerea unui termen de 7 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;

d) in cazul pedepsei detentiunii pe viata comutate sau inlocuite cu pedeapsa inchisorii, dupa trecerea unui termen de 7 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei cu inchisoare.

Procurorul general poate dispune, in cazuri exceptionale, reducerea termenelor prevazute in acest articol.


Calculul termenului de reabilitare


Art. 136. - Termenele prevazute in art. 134 si 135 se socotesc de la data cand a luat sfarsit executarea pedepsei principale sau de la data cand aceasta s-a prescris.

Pentru cei condamnati la pedeapsa cu amenda termenul curge din momentul in care amenda a fost achitata sau executarea ei s-a stins in alt mod.

In caz de gratiere totala sau de gratiere a restului de pedeapsa, termenul curge de la data actului de gratiere.


Conditiile reabilitarii judecatoresti


Art. 137. - Cererea de reabilitare judecatoreasca se admite daca cel condamnat intruneste urmatoarele conditii:

a) nu a suferit o noua condamnare in intervalul prevazut in art. 135;

b) isi are asigurata existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste, precum si in cazul cand are varsta de a fi pensionat sau este incapabil de munca;

c) a avut o buna conduita;

d) a achitat in intregime cheltuielile de judecata si despagubirile civile la plata carora a fost obligat, afara de cazul cand partea vatamata a renuntat la despagubiri, sau cand instanta constata ca cel condamnat si-a indeplinit in mod regulat obligatiile privitoare la dispozitiile civile din hotararea de condamnare.

Cand instanta constata ca nu este indeplinita conditia de la lit. d), dar aceasta nu se datoreste relei-vointe a condamnatului, poate dispune reabilitarea.


Reinnoirea cererii de reabilitare


Art. 138. - In caz de respingere a cererii de reabilitare, nu se poate face o noua cerere decat dupa un termen de 3 ani, in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dupa un termen de 2 ani in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani si dupa un termen de un an in celelalte cazuri; aceste termene se socotesc de la data respingerii cererii.

Conditiile aratate in art. 137 trebuie sa fie indeplinite si pentru intervalul de timp care a precedat noua cerere.

Cand respingerea cererii se bazeaza pe lipsa de forme, ea poate fi reinnoita potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.


Anularea reabilitarii


Art. 139. - Reabilitarea judecatoreasca va fi anulata cand dupa acordarea ei s-a descoperit ca cel reabilitat mai suferise o alta condamnare, care daca ar fi fost cunoscuta, ducea la respingerea cererii de reabilitare.



TITLUL VIII
INTELESUL UNOR TERMENI SAU EXPRESII IN LEGEA PENALA


Dispozitii generale


Art. 140. - Ori de cate ori legea penala foloseste un termen sau o expresie din cele aratate in prezentul titlu, intelesul acestora este cel prevazut in articolele urmatoare, afara de cazul cand legea penala dispune altfel.


Legea penala


Art. 141. - Prin "lege penala" se intelege orice dispozitie cu caracter penal cuprinsa in legi sau decrete.

Pedeapsa prevazuta de lege

Art. 1411. - Prin pedeapsa prevazuta de lege se intelege pedeapsa prevazuta in textul de lege care incrimineaza fapta savarsita in forma consumata, fara luarea in considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.


Teritoriul
Art. 142. - Prin termenul "teritoriu" din expresiile "teritoriul Romaniei" si "teritoriul tarii" se intelege intinderea de pamant si apele cuprinse intre frontiere, cu subsolul si spatiul aerian, precum si marea teritoriala cu solul, subsolul si spatiul aerian ale acesteia.


Infractiune savarsita pe teritoriul tarii


Art. 143. - Prin "infractiune savarsita pe teritoriul tarii" se intelege orice infractiune comisa pe teritoriul aratat in art. 142 sau pe o nava ori o aeronava romana.

Infractiunea se considera savarsita pe teritoriul tarii si atunci cand pe acest teritoriu ori pe o nava sau aeronava romana s-a efectuat numai un act de executare ori s-a produs rezultatul infractiunii.


Savarsirea unei infractiuni


Art. 144. - Prin "savarsirea unei infractiuni" sau "comiterea unei infractiuni" se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa, precum si participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice.


Public


Art. 145. - Prin termenul "public" se intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.


Consecinte deosebit de grave



Art. 146. - Prin consecinte deosebit de grave se intelege o paguba materiala mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintre unitatile la care se refera art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.


Functionar public si functionar


Art. 147. - Prin "functionar public" se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145.

Prin "functionar" se intelege persoana mentionata in alin. 1, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat.

Art. 148. - Abrogat.


Rude apropiate
Art. 149. - "Rude apropiate" sunt ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin infiere, potrivit legii, astfel de rude.

Dispozitiile din legea penala privitoare la rude apropiate, in limitele prevazute de alineatul precedent, se aplica in caz de infiere cu efecte depline, persoanei infiate cat si descendentilor acesteia si in raport cu rudele firesti, iar in caz de infiere cu efecte restranse, infiatului cat si descendentilor acestuia si in raport cu rudele infietorului.

Membru de familie

Art. 1491. - Prin membru de familie se intelege sotul sau ruda apropiata, daca aceasta din urma locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul.


Secrete de stat si inscrisuri oficiale


Art. 150. - "Secrete de stat" sunt documentele si datele care prezinta in mod vadit acest caracter, precum si cele declarate sau calificate astfel prin hotarare a Guvernului.

"Inscris oficial" este orice inscris care emana de la o unitate din cele la care se refera art. 145 sau care apartine unei asemenea unitati.


Arme


Art. 151. - "Arme" sunt instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate prin dispozitii legale.

Sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca arme si care au fost intrebuintate pentru atac.


Fapta savarsita in public


Art. 152. - Fapta se considera savarsita "in public" atunci cand a fost comisa:

a) intr-un loc care prin natura sau destinatia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar daca nu este prezenta nici o persoana;

b) in orice alt loc accesibil publicului, daca sunt de fata doua sau mai multe persoane;

c) in loc neaccesibil publicului, cu intentia insa ca fapta sa fie auzita sau vazuta si daca acest rezultat s-a produs fata de doua sau mai multe persoane;

d) intr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu exceptia reuniunilor care pot fi considerate ca au caracter de familie, datorita naturii relatiilor dintre persoanele participante;

e) prin orice mijloace cu privire la care faptuitorul si-a dat seama ca fapta ar putea ajunge la cunostinta publicului.


Timp de razboi


Art. 153. - "Timp de razboi" este intervalul de timp de la data declararii mobilizarii sau de la inceperea operatiilor de razboi pana la data trecerii armatei la starea de pace.


Calculul timpului


Art. 154. - La calcularea timpului ziua se socoteste de 24 de ore si saptamana de 7 zile. Luna si anul se socotesc implinite cu o zi inainte de ziua corespunzatoare datei de la care au inceput sa curga.


PARTEA SPECIALA


TITLUL I
INFRACTIUNI CONTRA SIGURANTEI STATULUI


Tradarea


Art. 155. - Fapta cetateanului roman sau a persoanei fara cetatenie, domiciliata pe teritoriul statului roman, de a intra in legatura cu o putere sau cu o organizatie straina ori cu agenti ai acestora, in scopul de a suprima sau stirbi unitatea si indivizibilitatea, suveranitatea sau independenta statului, prin actiuni de provocare de razboi contra tarii sau de inlesnire a ocupatiei militare straine, ori de subminare economica sau politica a statului, ori de aservire fata de o putere straina, sau de ajutare a unei puteri straine pentru desfasurarea unei activitati dusmanoase impotriva sigurantei statului, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.


Tradarea prin ajutarea inamicului


Art. 156. - Fapta cetateanului roman sau a persoanei fara cetatenie domiciliata pe teritoriul statului roman, care, in timp de razboi:

a) preda teritorii, orase, pozitii de aparare, depozite ori instalatii ale fortelor armate romane sau care servesc apararii;

b) preda nave, aeronave, masini, aparate, armament sau orice alte materiale care pot sluji purtarii razboiului;

c) procura dusmanului oameni, valori si materiale de orice fel;

d) trece de partea inamicului sau efectueaza alte actiuni care sunt de natura sa favorizeze activitatea dusmanului ori sa slabeasca puterea de lupta a fortelor armate romane sau a armatelor aliate,

se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza cetateanul roman sau persoana fara cetatenie domiciliata pe teritoriul statului roman, care, in timp de razboi, lupta sau face parte din formatii de lupta impotriva statului roman sau a aliatilor sai.


Tradarea prin transmitere de secrete


Art. 157. - Transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, precum si procurarea de documente sau date ce constituie secrete de stat, ori detinerea de asemenea documente de catre acei care nu au calitatea de a le cunoaste, in scopul transmiterii lor unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, savarsite de un cetatean roman sau de o persoana fara cetatenie domiciliata pe teritoriul statului roman, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Aceleasi fapte, daca privesc alte documente sau date care prin caracterul si importanta lor fac ca fapta savarsita sa pericliteze siguranta statului, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.


Actiunile dusmanoase contra statului


Art. 158. - Faptele prevazute in art. 155 si in art. 156, savarsite de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul statului roman, se pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.


Spionajul


Art. 159. - Faptele prevazute in art. 157, savarsite de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul statului roman, se pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.


Atentatul care pune in pericol siguranta statului


Art. 160. - Atentatul savarsit contra vietii, integritatii corporale ori sanatatii unei persoane care indeplineste o activitate importanta de stat sau alta activitate publica importanta, in imprejurari care fac ca fapta sa puna in pericol siguranta statului, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.


Atentatul contra unei colectivitati


Art. 161. - Atentatul savarsit contra unei colectivitati prin otraviri in masa, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc, de natura sa slabeasca puterea de stat, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.


Subminarea puterii de stat


Art. 162. - Actiunea armata de natura sa slabeasca puterea de stat se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Orice alte actiuni violente savarsite de mai multe persoane impreuna, de natura sa atraga aceleasi urmari, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.


Actele de diversiune


Art. 163. - Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, in intregime sau in parte, prin explozii, incendii sau in orice alt mod, a uzinelor, instalatiilor industriale, masinilor, cailor de comunicatie, mijloacelor de transport, mijloacelor de telecomunicatie, constructiilor, produselor industriale sau agricole, ori a altor bunuri, daca fapta este de natura sa aduca in orice mod atingere sigurantei statului, se pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Art. 164. - Abrogat.

Subminarea economiei nationale


Art. 165. - Fapta de a folosi o unitate din cele la care se refera art. 145, ori de a impiedica activitatea normala a acesteia, daca fapta este de natura sa submineze economia nationala, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Daca fapta prevazuta in alineatul precedent a produs pagube importante economiei nationale, pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.


Propaganda in favoarea statului totalitar


Art. 166. - Propaganda in vederea instaurarii unui stat totalitar, savarsita prin orice mijloace, in public, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

Propaganda consta in raspandirea, in mod sistematic, sau in apologia unor idei, conceptii sau doctrine cu intentia de a convinge si de a atrage noi adepti.


Actiuni impotriva ordinii constitutionale





Art. 1661. - Intreprinderea oricarei actiuni pentru schimbarea prin actiuni ilegale si prin violenta a ordinii constitutionale sau a caracterului national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului roman se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.



Complotul
Art. 167. - Initierea sau constituirea unei asociatii sau grupari in scopul savarsirii vreuneia dintre infractiunile prevazute in art. 155-163, 165 si 1661, ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unei astfel de asociatii sau grupari se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Pedeapsa pentru complot nu poate fi mai mare decat sanctiunea prevazuta de lege pentru cea mai grava dintre infractiunile care intra in scopul asociatiei sau gruparii.

Daca faptele prevazute in alin. 1 au fost urmate de savarsirea unei infractiuni, se aplica regulile de la concursul de infractiuni.

Nu se pedepseste persoana care, savarsind fapta prevazuta in alin. 1 sau 3, o denunta mai inainte de a fi fost descoperita.


Compromiterea unor interese de stat


Art. 168. - Distrugerea, alterarea ori ascunderea unui document sau inscris in care sunt stabilite drepturi ale statului roman in raport cu o putere straina, daca fapta este de natura a compromite interesele de stat, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.


Comunicarea de informatii false



Art. 1681. - Comunicarea sau raspandirea, prin orice mijloace, de stiri, date sau informatii false ori de documente falsificate, daca prin aceasta se pune in pericol siguranta statului, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.


Divulgarea secretului care pericliteaza siguranta statului


Art. 169. - Divulgarea unor documente sau a unor date care constituie secrete de stat ori a altor documente sau date, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca fapta este de natura sa puna in pericol siguranta statului, se pedepseste cu inchisoare de la 7 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Detinerea in afara indatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat, daca fapta este de natura sa puna in pericol siguranta statului, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10 ani.

Cu pedeapsa prevazuta in alin. 2 se sanctioneaza detinerea in afara indatoririlor de serviciu a altor documente in vederea divulgarii, daca fapta este de natura sa puna in pericol siguranta statului.

Daca faptele prevazute in alineatele precedente sunt savarsite de orice alta persoana, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 7 ani.


Nedenuntarea


Art. 170. - Omisiunea de a denunta de indata savarsirea vreuneia dintre infractiunile prevazute in art. 155-163, 165, 1661 si 167 se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Omisiunea de a denunta, savarsita de sot sau de o ruda apropiata, nu se pedepseste.

Nu se pedepseste persoana care mai inainte de a se fi inceput urmarirea penala pentru infractiunea nedenuntata, incunostinteaza autoritatile competente despre acea infractiune sau care, chiar dupa ce s-a inceput urmarirea penala ori dupa ce vinovatii au fost descoperiti, a inlesnit arestarea acestora.


Infractiuni contra reprezentantului unui stat strain


Art. 171. - Infractiunile contra vietii, integritatii corporale, sanatatii, libertatii sau demnitatii, savarsite impotriva reprezentantului unui stat strain, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savarsita, al carei maxim se sporeste cu 2 ani.

Actiunea penala se pune in miscare la dorinta exprimata de guvernul strain.


Unele cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei


Art. 172. - Participantul la infractiunile prevazute in prezentul titlu nu se pedepseste, daca denunta in timp util savarsirea infractiunii, astfel ca sa fie impiedicata consumarea ei, sau daca impiedica el insusi consumarea infractiunii si apoi o denunta.

Participantul care, dupa ce urmarirea penala a inceput ori infractorii au fost descoperiti, inlesneste arestarea acestora, se sanctioneaza cu o pedeapsa ale carei limite se reduc la jumatate.


Sanctionarea tentativei, tainuirii si favorizarii


Art. 173. - Tentativa infractiunilor prevazute in prezentul titlu se pedepseste.

Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de masuri in vederea comiterii infractiunilor prevazute in art. 156, 157, 159-163, 165, 166, 1661 si art. 158 raportat la infractiunea de tradare prin ajutarea inamicului.

Tainuirea si favorizarea privitoare la infractiunile din acest titlu se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani.

Pedeapsa aplicata tainuitorului sau favorizatorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta de lege pentru autor.

Tainuirea si favorizarea savarsite de sot sau de o ruda apropiata in cazul infractiunilor prevazute in art. 155-163, 165, 1661 si 167 se pedepsesc. Limitele pedepsei prevazute in alin. 3 se reduc la jumatate, iar in cazul celorlalte infractiuni tainuirea si favorizarea nu se pedepsesc.



TITLUL II
INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI

Capitolul I
INFRACTIUNI CONTRA VIETII, INTEGRITATII CORPORALE SI SANATATII

Sectiunea I
Omuciderea


Omorul


Art. 174. - Uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste.


Omorul calificat


Art. 175. - Omorul savarsit in vreuna din urmatoarele imprejurari:

a) cu premeditare;

b) din interes material;

c) asupra sotului sau unei rude apropiate;

d) profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara;

e) prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane;

f) in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei;

g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse;

h) pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni;

i) in public,

se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste.


Omorul deosebit de grav


Art. 176. - Omorul savarsit in vreuna din urmatoarele imprejurari:

a) prin cruzimi;

b) asupra a doua sau mai multor persoane;

c) de catre o persoana care a mai savarsit un omor;

d) pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii;

e) asupra unei femei gravide;

f) asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora,

g) de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora,

se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste.


Pruncuciderea


Art. 177. - Uciderea copilului nou-nascut, savarsita imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.


Uciderea din culpa


Art. 178. - Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activitati, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Cand uciderea din culpa a unei persoane este savarsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica, avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta savarsita din culpa, de orice alta persoana in exercitiul profesiei sau meseriei si care se afla in stare de ebrietate.

Daca prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, la maximul pedepselor prevazute in alineatele precedente se poate adauga un spor pana la 3 ani.


Determinarea sau inlesnirea sinuciderii


Art. 179. - Fapta de a determina sau de a inlesni sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut loc, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Cand fapta prevazuta in alineatul precedent s-a savarsit fata de un minor sau fata de o persoana care nu era in stare sa-si dea seama de fapta sa, ori nu putea fi stapana pe actele sale, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.



Sectiunea II
Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii


Lovirea sau alte violente


Art. 180. - Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

Faptele prevazute la alin. 1 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda

Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mlt 20 de zile se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Faptele prevazute la alin. 2 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 2 ani sau cu amenda.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In cazul faptelor prevazute la alin. 11 si 21 actiunea penala se pune in miscare si din oficiu.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si efectele si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu.


Vatamarea corporala


Art. 181. - Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Fapta prevazuta la alin. 1 savarsita asupra membrilor familiei se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In cazul faptelor prevazute la alin. 11 actiunea penala se pune in miscare si din oficiu.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si efectele si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu.


Vatamarea corporala grava



Art. 182. - Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Daca fapta a produs vreuna din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul, ori punerea in primejdie a vietii persoanei, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 10 ani.

Cand fapta a fost savarsita in scopul producerii consecintelor prevazute la alin. 1 si 2, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani.

Tentativa faptei prevazute in alin. 3 se pedepseste.


Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte


Art. 183. - Daca vreuna dintre faptele prevazute in art. 180-182 a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani.


Vatamarea corporala din culpa


Art. 184. - Fapta prevazuta la art. 180 alin. 2 si 21, care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum si cea prevazuta la art. 181, savarsite din culpa, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

Daca fapta a avut vreuna din urmarile prevazute la art. 182 alin. 1 sau 2, pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

Cand savarsirea faptei prevazute in alin. 1 este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru indeplinirea unei anume activitati, pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

Fapta prevazuta in alin. 2 daca este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere aratate in alineatul precedent se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Daca faptele prevazute la alin. 3 si 4 sunt savarsite de catre o persoana care se afla in stare de ebrietate, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 3 ani, in cazul alin. 3, si inchisoarea de la unu la 5 ani, in cazul alin. 4.

Pentru faptele prevazute in alin. 1 si 3, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

Pentru faptele prevazute la alin. 2 si 4, impacarea partilor inlatura raspunderea penala.



Sectiunea III
Avortul


Provocarea ilegala a avortului


Art. 185. - Intreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, savarsita in vreuna dintre urmatoarele imprejurari:

a) in afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate in acest scop;

b) de catre o persoana care nu are calitatea de medic de specialitate;

c) daca varsta sarcinii a depasit patrusprezece saptamani,

se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Intreruperea cursului sarcinii, savarsita in orice conditii, fara consimtamantul femeii insarcinate, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

Daca prin faptele prevazute in alin. 1 si 2 s-a cauzat femeii insarcinate vreo vatamare corporala grava, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca fapta a avut ca urmare moartea femeii insarcinate, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

In cazul cand fapta prevazuta in alin. 2 si 3 a fost savarsita de medic, pe langa pedeapsa inchisorii, se va aplica si interdictia exercitarii profesiei de medic, potrivit art. 64 lit. c).

Tentativa se pedepseste.

Nu se pedepseste intreruperea cursului sarcinii efectuata de medic:

a) daca intreruperea cursului sarcinii era necesara pentru a salva viata, sanatatea sau integritatea corporala a femeii insarcinate de la un pericol grav si iminent si care nu putea fi inlaturat altfel;

b) in cazul prevazut in alin. 1 lit. c), cand intreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale;

c) in cazul prevazut in alin. 2, cand femeia insarcinata s-a aflat in imposibilitate de a-si exprima vointa, iar intreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 186. - Abrogat.

Art. 187. - Abrogat.

Art. 188. - Abrogat.



Capitolul II
INFRACTIUNI CONTRA LIBERTATII PERSOANEI


Lipsirea de libertate in mod ilegal





Art. 189. - Lipsirea de libertate a unei persoane in mod ilegal se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani.

In cazul in care fapta este savarsita prin simularea de calitati oficiale, prin rapire, de o persoana inarmata, de doua sau mai multe persoane impreuna sau daca in schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj, precum si in cazul in care victima este minora sau este supusa unor suferinte ori sanatatea sau viata ii este pusa in pericol, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 15 ani.

Cu pedeapsa inchisorii de la 7 la 15 ani se sanctioneaza si lipsirea de libertate a unei persoane savarsita in scopul de a o obliga la practicarea prostitutiei.

Daca pentru eliberarea persoanei se cere, in orice mod, ca statul, o persoana juridica, o organizatie internationala interguvernamentala sau un grup de persoane sa indeplineasca sau sa nu indeplineasca un anumit act, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 18 ani.

Daca faptele prevazute la alin. 1-4 se savarsesc de catre o persoana care face parte dintr-un grup organizat, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani, in cazul alin. 1, inchisoarea de la 7 la 18 ani, in cazul alin. 2 si 3, inchisoarea de la 10 la 20 de ani, in cazul alin. 4.

Daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 25 de ani.

Tentativa faptelor prevazute la alin. 1-4 se pedepseste.

Constituie tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de masuri in vederea comiterii faptei prevazute la alin. 4.


Sclavia


Art. 190. - Punerea sau tinerea unei persoane in stare de sclavie, precum si traficul de sclavi, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste.


Supunerea la munca fortata sau obligatorie


Art. 191. - Fapta de a supune o persoana, in alte cazuri decat cele prevazute de dispozitiile legale, la prestarea unei munci contra vointei sale sau la o munca obligatorie, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.


Violarea de domiciliu


Art. 192. - Patrunderea fara drept, in orice mod, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea, fara consimtamantul persoanei care le foloseste, sau refuzul de a le parasi la cererea acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani.

In cazul in care fapta se savarseste de o persoana inarmata, de doua sau mai multe persoane impreuna, in timpul noptii sau prin folosire de calitati mincinoase, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.

Pentru fapta prevazuta in alin. 1, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.


Amenintarea


Art. 193. - Fapta de a ameninta o persoana cu savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare indreptate impotriva ei, a sotului ori a unei rude apropiate, daca este de natura sa o alarmeze, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, fara ca pedeapsa aplicata sa poata depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care a format obiectul amenintarii.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.


Santajul


Art. 194. - Constrangerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Cand constrangerea consta in amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata, pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.


Violarea secretului corespondentei


Art. 195. - Deschiderea unei corespondente adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunicari efectuate prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distanta, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza sustragerea, distrugerea sau retinerea unei corespondente, precum si divulgarea continutului unei corespondente, chiar atunci cand a fost trimisa deschisa sau a fost deschisa din greseala, ori divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicari interceptate, chiar in cazul in care faptuitorul a luat cunostinta de acesta din greseala sau din intamplare.

Daca faptele prevazute la alin. 1 si 2 au fost savarsite de un functionar care are obligatia legala de a respecta secretul profesional si confidentialitatea informatiilor la care are acces, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.


Divulgarea secretului profesional


Art. 196. - Divulgarea, fara drept, a unor date, de catre acela caruia i-au fost incredintate, sau de care a luat cunostinta in virtutea profesiei ori functiei, daca fapta este de natura a aduce prejudicii unei persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.



Capitolul III
INFRACTIUNI PRIVITOARE LA VIATA SEXUALA


Violul


Art. 197. - Actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi, daca:

a) fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna;

b) victima se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau in tratamentul faptuitorului;

b1) victima este membru al familiei;

c) s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii.

Pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi, daca victima nu a implinit varsta de 15 ani, iar daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. 1 se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.



Actul sexual cu un minor



Art. 198. - Actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, care nu a implinit varsta de 15 ani, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex intre 15-18 ani, daca fapta este savarsita de tutore sau curator ori de catre supraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori daca faptuitorul a abuzat de increderea victimei sau de autoritatea ori influenta sa asupra acesteia.

Daca actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, care nu a implinit varsta de 18 ani, a fost determinat de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de catre faptuitor, direct sau indirect, victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Daca faptele prevazute in alin. 1-3 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrangerea, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.

Cand fapta prevazuta in alin. 1 a fost savarsita in imprejurarile prevazute in art. 197 alin. 2 lit. b) ori daca faptele prevazute in alin. 1-4 au avut urmarile prevazute in art. 197 alin. 2 lit. c), pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.

Daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.



Seductia


Art. 199. - Fapta aceluia care, prin promisiuni de casatorie, determina o persoana de sex feminin mai mica de 18 ani de a avea cu el raport sexual, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

Art. 200. Abrogat prin punctul 3. din Ordonanta de urgenta nr. 89/2001 incepand cu 26.06.2001.



Perversiunea sexuala



Art. 201. - Actele de perversiune sexuala savarsite in public sau daca au produs scandal public se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Actele de perversiune sexuala cu o persoana care nu a implinit varsta de 15 ani se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si actele de perversiune sexuala cu o persoana intre 15-18 ani, daca fapta este savarsita de tutore sau curator ori de catre supraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori daca faptuitorul a abuzat de increderea victimei sau de autoritatea ori influenta sa asupra acesteia.

Daca actele de perversiune sexuala cu o persoana care nu a implinit varsta de 18 ani au fost determinate de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de catre faptuitor, direct sau indirect, victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Daca faptele prevazute in alin. 2, 3 si 31 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrangerea, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.

Actele de perversiune sexuala cu o persoana in imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa sau prin constrangere se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Daca fapta prevazuta in alin. 1-4 are ca urmare vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi.



Coruptia sexuala


Art. 202. - Actele cu caracter obscen savarsite asupra unui minor sau in prezenta unui minor se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Cand actele prevazute in alin. 1 se savarsesc in cadrul familiei, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 7 ani.

Daca faptele prevazute in alin. 1 si 2 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice, maximul special al pedepsei se majoreaza cu 2 ani.

Ademenirea unei persoane in vederea savarsirii de acte sexuale cu un minor de sex diferit sau de acelasi sex se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.


Incestul


Art. 203. - Raportul sexual intre rude in linie directa sau intre frati si surori se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.



Hartuirea sexuala



Art. 2031. - Hartuirea unei persoane prin amenintare sau constrangere, in scopul de a obtine satisfactii de natura sexuala, de catre o persoana care abuzeaza de autoritatea sau influenta pe care i-o confera functia indeplinita la locul de munca se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.



Sanctionarea tentativei



Art. 204. - Tentativa infractiunilor prevazute in art. 197, 198 si 201-203 se pedepseste.



Capitolul IV
INFRACTIUNI CONTRA DEMNITATII





Art. 205. Abrogat prin punctul 56. din Legea nr. 278/2006 incepand cu 11.08.2006.

Art. 206. Abrogat prin punctul 56. din Legea nr. 278/2006 incepand cu 11.08.2006.

Art. 207. Abrogat prin punctul 56. din Legea nr. 278/2006 incepand cu 11.08.2006.



TITLUL III
INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI


Furtul


Art. 208. - Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.

Se considera bunuri mobile si orice energie care are o valoare economica, precum si inscrisurile.

Fapta constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului, dar in momentul savarsirii acel bun se gasea in posesia sau detinerea legitima a altei persoane.

De asemenea, constituie furt luarea in conditiile alin. 1 a unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept.


Furtul calificat


Art. 209. - Furtul savarsit in urmatoarele imprejurari:

a) de doua sau mai multe persoane impreuna;

b) de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica;

c) de catre o persoana mascata, deghizata sau travestita;

d) asupra unei persoane aflate in imposibilitate de a-si exprima vointa sau de a se apara;

e) intr-un loc public;

f) intr-un mijloc de transport in comun;

g) in timpul noptii;

h) in timpul unei calamitati;

i) prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase,

se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si furtul privind:

a) un bun care face parte din patrimoniul cultural;

b) un act care serveste pentru dovedirea starii civile, pentru legitimare sau identificare.

Furtul privind urmatoarele categorii de bunuri:

a) titei, gazolina, condensat, etan lichid, benzina, motorina, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisterna;

b) componente ale sistemelor de irigatii;

c) componente ale retelelor electrice;

d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare in caz de incendiu sau alte situatii de urgenta publica;

e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de interventie la incendiu, la accidente de cale ferata, rutiere, navale sau aeriene, ori in caz de dezastru;

f) instalatii de siguranta si dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian si componente ale acestora, precum si componente ale mijloacelor de transport aferente;

g) bunuri prin insusirea carora se pune in pericol siguranta traficului si a persoanelor pe drumurile publice;

h) cabluri, linii, echipamente si instalatii de telecomunicatii, radiocomunicatii, precum si componente de comunicatii

se pedepseste cu inchisoare de la 4 la 18 ani.

Furtul care a produs consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

In cazul prevazut la alin. 3 lit. a), sunt considerate tentativa si efectuarea de sapaturi pe terenul aflat in zona de protectie a conductei de transport al titeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid, benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum si detinerea, in acele locuri sau in apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor-cisterna, a stuturilor, instalatiilor sau oricaror altor dispozitive de prindere ori perforare.



Pedepsirea unor furturi la plangerea prealabila


Art. 210. - Furtul savarsit intre soti ori intre rude apropiate, sau de catre un minor in paguba tutorelui sau, ori de catre cel care locuieste impreuna cu persoana vatamata sau este gazduit de aceasta, se urmareste numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.


Talharia


Art. 211. - Furtul savarsit prin intrebuintare de violente sau amenintari ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 18 ani.

Talharia savarsita in urmatoarele imprejurari:

a) de o persoana mascata, deghizata sau travestita;

b) in timpul noptii;

c) intr-un loc public sau intr-un mijloc de transport, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani.

Pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 20 de ani, daca talharia a fost savarsita:

a) de doua sau mai multe persoane impreuna;

b) de o persoana avand asupra sa o arma, o substanta narcotica ori paralizanta;

c) intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia;

d) in timpul unei calamitati;

e) a avut vreuna din urmarile aratate in art. 182.

Talharia care a produs consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.


Pirateria


Art. 212. - Jefuirea prin acte de violenta savarsite in scopuri personale, de echipajul sau pasagerii unei nave impotriva persoanelor sau bunurilor care se gasesc pe acea nava ori impotriva altei nave, daca navele se afla in marea libera sau intr-un loc care nu este supus jurisdictiei nici unui stat, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 18 ani.

Daca pirateria a avut vreuna dintre urmarile aratate in art. 182, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 20 de ani.

Pirateria care a produs consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Dispozitiile alineatelor precedente se aplica in mod corespunzator si cand infractiunea de piraterie s-a comis pe o aeronava sau intre aeronave si nave.


Abuzul de incredere


Art. 213. - Insusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amenda.

Daca bunul este proprietate privata, cu exceptia cazului cand acesta este in intregime sau in parte al statului, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.


Gestiunea frauduloasa


Art. 214. - Pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credinta, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Gestiunea frauduloasa savarsita in scopul de a dobandi un folos material se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

Daca bunul este proprietate privata, cu exceptia cazului cand acesta este in intregime sau in parte proprietatea statului, actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. 1 se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.


Inselaciunea


Art. 215. - Inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 12 ani.

Inselaciunea savarsita prin folosire de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani. Daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.

Inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alineatele precedente, dupa distinctiile acolo aratate.

Emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul aratat in alin. 1, daca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alin. 2.

Inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.


Delapidarea


Art. 2151. - Insusirea, folosirea sau traficarea, de catre un functionar, in interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 15 ani.

In cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.


Insusirea bunului gasit


Art. 216. - Fapta de a nu preda in termen de 10 zile un bun gasit autoritatilor sau celui care l-a pierdut, sau de a dispune de acel bun ca de al sau, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si insusirea pe nedrept a unui bun mobil ce apartine altuia, ajuns din eroare in posesia faptuitorului.


Distrugerea


Art. 217. - Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda.

In cazul in care bunul are deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau o alta asemenea valoare, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 10 ani.

Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inalta tensiune, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa si a conductelor magistrale de alimentare cu apa, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 10 ani.

Daca distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare se savarseste prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani.

Dispozitiile prevazute in alin. 2, 3 si 4 se aplica chiar daca bunul apartine faptuitorului.

Daca bunul este proprietate privata, cu exceptia cazului cand acesta este in intregime sau in parte al statului, actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. 1 se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.



Distrugerea calificata


Art. 218. - Daca faptele prevazute in art. 217 au avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, iar daca au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Dezastrul consta in distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport in comun, de marfuri sau persoane, ori a unor instalatii sau lucrari si care a avut ca urmare moartea sau vatamarea grava a integritatii corporale ori sanatatii mai multor persoane.


Distrugerea din culpa


Art. 219. - Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar daca acesta apartine faptuitorului, in cazul in care fapta este savarsita prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza distrugerea ori degradarea din culpa a unei conducte petroliere sau de gaze, a unei retele electrice, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa si a conductelor magistrale de alimentare cu apa, daca a avut ca urmare aducerea in stare de neintrebuintare a acestora.

Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar daca acesta apartine faptuitorului, in cazul in care a avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 6 ani, iar daca a avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani.

Cand dezastrul ori consecintele deosebit de grave s-au produs ca urmare a parasirii postului sau a savarsirii oricarei alte fapte de catre personalul de conducere al unui mijloc de transport in comun ori de catre personalul care asigura direct securitatea unor asemenea transporturi, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani.


Tulburarea de posesie


Art. 220. - Ocuparea, in intregime sau in parte, fara drept, a unui imobil aflat in posesia altuia, fara consimtamantul acestuia sau fara aprobare prealabila primita in conditiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

Daca fapta prevazuta in alin. 1 se savarseste prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.

Daca fapta prevazuta in alin. 2 se savarseste de doua sau mai multe persoane impreuna, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.


Tainuirea


Art. 221. - Primirea, dobandirea sau transformarea unui bun ori inlesnirea valorificarii acestuia, cunoscand ca bunul provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, daca prin aceasta s-a urmarit obtinerea, pentru sine ori pentru altul, a unui folos material, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani, fara ca sanctiunea aplicata sa poata depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea din care provine bunul tainuit.

Tainuirea savarsita de sot sau de o ruda apropiata nu se pedepseste.


Sanctionarea tentativei


Art. 222. - Tentativa infractiunilor prevazute in art. 208-212, 215, 2151, 217 si 218 se pedepseste.


TITLUL IV
INFRACTIUNI CONTRA AVUTULUI OBSTESC


Art. 223. - Abrogat

Art. 224. - Abrogat

Art. 225. - Abrogat

Art. 226. - Abrogat

Art. 227. - Abrogat

Art. 228. - Abrogat

Art. 229. - Abrogat

Art. 230. - Abrogat

Art. 231. - Abrogat

Art. 232. - Abrogat

Art. 233. - Abrogat

Art. 234. - Abrogat

Art. 235. - Abrogat


TITLUL V
INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATII


Ofensa adusa unor insemne


Art. 236. - Orice manifestare prin care se exprima dispret pentru insemnele Romaniei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Manifestarea prin care se exprima dispret pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritatile se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda.


Art. 2361. Abrogat prin punctul 56. din Legea nr. 278/2006 incepand cu 11.08.2006.

Art. 237. - Abrogat.

Art. 238. Abrogat prin punctul 3. din Ordonanta de urgenta nr. 58/2002 incepand cu 27.05.2002.


Ultrajul


Art. 239. - Amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa contra unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.

Lovirea sau orice acte de violenta, savarsite impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Vatamarea corporala, savarsita impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 6 ani.

Vatamarea corporala grava, savarsita impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.

Daca faptele prevazute in alin. 1-4 sunt savarsite impotriva unui judecator sau procuror, organ de cercetare penala, expert, executor judecatoresc, politist, jandarm ori militar, limitele pedepsei se majoreaza cu jumatate.


Cazuri speciale de pedepsire


Art. 2391. - In cazul infractiunilor prevazute de art. 180-183, art. 189 si art. 193, savarsite impotriva sotului sau a unei rude apropiate a uneia dintre persoanele prevazute in art. 239 alin. 5, in scop de intimidare sau de razbunare in legatura cu exercitarea de catre aceste persoane a atributiilor de serviciu, limitele pedepsei se majoreaza cu jumatate.



Uzurparea de calitati oficiale


Art. 240. - Folosirea fara drept a unei calitati oficiale, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.


Portul nelegal de decoratii sau semne distinctive


Art. 241. - Purtarea, fara drept, de decoratii, de uniforme sau de semne distinctive ale unui organ de stat, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

Purtarea, fara drept, de uniforme, grade sau insigne militare, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Daca fapta prevazuta in alineatul precedent se savarseste in timp de razboi, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani.


Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri


Art. 242. - Sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt inscris care se afla in pastrarea ori in detinerea unui organ sau unei institutii de stat ori a unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 5 ani.

Distrugerea din culpa a vreunuia dintre inscrisurile prevazute in alineatul precedent, care prezinta o valoare artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau o alta asemenea valoare, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Daca faptele prevazute in alin. 1 si 2 sunt savarsite de un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu, maximul pedepselor prevazute in aceste alineate se majoreaza cu un an.

Tentativa infractiunii prevazute in alin. 1 se pedepseste.


Ruperea de sigilii


Art. 243. - Inlaturarea ori distrugerea unui sigiliu legal aplicat se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda.

Daca fapta a fost savarsita de custode, pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.


Sustragerea de sub sechestru


Art. 244. - Sustragerea unui bun care este legal sechestrat se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda.

Daca fapta a fost savarsita de custode, pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

Art. 245. - Abrogat.

TITLUL VI
INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVITATI DE INTERES PUBLIC
SAU ALTOR ACTIVITATI REGLEMENTATE DE LEGE


Capitolul I
INFRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGATURA CU SERVICIUL


Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor


Art. 246. - Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.


Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi





Art. 247. - Ingradirea, de catre un functionar public, a folosintei sau a exercitiului drepturilor unei persoane ori crearea pentru aceasta a unei situatii de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.




Abuzul in serviciu contra intereselor publice


Art. 248. - Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.


Abuzul in serviciu in forma calificata


Art. 2481. - Daca faptele prevazute in art. 246, 247 si 248 au avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.


Neglijenta in serviciu


Art. 249. - Incalcarea din culpa, de catre un functionar public, a unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa, daca s-a cauzat o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.

Fapta prevazuta in alin. 1, daca a avut consecinte deosebit de grave, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani.


Purtarea abuziva




Art. 250. - Intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana, de catre un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda.

Amenintarea savarsita de catre un functionar public, in conditiile alin. 1, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.

Lovirea sau alte acte de violenta savarsite de catre un functionar public, in conditiile alin. 1, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

Vatamarea corporala savarsita de catre un functionar public, in conditiile alin. 1, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 6 ani.

Vatamarea corporala grava savarsita de catre un functionar public, in conditiile alin. 1, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.

Art. 251. - Abrogat.


Neglijenta in pastrarea secretului de stat
Art. 252. - Neglijenta care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat, precum si neglijenta care a dat prilej altei persoane sa afle un asemenea secret, daca fapta este de natura sa aduca atingere intereselor statului, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani.

Art. 253. - Abrogat.

Conflictul de interese


Art. 2531. - Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie publica pe durata maxima.

Dispozitiile alin. 1 nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.


Luarea de mita


Art. 254. - Fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Fapta prevazuta in alin. 1, daca a fost savarsita de un functionar cu atributii de control, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.


Darea de mita


Art. 255. - Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in modurile si scopurile aratate in art. 254, se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Fapta prevazuta in alineatul precedent nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.

Mituitorul nu se pedepseste daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infractiune.

Dispozitiile art. 254 alin. 3 se aplica in mod corespunzator, chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare.

Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat in cazurile aratate in alin. 2 si 3.


Primirea de foloase necuvenite


Art. 256. - Primirea de catre un functionar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.


Traficul de influenta


Art. 257. - Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani.

Dispozitiile art. 256 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.


Fapte savarsite de alti functionari


Art. 258. - Dispozitiile art. 246-250 privitoare la functionari publici se aplica si celorlalti functionari, in acest caz maximul pedepsei reducandu-se cu o treime.

In cazul prevazut la alin. 1, pentru faptele prevazute la art. 246, 247 si 250 alin. 1-4, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cu exceptia acelora care au fost savarsite de o persoana dintre cele prevazute la art. 147 alin. 1.


Capitolul II
INFRACTIUNI CARE IMPIEDICA INFAPTUIREA JUSTITIEI


Denuntarea calomnioasa


Art. 259. - Invinuirea mincinoasa facuta prin denunt sau plangere, cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o anume persoana, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Producerea ori ticluirea de probe mincinoase, in sprijinul unei invinuiri nedrepte, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Daca cel care a savarsit fapta declara mai inainte de punerea in miscare a actiunii penale fata de persoana in contra careia s-a facut denuntul sau plangerea, ori impotriva careia s-au produs probele, ca denuntul, plangerea sau probele sunt mincinoase, pedeapsa se reduce potrivit art. 76.


Marturia mincinoasa


Art. 260. - Fapta martorului care intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase, ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Fapta prevazuta in alineatul precedent nu se pedepseste daca, in cauzele penale mai inainte de a se produce arestarea inculpatului, ori in toate cauzele mai inainte de a se fi pronuntat o hotarare sau de a se fi dat o alta solutie ca urmare a marturiei mincinoase, martorul isi retrage marturia.

Daca retragerea marturiei a intervenit in cauzele penale dupa ce s-a produs arestarea inculpatului sau in toate cauzele dupa ce s-a pronuntat o hotarare sau dupa ce s-a dat o alta solutie ca urmare a marturiei mincinoase, instanta va reduce pedeapsa potrivit art. 76.

Dispozitiile alin. 1-3 se aplica in mod corespunzator si expertului sau interpretului.


Incercarea de a determina marturia mincinoasa


Art. 261. - Incercarea de a determina o persoana prin constrangere ori corupere sa dea declaratii mincinoase intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Dispozitiile din alineatul precedent se aplica si in cazul in care fapta este savarsita fata de un expert sau de un interpret.


Impiedicarea participarii in proces


Art. 2611. - Impiedicarea participarii intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza, a unui martor, expert, interpret sau aparator, savarsita prin violenta, amenintare sau prin orice alt mijloc de constrangere indreptat impotriva sa ori a sotului sau a unei rude apropiate, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 7 ani.

Tentativa se pedepseste.


Nedenuntarea unor infractiuni


Art. 262. - Omisiunea de a denunta de indata savarsirea vreuneia dintre infractiunile prevazute in art. 174, 175, 176, 211, 212, 2151, 217 alin. 2-4, art. 218 alin. 1 si art. 276 alin. 3 se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani.

Fapta prevazuta in alin. 1, savarsita de sot sau de o ruda apropiata, nu se pedepseste.

Nu se pedepseste persoana care, mai inainte de a se fi inceput urmarirea penala pentru infractiunea nedenuntata, incunostinteaza autoritatile competente despre acea infractiune sau care, chiar dupa ce s-a inceput urmarirea penala ori dupa ce vinovatii au fost descoperiti, a inlesnit arestarea acestora.


Omisiunea sesizarii organelor judiciare


Art. 263. - Fapta functionarului public care, luand cunostinta de savarsirea unei infractiuni in legatura cu serviciul in cadrul caruia isi indeplineste sarcinile, omite sesizarea de indata a procurorului sau a organului de urmarire penala, potrivit legii de procedura penala, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 5 ani.

Daca fapta este savarsita de catre un functionar public cu atributii de conducere sau de control, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 7 ani.


Favorizarea infractorului


Art. 264. - Ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuia sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani.

Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta de lege pentru autor.

Favorizarea savarsita de sot sau de o ruda apropiata nu se pedepseste.


Omisiunea de a incunostinta organele judiciare


Art. 265. - Fapta de a nu aduce la cunostinta organelor judiciare a unor imprejurari care, daca ar fi cunoscute, ar duce la stabilirea nevinovatiei unei persoane trimise in judecata sau condamnate pe nedrept ori la eliberarea unei persoane tinute in arest preventiv pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda.

Fapta prevazuta in alineatul precedent nu se pedepseste daca prin aducerea la cunostinta, persoana care are aceasta obligatie ar produce un prejudiciu pentru ea, pentru sotul sau sau pentru o ruda apropiata.


Arestarea nelegala si cercetarea abuziva


Art. 266. - Retinerea sau arestarea nelegala, ori supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, masuri de siguranta sau educative, in alt mod decat cel prevazut prin dispozitiile legale, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Intrebuintarea de promisiuni, amenintari sau violente impotriva unei persoane aflate in curs de cercetare, ancheta penala ori de judecata, pentru obtinerea de declaratii, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si intrebuintarea de promisiuni, amenintari sau violente fata de un martor, expert sau interpret.


Supunerea la rele tratamente


Art. 267. - Supunerea la rele tratamente a unei persoane aflate in stare de retinere, detinere ori in executarea unei masuri de siguranta sau educative, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.


Tortura


Art. 2671. - Fapta prin care se provoaca unei persoane, cu intentie, o durere sau suferinte puternice, fizice ori psihice, indeosebi cu scopul de a obtine de la aceasta persoana sau de la o persoana terta informatii sau marturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terte persoane, sau pentru oricare alt motiv bazat pe o forma de discriminare oricare ar fi ea, atunci cand o asemenea durere sau astfel de suferinte sunt aplicate de catre un agent al autoritatii publice sau de orice alta persoana care actioneaza cu titlu oficial sau la instigarea ori cu consimtamantul expres sau tacit al unor asemenea persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Daca fapta prevazuta la alin. 1 a avut vreuna din urmarile aratate in art. 181 sau 182, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.

Tortura care a avut ca urmare moartea victimei se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 ani.

Tentativa se pedepseste.

Nici o imprejurare exceptionala, oricare ar fi ea, fie ca este vorba de stare de razboi sau de amenintari cu razboiul, de instabilitate politica interna sau de orice alta stare de exceptie, nu poate fi invocata pentru a justifica tortura; de asemenea, nu poate fi invocat nici ordinul superiorului sau al unei autoritati publice.

Faptele prevazute in alin. 1 nu constituie infractiunea de tortura daca durerea sau suferintele rezulta exclusiv din sanctiuni legale si sunt inerente acestor sanctiuni sau ocazionate de ele.


Represiunea nedreapta


Art. 268. - Fapta de a pune in miscare actiunea penala, de a dispune arestarea, de a trimite in judecata sau de a condamna pe o persoana, stiind ca este nevinovata, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.


Evadarea


Art. 269. - Evadarea din starea legala de retinere sau de detinere se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani.

Daca fapta este savarsita prin folosire de violente, de arme sau de alte instrumente ori de catre doua sau mai multe persoane impreuna, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 8 ani.

Pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare se adauga la pedeapsa ce se executa, fara a se putea depasi maximul general al inchisorii.

Tentativa se pedepseste.


Inlesnirea evadarii


Art. 270. - Inlesnirea prin orice mijloace a evadarii se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani, iar daca fapta s-a savarsit de catre o persoana care avea indatorirea de a pazi pe cel care a evadat, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.

Inlesnirea evadarii in conditiile art. 269 alin. 2 se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani, iar daca fapta este savarsita de o persoana care avea indatorirea de a pazi pe cel care a evadat, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.

Inlesnirea evadarii unei persoane retinute, arestate sau condamnate pentru o infractiune pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 10 ani, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, iar daca fapta este savarsita de o persoana care avea indatorirea de a pazi pe cel care a evadat, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani.

Inlesnirea evadarii savarsita din culpa, de catre o persoana care avea indatorirea de a pazi pe cel care a evadat, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani.

Tentativa la faptele prevazute in alin. 1, 2 si 3 se pedepseste.


Nerespectarea hotararilor judecatoresti


Art. 271. - Impotrivirea la executarea unei hotarari judecatoresti, prin amenintare fata de organul de executare, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani, iar daca fapta a fost savarsita prin acte de violenta, pedeapsa este de la unu la 5 ani.

Impiedicarea unei persoane de a folosi o locuinta ori parte dintr-o locuinta sau imobil, detinute in baza unei hotarari judecatoresti, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Daca fapta prevazuta in alin. 2 se savarseste prin amenintare, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar daca fapta a fost savarsita prin acte de violenta, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani.

Nerespectarea hotararilor judecatoresti, prin sustragerea de la executarea masurilor de siguranta prevazute in art. 112 lit. c), d) si g), se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

Nerespectarea hotararilor judecatoresti, prin neexecutarea, cu rea-credinta, a pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice, prevazute in art. 714 si art. 715 alin. 2, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.


Retinerea sau distrugerea de inscrisuri


Art. 272. - Retinerea sau distrugerea unui inscris emis de un organ de urmarire penala, de o instanta de judecata sau de un alt organ de jurisdictie, ori impiedicarea in orice mod ca un inscris destinat unuia dintre organele sus-aratate sa ajunga la acesta, cand astfel de inscrisuri sunt necesare solutionarii unei cauze, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.


Sfidarea organelor judiciare

Art. 2721. - Intrebuintarea de cuvinte insultatoare ori gesturi obscene sau amenintatoare la adresa integritatii fizice a unui judecator, a unui procuror sau a unui organ de cercetare penala, de catre o persoana care participa sau asista la o procedura care se desfasoara in fata instantei sau a organului de urmarire penala, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza intrebuintarea de cuvinte insultatoare ori gesturi obscene sau amenintatoare in mod nemijlocit la adresa integritatii fizice a unui judecator, a unui procuror sau a unui organ de cercetare penala, politist sau jandarm, pentru fapte indeplinite in exercitiul functiei.


Capitolul III
INFRACTIUNI CONTRA SIGURANTEI CIRCULATIEI PE CAILE FERATE


Neindeplinirea indatoririlor de serviciu sau indeplinirea
lor defectuoasa, din culpa


Art. 273. - Neindeplinirea indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa, din culpa, de catre angajatii cailor ferate, daca aceasta ar fi putut pune in pericol siguranta circulatiei mijloacelor de transport ale cailor ferate, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Cand fapta prevazuta in alineatul precedent a avut ca urmare o tulburare in activitatea de transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 7 ani, iar in cazul cand s-a produs o catastrofa de cale ferata, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani.


Neindeplinirea cu stiinta a indatoririlor de serviciu sau
indeplinirea lor defectuoasa


Art. 274. - Neindeplinirea cu stiinta a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa, de catre angajatii cailor ferate, daca aceasta ar putea pune in pericol siguranta circulatiei mijloacelor de transport ale cailor ferate, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Daca indeplinirea defectuoasa sau neindeplinirea cu stiinta aratata in alin. 1 a avut ca urmare o tulburare in activitatea de transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani, iar in cazul cand s-a produs o catastrofa de cale ferata, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.


Parasirea postului si prezenta la serviciu in stare de ebrietate


Art. 275. - Parasirea postului, in orice mod si sub orice forma, de angajatii care asigura direct siguranta circulatiei mijloacelor de transport ale cailor ferate, daca prin aceasta s-ar fi putut pune in pericol siguranta circulatiei mijloacelor de transport, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza exercitarea atributiilor de serviciu in stare de ebrietate de catre angajatii care asigura direct siguranta circulatiei mijloacelor de transport ale cailor ferate.

Cand prin faptele prevazute in alineatele precedente s-a produs o tulburare in activitatea de transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani, iar in cazul cand s-a produs o catastrofa de cale ferata, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.


Distrugerea si semnalizarea falsa


Art. 276. - Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a liniei ferate sau a instalatiilor de cale ferata, ori asezarea de obstacole pe linia ferata, daca prin aceasta s-ar fi putut pune in pericol siguranta mijloacelor de transport ale cailor ferate, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza savarsirea de acte de semnalizare falsa sau savarsirea oricaror alte acte de natura a induce in eroare personalul cailor ferate in timpul executarii serviciului, daca aceste fapte ar fi putut expune la un pericol de accident sau de catastrofa de cale ferata.

In cazul cand faptele prevazute in alineatele precedente au avut ca urmare o tulburare in activitatea de transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca au produs o catastrofa de cale ferata, pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Savarsirea din culpa a faptelor aratate in alin. 1, 2 si 3 se pedepseste in cazul alin. 1 si 2 cu inchisoare de la unu la 5 ani, iar in cazul alin. 3, cu inchisoare de la 3 la 7 ani daca s-a produs o tulburare in activitatea de transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata, si inchisoare de la 10 la 15 ani daca s-a produs o catastrofa de cale ferata.

Daca vreuna dintre faptele prevazute in acest articol este savarsita de catre un angajat al cailor ferate, la maximul pedepsei prevazute pentru fapta comisa se poate adauga un spor pana la 2 ani, fara a se putea depasi maximul general al pedepsei.

Tentativa la faptele prevazute in alin. 1-3 se pedepseste.


Accidentul si catastrofa de cale ferata


Art. 277. - Accidentul de cale ferata consta in distrugerea sau degradarea importanta adusa materialului rulant de cale sau altor instalatii feroviare in cursul circulatiei sau manevrei mijloacelor de transport ale cailor ferate.

Catastrofa de cale ferata consta in deraierea, rasturnarea sau prabusirea unui mijloc de transport al cailor ferate, sau in producerea unui alt asemenea rezultat, precum si in ciocnirea a doua mijloace de transport ale cailor ferate sau a unui mijloc de transport al cailor ferate cu un alt vehicul, daca s-au produs urmari deosebit de grave prin moartea sau vatamarea integritatii corporale a unor persoane, ori prin distrugerea sau degradarea mijloacelor de transport ale cailor ferate, a instalatiilor de cale ferata sau a marfurilor incredintate pentru transport.


Punerea in miscare a actiunii penale


Art. 278. - Actiunea penala pentru faptele prevazute in art. 273 alin. 1, art. 274 alin. 1 si art. 275 alin. 1 si 2 se pune in miscare numai la sesizarea organelor competente ale cailor ferate.


Capitolul IV
INFRACTIUNI PRIVITOARE LA REGIMUL STABILIT PENTRU UNELE ACTIVITATI
REGLEMENTATE DE LEGE


Nerespectarea regimului armelor si munitiilor


Art. 279. - Detinerea, portul, confectionarea, transportul, precum si orice operatie privind circulatia armelor si munitiilor sau functionarea atelierelor de reparat arme, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 8 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si nedepunerea armei sau a munitiei in termenul fixat de lege la organul competent, de catre cel caruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilitatii permisului.

Se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani:

a) detinerea, instrainarea sau portul, fara drept, de arme ascunse ori de arme militare, precum si a munitiei pentru astfel de arme;

b) detinerea, instrainarea sau portul, fara drept, a mai multor arme cu exceptia celor prevazute la alit. a), precum si a armelor de panoplie, ori munitiei respective in cantitati mari.

Portul de arme, fara drept, in localul unitatilor de stat sau al altor unitati la care se refera art. 145, la intruniri publice ori in localuri de alegeri, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani.

Tentativa se pedepseste.


Nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor
materii radioactive


Art. 2791. - Primirea, detinerea, folosirea, cedarea, modificarea, instrainarea, dispersarea, expunerea, transportul sau deturnarea materialelor nucleare ori a altor materii radioactive, precum si orice alte operatiuni privind circulatia acestora, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Daca faptele prevazute in alin. 1 au produs pericol public, au avut vreuna dintre urmarile aratate in art. 181 sau 182 ori au cauzat o paguba materiala, pedeapsa este inchisoarea de la 4 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Sustragerea ori distrugerea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Daca faptele prevazute in alin. 3 au produs pericol public sau au avut vreuna dintre urmarile aratate in art. 181 sau 182, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

In cazul in care faptele prevazute in alin. 1 si 3 au avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, iar daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Amenintarea, adresata unui stat, unei organizatii internationale sau unei persoane fizice ori juridice, cu folosirea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive, in scopul de a provoca vatamarea corporala sau moartea unor persoane ori pagube materiale, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.

Daca fapta prevazuta in alin. 6 este conditionata de indeplinirea sau neindeplinirea unui act sau cand prin amenintare, sub orice forma, se pretinde a se da ori a se preda materiale nucleare sau alte materii radioactive, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste.


Nerespectarea regimului materiilor explozive


Art. 280. - Producerea, experimentarea, prelucrarea, detinerea, transportul sau folosirea materiilor explozive sau orice alte operatiuni privind aceste materii fara drept se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Sustragerea materiilor explozive se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Cand faptele prevazute in alin. 1 si 2 privesc o cantitate mai mare de 1 kg echivalent trotil sau cand cantitatea de exploziv este insotita de materiale de initiere, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Faptele prevazute in alin. 1 si 2, daca au produs pericol public sau au avut vreuna dintre urmarile aratate in art. 181 sau 182, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta prevazuta in alin. 1, daca a cauzat o paguba materiala.

In cazul in care faptele prevazute in alineatele precedente au avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, iar daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Amenintarea, adresata unui stat, unei organizatii internationale sau unei persoane fizice ori juridice, cu folosirea materiilor explozive in scopul de a provoca vatamarea corporala sau moartea unor persoane ori pagube materiale se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.

Fapta de amenintare cu folosirea materiilor explozive, savarsita in conditiile aratate in art. 2791 alin. 7, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in acel alineat.

Tentativa se pedepseste.


Nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri


Art. 2801. - Instrainarea, ascunderea sau orice alta fapta prin care se pricinuieste pierderea pentru patrimoniul cultural national sau pentru fondul arhivistic national a unui bun care, potrivit legii, face parte din acel patrimoniu sau fond, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Daca pierderea bunului pentru patrimoniul sau pentru fondul prevazut in alineatul precedent a fost pricinuita prin savarsirea unei fapte care constituie prin ea insasi o alta infractiune, pedeapsa este cea prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita, al carei maxim se majoreaza cu 3 ani.

Fapta prevazuta in alin. 1 nu se pedepseste, iar in cazul faptelor prevazute in alin. 2 pedeapsa nu se majoreaza, daca inainte ca hotararea sa fi ramas definitiva, faptuitorul inlatura rezultatul infractiunii facand ca bunul sa reintre in acel patrimoniu sau fond.


Exercitarea fara drept a unei profesii


Art. 281. - Exercitarea fara drept a unei profesii sau a oricarei alte activitati pentru care legea cere autorizatie, ori exercitarea acestora in alte conditii decat cele legale, daca legea speciala prevede ca savarsirea unor astfel de fapte se sanctioneaza potrivit legii penale, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda.

Nerespectarea regimului transportului rutier public


Art. 2811 - Efectuarea transportului rutier public fara licenta de transport, fara licenta de executie pentru vehicul sau fara licenta de executie pentru traseu, dupa caz, ori cu licente cu valabilitatea expirata se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau amenda.

Persoana care dispune efectuarea transportului rutier public in conditiile prevazute la alin. 1 sau consimte la efectuarea acestuia se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani ori amenda.

Eliberarea, cu stiinta, a unei licente de transport rutier public, a unei licente de executie pentru vehicul sau a unei licente de executie pentru traseu, fara respectarea legii, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.


TITLUL VII
INFRACTIUNI DE FALS


Capitolul I
FALSIFICAREA DE MONEDE, TIMBRE SAU DE ALTE VALORI


Falsificarea de monede sau de alte valori


Art. 282. - Falsificarea de moneda metalica, moneda de hartie, titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel pentru efectuarea platilor, emise de institutia bancara ori de alte institutii de credit competente, sau falsificarea oricaror alte titluri ori valori asemanatoare, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza punerea in circulatie, in orice mod, a valorilor falsificate aratate in alineatul precedent, sau detinerea lor in vederea punerii in circulatie.

Daca faptele prevazute in alineatele precedente ar fi putut cauza o paguba importanta sistemului financiar, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca au cauzat o paguba importanta sistemului financiar, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste.


Falsificarea de timbre, marci sau de bilete de transport


Art. 283. - Falsificarea de timbre, marci postale, plicuri postale, carti postale, bilete ori foi de calatorie sau transport, cupoane raspuns international, ori punerea in circulatie a unor astfel de valori falsificate, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Tentativa se pedepseste.


Falsificarea de valori straine


Art. 284. - Dispozitiile cuprinse in acest capitol se aplica si in cazul cand infractiunea priveste monede sau timbre ale altor state ori alte valori straine.


Detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori


Art. 285. - Fabricarea ori detinerea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor enumerate in art. 282-284 se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Sanctionarea persoanei juridice


Art. 2851. - Daca una dintre faptele prevazute in art. 282-285 a fost savarsita de o persoana juridica, pe langa pedeapsa amenzii se aplica si pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice sau a suspendarii activitatii ori a uneia dintre activitatile persoanei juridice, dupa caz.


Capitolul II
FALSIFICAREA INSTRUMENTELOR DE AUTENTIFICARE SAU DE MARCARE


Falsificarea instrumentelor oficiale


Art. 286. - Falsificarea unui sigiliu, unei stampile sau a unui instrument de marcare de care se folosesc unitatile la care se refera art. 145 se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Tentativa se pedepseste.


Folosirea instrumentelor oficiale false


Art. 287. - Folosirea instrumentelor false aratate in art. 286 se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani.

Folosirea fara drept a unui sigiliu ori a unei stampile cu stema tarii se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.


Capitolul III
FALSURI IN INSCRISURI


Falsul material in inscrisuri oficiale


Art. 288. - Falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod, de natura sa produca consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani.

Falsul prevazut in alineatul precedent, savarsit de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Sunt asimilate cu inscrisurile oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producatoare de consecinte juridice.

Tentativa se pedepseste.


Falsul intelectual


Art. 289. - Falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Tentativa se pedepseste.


Falsul in inscrisuri sub semnatura privata


Art. 290. - Falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288, daca faptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori il incredinteaza altei persoane spre folosire, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Tentativa se pedepseste.


Uzul de fals


Art. 291. - Folosirea unui inscris oficial ori sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la3 luni la 3 ani cand inscrisul este oficial, si cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda cand inscrisul este sub semnatura privata.


Falsul in declaratii


Art. 292. - Declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat ori unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145, in vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia facuta serveste pentru producerea acelei consecinte, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.


Falsul privind identitatea


Art. 293. - Prezentarea sub o identitate falsa ori atribuirea unei asemenea identitati altei persoane, pentru a induce sau a mentine in eroare un organ sau o institutie de stat sau o alta unitate dintre cele la care se refera art. 145, in vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine ori pentru altul, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza incredintarea unui inscris care serveste pentru dovedirea starii civile ori pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fara drept.


Falsul prin folosirea emblemei Crucii Rosii


Art. 294. - Folosirea fara drept a emblemei sau denumirii de "Crucea Rosie" ori a unei embleme sau denumiri asimilate acesteia, precum si folosirea oricarui semn sau oricarei denumiri care constituie o imitatie a vreunei asemenea embleme ori denumiri, daca fapta a cauzat pagube materiale, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda.

Daca fapta se savarseste in timp de razboi, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani.


TITLUL VIII
INFRACTIUNI LA REGIMUL STABILIT PENTRU ANUMITE ACTIVITATI ECONOMICE


Specula


Art. 295. - Savarsirea uneia dintre urmatoarele fapte:

a) cumpararea in scop de revanzare a produselor industriale sau agricole care potrivit dispozitiilor legale nu pot face obiectul comertului particular;

b) cumpararea de produse industriale sau agricole, in scop de prelucrare in vederea revanzarii, daca ceea ce ar rezulta din prelucrare nu poate face, potrivit dispozitiilor legale, obiectul comertului particular;

c) - Abrogat;

d) - Abrogat,

se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.


Inselaciunea la masuratoare


Art. 296. - Inselarea prin folosirea unui instrument de masurat inexact ori prin folosirea frauduloasa a unui instrument de masurat exact se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 5 ani.

Tentativa se pedepseste.


Inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor


Art. 297. - Falsificarea ori substituirea de marfuri sau orice alte produse, precum si expunerea spre vanzare sau vanzarea de asemenea bunuri, cunoscand ca sunt falsificate ori substituite, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 7 ani.

Daca marfurile sau produsele au devenit, prin falsificare sau substituire, vatamatoare sanatatii, sunt aplicabile dispozitiile art. 313.

Tentativa se pedepseste.


Divulgarea secretului economic


Art. 298. - Divulgarea unor date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca fapta este de natura sa produca pagube, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Daca fapta prevazuta in alineatul precedent este savarsita de alta persoana, oricare ar fi modul prin care a ajuns sa cunoasca datele sau informatiile, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.


Contrafacerea obiectului unei inventii


Art. 299. - Contrafacerea sau folosirea, fara drept, a obiectului unei inventii se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.


Punerea in circulatie a produselor contrafacute


Art. 300. - Punerea in circulatie a produselor realizate ca urmare a contrafacerii sau folosirii fara drept a obiectului unei inventii se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani.


Concurenta neloiala


Art. 301. - Fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false, precum si aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii, ori folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organizatiilor de comert ori industriale, in scopul de a induce in eroare pe beneficiari, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.


Nerespectarea dispozitiilor privind operatii de import sau export


Art. 302. - Efectuarea, fara autorizatie, a oricaror acte sau fapte care potrivit dispozitiilor legale sunt considerate operatiuni de import, export sau tranzit, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.


Deturnarea de fonduri


Art. 3021. - Schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale, fara respectarea prevederilor legale, daca fapta a cauzat o perturbare a activitatii economico-financiare sau a produs o paguba unui organ ori unei institutii de stat sau unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Daca fapta prevazuta la alin. 1 a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.


Nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri


Art. 3022. - Efectuarea oricaror operatiuni de import de deseuri ori reziduuri de orice natura sau de alte marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator, precum si introducerea, in orice mod, sau tranzitarea acestora pe teritoriul tarii, fara respectarea dispozitiilor legale, se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Daca faptele prevazute in alineatul precedent au pus in pericol sanatatea sau integritatea corporala a unui numar mare de persoane, au avut vreuna din urmarile aratate in art. 182 ori au cauzat o paguba materiala importanta, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, iar in cazul in care s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei nationale, pedeapsa este inchisoarea de la7 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste.


TITLUL IX
INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELATII PRIVIND CONVIETUIREA SOCIALA


Capitolul I
INFRACTIUNI CONTRA FAMILIEI


Bigamia


Art. 303. - Incheierea unei noi casatorii de catre o persoana casatorita se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Persoana necasatorita care se casatoreste cu o persoana pe care o stie casatorita se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Faptele prevazute in prezentul articol nu se sanctioneaza daca prima sau cea de-a doua casatorie este declarata nula pentru alt motiv decat bigamia.


Art. 304. Abrogat prin punctul 65. din Legea nr. 278/2006 incepand cu 11.08.2006.


Abandonul de familie


Art. 305. - Savarsirea de catre persoana care are obligatia legala de intretinere, fata de cel indreptatit la intretinere, a uneia dintre urmatoarele fapte:

a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, expunandu-l la suferinte fizice sau morale;

b) neindeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de intretinere prevazute de lege;

c) neplata cu rea-credinta, timp de doua luni, a pensiei de intretinere stabilite pe cale judecatoreasca, se pedepseste, in cazurile prevazute la lit. a) si b), cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda, iar in cazul prevazut la lit. c), cu inchisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

Daca partile nu s-au impacat, dar in cursul judecatii inculpatul isi indeplineste obligatiile, instanta, in cazul cand stabileste vinovatia, pronunta impotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 81.

Revocarea suspendarii conditionate nu are loc decat in cazul cand, in cursul termenului de incercare, condamnatul savarseste din nou infractiunea de abandon de familie.


Relele tratamente aplicate minorului





Art. 306. - Punerea in primejdie grava, prin masuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a minorului, de catre parinti sau de catre orice persoana careia minorul i-a fost incredintat spre crestere si educare, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.


Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului


Art. 307. - Retinerea de catre un parinte a copilului sau minor, fara consimtamantul celuilalt parinte sau al persoanei careia i-a fost incredintat minorul potrivit legii, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta persoanei careia i s-a incredintat minorul prin hotarare judecatoreasca, spre crestere si educare, de a impiedica in mod repetat pe oricare dintre parinti sa aiba legaturi personale cu minorul, in conditiile stabilite de parti sau de catre organul competent.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.



Capitolul II
INFRACTIUNI CONTRA SANATATII PUBLICE


Zadarnicirea combaterii bolilor


Art. 308. - Nerespectarea masurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor molipsitoare, daca a avut ca urmare raspandirea unei asemenea boli, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.


Contaminarea venerica si transmiterea sindromului
imunodeficitar dobandit


Art. 309. - Transmiterea unei boli venerice prin raport sexual, prin relatii sexuale intre persoane de acelasi sex sau prin acte de perversiune sexuala, de catre o persoana care stie ca sufera de o astfel de boala, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit - SIDA - de catre o persoana care stie ca sufera de aceasta boala se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani.

Instanta de judecata va dispune masura de siguranta a obligarii la tratament medical.


Sustragerea de la tratament medical


Art. 3091. - Sustragerea de la executarea masurii de siguranta a obligarii la tratament medical, in cazul infractiunii de contaminare venerica, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda.


Raspandirea bolilor la animale sau plante





Art. 310. - Nerespectarea masurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor molipsitoare la animale sau plante ori a daunatorilor, daca a avut ca urmare raspandirea unei asemenea boli ori a daunatorilor sau alte urmari grave, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.



Infectarea apei



Art. 311. - Infectarea prin orice mijloace a surselor si retelelor de apa, daca este daunatoare sanatatii oamenilor, animalelor sau plantelor, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda.

Art. 312. Abrogat prin alineatul din Legea nr. 143/2000 incepand cu 03.08.2000.



Falsificarea de alimente sau alte produse


Art. 313. - Prepararea de alimente ori bauturi falsificate, alterate sau interzise consumului, vatamatoare sanatatii, expunerea spre vanzare sau vanzarea unor astfel de alimente sau bauturi, cunoscand ca sunt falsificate sau alterate ori interzise consumului, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza falsificarea sau substituirea altor marfuri sau produse, daca prin falsificare sau substituire acestea au devenit vatamatoare sanatatii.

Punerea in consum public de carne sau produse din carne, provenite din taieri de animale sustrase controlului veterinar, daca a avut ca urmare imbolnavirea unei persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, iar daca a avut ca urmare moartea, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Daca prin faptele prevazute in alin. 1 sau 2 s-au produs vatamari uneia sau mai multor persoane care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile, pedeapsa este inchisoarea de la 4 la 12 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca necesita ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

In cazul in care prin faptele prevazute in alin. 1 sau 2 s-au produs vatamari uneia sau mai multor persoane care necesita pentru vindecare mai mult de 60 de zile de ingrijiri medicale ori vreuna din consecintele prevazute in art. 182 alin. 1, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca a avut ca urmare moartea, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa infractiunilor prevazute la alin. 1 si 2 se pedepseste.



Capitolul III
INFRACTIUNI PRIVITOARE LA ASISTENTA CELOR IN PRIMEJDIE


Punerea in primejdie a unei persoane in neputinta de a se ingriji


Art. 314. - Parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, in orice mod, a unui copil sau a unei persoane care nu are putinta de a se ingriji, de catre acela care o are sub paza sau ingrijire, punandu-i in pericol iminent viata, sanatatea sau integritatea corporala, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani.

Este aparata de pedeapsa persoana care, dupa savarsirea faptei, isi reia de buna-voie indatoririle.


Lasarea fara ajutor


Art. 315. - Omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a instiinta autoritatea, de catre cel care a gasit o persoana a carei viata, sanatate sau integritate corporala este in primejdie si care este lipsita de putinta de a se salva, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda.


Lasarea fara ajutor prin omisiunea de instiintare


Art. 316. - Neinstiintarea autoritatii de catre cel ce gaseste o persoana abandonata sau pierduta, care are nevoie de ajutor, fiindu-i pusa in pericol viata, sanatatea ori integritatea corporala, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.



Capitolul IV
ALTE INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELATII PRIVIND
CONVIETUIREA SOCIALA


Instigarea la discriminare





Art. 317. - Instigarea la ura pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.


Impiedicarea libertatii cultelor


Art. 318. - Impiedicarea sau tulburarea libertatii de exercitare a vreunui cult religios, care este organizat si functioneaza potrivit legii, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta de a obliga o persoana, prin constrangere, sa participe la serviciile religioase ale vreunui cult, sau sa indeplineasca un act religios legat de exercitarea unui cult.


Profanarea de morminte


Art. 319. - Profanarea prin orice mijloace a unui mormant, a unui monument sau a unei urne funerare ori a unui cadavru, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani.


Tulburarea folosintei locuintei


Art. 320. - Fapta prin care se tulbura in mod repetat folosinta locuintei locatarilor dintr-un imobil, ori prin care se impiedica normala folosinta a locuintei, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.


Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice





Art. 321. - Fapta persoanei care, in public, savarseste acte sau gesturi, profereaza cuvinte ori expresii, sau se deda la orice alte manifestari prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbura, in alt mod, linistea si ordinea publica, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Daca prin fapta prevazuta la alin. 1 s-au tulburat grav linistea si ordinea publica, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.



Incaierarea


Art. 322. - Participarea la o incaierare intre mai multe persoane se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.

Daca in cursul incaierarii s-a cauzat o vatamare grava integritatii corporale sau sanatatii unei persoane, cel care a savarsit aceasta fapta se pedepseste pentru infractiunea savarsita, al carei maxim se reduce cu un an. Ceilalti participanti la incaierare se pedepsesc cu pedeapsa prevazuta in alin. 1.

In cazul prevazut in alin. 2, daca nu se cunoaste care dintre participanti a savarsit faptele aratate in acel alineat, se aplica tuturor inchisoarea de la 6 luni la 5 ani, cand s-a cauzat vatamarea integritatii corporale sau sanatatii. In cazul in care s-a cauzat moartea, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani.

Nu se pedepseste cel care a fost prins in incaierare impotriva vointei sale, sau care a incercat sa desparta pe altii, sa respinga un atac ori sa apere pe altul.


Asocierea pentru savarsirea de infractiuni


Art. 323. - Fapta de a se asocia sau de a initia constituirea unei asocieri in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni, altele decat cele aratate in art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unei astfel de asocieri, se pedepseste cu inchisoare de la3 la 15 ani, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea ce intra in scopul asocierii.

Daca fapta de asociere a fost urmata de savarsirea unei infractiuni, se aplica celor care au savarsit infractiunea respectiva pedeapsa pentru acea infractiune, in concurs cu pedeapsa prevazuta in alin. 1.

Nu se pedepsesc persoanele prevazute in alin. 1, care denunta autoritatilor asocierea mai inainte de a fi fost descoperita si de a se fi inceput savarsirea infractiunii care intra in scopul asocierii.


Instigarea publica si apologia infractiunilor


Art. 324. - Fapta de a indemna publicul prin grai, scris sau prin orice alte mijloace, de a nu respecta legile, ori de a savarsi fapte ce constituie infractiuni, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la savarsirea careia s-a instigat.

Daca fapta prevazuta in alin. 1 este savarsita de un functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat ori de catre o persoana dintre cele prevazute in art. 160, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la savarsirea careia s-a instigat.

Daca instigarea publica a avut ca urmare savarsirea infractiunii la care s-a instigat, pedeapsa este cea prevazuta de lege pentru acea infractiune.

Purtarea in public a unei uniforme, embleme, insigne sau altor asemenea semne distinctive neautorizate, in scopurile aratate in alin. 1, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza laudarea in public a celor care au savarsit infractiuni sau a infractiunilor savarsite de acestia.


Raspandirea de materiale obscene


Art. 325. - Fapta de a vinde sau raspandi, precum si de a confectiona ori detine, in vederea raspandirii, obiecte, desene, scrieri sau alte materiale cu caracter obscen, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda.


Cersetoria


Art. 326. - Fapta persoanei care, avand capacitatea de a munci, apeleaza in mod repetat la mila publicului, cerand ajutor material, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 ani.

Art. 327. Abrogat prin punctul 67. din Legea nr. 278/2006 incepand cu 11.08.2006.



Prostitutia


Art. 328. - Fapta persoanei care isi procura mijloacele de existenta sau principalele mijloace de existenta, practicand in acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani.


Proxenetismul





Art. 329. - Indemnul ori inlesnirea practicarii prostitutiei sau tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o persoana se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

Recrutarea unei persoane pentru prostitutie ori traficul de persoane in acest scop, precum si constrangerea la prostitutie se pedepsesc cu inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Daca fapta prevazuta in alin. 1 sau 2 este savarsita fata de un minor sau prezinta un alt caracter grav, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au servit sau au fost destinate sa serveasca, direct sau indirect, la comiterea infractiunii prevazute la alin. 1-3 si cele care au fost dobandite prin savarsirea acesteia se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Tentativa se pedepseste.


Jocul de noroc


Art. 330. - Organizarea sau ingaduirea jocurilor de noroc pentru public, fara autorizare, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza organizarea sau ingaduirea in mod obisnuit a jocurilor de noroc, intr-o casa particulara, in scopul de a realiza foloase materiale.



TITLUL X
INFRACTIUNI CONTRA CAPACITATII DE APARARE A ROMANIEI

Capitolul I
INFRACTIUNI SAVARSITE DE MILITARI

Sectiunea I
Infractiuni contra ordinii si disciplinei militare


Absenta nejustificata


Art. 331. - Absenta nejustificata de la unitate sau serviciu, care a depasit 24 de ore dar nu mai mult de 3 zile, a militarului, in termen sau concentrat, pana la gradul de sergent inclusiv, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an.

Pedeapsa aplicata militarului in termen se executa intr-o inchisoare militara.

In timp de razboi, absenta nejustificata a oricarui militar de la unitate sau serviciu, care a depasit 4 ore, dar nu mai mult de 24 de ore, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.


Dezertarea


Art. 332. - Absenta nejustificata de la unitate sau serviciu, care depaseste 3 zile, a oricarui militar, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 7 ani.

In timp de razboi, absenta nejustificata a oricarui militar de la unitate sau serviciu, care a depasit 24 de ore, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.


Calcarea de consemn


Art. 333. - Calcarea regulilor serviciului de garda, de paza, de insotire sau de securitate, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si parasirea comenzii sau oricarui alt post de catre militar.

Calcarea consemnului de catre santinela aflata in serviciu de garda sau de paza pe langa depozitele de armament, munitii sau materiale explozive, la frontiera ori in alte posturi de un deosebit interes militar sau de stat, ori daca fapta ar fi putut avea urmari grave, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Faptele de mai sus savarsite in timp de razboi se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 12 ani.


Insubordonarea


Art. 334. - Refuzul de a executa un ordin cu privire la indatoririle de serviciu se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani.

Daca fapta este savarsita de un ofiter, de un maistru militar sau subofiter, de un militar angajat, de doi sau mai multi militari impreuna ori in fata trupei adunate sau daca fapta are urmari grave, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani.

In timp de razboi, pedeapsa pentru fapta prevazuta in alin. 1 este inchisoarea de la 2 la 7 ani, iar pentru fapta prevazuta in alin. 2, de la 3 la 12 ani.


Lovirea superiorului





Art. 335. - Lovirea superiorului de catre inferior sau a sefului de catre subordonat se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an.

Daca fapta prevazuta in alin. 1 a fost savarsita in timp de razboi, maximul pedepsei se sporeste cu 2 ani.



Lovirea inferiorului



Art. 336. - Lovirea inferiorului sau subordonatului de catre un superior sau sef se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an.

Dispozitiile alin. 1 nu se aplica in timp de razboi, daca fapta a fost determinata de o necesitate militara.
Punerea in miscare a actiunii penale





Art. 337. - Actiunea penala pentru infractiunile prevazute in art. 331-334 se pune in miscare numai la sesizarea comandantului.





Sectiunea II
Infractiuni pe campul de lupta


Capitularea


Art. 338. - Predarea in mainile inamicului de catre comandant a fortelor militare pe care le comanda, lasarea in mainile dusmanului, distrugerea sau aducerea in stare de neintrebuintare de catre comandant a mijloacelor de lupta sau a altor mijloace necesare pentru purtarea razboiului, fara ca aceasta sa fi fost determinata de conditiile de lupta, se pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste.


Parasirea campului de lupta


Art. 339. - Parasirea campului de lupta sau refuzul de a actiona, savarsite in timpul luptei, ori predarea in captivitate, sau savarsirea altor asemenea fapte de natura a servi cauza dusmanului, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.


Tentativa se pedepseste.






Sectiunea III
Infractiuni specifice aviatiei si marinei militare


Zborul neautorizat


Art. 340. - Zborul cu o aeronava apartinand fortelor armate ale statului roman, fara prealabila autorizare, precum si nerespectarea regulilor de zbor, daca prin aceasta se pericliteaza securitatea zborului in spatiul aerian sau a aeronavei, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani.

Daca fapta prevazuta in alineatul precedent a cauzat urmari grave, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani, iar daca a cauzat un dezastru, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.


Parasirea navei


Art. 341. - Parasirea unei nave militare in caz de naufragiu, de catre comandant, mai inainte de a-si fi exercitat pana la capat indatoririle de serviciu, precum si de catre orice persoana ce face parte din echipajul navei, fara ordinul comandantului, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Aceeasi fapta savarsita in timp de razboi se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.


Parasirea comenzii


Art. 342. - Parasirea comenzii de catre comandantul unei nave sau al unei grupari de nave militare, in situatii ce ar fi putut periclita nava sau navele militare ori echipajul acestora, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

In cazul in care parasirea comenzii s-a savarsit in timpul luptei, de catre comandantul unei nave sau al unei grupari de nave militare, pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.


Neluarea masurilor necesare in operatiile navale


Art. 343. - Fapta comandantului unei nave militare sau grupari de nave militare care fara a fi fost oprit prin vreun ordin, sau fara a fi fost impiedicat de misiunea speciala pe care o avea, nu ia masurile necesare sa atace, sa lupte impotriva dusmanului, sa ajute o nava a statului roman sau a unei tari aliate urmarita de dusman ori angajata in lupta, sau nu ia masurile necesare pentru a distruge un convoi dusman, ori nu urmareste navele de razboi sau comerciale ale dusmanului, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.


Coborarea pavilionului


Art. 344. - Coborarea pavilionului in timpul luptei, in scopul de a servi cauza dusmanului, savarsita de catre comandantul unei nave militare sau al unei grupari de nave militare, precum si de catre orice alta persoana ambarcata, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.


Coliziunea


Art. 345. - Fapta comandantului unei nave militare sau a oricarei persoane aflate la bordul navei, prin care s-a cauzat, din culpa, o coliziune sau punerea pe uscat a navei, daca fapta a avut ca urmare avarierea grava a navei sau alte urmari grave, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

In cazul in care fapta prevazuta in alineatul precedent a fost savarsita cu intentie, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

In timp de razboi, fapta prevazuta in alin. 2 se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.


Sanctionarea tentativei


Art. 346. - Tentativa infractiunilor prevazute in art. 340, 341, 342, 344 si 345 alin. 2 si 3 se pedepseste.


Infractiuni privitoare la aeronave


Art. 347. - Dispozitiile art. 341-346 se aplica in mod corespunzator si in ce priveste aeronavele militare.



Capitolul II
INFRACTIUNI SAVARSITE DE MILITARI SAU DE CIVILI


Sustragerea de la serviciul militar


Art. 348. - Fapta persoanei care isi provoaca vatamari integritatii corporale sau sanatatii, simuleaza o boala sau infirmitate, foloseste inscrisuri false sau orice alte mijloace, in scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani, iar in timp de razboi cu inchisoare de la 3 la 10 ani.

Actiunea penala se pune in miscare numai la sesizarea comandantului.


Defetismul


Art. 349. - Raspandirea sau publicarea in timp de razboi de zvonuri sau informatii false, exagerate sau tendentioase relative la situatia economica si politica a tarii, la starea morala a populatiei in legatura cu declararea si mersul razboiului, precum si savarsirea altor asemenea fapte de natura sa slabeasca rezistenta morala a populatiei, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.


Jefuirea celor cazuti pe campul de lupta


Art. 350. - Jefuirea pe campul de lupta a mortilor sau ranitilor de obiectele aflate asupra lor se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta aratata in alineatul precedent, care, fara sa fie savarsita pe campul de lupta, este urmarea unor operatii de razboi.


Folosirea emblemei Crucii Rosii in timpul operatiilor militare


Art. 351. - Folosirea, fara drept, in timp de razboi si in legatura cu operatiile militare, a emblemei ori denumirii de "Crucea Rosie" sau a celor asimilate acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani.


Sustragerea de la rechizitii militare


Art. 352. - Refuzul nejustificat de a pune la dispozitia fortelor armate bunurile legal rechizitionate, sustragerea de la indeplinirea acestor obligatii, ori nedeclararea la recensamant a bunurilor supuse rechizitionarii, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani.

In cazul cand fapta se savarseste in timp de razboi, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.


Capitolul III
INFRACTIUNI SAVARSITE DE CIVILI




Sustragerea de la recrutare







Art. 353. - Sustragerea de la recrutare in timp de razboi se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.


Neprezentarea la incorporare sau concentrare





Art. 354. - Neprezentarea la incorporare sau concentrare ori neprezentarea celor incorporati sau concentrati la unitatea unde au fost repartizati, in timp de mobilizare sau razboi, in termenul precizat in ordin, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani.

Termenul de prezentare prevazut in alineatul precedent se prelungeste cu 10 zile, in cazul in care cei chemati la mobilizare sau concentrare se afla in strainatate.


Punerea in miscare a actiunii penale
Art. 355. - Actiunea penala pentru infractiunile prevazute in prezentul capitol se pune in miscare numai la sesizarea comandantului.



TITLUL XI
INFRACTIUNI CONTRA PACII SI OMENIRII


Propaganda pentru razboi


Art. 356. - Propaganda pentru razboi, raspandirea de stiri tendentioase sau inventate, de natura sa serveasca atatarii la razboi, sau orice alte manifestari in favoarea dezlantuirii unui razboi, savarsite prin grai, scris, radio, televiziune, cinematograf sau prin alte asemenea mijloace, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.


Genocidul


Art. 357. - Savarsirea in scopul de a distruge in intregime sau in parte o colectivitate sau un grup national, etnic, rasial sau religios, a vreuneia dintre urmatoarele fapte:

a) uciderea membrilor colectivitatii sau grupului;

b) vatamarea grava a integritatii fizice sau mintale a membrilor colectivitatii sau grupului;

c) supunerea colectivitatii ori grupului la conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugere fizica;

d) luarea de masuri tinzand la impiedicarea nasterilor in sanul colectivitatii sau grupului;

e) transferarea fortata a copiilor apartinand unei colectivitati sau unui grup, in alta colectivitate sau in alt grup,

se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Daca fapta este savarsita in timp de razboi, pedeapsa este detentiunea pe viata.

Intelegerea in vederea savarsirii infractiunii de genocid se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.


Tratamentele neomenoase


Art. 358. - Supunerea la tratamente neomenoase a ranitilor ori bolnavilor, a membrilor personalului civil sanitar sau al Crucii Rosii ori al organizatiilor asimilate acesteia, a naufragiatilor, a prizonierilor de razboi si in general a oricarei alte persoane cazute sub puterea adversarului, ori supunerea acestora la experiente medicale sau stiintifice care nu sunt justificate de un tratament medical in interesul lor, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza savarsirea fata de persoanele aratate in alineatul precedent a vreuneia dintre urmatoarele fapte:

a) constrangerea de a servi in fortele armate ale adversarului;

b) luarea de ostateci;

c) deportarea;

d) dislocarea sau lipsirea de libertate fara temei legal;

e) condamnarea sau executia fara o judecata prealabila efectuata de catre un tribunal constituit in mod legal si care sa fi judecat cu respectarea garantiilor judiciare fundamentale prevazute de lege.

Torturarea, mutilarea sau exterminarea celor prevazuti in alin. 1 se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Daca faptele prevazute in prezentul articol sunt savarsite in timp de razboi, pedeapsa este detentiunea pe viata.


Distrugerea unor obiective si insusirea unor bunuri


Art. 359. - Distrugerea in intregime sau in parte:

a) a cladirilor, a oricaror alte constructii sau a navelor care servesc de spitale;

b) a mijloacelor de transport de orice fel afectate unui serviciu sanitar sau de Cruce Rosie, ori al organizatiilor asimilate acesteia, pentru transportul ranitilor, bolnavilor, materialelor sanitare sau al materialelor Crucii Rosii ori ale organizatiilor asimilate acesteia;

c) a depozitelor de materiale sanitare,

daca toate acestea poarta semnele distinctive reglementare, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza insusirea sub orice forma, nejustificata de o necesitate militara si savarsita in proportii mari, a mijloacelor sau materialelor destinate pentru ajutorul ori ingrijirea ranitilor sau bolnavilor cazuti sub puterea adversarului.

Tot astfel se sanctioneaza distrugerea in intregime sau in parte, ori insusirea sub orice forma, nejustificata de vreo necesitate militara si savarsita in proportii mari, a oricaror alte bunuri.


Distrugerea, jefuirea sau insusirea unor valori culturale


Art. 360. - Distrugerea sub orice forma, fara necesitate militara, de monumente sau constructii care au o valoare artistica, istorica ori arheologica, de muzee, mari biblioteci, arhive de valoare istorica sau stiintifica, opere de arta, manuscrise, carti de valoare, colectii stiintifice sau colectii importante de carti, de arhive, ori de reproduceri ale bunurilor de mai sus si in general a oricaror valori culturale ale popoarelor, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza jefuirea sau insusirea sub orice forma a vreuneia dintre valorile culturale aratate in prezentul articol, de pe teritoriile aflate sub ocupatie militara.


Sanctionarea tentativei, tainuirii si favorizarii


Art. 361. - Tentativa infractiunilor prevazute in prezentul titlu se pedepseste.

Tainuirea si favorizarea privitoare la infractiunile din acest titlu se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani.

Tainuirea si favorizarea savarsite de sot sau de o ruda apropiata in cazul infractiunilor prevazute in art. 357 si 358 alin. 3 si 4 se pedepsesc. Limitele pedepsei prevazute in alin. 2 se reduc la jumatate, iar in cazul celorlalte infractiuni, tainuirea si favorizarea nu se pedepsesc.


DISPOZITII FINALE


Art. 362. - Dispozitiile din partea generala a acestui cod se aplica si faptelor sanctionate penal prin legi speciale, afara de cazul cand legea dispune altfel.

Art. 363. - Prezentul cod intra in vigoare la data de 1 ianuarie 1969.













Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Legislaţie

OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor p
Ordonanta de urgenta nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salariz ...

Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare
Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Publicata in ...

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...

Legea 188/1999, actualizata 2024, privind Statutul functionarilor publici
Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, actualizata 2024 - Republicare Actualizat ...

Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale
Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Publicata in ...

Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului
Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Publicat in Monitorul Oficial cu numar ...

Legea finantelor publice locale, actualizata 2024 - Legea 273/2006
Legea 273/2006 privind finantele publice locale Actualizata prin Legea 387/2023 pentru modificare ...



Articole Juridice

Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale
Sursa: MCP avocati

Punctele de stabilitate in Noua lege a pensiilor. Clarificari si Reglementari
Sursa: MCP avocati

Cand si cum se acorda daune morale in litigiile de munca?
Sursa: MCP avocati

Incetarea contractului de munca in perioada de proba. Este necesar ca angajatorul sa isi motiveze decizia?
Sursa: MCP avocati

Nedepunerea intampinarii in termenul legal. Sanctiuni procedurale
Sursa: MCP avocati

Valorificarea veniturile nepermanente de la 1 septembrie 2024. Principiul contributivitatii conform noii legi a pensiilor
Sursa: MCP avocati

Deficientele practice ale noii a pensiilor. Este legal sa se primeasca o pensie mai mica dupa recalculare?
Sursa: MCP avocati



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Ştiri Juridice