Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » CJUE: Statele au dreptul de a se opune unor concedieri colective, in interesul protectiei lucratorilor si a ocuparii fortei de munca

CJUE: Statele au dreptul de a se opune unor concedieri colective, in interesul protectiei lucratorilor si a ocuparii fortei de munca

  Publicat: 05 Jan 2017       385 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Dreptul Uniunii nu impiedica, in principiu, un stat membru sa se opuna, in anumite imprejurari, unor concedieri colective, in interesul protectiei lucratorilor si a ocuparii fortei de munca

Procedura prin care se urmareste realizarea acordului partilor cu privire la stingerea unor litigii cum ar fi in procesele de divort sau in unele pricini de competenta comisiei de judecata.
Activitatea de portofoliu consta in a investi toate sau o parte din activele intreprinderii intr-un portofoliu de titluri,
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Puterile publice existente in stat.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Cu toate acestea, in cadrul unei asemenea reglementari nationale, care trebuie in acest caz sa tinda la o conciliere si la un just echilibru intre, pe de o parte, protectia lucratorilor si a ocuparii fortei de munca si, pe de alta parte, libertatea de stabilire si libertatea de a desfasura o activitate comerciala a angajatorilor, criteriile legale pe care autoritatea competenta trebuie sa le aplice pentru a se putea opune unui plan de concediere colectiva nu pot fi, printre altele, formulate intr-o maniera generala si imprecisa Societatea greaca AGET Iraklis, care produce ciment si al carei principal actionar este multinationala franceza Lafarge, contesta decizia ministerului muncii de a nu autoriza planul sau de concediere colectiva (plan care prevedea inchiderea unei uzine situate in Chalkida pe Insula Evia si suprimarea a 236 de posturi). In Grecia, atunci cand un plan de concediere colectiva nu face obiectul unui acord intre parti, prefectul sau ministrul muncii poate, dupa evaluarea a trei criterii (si anume conditiile de pe piata muncii, situatia intreprinderii si interesul economiei nationale), sa nu autorizeze efectuarea, in totalitate sau in parte, a concedierilor preconizate. Atunci cand planul de concediere nu este autorizat, acesta nu poate fi pus in aplicare.


Sesizat cu aceasta cauza, Symvoulio tis Epikrateias (Consiliul de Stat elen) solicita Curtii de Justitie sa stabileasca daca o astfel de autorizatie administrativa prealabila este conforma cu directiva privind concedierile colective1 si cu libertatea de stabilire garantata de tratate (libertate pe care multinationala franceza Lafarge o exercita prin intermediul participatiilor majoritare pe care le detine in speta in capitalul societatii grecesti AGET Iraklis). In cazul unui raspuns negativ, instanta elena solicita sa se stabileasca daca reglementarea elena poate totusi sa fie considerata compatibila cu dreptul Uniunii tinand seama de faptul ca Grecia trece printr-o criza economica grava si se confrunta cu un nivel al somajului deosebit de ridicat.


In hotararea sa de astazi, Curtea examineaza mai intai compatibilitatea legislatiei elene cu directiva. Ea considera in aceasta privinta ca directiva nu se opune, in principiu, unui regim national care confera unei autoritati publice prerogativa de a impiedica concedieri colective printr-o decizie motivata adoptata dupa o examinare a dosarului si dupa luarea in considerare a unor criterii de fond predeterminate, cu exceptia cazului in care un astfel de regim priveaza directiva de efectul sau util. Directiva ar putea fi privata de efect util, printre altele, daca, tinand seama de criteriile aplicate de autoritatea nationala, orice posibilitate efectiva a angajatorului de a efectua concedieri colective ar fi, in practica, exclusa.


In speta, AGET Iraklis afirma ca autoritatile elene s-au opus in mod sistematic concedierilor colective preconizate care le-au fost notificate. Asadar, va reveni instantei elene sesizate cu aceasta cauza sarcina sa verifice daca, in considerarea criteriilor de evaluare aplicate de autoritatile elene, directiva este privata de efect util intrucat angajatorii nu dispun de nicio posibilitate efectiva de a efectua concedieri colective.


Curtea examineaza in continuare compatibilitatea legislatiei elene cu libertatea de stabilire. Ea considera in aceasta privinta ca reglementarea elena este susceptibila sa constituie un obstacol grav in calea exercitarii libertatii de stabilire in Grecia. Astfel, aceasta reglementare este de natura sa faca mai putin atractiv un acces la piata elena si sa reduca considerabil, chiar sa elimine posibilitatea, pentru orice operator din alt stat membru care ar intentiona sa isi moduleze activitatea sau sa renunte la aceasta, de a se separa, daca este cazul, de lucratorii angajati anterior. Curtea concluzioneaza asadar in sensul existentei unei restrictii privind libertatea de stabilire.


Curtea aminteste ca o asemenea restrictie poate fi justificata de motive imperative de interes general, precum protectia lucratorilor sau promovarea ocuparii fortei de munca si a incadrarii in munca . Curtea constata in aceasta privinta ca simplul fapt ca un stat membru prevede ca concedierile colective preconizate trebuie, in prealabil, sa fie notificate unei autoritati nationale dotate cu prerogative de control ce ii permit, in anumite imprejurari, sa se opuna unui astfel de proiect pentru motive legate de protectia lucratorilor si a ocuparii fortei de munca, nu poate fi considerat contrar nici libertatii de stabilire, nici libertatii de a desfasura o activitate comerciala consacrata de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Astfel, un asemenea regim nu are drept consecinta excluderea, chiar prin natura sa, a oricarei posibilitati de a efectua concedieri colective, ci vizeaza numai sa incadreze aceasta posibilitate astfel incat sa se ajunga la un just echilibru intre interesele legate de protectia lucratorilor si a ocuparii fortei de munca (in special protectia impotriva concedierilor nejustificate) si cele legate de libertatea de stabilire. Curtea concluzioneaza ca un asemenea regim poate sa indeplineasca cerinta proportionalitatii si ca nu afecteaza de altfel continutul esential al libertatii de a desfasura o activitate comerciala.


Curtea examineaza in continuare cele trei criterii in lumina carora autoritatile elene trebuie sa examineze planurile de concediere colectiva . Curtea considera ca primul criteriu (interesul economiei nationale) nu poate fi admis, intrucat obiectivele de natura economica nu pot constitui un motiv de interes general care sa justifice o restrictie privind o libertate precum libertatea de stabilire. In schimb, in ceea ce priveste celelalte doua criterii de apreciere (situatia intreprinderii si conditiile de pe piata muncii), acestea par, a priori, sa poata fi legate de obiectivele legitime de interes general pe care le reprezinta protectia lucratorilor si a ocuparii fortei de munca .


Curtea constata insa ca aceste doua criterii sunt formulate intr-o maniera foarte generala si imprecisa. Astfel, angajatorii respectivi nu stiu in ce imprejurari specifice si obiective autoritatile elene pot sa se opuna planurilor de concediere colectiva: situatiile sunt potential numeroase, nedeterminate si nedeterminabile, iar criteriile lasa autoritatilor elene o larga marja de apreciere dificil de controlat. Asemenea criterii imprecise, care nu se intemeiaza pe conditii obiective si controlabile depasesc ceea ce este necesar pentru atingerea scopurilor mentionate si nu pot, prin urmare, sa indeplineasca cerintele principiului proportionalitatii.


In sfarsit, in raspuns la a doua intrebare adresata de instanta elena, Curtea declara ca existenta eventuala, intr-un stat membru, a unui context caracterizat printr-o criza economica grava si printr-o rata a somajului deosebit de ridicata nu este de natura sa afecteze solutia retinuta anterior. Astfel, nici directiva, nici Tratatul FUE nu prevad o derogare bazata pe existenta unui asemenea context national.


Hotararea in cauza C-201/15 Anonymi Geniki Etairia Tsimenton Iraklis (AGET Iraklis)/Ypourgos Ergasias, Koinonikis Asfalisis kai Koinonikis Allilengyis


1 Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislatiilor statelor membre cu privire la concedierile colective (JO 1998, L 225, p. 16, Editie speciala, 05/vol. 5, p. 95).





Citeşte mai multe despre:    Concediere colectiva    Decizie de concediere    avocat dreptul muncii    CJUE



Comentează: CJUE: Statele au dreptul de a se opune unor concedieri colective, in interesul protectiei lucratorilor si a ocuparii fortei de munca
Alte Titluri

ICCJ. Comunicarea deciziei de concediere prin posta electronica
Sursa: euroavocatura

[Av. muncii] Contestarea deciziei de concediere
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Procedura concedierii colective
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Incetarea raporturilor de munca in cazul salariatei care se afla in concediu pentru cresterea copilului
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Contestatia impotriva deciziei de concediere
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Acordarea platilor compensatorii in cazul concedierilor colective, posibila doar in cazul prevederii in contractual individual sau colectiv de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

Nelegalitatea hotararii de incetare de drept a contractului de munca. Inexistenta contractului valabil incheiat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 3491/2016 din 23.06.2016

Nulitatea deciziei de concediere. Neindicarea in cuprinsul deciziei a motivelor care au determinat desfiintarea postului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr.3646 din 30.06.2016

Nemotivarea deciziei de concediere. Nulitate absoluta
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 3646 din 30.06.2016

Concedierea in procedura de insolventa. Legalitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti, Sectia I Civila, Decizia nr. 1636/2016 din 22.06.2016

Fisa de aptitudini necontestata de catre salariat, temei suficient pentru constatarea de catre angajator a inaptitudinii fizice sau psihice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizie nr. 3067/2016 din 08.06.2016