Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Clauza de inalienabilitate in Noul Cod civil (art. 627-629)

Clauza de inalienabilitate in Noul Cod civil (art. 627-629)

  Publicat: 12 Apr 2012       17119 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Clauza intr-un contract ori tratat international prin care partile stabilesc anumite drepturi
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Clauza de inalienabilitate, ca stipulatie inserata intr-un contract, de cele mai multe ori translativ de proprietate (donatie, vanzare, schimb), prin care proprietarul bunului dobandit prin contract se obliga sa nu il instraineze pentru un anumit termen, nu era reglementata in Codul civil de la 1864.

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Clauze ce apar in cadrul unui antecontract, fiind cele prin care partile promitente convin ca, in temeiul promisiunii sinalagmatice asumate - si in considerarea viitoarei perfectari a contractului promis -
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Calitate a unui act juridic sau a unui drept subiectiv, de a produce efecte intre partile raportului juridic si de a impune respectarea lui si de catre alte persoane.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Calitate a unui act juridic sau a unui drept subiectiv, de a produce efecte intre partile raportului juridic si de a impune respectarea lui si de catre alte persoane.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Calitate a unui act juridic sau a unui drept subiectiv, de a produce efecte intre partile raportului juridic si de a impune respectarea lui si de catre alte persoane.
Expresie care face referire la Nulitatea relativa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Clauze ce apar in cadrul unui antecontract, fiind cele prin care partile promitente convin ca, in temeiul promisiunii sinalagmatice asumate - si in considerarea viitoarei perfectari a contractului promis -
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Care nu poate fi instrainat prin acte juridice de drept civil.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.

Cu toate acestea, in practica instantelor romane, pe baza unor analize produse in literatura de specialitate, s-a recunoscut, in anumite cazuri, valabilitatea unor asemenea clauze .

Neindoielnic, avantajul introducerii unei reglementari - in cazul de fata, este vorba de dispozitiile art.627-629 din Noul Cod civil (NCC) - este acela de a reduce riscul unei practici neunitare si imprevizibile, cu efecte daunatoare asupra increderii cetatenilor in drept si in justitie, risc mai mare atunci cand judecatorul ``opereaza`` cu institutii ce nu se bucura de o recunoastere legala explicita.

II. Conditiile de validitate a clauzei de inalienabilitate

Clauza de inalienabilitate, pentru a fi valabila, trebuie sa fie esentialmente temporara (a), intemeiata pe un interes legitim si serios (b). Ea nu impiedica transmisiunea succesorala (c) si este subinteleasa in anumite conventii (d).

a) In ceea ce priveste durata pentru care proprietarul bunului dobandit prin conventia in care este stipulata clauza se poate obliga sa nu incheie acte de instrainare, legea fixeaza un termen maximal : 49 de ani (art.627 alin.1 teza intai NCC). Acest termen nu trebuie, insa, privit ca un termen ``garantat`` de legiuitor, ci ca unul strans legat de o conditie ``calitativa``, si anume aceea a unui ``interes serios si legitim``.

b) ``Interesul serios si legitim`` nu este definit ori detaliat de lege (art.627 alin.1 teza intai NCC), deoarece varietatea situatiilor intalnite in practica raporturilor contractuale recomanda sa nu se recurga la enumerari limitative.

De multe ori, clauza de inalienabilitate este stipulata in contracte cu titlu gratuit, de tipul contractului de donatie, in care celui gratificat i se impune ``sarcina`` de a nu renunta la proprietatea bunului printr-o vanzare ulterioara. Aceasta sarcina, constand intr-o clauza de inalienabilitate, este stipulata ca expresie a interesului donatorului de a avea garantia ca gratificatul - o ruda apropiata ori un prieten foarte bun -, mentinandu-si calitatea de proprietar, va culege direct foloasele acestei calitati cel putin o anumita durata de timp (ex. unchiul doneaza nepotului o locuinta, stipuland inalienabilitatea pana la finalizarea studiilor universitare, locuinta fiind situata in proximitatea facultatii).

Clauza de inalienabilitate poate fi, insa, stipulata si in contracte cu titlu oneros, de tipul vanzarii. De altfel, legea face referire explicita la o asemenea posibilitate atunci cand precizeaza ca prezumtia relativa, de caracter determinant al clauzei in raport cu contractul in care este stipulata, functioneaza in cazul contractelor cu titlu oneros (art.627 alin.3 teza a doua NCC).

In toate cazurile, conditia interesului legitim si serios are prioritate fata de durata pentru care s-a stipulat inalienabilitatea. In acest sens, legea (art.627 alin.2 NCC) permite ca dobanditorul sa fie autorizat de instanta ``sa dispuna de bun daca interesul care a justificat clauza de inalienabilitate a bunului a disparut sau daca un interes superior o impune``.

Revenind la exemplul, mai sus citat, in care nepotul a fost gratificat cu o locuinta situata in apropierea facultatii, daca, din diferite motive, se va gasi in situatia de a-si finaliza studiile universitare, va dispare interesul care justifica stipularea inalienabilitatii, astfel incat va fi in drept sa se adreseze judecatorului, printr-o cerere formulata in contradictoriu cu unchiul-donator, spre a fi autorizat sa vanda locuinta inainte de data la care ar fi urmat, daca nu intervenea situatia in discutie, sa isi finalizeze studiile universitare.

c) Legea mentioneaza ca stipularea inalienabilitatii nu se opune transmiterii bunului pe cale de succesiune (art.627 alin.5 NCC). In termenii aceluiasi exemplu, decesul celui gratificat, survenit anterior finalizarii studiilor si, totodata, anterior, duratei pentru care s-a stipulat inalienabilitatea, nu va face ca bunul sa revina in patrimoniul unchiului-donator, ci sa fie dobandit de mostenitorii gratificatului.

d) Legea prevede ca inalienabiltiatea ``este subinteleasa in conventiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietatea catre o persoana determinata sau determinabila`` (art.627 alin.4 NCC).

Altfel spus, daca se incheie un antecontract de vanzare-cumparare, adica o conventie prin care proprietarul unui bun se obliga catre o alta persoana, interesata sa il cumpere, ca, la o anumita data, sa-i vanda bunul, fixandu-se deja pretul acestuia, este evident, inainte de orice obligatie a proprietarului, in calitate de ``promitent-vanzator``, ca acesta din urma este dator sa nu instraineze, intre timp, catre o terta persoana, bunul promis prin antecontract beneficiarului acestei promisiuni.

III. Efectele clauzei de inalienabilitate

Efectele clauzei de inalienabilitate se reflecta in consecintele pe care le suporta cei care actioneaza incalcand interdictia de instrainare : rezolutiunea contractului in care s-a stipulat clauza (a), obligarea la plata de daune-interese (b) sau chiar nulitatea contractului incheiat cu incalcarea clauzei (c). Aceasta din urma sanctiune este, insa, conditionata de satisfacerea unor conditii de opozabilitate (d).

In sfarsit, clauza de inalienabilitate atrage, pe durata valabilitatii sale, insesizabilitatea bunului pentru care s-a stipulat clauza (e).

a) Potrivit legii, instrainatorul poate sa ceara rezolutiunea contractului in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate de catre dobanditor (art.629 alin.1 NCC). Este vorba, desigur, de contractul in care este stipulata clauza de inalienabilitate. Cum rezolutiunea este un efect specific contractelor bilaterale, adica a acelor contracte in care ambele parti isi asuma obligatii, legea are in vedere exemple de genul vanzarii, schimbului etc. in care dobanditorul unui bun si-a asumat, in completarea propriei prestatii (pret, predarea unui bun in schimb), si obligatia de a nu instraina bunul primit. De altfel, asa cum am vazut la pct.II lit. b), caracterul determinant al clauzei de instrainare prin raportare la contractul in care clauza este inserata se prezuma atunci cand acest contract este cu titlu oneros.

b) Daca nu s-au indeplinit conditiile de opozabilitate necesare pentru interdictia de instrainare iar aceasta a fost incalcata prin incheierea, de catre cel tinut sa nu instraineze, a unui contract prin care transmite unui tert proprietatea bunului, cel care beneficiaza de clauza de inalienabilitate (poate fi instrainatorul sau poate fi chiar o terta persoana) are dreptul la despagubiri (art.628 alin.5 NCC).

In alti termeni, faptul ca, din cauza neindeplinirii unor cerinte, ce vor fi mai jos expuse (lit.c), incalcarea interdictiei de instrainare nu poate atrage nicio consecinta impotriva tertului caruia bunul, cu sfidarea interdictiei de instrainare, ii este transmis, nu va putea fi invocata nici chiar de cel tinut sa nu instraineze.

c) Daca, insa, au fost indeplinite conditii de opozabilitate in privinta clauzei de inalienabilitate, actul incheiat cu incalcarea clauzei este anulabil (art.629 alin.2 NCC).

Practic, beneficiarul clauzei de inalienabilitate poate introduce in justitie o actiune in nulitatea relativa care va avea ca efect revenirea bunului in patrimoniul celui gratificat, astfel incat consecintele incalcarii interdictiei de instrainare vor fi suportate, in mod direct, de cel care a dobandit bunul in urma contractului incheiat in dispretul clauzei.

d) Clauza de inalienabilitate este opozabila inclusiv tertilor, in sfera carora includem, in primul rand, cei care ar dobandi bunul de la cel tinut sa nu instraineze, numai daca sunt indeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege (art.628 alin.2 NCC).

Spre exemplu, daca inalienabilitatea a fost stipulata in legatura cu un imobil, se va proceda la o notare in partea a III-a a cartii funciare a imobilului, notare privitoare la existenta acestei clauze . In lipsa acestei notari, nu se va putea proceda la anularea contractului prin care, cu incalcarea clauzei, s-ar transmite bunul catre o terta persoana .

In cazul bunurilor mobile, cel care dobandeste un bun ``grevat`` de inalienabilitate nu se va putea apara de actiunea in anulare decat daca se va face dovada, rasturnandu-se prezumtia de buna-credinta nascuta in favoarea sa, ca a cunoscut, la momentul intrarii in posesia efectiva a bunului mobil dobandit, existenta clauzei de inalienabilitate. In practica, aceasta dovada este una destul de dificila.

e) Cat timp bunul este inalienabil potrivit stipulatiei partilor, nu poate fi supus executarii silite (art.629 alin.3 NCC).

Interdictia urmaririi silite poate fi opusa inclusiv creditorilor ipotecari, desigur daca notarea clauzei este anterioara inscrierii ipotecii in registrele de publicitate.

Solutia legii este logica deoarece, in lipsa ei, ar fi relativ usor pentru un proprietar tinut de obligatia de a nu instraina sa permita executarea silita, de coniventa cu creditorul urmaritor, pentru a permite, pe aceasta cale, pierderea bunului in favoarea acestuia din urma.

Document redactat de Bogdan Dumitrache, Executor Judecatoresc,Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti




Citeşte mai multe despre:    Clauza de inalienabilitate    Noul cod civil



Comentează: Clauza de inalienabilitate in Noul Cod civil (art. 627-629)
Alte Titluri

Reglementarea contractului de donatie in Noul Cod Civil
Sursa: avocat STOICA IOANA

Gestiunea de afaceri ca izvor de obligatii
Sursa: Stefanescu Laura Oana

Aprecieri referitoare la tema “Dreptul la informare al actionarilor este un moft”
Sursa: Dana Dumitrescu

Remediile clasice vs. remediile actuale pentru iesirea din contractele paguboase
Sursa: EuroAvocatura.ro

Mediere obligatorie versus mediere facultativa
Sursa: EuroAvocatura.ro

Avantajele medierii. Solutii jurisprudentiale
Sursa: EuroAvocatura.ro

Obiectul medierii
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Actiune in raspundere civila delictuala. Noul Cod civil
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2358 din 24 iunie 2014

Solutionarea cauzei prin admiterea exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2625 din 17 septembrie 2013

Prescriptia dreptului la actiune implinita inainte de intrarea in vigoare a Noului Cod civil
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 3537 din 9 septembrie 2013

Aplicarea dispozitiilor Noului Cod Civil referitoare la actiunea in revendicare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 357 din 30 ianuarie 2013

RIL admis. Exercitarea autoritatii parintesti ca urmare a divortului. Aplicarea legii in timp
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia 4/2013