Imposibilitatea obiectiva de efectuare a concediului de odihna si conditiile de aplicare a art. 47 alin. 3 si 4 din Legea nr. 53/2003 coroborate cu prevederile Codului Muncii. Necesitatea dovedirii prejudiciului real si a existentei culpei, pentru angajarea unei raspunderi delictuale.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Puteti depune o plangere la Curte
daca va considerati victima
directa a unei incalcari a
drepturilor sau garantiilor prevazute in
Conventie sau in protocoalele acesteia.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Acte specifice efectuate de autoritatea vamala pentru a asigura aplicarea corecta a reglementarilor vamale si a altor dispozitii legale privind
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Concediul anual reprezinta dreptul fiecarui lucrator. Durata minima a concediului de odihna anual este de 21 de zile lucratoare.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Infractiune constand in conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fara permis de conducere
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(Hard dollars)
Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Conturi constituite din bilant, contul de pierdere si profit si anexa (care sunt anexate raportului de gestiune ale unei societati pe actiuni).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului si care cuprinde:
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala; raport scris in care sunt consemnate punctele de vedere ale expertului cu privire la obiectul expertizei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Dreptul tuturor persoanelor/cuplurilor de a decide liber si responsabil numarul de copii pe care il doresc, momentul conceptiei si distanta dintre nasteri, de a dispune de informatiile si mijloacele necesare acestui scop si dreptul de a atinge cel mai inalt standard de sanatate sexuala si reproductiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Concediul anual reprezinta dreptul fiecarui lucrator. Durata minima a concediului de odihna anual este de 21 de zile lucratoare.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Acele masuri care au ca scop sprijinirea persoanelor in cautarea unui loc de munca si, in mod deosebit, a somerilor, pentru a dobandi statutul de persoana ocupata.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Structura juridica plurivalenta, subsumand o pluralitate de contracte distincte reciproc interconditionate, care alcatuiesc impreuna un ansamblu contractual inchegat si coerent.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Perioada electorala - intervalul de timp cuprins intre ziua aducerii la cunostinta publica a datei la care vor avea loc alegerile si data in care rezultatele finale
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Prin Sentinta nr. 225 pronuntata la data de 30.03.2009 de Tribunalul Mures in dosarul nr.2167/102/2008, s-a respins Incheierea de sesizare nr.22/17.07.2008 introdusa de organul constatator Curtea de Conturi a Romaniei prin Directia de Control Financiar Ulterior Mures in contradictoriu cu partea prejudiciata, Inspectoratul Scolar Judetean Mures, si persoanele raspunzatoare N. N. E., P. M. D., T. I., D. A. si T. L. prin care s-a solicitat angajarea raspunderii juridice pentru suma de 91.320 lei, ca neintemeiata.
Pentru a pronunta aceasta solutie s-a retinut ca, prin incheierea de sesizare a instantei, organul constatator, Curtea de Conturi a Romaniei, prin Directia de Control Financiar Ulterior Mures, a solicitat angajarea raspunderii juridice a inspectorilor scolari generali N. N. E., P. M. D., T. L. impreuna cu D. A., contabil sef, si T. L., referent, pentru prejudicierea bugetului statului cu suma de 86.344 lei, reprezentand plati nelegale cu titlul de ``compensare in bani a concediului de odihna cuvenit pe anul 2007 si neefectuat`` catre un numar de 9 persoane si la 4.976 lei, reprezentand foloase necuvenite. Cele 9 persoane au intrat in raporturi de munca cu I.S.J. Mures pe o perioada determinata, prin detasari de pe functii didactice de la alte scoli din judet, iar compensare in bani a concediului de odihna cuvenit pe anul 2007 si neefectuat s-a acordat la incetarea detasarii. Conform art. 103 din Legea nr. 128/1997, cadrele didactice beneficiaza de dreptul anual la concediu . Cele 9 persoane detasate la I.S.J. Mures si-au pastrat calitatea de cadre didactice si pentru aceasta perioada iar legea si Constitutia Romaniei le recunoaste dreptul la un concediu platit. Pentru efectuarea lui, angajatorii au obligatia ca la inceputul fiecarui an sa intocmeasca o planificare in scopul asigurarii continuitatii activitatii si pentru prevenirea unor disfunctionalitati. In unitatile de invatamant, efectuarea concediului de odihna are loc, de regula, in perioada vacantelor scolare insa, in cadrul inspectoratelor scolar, tocmai in aceasta perioada au loc diferite activitati specifice legate de inchiderea anului scolar, organizarea examenelor, ceea ce presupune prezenta la serviciu a unei parti din personal si, in special, a celor cu functii de conducere . Toate cele 9 persoane indeplineau asemenea functii, iar aceste activitati i-au impiedicat in mod obiectiv sa-si efectueze concediul de odihna si cum dupa plecarea din unitate acest drept nu se mai putea realiza in natura, se impunea compensarea lui in bani . Conform art. 141 alin. 3 C. muncii, drepturile de concediu se suporta de catre angajatorul care trebuia sa le acorde concediul de odihna, iar, in speta concediul de odihna trebuia acordat de I.S.J. Mures, iar compensarea in bani a dreptului trebuia suportata tot de aceasta institutie fiind vorba de bugete separate. Se arata, de catre instanta de fond, ca, raspunderea juridica angajata in baza controalelor Curtii de Conturi este o raspundere delictuala, bazata pe ideea de culpa, iar in lipsa acesteia, raspunderea nu poate fi angajata. Totodata, prejudiciul sesizat instantei a fost constituit potrivit criteriului formal si nu al celui obiectiv care presupune existenta unui prejudiciu real. O paguba s-ar fi produs bugetului de stat in conditiile in care s-ar fi efectuat o plata dubla a concediului de odihna, nu si cand acest drept a fost compensat din motive neimputabile angajatorului.
Impotriva sentintei a formulat recurs Curtea de Conturi a Romaniei. In considerente se arata ca prin prisma dispozitiilor art. 47 alin. 3 si 4 din Legea nr. 53/2003, C. muncii, daca angajatorul la care s-a dispus detasarea nu si-a indeplinit la timp si integral toate obligatiile fata de salariatul detasat, acestea vor fi indeplinite de angajatorul care a dispus detasarea. Cum personalului detasat nu i s-a acordat concediul de odihna la care aveau dreptul, obligatia acordarii acestui drept revine angajatorului care a dispus detasarea si nu celui la care s-a dispus detasarea. Cum unitatile de invatamant preuniversitare sunt finantate din fonduri alocate de la bugetele locale care indeplinesc calitatea de ordonator principal de credite si nu din fonduri angajate de la bugetul de stat, I.S.J. Mures, aflat in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii i s-a produs un prejudiciu de 86.344 lei. Au fost constatate mai multe abateri generate de nerespectarea prevederilor legale. Astfel, nu a fost intocmita o programare cu privire la efectuarea concediilor de odihna pentru intreg personalul institutiei aprobata prin decizia scrisa a conducerii institutiei, nu exista documente din care sa rezulte solicitarile salariatilor de efectuare a concediului de odihna, rechemarea acestora din concediu prin dispozitii scrise aprobate de ordonatorul de credite. In acest fel, bugetul de stat a fost prejudiciat prin efectuarea unor cheltuieli legate de compensarea in bani a concediilor de odihna, prevazute a fi efectuate in cazul persoanelor detasate din bugetul unitatilor administrativ teritoriale. Sentinta atacata mai este criticata si prin prisma retinerii gresite de catre judecatorul fondului a dispozitiilor art. 141 alin. 3 C. muncii intrucat aceste dispozitii se refera la obligatia angajatorului de a acorda concediul de odihna pana la sfarsitul anului calendaristic tuturor salariatilor si nu la obligatia achitarii dreptului de concediu de catre angajatorul care trebuia sa acorde concediile de odihna, in speta fiind aplicabile dispozitiile art. 47 alin. 4.
Persoanele raspunzatoare N. N. E., P. M. D., T. I., D. A. si T. L. au formulat intampinare solicitand respingerea recursului ca nefondat.
Examinand recursul declarat prin prisma motivelor invocate cat si din oficiu in raport de dispozitiile art. 3041 C. pr. civ., instanta apreciaza ca acesta este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Art. 47 din Codul muncii prevede ca, (1) Drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea.
(2) Pe durata detasarii salariatul beneficiaza de drepturile care ii sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detasarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detasat.
(3) Angajatorul care detaseaza are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detasarea sa isi indeplineasca integral si la timp toate obligatiile de salariatul detasat.
(4) Daca angajatorul la care s-a dispus detasarea nu isi indeplineste integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat, acestea vor fi indeplinite de angajatorul care a dispus detasarea.
(5) In cazul in care exista divergenta intre cei doi angajatori sau nici unul dintre ei nu isi indeplineste obligatiile potrivit prevederilor alin. (1) si (2), salariatul detasat are dreptul de a reveni la locul sau de munca de la angajatorul care l-a detasat, de a se indrepta impotriva oricaruia dintre cei doi angajatori si de a cere executarea silita a obligatiilor neindeplinite.
Totodata, art. 141 alin. 3 din Codul muncii prevede ca, angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul .
Potrivit art. 103 lit. a din Legea nr. 128/1997 privind Statutul cadrelor didactice, cadrele didactice beneficiaza de dreptul la concediul anual cu plata, in perioada vacantelor scolare, respectiv universitare, cu o durata de cel putin 62 de zile.
In speta, asa cum a retinut si instanta de fond, intimatii s-au aflat in imposibilitate obiectiva de a-si efectua concediul de odihna, atat in cursul anului scolar, cat si in timpul vacantelor. Astfel, volumul si complexitatea activitatilor impuse de locul de munca la care au fost detasati a determinat, in aceasta perioada, o crestere a normei didactice de la 72 ore lunar la 170 ore. Totodata, locul de munca a impus ca numeroase atributii de serviciu sa fie indeplinite in timpul vacantelor scolare. Neregulile constatate de recurenta, respectiv, nu a fost intocmita o programare cu privire la efectuarea concediilor de odihna pentru intreg personalul institutiei aprobata prin decizia scrisa a conducerii institutiei, nu exista documente din care sa rezulte solicitarile salariatilor de efectuare a concediului de odihna, rechemarea acestora din concediu prin dispozitii scrise aprobate de ordonatorul de credite, sunt aspecte formale si nu sunt de natura a anihila substanta dreptului la concediu de odihna.
Invocand cu obstinatie dispozitiile art. 47 alin. 3 si 4 din Legea nr. 53/2003, recurenta face abstractie atat de dispozitiile alin. 1 si 5 ale aceluiasi articol cat si de imposibilitatea practica a punerii in practica a prevederilor alin. 3. Astfel, recurenta nu arata care ar fi fost modalitatea in care unitatile scolare de la care au fost detasati intimatii ar fi putut sa ia masurile necesare pentru ca Inspectoratul Scolar, la care au fost detasati, sa-si indeplineasca la timp si integral obligatiile care ii reveneau fata de salariatul detasat. Mai mult, cata vreme intimatii s-au aflat in imposibilitate de a-si efectua concediul de odihna, nici nu se putea pune problema luarii vreunor masuri .
Trebuie remarcat faptul ca intimatii au fost detasati, ca efect al unui concurs sustinut la Ministerul Educatiei si al incheierii unor contracte de management educational cu acesta (in cazul inspectorului general si al inspectorilor adjuncti), contract incheiat pe o perioada de 4 ani. Asadar, nu unitatile scolare la care acestia aveau norma didactica a dispus detasarea. In temeiul acestor noi raporturi de munca, avand in vedere faptul ca locul de munca presupunea alte atributii si o alta salarizare, suma de bani pentru concediul platit era mult mai mare decat cea pe care acestia ar fi beneficiat ca si cadru didactic in unitatile scolare de la care au fost detasati. Daca s-ar admite incidenta dispozitiilor art. 47 alin. 4 din Legea nr. 53/2003, este evident ca aceste institutii ar fi fost prejudiciate prin plata unui drept intr-un cuantum mult mai ridicat decat al unui salariat al sau, si, mai mult, aceste unitati scolare nici nu aveau prevazute la capitolul a€ścheltuieli de personal`` fonduri pentru achitarea unor drepturi salariale profesorilor care si-au desfasurat activitatea in alt loc de munca, respectiv I.S.J. Mures. Cum doar I.S.J. Mures avea prevazut in buget drepturile salariale ale intimatilor pentru perioada detasarii, unitatile scolare erau nevoite sa solicite acestuia virarea sumelor necesare compensarii in bani a concediului de odihna. Asadar, nu se poate vorbi de vreun prejudiciu real adus bugetului statului, iar prejudiciul invocat de catre recurenta este unul constituit strict pe baza unui criteriu pur formal.
Fata de aceste considerente, Curtea considera sentinta atacata este temeinica si legala, ferita de orice critici, motiv pentru care, in temeiul art. 312 C. pr. civ., recursul formulat de Curtea de Conturi a Romaniei va fi respins ca nefondat.
Interesant
