Copiii si batranii, cei mai putin discriminatori fata de strainii de alte rase

Cele mai recente statistici ale Oficiului Roman de Imigrari indica aproximativ 60.000 de straini cu sedere legala in Romania dintre care 38% in Capitala.

Un studiu efectuat de Centrul de Informare ONU pentru Romania cu ocazia sarbatoririi Zilei Internationale a Drepturilor Omului, realizat cu sprijinul Facultatii de Comunicare si Relatii Publice/SNSPA, al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala/Universitatea Bucuresti si coordonat de Dan Petre/D&D Research arata ca inca nu obisnuim sa comunicam firesc si deschis cu persoane de alte rase si culturi intr-o situatie sociala cotidiana.

Experimentul a vizat plasarea bucurestenilor aflati in situatii de consum cu persoane de alte etnii si rase intr-un context social obisnuita, cu ocazia aniversarii Zilei Internationale a Drepturilor Omului a carei tema din acest an a fost antidiscriminarea.

Peste 4000 de bucuresteni care au venit la cumparaturi in magazinul real,-Vitan in data de 10 decembrie - de Ziua Internationala a Drepturilor Omului - au interactionat timp de 5 ore cu peste 20 de voluntari din Africa (Rwanda, Ghana, Africa de Sud, Congo, Tunisia, Senegal, Nigeria, Kenya), Asia (China, Japonia, Iran) si Europa (Belgia, Italia, Grecia). Reactiile, atitudinile sau gesturile clientilor hypermarketului au fost observate de catre specialisti de la Centrul de Informare ONU si o echipa de sociologi si studenti de la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice/ SNSPA dar si de la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala coordonata de Dan Petre/D&D Research.

Conform studiului, atitudinile si comportamentele persoanelor care au interactionat cu voluntarii de alte etnii si rase au fost relativ diverse. Au existat dialoguri deschise si prietenoase in cea mai mare parte a cazurilor - bucurestenii si voluntarii implicandu-se in conversatii pe tema drepturilor omului si a tarilor de origine, dar au fost observate si persoane care au reactionat cu ostilitate si suspiciune la contactul cu voluntarii, refuzand interactiunea, avand o mimica crispata si gesturi de retragere sau chiar de respingere.

Din perspectiva varstei, echipa de sociologi a concluzionat ca segmentele cele mai deschise catre interactiune au fost adultii de peste 50 de ani si copiii. In cazul primei categorii a fost observata si cea mai larga si variata plaja de reactii: de la deschidere, curiozitate si dorinta de a continua si dezvolta interactiunea cu voluntarul (exemplificate prin implicare in conversatie, solicitare de explicatii suplimentare, oferire spontana de informatii despre Romania sau intrebari personale despre voluntar si tara de origine a acestuia).

``Una din explicatiile pentru atitudinile observate la categoria de varsta peste 50 de ani - deschidere, curiozitate - poate fi legata de aspecte ce tin de reminiscente din perioada comunista, in care interactiunea cu persoanele din afara tarii era interzisa si astfel de situatii erau extrem de rare.`` afirma Dan Petre, sociolog si doctor in comunicare, cadru universitar FCRP/SNSPA.

Copiii, pe de alta parte, au manifestat cea mai mare deschidere de interactiune cu voluntarii, fiind deosebit de curiosi si prietenosi.

O concluzie mai putin asteptata a acestor observatii mentioneaza faptul ca tinerii (20 - 25 ani) si adultii (25 - 45 ani) au fost cei mai indiferenti la acest tip de interactiune. Majoritatea au avut un comportament grabit, foarte putin receptiv in interactiune, fara sa manifeste curiozitate fata de prezenta voluntarilor. ``Fiind persoane foarte active social, cu oportunitati mai mari de expunere la modele de interactiune de acest tip prezentate de mass media si diverse produse culturale, tinerii si adultii sunt mai putin marcati de experienta contactului direct cu persoane de alte rase sau etnii. Pe de alta parte, acestia sunt mai preocupati de aspectele concrete ale vietii de zi cu zi decat de implicarea activa in sprijinirea unor cauze sociale`` continua Dan Petre .

Totodata, conform sociologilor, chiar si in situatiile de interactiune pozitive, atitudinea deschisa din partea persoanelor este manifestata mai degraba la un nivel exterior decat unul interior. ``Se poate vorbi despre o stare difuza de suspiciune, care se explica mai degraba prin faptul ca nu suntem inca obisnuiti sa ne intalnim in situatii obisnuite de consum de zi cu zi cu persoane de alte etnii si rase, decat printr-o tendinta de discriminare``. - a concluzionat Dan Petre .