Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Dialogurile MCP (XI): Recuperarea prejudiciilor stabilite de Curtea de Conturi de la salariati

Dialogurile MCP (XI): Recuperarea prejudiciilor stabilite de Curtea de Conturi de la salariati

  Publicat: 21 Dec 2021       1160 citiri       Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Fata de intrebarile aparute in piata si de numeroasele litigii aflate pe rolul instantelor de judecata cu acest obiect, in cadrul seriei de Dialoguri organizata de MCP Cabinet avocati (fondat in anul 2008 de Av. Marius-CatalinPredut) a fost pusa in discutie tema recuperarii prejudiciilor stabilite de Curtea de Conturi la nivelul institutiilor publice de la salariati.

Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Structura functionala care actioneaza in regim de putere publica si/sau presteaza servicii publice si care este finantata din venituri bugetare si/sau din venituri proprii, in conditiile legii finantelor publice.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Conturi constituite din bilant, contul de pierdere si profit si anexa (care sunt anexate raportului de gestiune ale unei societati pe actiuni).
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Structura functionala care actioneaza in regim de putere publica si/sau presteaza servicii publice si care este finantata din venituri bugetare si/sau din venituri proprii, in conditiile legii finantelor publice.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Concept in temeiul caruia se aproba sau se dezaproba, pe baza unor criterii etice si juridice, obiceiurile,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati si reprezinta o dispozitie neconditionata data de emitentul acesteia unei banci receptoare de a plati unui beneficiar o anumita suma de bani, la o anumita data.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.

]Dupa efectuarea unui control de catre Curtea de Conturi (sau o alta institutie similara cu atributii de control) la nivelul unei institutii publice si stabilirea unui prejudiciu, din punct de vedere juridic se nasc o serie de probleme si intrebari cu privire la modalitatea recuperarii acestuia, in special in situatiile in care prejudiciul se naste in legatura cu salariatii si functionarii publici ce isi desfasoara activitatea la nivelul institutiei in cauza, cum ar fi o eroare la calculul drepturilor salariale care s-a perpetuat in timp .


In astfel de situatii, Curtea de Conturi dispune recuperarea prejudiciului fara a indica modalitatea de recuperare iar institutiile, pentru a da curs acestei masuri, procedeaza la actionarea in instanta a salariatilor sau functionarilor publici implicati pentru a recupera diferentele dintre drepturile pecuniare achitate eronat de catre institutia publica si cele pe care ar fi trebuit sa le achite conform celor identificate de catre Curtea de Conturi .


Astfel, salariatii si functionarii publici sufera un prejudiciu, solicitandu-li-se returnarea unor sume in a caror stabilire acestia nu au avut un rol.


Fata de aceste aspecte se impune, in primul rand, a se discuta practica judiciara in materie. Se admit, in general, astfel de cereri?


Inainte de a raspunde acestei intrebari este de aratat faptul ca toate aceste actiuni intreprinse de autoritatile publice, institutiile publice si societatile cu capital de stat sunt demarate impotriva salariatilor urmare a rapoartelor de control emise de catre Curtea de Conturi, rapoarte care pot fi contestate de catre respectivele institutii publice in fata instantelor de judecata si, daca respectivele contestatii sunt respinse, evident ca autoritatile, urmare a masurilor dispuse prin rapoartele Curtii de Conturi, se adreseaza instantelor de judecata pentru recuperarea asa-ziselor prejudicii stabilite de Curtea de Conturi de la salariati sau functionarii publici.


De multe ori Curtea de Conturi invedereaza ca din eroare au fost stabilite anumite niveluri salariale, sporuri sau alte categorii de venituri acordate salariatilor si functionarilor publici.


Se poate observa, in aceasta triada (controlul Curtii de Conturi, decizia institutiilor publice si a salariatilor), ca eroarea poate fi identificata, pe de o parte, la modul in care Curtea de Conturi a efectuat controlul, eroare care poate fi determinata in fata instantei de judecata cu ocazia analizarii raportului curtii de conturi, sau, pe de alta parte, in ceea ce priveste modul in care institutia publica a stabilit respectivele drepturi banesti.


Astfel, salariatul nu a determinat sub nicio forma stabilirea unui drept salarial de catre institutia publica, mai ales ca ne aflam in situatia in care respectivele drepturi salariale sunt stabilite prin acte aditionale la contractul individual de munca pentru personalul contractual, sau decizii unilaterale emise de conducatorii institutiilor publice.


In acest context, practica instantelor de judecata, pe buna dreptate si in conditiile legii, este aceea de a respinge solicitarile institutiilor publice de recuperare a drepturilor salariale de la salariati sau functionarii publici, tocmai pentru ca respectivele persoane nu au determinat, sub nicio forma, stabilirea drepturilor salariale. In aceste cazuri, persoanele care intr-adevar s-ar face vinovate de prejudicierea bugetelor institutiilor publice sunt chiar cele care au stabilit in mod nelegal respectivele drepturi salariale.


Trebuie, de asemenea, adaugat si faptul ca aceste drepturi salariale, odata ce au fost acordate in baza unor acte aditionale la contractele individuale de munca sau in baza unor decizii care nu au fost anulate si care au intrat in circuitul civil, justifica mentinerea din partea salariatilor sau functionarilor publici a acelor drepturi salariale presupus a fi achitate in plus si/sau nelegal.


Dialogurile MCP - Prejudicii salariati


Fata de cele aratate anterior, cum ar trebui sa procedeze, de fapt, institutia pentru recuperarea acestui prejudiciu cauzat bugetului de stat?


De cele mai multe ori, in cuprinsul rapoartelor Curtii de Conturi se arata ca respectivele prejudicii urmeaza a fi recuperate de la persoanele care le-au generat. Evident ca in aceasta situatie, in mod normal, in conditiile legii, prejudiciul ar trebui sa fie recuperat chiar de la persoanele care au avut puterea decizionala in stabilirea respectivelor drepturi salariale pentru ca este, inainte de toate, necesar a analiza culpa, iar culpa in stabilirea acelor drepturi salariale apartine in mod evident conducatorilor institutiilor respective.


Insa, in practica, se ajunge la o situatie de compromis, Curtea de Conturi stabilind un prejudiciu si identificand normele legale care au fost incalcate de catre conducatorii institutiilor publice, iar conducatorii institutiilor apeleaza la aceasta solutie de a solicita salariatilor sau functionarilor restituirea acelui prejudiciu tocmai pentru a crea o perdea de fum asupra propriei culpe.


Este evident ca in momentul in care o persoana a fost numita in conducerea unei institutii publice aceasta este raspunzatoare si pentru prejudiciile pe care le-ar produce respectivei institutii. In mod corect, legal, aceste prejudicii ar trebui sa fie recuperate de la respectivele persoane .


Oricum, in Romania nu exista un cadru legal care sa stabileasca o raspundere ministeriala si a conducatorilor institutiilor publice in exercitarea functiei respective, iar in cadrul acestui vid legislativ se apeleaza la aceasta perdea de fum, institutiile publice mimand indeplinirea unor obligatii de recuperare a acestor prejudicii, insa instantele de judecata, in mod corect, resping aceste solicitari ale respectivelor institutii.


Cu toate acestea, persoanele responsabile nu sunt mereu atat de usor de identificat. Cu titlu de exemplu, aratam ca prin Ordinul Ministrului Educatiei nr. 3993/2021 care stabileste faptul ca acele didactice care detin titlul de doctor si si-au echivalat acest titlu cu gradul I profesional nu mai pot beneficia, cumulat, atat de indemnizatia pentru detinerea titlului stiintific de doctor cat si de indemnizatia pentru detinerea gradului I profesional. In aceasta situatie, ce se va intampla cu sumele achitate pana in acest punct si de la cine s-ar putea recupera acest prejudiciu?


Intai de toate trebuie sa apelam iarasi la principiile generale de drept, cu referire la dispozitiile acestui Ordin . Astfel, este evident ca acestea nu au cum sa retroactiveze.


Cu toate acestea, daca vor fi situatii in care, pe baza unor controale (care nu pot justifica prin ele insele stabilirea unui prejudiciu, ci insasi institutiile ar trebui sa constate un prejudiciu), s-ar solicita recuperarea unor sume achitate anterior intrarii in vigoare a acestui Ordin, este evident ca revenim la situatia aratata anterior, iar angajatorul, unitatile de invatamant, nu vor avea posibilitatea, pe cale judecatoreasca de a recupera in conditiile legii aceste sume de bani de la persoanele care le-au primit.





Citeşte mai multe despre:    Dialogurile MCP    Curtea de conturi    Codul muncii    avocat dreptul muncii    recuperare prejudicii salariati

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Demisia - drept unilateral al salariatului. Mecanism juridic si consecinte
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (ep. 18): Norma de munca a salariatilor. Notiune si aspecte practice
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Plata drepturilor cuvenite salariatilor detasati. Aspecte particulare
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Salariatii cu mai multe CIM-uri. Reglementari legale si limitari
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Efectele nerespectarii termenului de preaviz in cazul demisiei
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Dobandirea dreptului de servitute, de trecere si de acces prin hotarare judecatoreasca
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (XVI): Concedierea salariatului pentru inaptitudine fizica sau psihica
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut



Jurisprudenţă

O decizie a Curtii de Conturi nu determina de plano caracterul nedatorat al unei plati efectuate de angajator salariatilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Decizia nr. 340/2020 din 25.02.2020

Angajatorul este obligat sa faca dovada caracterului nedatorat al platii. Constatarea prejudiciului prin decizie a Curtii de Conturi
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI Decizia civila nr. 5973/17.12.2019

ICCJ - Actul de control efectuat de Curtea de Conturi nu marcheaza inceputul termenului de prescriptie a actiunii pentru raspunderea patrimoniala a salariatului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Nu rezulta cu certitudine ca prejudiciul a fost cauzat din vina si in legatura cu munca paratilor, intrucat acestia sunt angajati ai autoritatii contractante, dar nu semnatari ai contractelor
Pronuntaţă de: Tribunalul Hunedoara Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 494, in sedinta publica din 23 februarie 2017