Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Dicţionar Juridic » Drept Comunitar » Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (CJCE)

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (CJCE), Drept Comunitar

Curtea de Justitie este alcatuita din tot atatia judecatori cate state membre. In prezent sunt 25 de judecatori asistati de opt avocati generali care sunt numiti pe durata a sase ani cu acordul statelor membre. Curtea se poate reuni camere, in Marea Camera (treispezece judecatori) sau in plen.

Curtea de Justitie are doua functii principale :

- sa verifice daca instrumentele de interpretare si aplicare de care dispun insitutiile europene si guvernele sunt compatibile cu prevederile tratatelor;

- sa pronunte o hotarare preliminara, la solicitarea unui tribunal national, privind interpretarea sau validitatea diferitelor prevederi ale dreptului comunitar.

Curtea beneficiaza de sprijinul Tribunalalului de Prima Instanta, care a fost infiintat in 1989.

Tratatul de la Nisa a introdus o reforma importanta in sistemul juridic al Uniunii Europene. In ce priveste Curtea de Justitie, cele mai importante sunt:

- mai multa flexibilitate in modificarea statulului Curtii de Justitie, care poate fi amendat de catre Consiliu prin vot; unanim, la cererea Curtii sau a Comisiei.

- aprobarea regulamentului interior al Curtii de catre Consiliu, cu majoritate calificata;
- noul articol 229a din Tratatul CE permite Consiliului sa decida, prin vot unanim si dupa ratificarea de catre parlamentele nationale, daca disputele referitoare la drepturile de proprietate industriala sunt de competenta Curtii;

- o mai buna distributie a competentelor intre Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta, ultimul preluand o parte din volumul de munca al Curtii.

Constitutia europeana in curs de ratificare prevede infiintarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), care include Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, Tribunalul de Prima Instanta (care se va numi ?Tribunalul General?) si tribunale specializate. Constitutia va facilita cetatenilor inaintarea unei actiuni impotriva instrumentelor Uniunii chiar daca prevederile acestora nu ii afecteaza in mod direct.

Tipuri de actiuni:

- Actiune in neindeplinirea obligatiilor:

Prin aceasta actiune Curtea stabileste daca un stat membru si-a indeplinit obligatiile ce-i revin in conformitate cu dreptul comunitar. Actiunea poate fi initiata de Comisie (in majoritatea cazurilor) sau de un alt stat membru. Daca Curtea ajunge la concluzia ca obligatiile nu au fost indeplinite, statul membru in cauza trebuie sa inceteze imediat incalcarea dreptului comunitar. Daca aceasta nu are loc, Curtea poate decide in final, la cererea Comisiei, sa penalizeze statul membru cu o amenda fixa sau o suma de bani proportionala cu perioada de incalcare a obligatiei respective.

Actiune in anulare:

Reclamantul solicita anularea unei masuri adoptate de o institutie (regulamente, directive si decizii). O actiune in anulare poate fi initiata de un stat membru, de institutiile UE (Parlament, Consiliu, Comisie) sau de catre persoane fizice care sunt destinatarii masurii contestate sau care ii afecteaza in mod direct si individual.
- Actiune in constatarea abtinerii de a actiona:

Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta pot analiza legalitatea unei abtineri de a actiona din partea unei insititutii a Comunitatii, cu mentiunea ca o astfel de actiune poate incepe numai dupa ce institutia in cauza a fost somata sa remedieze situatia. Daca abtinerea de a actiona contravine legii, institutiei in cauza ii revine sarcina de a face sa inceteze deficienta prin luarea de masuri adecvate.
- Actiune in despagubiri:

In actiunile pentru despagubiri, bazate pe o responsabilitate non-contractuala, Curtea de Prima Instanta decide asupra raspunderii Comunitatii in caz de prejudicii aduse cetatenilor si intreprinderilor de catre institutiile comunitare sau functionarii acestora in cursul activitatii acestora.

-Recursuri:
In cele din urma, recursuri la hotararile Tribunalului de Prima Instanta, in probleme de drept comunitar, pot fi aduse in fata Curtii. Daca recursul este admisibil si bine instrumentat, Curtea de Justitie paote suspenda hotararea Tribunalului de Prima Instanta. Daca procedurile permit acest lucru, hotararea finala poate apartine Curtii, altfel Curtea trebuie sa retrimita cazul la Tribunalul de Prima Instanta, care trebuie sa tina cont de hotararea pronuntata in urma recursului.

-Actiunea pentru pronuntarea unei hotarari preliminare este specifica dreptului comunitar. Desi Curtea de Justitie este prin natura sa gardianul suprem al respectarii dreptului comunitar, nu este singurul organ judiciar imputernicit sa aplice dreptul comunitar. De fapt, aceasta misiune cade in sarcina tribunalelor nationale, sub jurisdictia acestora aflandu-se monitorizarea implementarii dreptului comunitar, pentru care responsabile sunt autoritatile din statele membre. Multe prevederi ale tratatelor si din legislatia secundara (regulamente, directive si decizii), confera drepturi individuale nationalilor din statele membre, in sprijinul carora trebuie sa intervina tribunalele nationale.

Tribunalele nationale sunt primul garant al dreptului comunitar. Pentru a asigura punerea in practica eficienta si uniforma a legislatiei comunitare, tribunalele nationale se adreseaza cateodata Curtii, solicitandu-i clarificarea unor aspecte legate de interpretarea dreptului coomunitar, de exemplu daca legislatia nationala este conforma cu cea a Comunitatii.





Alţi termini definiţi în cadrul categoriei Drept Comunitar: Acord European , Banca Europeana de Investitii (BEI) , Cadru institutional unic , Compromisul de la Luxemburg , Conferinta Interguvernamentala Bilaterala (UE - Tarile candidate) , Decizie de neparticipare , Echilibru institutional , Fonduri Structurale , Mediul inconjurator , Observatori UEO , OLAF (Oficiul European de Lupta Contra Fraudei) , Phare , Politica sociala , Ponderarea voturilor in Consiliu , Presedintia Uniunii (rotatia presedintiei) , Procedura de cooperare , Punte comunitara (Titlul VI al Tratatului UE), Subsidiaritate , Tari membre UE , Uniunea Europeana,
Articole juridice conexe:
Cine supravegheaza respectarea legilor in Uniunea Europeana?
Institutia care vegheaza la respectarea dreptului comunitar este Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (CJCE), cu sediul la Luxemburg. Pentru a ...
Data publicării: 2008-01-01







Articole Juridice

Aspecte practice privind necorespunderea profesionala a salariatului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cercetarea disciplinara a salariatilor. Legalitatea Regulamentului intern si a altor Proceduri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Inechitatile salariale in sectorul public si in sectorul privat
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut



Jurisprudenţă

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Contestatie pentru depasirea termenului de redactare a unei decizii penale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 549/2021

Cerere de recurs semnata electronic. Nulitatea recursului
Pronuntaţă de: Decizia nr. 520 din 7 martie 2019, pronuntata de Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 din Codul Penal
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 28 ...

Legea nr. 140/2022 privind unele masuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale si psihosociale si modificarea si completarea unor
Lege nr. 140 din 17 mai 2022 privind unele masuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilitati int ...

Legea 144/2022 pentru modificarea si completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
Legea 144/2022 pentru modificarea si completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii Pu ...