RECURS: Instanta de apel nu a avut in vedere, la motivarea deciziei, cererea de modificare a actiunii initiale, ci doar argumentele din cererea de chemare in judecata

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata initial la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, la data de 11 ianuarie 2016, reclamantele A., B., C., D. si E., reprezentate prin mandatar F. au solicitat instantei, in contradictoriu cu parata Academia Romana, sa constate faptul ca marele poet national G. nu a suferit de boala sifilis, iar stigmatele de "luetic" si "marea intunecime" i-au fost atribuite in mod nejustificat, atat in timpul vietii, cat mai ales dupa moarte, de catre diverse personalitati literare, transformandu-l intr-o legenda negativa si umilitoare, cu scopul vadit de a diminua valoarea operei si a personalitatii geniului culturii romanesti.

La data de 24 iunie 2016 reclamantele au depus la dosar o cerere modificatoare, prin care au precizat obiectul cererii de chemare in judecata, in sensul ca solicita instantei in temeiul dispozitiilor art. 72 alin. (2), art. 75, art. 78 si art. 79 C. civ., constatarea incalcarii dreptului la onoare, demnitate, reputatie si viata privata, drepturi nepatrimoniale care asigura protectia memoriei persoanei decedate - G. - prin formularea unor afirmatii denigratoare, defaimatoare si neadevarate de catre unul dintre membrii Academiei Romane - George Calinescu si sustinute de catre Academia Romana, la adresa unui alt membru al Academiei Romane - G., devenit membru postmortem.

Prin Sentinta civila nr. 14245/2016 din 5 septembrie 2016, pronuntata in Dosarul nr. x/2016, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a admis exceptia necompetentei materiale, invocata din oficiu, si a declinat conform art. 95 alin. (1) raportat la art. 132 alin. (1) si (3) C. proc. civ., competenta solutionarii cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti.

Prin Sentinta civila nr. 1567 din 22 decembrie 2016, Tribunalul Bucuresti, sectia a V-a civila, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active, invocata din oficiu si, in consecinta, a respins actiunea formulata de reclamantele A., B., C., D. si E., in contradictoriu cu parata Academia Romana, ca fiind formulata de catre persoane fara calitate procesuala activa.

Impotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantele A., B., C., D. si E.

Prin incheierea din 25 octombrie 2017, Curtea de Apel Bucuresti, sectia a IV-a civila, a calificat drept apel calea de atac exercitata de reclamante, raportat la obiectul litigiului si la dispozitiile art. 456 C. proc. civ.

Prin Decizia civila nr. 519 din 25 octombrie 2017 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a IV-a civila, s-a admis apelul formulat de reclamantele A., B., C., D. si E., cu sediul la mandatar F.

A fost anulata Sentinta civila nr. 1567 din 22 decembrie 2016 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, sectia a V-a civila si, evocand fondul, a fost respinsa cererea de chemare in judecata ca inadmisibila.

Sub aspectul inadmisibilitatii actiunii, s-a retinut ca instantele judecatoresti sunt chemate sa rezolve probleme litigioase concrete, privitoare la raporturi juridice concrete, si nu sa se pronunte asupra unor probleme de fapt, de ordin istoric ori biografic.

Prin urmare, fata de prevederile art. 35 C. proc. civ., interpretate a contrario, actiunea a fost respinsa ca inadmisibila, apreciindu-se ca nu mai este necesara cercetarea problemei calitatii procesuale pasive a paratei Academia Romana.

La data de 27 octombrie 2017, recurentul F., in calitate mandatar al reclamantelor A., B., C., D. si E. a declarat recurs impotriva deciziei evocate anterior, acesta fiind depuse la instanta a carei hotarare se ataca.

In cuprinsul recursului, recurentul a sustinut ca intelege sa formuleze recurs in termen de 48 de ore de la pronuntarea hotararii recurate, intrucat a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate, nesocotita de ambele instante, fiind incalcate astfel dispozitiile art. 124 alin. (1), (2) si (3) si art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei.

S-a mai sustinut ca, au fost incalcate si dispozitiile art. 3, 4 si 91 din Legea nr. 71/2011, sub aspectul ca, prin raspunsul la intampinare din 25 iulie 2017, recurentul a invocat nulitatea absoluta ca urmare a nesocotirii unei dispozitii imperative si prohibitive a legii si a regulilor de convietuire sociala.

Recurentul a invederat ca, evocarea fondului si respingerea actiunii ca inadmisibila se inscriu in dispozitiile art. 3 din C. civ. coroborat cu art. 4 din Legea nr. 303/2004.

La 7 decembrie 2017, recurentul a depus la dosar note scrise, ca urmare a comunicarii deciziei recurate, prin care a contestat faptul ca decizia recurata a fost pronuntata doar de doi judecatori, retragerea celui de-al treilea membru al completului de judecata prin incheierea din 25 octombrie 2017, realizandu-se cu incalcarea dispozitiilor legale.

Prin rezolutia aflata la dosar s-a stabilit in sarcina reclamantelor o taxa judiciara de timbru in cuantum de 100 RON, in conformitate cu prevederile art. 25 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013, care a fost achitata, potrivit dovezii aflate la dosar.

La data de 28 februarie 2018, intimata-parata Academia Romana a formulat intampinare, prin care a invocat exceptia nulitatii recursului intrucat nu au fost invocate critici de nelegalitate care sa se incadreze in dispozitiile art. 488 C. proc. civ.

In subsidiar, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea deciziei recurate ca fiind legala si temeinica.

La 19 martie 2018, recurentul a formulat raspuns la intampinare, prin care a solicitat respingerea apararilor invocate de intimata-parata prin intampinare. Totodata, a solicitat admiterea recursului.

Inalta Curte a procedat la intocmirea raportului asupra admisibilitatii in principiu a recursului, in temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatandu-se ca recursul este admisibil in principiu.

In cuprinsul raportului s-a retinut ca, in cauza, criticile de nelegalitate invocate de recurentul F., in calitatea de mandatar al reclamantelor se incadreaza in dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., avand in vedere ca, la Curtea de Apel Bucuresti, reclamantul a solicitat sesizarea Curtii Constitutionale cu o exceptie de neconstitutionalitate, asupra careia instanta de apel nu s-a pronuntat.

Prin incheierea din 15 mai 2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectia a II-a civila, s-a dispus comunicarea raportului catre parti, potrivit dispozitiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., cu mentiunea ca acestea pot formula puncte de vedere.

La data de 30 mai 2018 a fost depus la dosar punct de vedere asupra raportului de catre recurentele-reclamante A, B., C., D. si E., prin mandatar F.

Prin incheierea din 16 octombrie 2018 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia a II-a civila, s-a respins exceptia nulitatii recursului invocata de intimata-parata Academia Romana avand in vedere ca in cadrul cererii de recurs s-au formulat critici de nelegalitate ce pot fi incadrate in dispozitiile art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ. si s-a admis in principiu recursul, acordandu-se termen in sedinta publica la data de 15 ianuarie 2019.

Analizand recursul prin prisma motivelor invocate si dispozitiilor legale anterior mentionate, se va retine ca in conformitate cu dispozitiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmareste sa supuna Inaltei Curti de Casatie si Justitie examinarea, in conditiile legii, a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Din aceasta perspectiva, Inalta Curte constata ca, in esenta prin recursul formulat s-a invocat nelegalitatea deciziei instantei de apel derivata din omisiunea solutionarii cererii de sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei cu o exceptie de neconstitutionalitate - critica ce constituie motiv de casare prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit caruia, casarea unei hotarari se poate cere cand instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii.

S-a sustinut totodata ca dispozitiile legale in temeiul carora, instanta de apel evocand fondul a respins cererea de chemare in judecata ca inadmisibila, iar prima instanta admitand exceptia lipsei calitatii procesuale active, a respins actiunea, ambele exceptii fiind invocate de instante din oficiu, fara analizarea fondului cauzei si fara posibilitatea administrarii probelor, echivaleaza cu denegarea de dreptate in sensul dispozitiilor art. 3, 4 si 9 C. civ. si sunt contrare dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (2) si art. 124 alin. (1), (2) si (3) din Constitutia Romaniei.

Prin decizia recurata, instanta de apel a omis sa examineze cererea de sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei, pronuntand in consecinta o hotarare nelegala.

Cu titlu prealabil, Inalta Curte retine ca prin recursul formulat impotriva hotararii primei instante - recalificat in apel in conformitate cu dispozitiile art. 456 C. proc. civ. - reclamantele au sustinut ca respingerea actiunii in temeiul exceptiei lipsei calitatii procesuale active invocate din oficiu, fara posibilitatea analizarii fondului raportului juridic litigios, contravine dispozitiilor constitutionale privind egalitatea in drepturi .

Desi, formulata in termeni generali, cererea de sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei nu putea fi ignorata de instanta de apel care, in conformitate cu dispozitiile art. 22 alin. (2) si (6) C. proc. civ., trebuia sa se pronunte asupra acestei cereri cu care a fost legal investita prin calea de atac exercitata de reclamante.

Totodata, dispozitiile art. 22 alin. (1) si (2) C. proc. civ., consacra rolul activ al judecatorului in solutionarea cauzei, acesta avand indatorirea de a starui prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari legale si temeinice.

Imprejurarea ca, decizia recurata a fost pronuntata de instanta de apel ca urmare a anularii sentintei, in conformitate cu dispozitiile art. 480 alin. (3) C. proc. civ., si evocarii fondului, nu justifica omisiunea solutionarii cererii de sesizare cu exceptia de neconstitutionalitate. In aplicarea dispozitiilor legale anterior mentionate, instanta de apel, admitand apelul a anulat sentinta tribunalului, cu motivarea ca exceptia lipsei calitatii procesuale active a fost gresit admisa, iar sintagma "evocarea fondului" nu semnifica pronuntarea unei solutii asupra fondului cauzei, daca nu sunt indeplinite conditiile de exercitiu ale actiunii civile.

In consecinta, se retine in considerentele deciziei recurate, poate fi invocata din oficiu si admisa, exceptia inadmisibilitatii actiunii in conformitate cu dispozitiile art. 35 C. proc. civ., interpretate a contrario, deoarece prin cererea de chemare in judecata, modificata ulterior se tinde la constatarea unei situatii de fapt, contrar dispozitiilor art. 35 C. proc. civ., potrivit carora instanta de judecata poate fi sesizata doar pentru a se pronunta asupra existentei sau inexistentei unui drept .

Exceptia inadmisibilitatii actiunii nu a facut obiectul dezbaterilor in conformitate cu dispozitiile art. 14 alin. (5) si (6) C. proc. civ., astfel cum rezulta din preambulul deciziei recurate, potrivit caruia instanta de apel constatand ca nu mai sunt exceptii de invocat a acordat cuvantul in dezbateri asupra fondului cauzei.

In alta ordine de idei, Inalta Curte observa ca, desi aparent, instanta de apel a analizat cererea modificatoare a actiunii initiale formulate de reclamante, verificarea considerentelor deciziei recurate releva faptul ca, contrar acestor sustineri au fost avute in vedere doar motivele din cererea de chemare in judecata, anterior modificarii acesteia argumentandu-se ca demersul judiciar al reclamantei consta in solicitarea adresata instantei de judecata de a statua asupra unor chestiuni istorice controversate, respectiv, stabilirea unei situatii de fapt, ceea ce excede dispozitiilor art. 35 C. proc. civ.

Procedand astfel, instanta de apel, prin hotararea pronuntata a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii, fiind incident, prin urmare, motivul de casare prevazut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ.

Critica referitoare la nelegalitatea compunerii completului de judecata, urmeaza a fi inlaturata, in conditiile in care, in urma recalificarii caii de atac raportat la obiectul cauzei si dispozitiile art. 456 C. proc. civ., aceasta a fost corect solutionata in apel, in complet de doi judecatori.

In consecinta, fiind intemeiat motivul de casare prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recursul reclamantelor va fi admis in conformitate cu dispozitiile art. 497 C. proc. civ., si se va dispune casarea deciziei si trimiterea cauzei spre o noua judecata .

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantele A., B., C., D. si E., prin mandatar F. impotriva Deciziei civile nr. 519 din 25 octombrie 2017 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a IV-a civila, pe care o caseaza si trimite cauza spre o noua judecata aceleiasi instante.

Definitiva.

Pronuntata in sedinta publica din12 februarie 2019.