Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Perioada de referinta pentru calcularea timpului mediu de lucru saptamanal

Perioada de referinta pentru calcularea timpului mediu de lucru saptamanal

  Publicat: 17 Apr 2019       461 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
O reglementare nationala poate sa prevada, pentru calcularea timpului mediu de lucru saptamanal, perioade de referinta care incep si se termina la date calendaristice fixe.

Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Desemneaza perioadele de cotizare, de angajare sau de activitate independenta, in masura in care acestea sunt definite sau recunoscute ca perioade de asigurare de catre legislatia in baza careia au fost realizate sau sunt considerate realizate,
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Timp necesar parcurgerii unui traseu dat, de catre un mijloc de transport, exprimat in unitati de timp (ore sau minute).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Timp calendaristic de-a lungul caruia obiectele muncii parcurg, intr-o veriga structurala, toate etapele procesului de productie, incepand cu momentul intrarii in veriga respectiva si pana in momentul iesirii acestuia in forma finita.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

O asemenea reglementare trebuie sa cuprinda insa mecanisme care permit sa se asigure ca timpul mediu de lucru maxim saptamanal de 48 de ore este respectat in fiecare perioada de sase luni care se suprapune peste doua perioade de referinta fixe succesive.


Un litigiu a intervenit intre Syndicat des cadres de la securite interieure, pe de o parte, si autoritatile franceze, pe de alta parte, in legatura cu perioada de referinta utilizata pentru calcularea timpului mediu de lucru saptamanal al functionarilor activi ai serviciilor din cadrul politiei nationale.


Decretul francez aplicabil acestor functionari1 prevede ca timpul de lucru saptamanal, pentru fiecare perioada de sapte zile, inclusiv orele suplimentare, nu poate depasi in medie 48 de ore pe perioada unui semestru al anului calendaristic. La 28 martie 2017, Syndicat des cadres de la securite interieure a introdus o cerere la Conseil d`Etat (Consiliul de Stat, Franta) prin care a solicitat anularea acestei dispozitii. Acesta sustine ca, prin faptul ca a retinut, pentru calcularea timpului mediu de lucru saptamanal, o perioada de referinta exprimata in semestre ale anului calendaristic (perioada de referinta fixa), iar nu o perioada de sase luni ale carei inceput si sfarsit s-ar modifica in functie de trecerea timpului (perioada de referinta variabila), dispozitia sus-citata ar incalca normele stabilite de Directiva privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru2 , in special derogarea in temeiul careia statele membre pot extinde perioada de referinta pana la sase luni. Conseil da€™A‰tat solicita Curtii sa stabileasca daca dispozitiile directivei se opun reglementarii franceze care prevede, pentru calcularea timpului mediu de lucru saptamanal, perioade de referinta care incep si se termina la date calendaristice fixe, iar nu perioade de referinta definite pe o baza variabila.


Prin hotararea pronuntata Curtea constata, referitor in special la lipsa unei mentiuni in directiva cu privire la acest aspect, ca statele membre sunt libere sa stabileasca perioadele de referinta potrivit metodei alese de ele, cu conditia ca obiectivele urmarite de aceasta directiva sa fie respectate.


Curtea aminteste ca obiectivul directivei este sa garanteze o protectie superioara a securitatii si a sanatatii lucratorilor, prevazand printre altele, o limita maxima a timpului mediu de lucru saptamanal. Aceasta limita maxima constituie o norma de drept social al Uniunii de o importanta deosebita, de care trebuie sa beneficieze fiecare lucrator ca cerinta minima destinata sa asigure protectia securitatii si a sanatatii sale. Curtea arata ca perioadele de referinta fixe si variabile sunt conforme, in sine, cu obiectivul mentionat al Directivei 2003/88, in masura in care permit sa se verifice ca lucratorul nu lucreaza mai mult de 48 de ore in medie pe saptamana pe toata durata perioadei in cauza si ca imperativele legate de sanatatea si de securitatea sa sunt astfel respectate. In acest sens, este irelevant faptul ca inceputul si sfarsitul perioadei de referinta sunt stabilite in functie de date fixe calendaristice sau in functie de trecerea timpului.


Curtea precizeaza insa ca incidenta unor perioade de referinta fixe asupra securitatii si sanatatii lucratorilor depinde de ansamblul imprejurarilor relevante, cum ar fi natura muncii si conditiile acesteia, precum si, in special, timpul de lucru maxim saptamanal si durata perioadei de referinta retinute de catre un stat membru. In aceasta privinta, Curtea arata ca perioadele de referinta fixe, spre deosebire de perioadele de referinta variabile, pot sa genereze situatii in care obiectivul de protectie a sanatatii si a securitatii lucratorilor ar putea sa nu fie atins. Astfel, metoda perioadei de referinta fixe poate conduce un angajator sa impuna lucratorului sa efectueze fara intrerupere un timp de lucru intens, in doua perioade de referinta fixe succesive, si sa il faca astfel sa depaseasca, in medie, limita maxima de lucru saptamanal pe o perioada care, intrucat se suprapune peste aceste doua perioade fixe, ar corespunde unei perioade de referinta variabile de aceeasi durata .


In consecinta, desi perioadele de referinta fixe si variabile, considerate izolat, sunt, in sine, conforme cu obiectivul de protectie a sanatatii si a securitatii lucratorilor, combinarea a doua perioade de referinta fixe succesive poate, in functie de timpul de lucru maxim saptamanal si de durata perioadei de referinta retinute de statul membru in cauza, sa conduca la aparitia unor situatii in care acest obiectiv este susceptibil sa fie compromis, chiar daca perioadele de repaus prevazute de directiva ar fi respectate.


Curtea concluzioneaza ca utilizarea unor perioade de referinta fixe trebuie sa fie insotita de mecanisme care permit sa se asigure respectarea timpului mediu de lucru maxim saptamanal de 48 de ore in fiecare perioada de sase luni care se suprapune peste doua perioade de referinta fixe succesive. Aceasta adauga ca revine instantei de trimitere sarcina de a verifica daca reglementarea nationala a prevazut mecanisme care permit sa se asigure o asemenea respectare. Curtea considera la final ca o reglementare nationala poate sa prevada, pentru calcularea timpului mediu de lucru saptamanal, perioade de referinta care incep si se termina la date calendaristice fixe, cu conditia ca aceasta sa cuprinda mecanisme care permit sa se asigure ca timpul mediu de lucru maxim saptamanal de 48 de ore este respectat in fiecare perioada de sase luni care se suprapune peste doua perioade de referinta fixe succesive.


Hotararea in cauza C-254/18 Syndicat des cadres de la securite interieure/Premier ministre, ministre de l`Interieur si ministre de la€™Action et des Comptes publics


1 Decretul nr. 2002-1279 din 23 octombrie 2002 privind derogarile de la garantiile minime privind timpul de lucru si de repaus aplicabile personalului politiei nationale (JORF din 25 octombrie 2002, p. 17681), astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 2017-109 din 30 ianuarie 2017 (JORF din 31 ianuarie 2017).


2 Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru (JO 2003, L 299, p. 9, Editie speciala, 05/vol. 7, p. 3).





Citeşte mai multe despre:    Timp de lucru    Timp de odihna    Repaus sapatamanal    Perioada de referinta variabila    Directiva 2003/88



Comentează: Perioada de referinta pentru calcularea timpului mediu de lucru saptamanal
Alte Titluri

Necesitatea implementarii de catre angajatori a unui sistem de inregistrare a timpului de lucru zilnic al salariatilor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Hotararea CJUE - Timpul de deplasare al salariatilor fara loc de munca fix de la domiciliu la primul client si de la ultimul client la domiciliu constituie timp de lucru
Sursa: Euroavocatura.ro



Jurisprudenţă

Incadrarea in grupa de munca se face individual, fiecare salariat fiind tinut sa dovedeasca conditiile concrete in care si-a desfasurat activitatea
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov Sectia Civila, Decizia civila nr. 148/2017, in sedinta publica din 26 ianuarie 2017

Compensarea orelor lucrate in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale. Acordarea de timp liber corespunzator
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizie nr. 3123 din 13.06.2016

M. Jaeger, un medic german, a solicitat recunoasterea garzilor efectuate in cadrul serviciului de urgente ca „timp de lucru”
Pronuntaţă de: Cazul: Landeshauptstadt Kiel / c. Norbert Jaeger, Germania, 9 septembrie 2003

M. Jaeger, un medic german, a solicitat recunoasterea garzilor efectuate in cadrul serviciului de urgente ca „timp de lucru”
Pronuntaţă de: Cazul: Landeshauptstadt Kiel / c. Norbert Jaeger, Germania, 9 septembrie 2003

M. Jaeger, un medic german, a solicitat recunoasterea garzilor efectuate in cadrul serviciului de urgente ca „timp de lucru”
Pronuntaţă de: Cazul: Landeshauptstadt Kiel / c. Norbert Jaeger, Germania, 9 septembrie 2003