Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Statul membru al UE poate aplica o
amenda persoanei in cauza, cu avertismentul de a parasiteritoriul intr-un anumit termen, astfel incat, in cazul in care nu se conformeaza, aceasta risca sa fie expulzata cu
efect imediat
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana apartinand unui stat/teritoriu guvernat de un alt stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana apartinand unui stat/teritoriu guvernat de un alt stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana apartinand unui stat/teritoriu guvernat de un alt stat.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
A fost promulgat la 11.09.1865
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
Europa "cu geometrie variabila" este termenul utilizat pentru a descrie o metoda de integrare diferentiata, care tine seama de diferentele ireconciliabile care exista in interiorul structurii de integrare, si care face posibila, prin urmare, o separare permanenta intre un grup de state membre si un numar de unitati de integrare mai putin dezvoltate.
Potrivit legii spaniole si modului in care este interpretata, in cazul in care un resortisant
al unei tari terte nu are un document de intrare sau de sedere in Spania, iar
comportamentul sau nu a dat nastere unor circumstante agravante, sanctiunea impusa trebuie sa se limiteze la o amenda, in lipsa unui element suplimentar care sa justifice inlocuirea amenzii cu masura expulzarii.
Doamna Zurita GarcAa si domnul Choque Cabrera, ambii resorisanti bolivieni, se aflau in situatie de sedere ilegala in Spania. Autoritatile nationale au adoptat impotriva lor doua decizii de pronuntare a masurii expulzarii de pe teritoriul spaniol precum si a interdictiei de a intra pe teritoriul spatiului Schengen timp de cinci ani. Doamna Zurita GarcAa si domnul Choque Cabrera au atacat aceste decizii in justitie, contestand inlocuirea amenzii cu masura expulzarii.
In aceste circumstante, Tribunal Superior de Justicia de Murcia, sesizat cu doua litigii in
apel, solicita sa se stabileasca in ce masura Conventia pentru aplicarea Acordului
Schengen (CAAS)1, precum si Codul frontierelor Schengen2 trebuie interpretate in
sensul ca, atunci cand un resortisant al unei tari terte nu indeplineste sau nu mai
indeplineste conditiile referitoare la durata sederii aplicabile intr-un stat membru, acest
stat membru este obligat sa adopte impotriva sa o decizie de expulzare.
In hotararea sa, Curtea aminteste ca dispozitiile Codului frontierelor Schengen (si, in prealabil, pana la 13 octombrie 2006, dispozitiile CAAS) stabilesc o prezumtie potrivit careia, in cazul in care documentul de calatorie al resortisantului unei tari terte nu are stampila de intrare, autoritatile nationale competente pot prezuma ca titularul acestuia nu indeplineste sau nu mai indeplineste conditiile referitoare la durata sederii aplicabile in statul membru respectiv. Astfel, in cazul in care prezumtia nu este rasturnata de catre strainul in cauza, autoritatile competente il pot expulza pe resortisantul tarii terte de pe teritoriul statului membru respectiv.
In aceasta privinta, Curtea constata existenta unei discordante intre versiunea spaniola a Codului frontierelor Schengen si celelalte versiuni lingvistice ale acestuia. Astfel, in versiunea spaniola, Codului frontierelor Schengen impune o obligatie, in masura in care prevede ca autoritatile competente din statul membru in cauza il aa‚¬žexpulzeazaaa‚¬ť de pe teritoriul acestuia pe resortisantul unei tari terte in cazul in care prezumtia nu este rasturnata. In schimb, in toate celelalte versiuni lingvistice, expulzarea apare ca o posibilitate pentru autoritatile respective. Prin urmare, Curtea concluzioneaza ca vointa reala a legiuitorului nu a fost aceea de a impune statelor membre in cauza obligatia de a-l expulza de pe teritoriu pe resortisantul tarii terte in cazul in care nu reuseste sa rastoarne prezumtia, ci de a le acorda posibilitatea de a proceda astfel.
In continuare, Curtea analizeaza aspectul daca din dispozitiile CAAS rezulta ca statele membre trebuie sa expulzeze de pe teritoriul lor orice resortisant al unei tari terte care se afla in situatie de sedere ilegala, cu exceptia cazului in care exista un motiv pentru acordarea dreptului de azil sau a unei protectii internationale. Cu privire la acest punct, Curtea apreciaza ca in CAAS nu se prevede o obligatie de expulzare exprimata in termeni atat de categorici, avand in vedere derogarile pe care le cuprinde.
Astfel, pe de o parte, Curtea constata ca dispozitiile CAAS privilegiaza plecarea voluntara a resortisantului in situatie de sedere ilegala.
Pe de alta parte, Curtea arata ca, desi CAAS prevede ca, in anumite imprejurari, resortisantul unei tari terte trebuie sa fie expulzat din statul membru pe teritoriul caruia a fost retinut, aceasta consecinta este supusa insa conditiilor prevazute de dreptul national al statului membru respectiv. In plus, in cazul in care aplicarea acestui drept nu permite expulzarea, CAAS prevede ca statul membru in cauza poate permite persoanei respective sa ramana pe teritoriul sau. Prin urmare, Curtea apreciaza ca trebuie ca dreptul national din fiecare stat membru sa adopte, in special in ceea ce priveste conditiile in care va fi efectuata expulzarea, modalitatile de aplicare a regulilor de baza prevazute de CAAS referitoare la resortisantii din tarile terte care nu indeplinesc sau nu mai indeplinesc conditiile de sedere de scurta durata pe teritoriul sau. In aceasta privinta, Curtea constata ca, in cauzele care fac obiectul actiunii principale, in temeiul dreptului spaniol, decizia de aplicare a amenzii nu este un titlu care permite unui resortisant al unei tari terte in situatie de sedere ilegala sa ramana in mod legal pe teritoriul spaniol. Intr-adevar, independent de faptul ca aceasta amenda a fost sau nu a fost platita, decizia respectiva este notificata persoanei in cauza cu avertismentul de a parasi teritoriul intr-un termen de 15 zile. Astfel, in cazul in care nu se conformeaza, persoana in cauza risca sa fie expulzata cu efect imediat.
In consecinta, Curtea declara ca dispozitiile CAAS, precum si Codul frontierelor Schengen trebuie interpretate in sensul ca, in cazul in care resortisantul unei tari terte se afla in situatie de sedere ilegala pe teritoriul unui stat membru intrucat nu
indeplineste sau nu mai indeplineste conditiile referitoare la durata sederii aplicabile in statul membru respectiv, acest stat membru nu este obligat sa adopte impotriva sa o decizie de expulzare.
1 Conventia de punere in aplicare a acordului Schengen, semnata la Schengen la 19 iunie 1990 (JO 2000, L 239, p. 19, Editie speciala, 19/vol. 1, p. 183), astfel cum a fost modificata prin Regulamentul (CE) nr. 2133/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind obligatia autoritatilor competente ale statelor membre de a stampila cu regularitate documentele de calatorie ale resortisantilor tarilor terte in momentul
trecerii de catre acestia a frontierelor externe ale statelor membre, precum si de modificare a dispozitiilor Conventiei pentru aplicarea Acordului Schengen si a Manualului comun (JO L 369, p. 5). Trebuie observat ca spatiul Schengen s-a extins treptat, chiar si la state terte. Belgia, Republica Ceha, Danemarca, Estonia,
Germania, Grecia, Spania, France, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Tarile de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Finlanda, Slovacia, Slovenia, Suedia, Elvetia, Norvegia si Islanda fac parte in prezent din acest spatiu.
2 Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de catre persoane (Codul frontierelor Schengen) (JO L 105, p. 1, Editie speciala, 19/vol. 8, p. 5).
Textul oficial europa .eu/jurisp/cgi-bin/form.pl?lang=RO&Submit=rechercher&numaff=C-348/08" target="_blank">AICI
Interesant
