In materie comerciala, dispozitiile articolelor 907 si 908 Cod comercial nu exclud, ci se completeaza cu dispozitiile articolului 591 si urmatoarele Cod procedura civila in materia masurilor asiguratorii.
Regula de procedura stabilita de Curtea Europeana de Justitie, care a fost
inserata, de asemenea, in mandatul consilierului-audiator si care priveste
dezvaluirea, de catre Comisie, a documentelor confidentiale sau a secretelor
comerciale.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Masura care consta in indisponibilizarea a unei parti din bunurile mobile apartinand debitorului parat,
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Stefan al III-lea , supranumit Stefan cel Mare (n. 1433 , Borzesti - d. 2 iulie 1504 , Suceava ), fiul lui Bogdan al II-lea , a fost domnul Moldovei intre anii 1457 si 1504.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Masura care consta in indisponibilizarea a unei parti din bunurile mobile apartinand debitorului parat,
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Sunt masurile procesuale care se pot lua numai in cursul procesului penal de catre organul de urmarire penala sau de catre instanta de judecata si care constau in indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru a bunurilor mobile si imobile,
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului si care cuprinde:
Regula de procedura stabilita de Curtea Europeana de Justitie, care a fost
inserata, de asemenea, in mandatul consilierului-audiator si care priveste
dezvaluirea, de catre Comisie, a documentelor confidentiale sau a secretelor
comerciale.
Regula de procedura stabilita de Curtea Europeana de Justitie, care a fost
inserata, de asemenea, in mandatul consilierului-audiator si care priveste
dezvaluirea, de catre Comisie, a documentelor confidentiale sau a secretelor
comerciale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Regula de procedura stabilita de Curtea Europeana de Justitie, care a fost
inserata, de asemenea, in mandatul consilierului-audiator si care priveste
dezvaluirea, de catre Comisie, a documentelor confidentiale sau a secretelor
comerciale.
Indicator care reflecta aportul valoric adus de o intreprindere prin activitatile sale asupra bunurilor cumparate.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este o metoda care se utilizeaza in evaluarea unor proiecte de investitii si care foloseste tehnica actualizarii.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Masura care consta in indisponibilizarea a unei parti din bunurile mobile apartinand debitorului parat,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Masura asiguratorie, prevazuta in cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala. Sechestrul se poate lua in cursul procesului penal de catre procuror sau de instanta de judecata
Este o masura de executare silita care se dispune atunci cand debitorul unei obligatii are la randul sau un alt debitor.
1. Comunicare scrisa, adresata ardesata direct sau prin executorul judecatoresc, prin care se cere debitorului executarea obligatiei scadente.
Reprezinta formularul completat de catre solicitant, in vederea obtinerii finantarii.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Procedura de codecizie (Articolul 251 al Tratatului CE, fostul Articol 189b) a fost introdusa prin Tratatul de la Maastricht. Ea permite Parlamentului European sa adopte instrumente legislative impreuna cu Consiliul de Ministri.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
Este hotararea pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta asupra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masuri procesuale care se ivesc in timpul judecatii.
Este acea imprejurare ce intervine in desfasurarea procesului civil, de natura sa aduca modificari cu privire la cadrul litigiului sau cu privire la instanta sesizata, precum:
In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare.
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Regula de procedura stabilita de Curtea Europeana de Justitie, care a fost
inserata, de asemenea, in mandatul consilierului-audiator si care priveste
dezvaluirea, de catre Comisie, a documentelor confidentiale sau a secretelor
comerciale.
Regula de procedura stabilita de Curtea Europeana de Justitie, care a fost
inserata, de asemenea, in mandatul consilierului-audiator si care priveste
dezvaluirea, de catre Comisie, a documentelor confidentiale sau a secretelor
comerciale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Masura care consta in indisponibilizarea a unei parti din bunurile mobile apartinand debitorului parat,
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cheltuielile unitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru:
Existenta pe rolul aceleiasi instante a unei cereri intemeiate pe dispozitiile OG nr.5/2001 respecta cerinta impusa de articolul 907 Cod comercial si de articolul 591 alineat 2 Cod procedura civila, intrucat pe calea procedurii speciale a somatiei de plata se urmareste recunoasterea unei creante si posibilitatea executarii silite a acesteia, sentinta pronuntata in aceasta pricina (ordonanta care contine somatia de plata), investita cu formula executorie, constituind titlu executoriu conform articolului 9 alineat 2 din OG nr.5/2001.
Asupra recursului comercial de fata.
Prin incheierea din Camera de Consiliu de la 18 noiembrie 2008, pronuntata in dosarul nr. 41181/3/2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI a Comerciala a admis in parte cererea formulata de creditoarea I.T.I. Spa, cu sediul in B., Italia si cu sediul ales in Bucuresti, in contradictoriu cu debitoarea N. A.. A infiintat sechestru asigurator asupra partilor sociale detinute de debitoare la SC GRI SRL, pana la solutionarea actiunii ce face obiectul dosarului nr. 34475/3/2008, inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI a Comerciala. A respins cererea de infiintare a sechestrului asupra imobilului situat in Bucuresti, soseaua Stefan cel Mare nr. 6, parter, sector 1, proprietate a SC SO G.R.I. SRL.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut in esenta ca, pentru obtinerea pretului cesiunii partilor sociale ce a facut obiectul contractului nr. 1 din 27.10.2005, creditoarea a introdus cerere de emitere a somatiei de plata, ce formeaza obiectul dosarului nr. 39475/3/2008, aflat pe rolul aceleiasi instante. In acest fel s-a facut dovada existentei unui litigiu pe fondul dreptului, iar cu recipisa CEC nr.2131830/1 din 10 noiembrie 2008 s-a facut dovada consemnarii cautiunii, fiind indeplinite conditiile de fond si de forma prevazute de articolul 591 alineat 2 si 592 Cod procedura civila.
A retinut ca intemeiata cererea de instituire a sechestrului asigurator doar asupra partilor sociale, nu si asupra imobilului, intrucat acesta din urma este proprietate a unei societati comerciale la care debitoarea este administrator.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal au declarat recursuri motivate partile, ambele recursuri fiind inregistrate sub acelasi numar unic la 19 decembrie 2008 pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V a Comerciala.
In motivarea recursului, debitoarea a criticat solutia primei instante, sustinand ca cererea de sechestru asigurator trebuia respinsa ca inadmisibila. A invocat, in acest sens, prevederile articolului 1 Cod comercial, potrivit cu care judecata cererilor privind masurile asiguratorii se face in conformitate cu prevederile articolelor 907-908 Cod comercial.
A invocat si prevederile articolului 591 alineatele 1 si 2 Cod procedura civila si a sustinut ca admisibilitatea sechestrului asigurator este conditionata de interpretarea unei actiuni care sa vizeze fondul pretentiei dedusa judecatii, actiune care sa se solutioneze in procedura contencioasa. In aceasta ordine de idei, a sustinut ca prevederile O.G. nr. 5/2001 instituie o procedura necontencioasa, care nu corespunde cerintei "actiunii" prevazuta de articolul 907 Cod comercial.
Subsumat aceleiasi critici, recurenta-debitoare a sustinut si faptul ca inadmisibilitatea sechestrului asigurator in procedura somatiei de plata se deduce si din regula potrivit careia orice norma speciala -in speta O.G. nr. 5/2001 - este de stricta interpretare si are vocatia de a se intregi pentru aspectele nereglementate cu dispozitiile legii generale, iar procedura sechestrului, desi cuprinsa in cod, nu se circumscrie conceptului de norma generala.
A doua critica vizeaza dispozitiile articolului 592 alineat 2 Cod procedura civila, in sensul ca din incheierea atacata reiese ca instanta a dispus asupra platii cautiunii si probabil a citat-o pe creditoare cu aceasta mentiune, in conditiile in care recurenta nu a fost citata. A sustinut ca au fost incalcate si prevederile articolului 592 alineat 4 Cod procedura civila, care dispune stabilirea cautiunii nu inainte de solutionarea cererii de sechestru, ci prin incheierea de incuviintare a sechestrului.
A treia critica vizeaza considerentele in care instanta a retinut ca, desi legal citata, recurenta debitoare nu a formulat intampinare. A aratat ca procedura sechestrului se solutioneaza fara citarea partilor si se considera prejudiciata, neavand posibilitatea de a-si formula aparari.
A patra critica vizeaza lipsa dovezilor cu privire la micsorarea patrimoniului propriu sau la lipsa asigurarilor promise sau la pericolul de sustragere de la urmarire sau la ascunderea si risipirea averii, astfel cum prevad dispozitiile articolului 591 alineat 3 Cod procedura civila, in raport de care solutia de admitere a cererii este nelegala.
Recursul este intemeiat in drept pe dispozitiile articolului 1 si 907 - 908 Cod comercial, pe dispozitiile articolului 304 alineatele 5 si 9 Cod procedura civila, pe dispozitiile articolului 3041 Cod procedura civila, pe dispozitiile articolului 312 Cod procedura civila, articolului 591 alineatele 1,2 si 3 Cod procedura civila, articolului 592 alineatele 2 si 4 Cod procedura civila si pe dispozitiile articolului 335 Cod procedura civila.
In motivarea recursului, societatea creditoare invoca prevederile articolului 304 punctul 9 Cod procedura civila si critica hotararea numai sub aspectul respingerii cererii de infiintare a sechestrului asupra imobilului, sustinand in esenta ca, daca intimata - debitoare instraineaza singurul bun de valoare din patrimoniul societatii comerciale S.O. G.R.I. SRL, partile sociale raman, practic, lipsite de valoare . A sustinut ca imobilul cu privire la care a solicitat infiintarea sechestrului asigurator este o parte a averii debitoarei.
Recursul este intemeiat in drept pe prevederile articolului 299 si urm. Cod procedura civila.
Partile au formulat intampinari la recursul partii adverse, solicitand respingerea acestuia ca neintemeiat.
Fata de actele si lucrarile dosarului, de probele administrate in cauza, Curtea apreciaza ambele recursuri ca nefondate si urmeaza a le respinge pentru urmatoarele considerente:
Curtea va lua in analiza in primul rand recursul declarat de debitoarea N. A., intrucat prin acest recurs se critica solutia insasi de admitere a cererii, iar in al doilea rand recursul declarat de creditoarea I.T.I. -SpA, care vizeaza solutia de admitere in parte a cererii de sechestru .
Recursul declarat de debitoarea N. A. este nefondat.
Prima critica este apreciata ca neintemeiata si a fost inlaturata, intrucat dispozitiile O.G. nr.5/2001 nu inlatura expressis verbis accesul creditorului la procedura de instituire a masurilor asiguratorii, pentru ca in cazul cererilor cu acest obiect sa se poata opune indamisibilitatea ca fine de neprimire.
Indiscutabil ca, in materie comerciala, dispozitiile articolelor 907 si 908 Cod comercial, privitoare la sechestrul si la poprirea asiguratorie sunt incidente, insa acestea nu exclud, ci se completeaza cu dispozitiile articolului 591 si urm. Cod procedura civila in aceeasi materie a masurilor asiguratorii, astfel cum s-a statuat, de altfel, si prin decizia nr.501/2006 a Curtii Constitutionale.
In plus, Curtea a apreciat ca nefondate sustinerile recurentei-debitoare despre caracterul cererii de emitere a ordonantei care sa contina somatie de plata si despre caracterul necontencios al procedurii in care se judeca aceasta cerere . Imprejurarea ca in sustinerea unei cereri de acest gen nu este admisibila decat proba cu inscrisuri si ca se face trimitere, in articolul 111 alineat 2 al O.G. nr.5/2001, la dispozitiile articolului 338 Cod procedura civila nu este de natura a conchide ca procedura de emitere a ordonantei care sa contina somatia de plata este una esentialmente necontencioasa.
Plecand de la dispozitiile articolului 1 alineat 1 din acest act normativ, in care se afirma indubitabil ca procedura se desfasoara in scopul realizarii de bunavoie sau prin executare silita a creantelor, si retinand ca, potrivit articolului 9 alineat 2 din OG nr. 5/20011, ordonanta investita constituie titlu executoriu, Curtea apreciaza ca in procedura-speciala, e adevarat - a somatiei de plata creditorul urmareste realizarea unei creante, ceea ce inseamna recunoasterea unui drept de creanta potrivnic debitorului, aceasta infirmand teza acreditata de articolul 331 Cod procedura civila.
Ca atare, Curtea a apreciat ca actiunea dedusa judecatii in procedura sumara si intemeiata pe inscrisuri prevazuta de O.G. nr.5/2001 intruneste pe deplin cerintele articolului 907 Cod comercial si ale articolului 591 alineat 2 Cod procedura civila, atata vreme cat are ca finalitate recunoasterea unei creante si posibilitatea executarii silite a acesteia.
A doua critica este neintemeiata. Din analiza citativului intocmit pentru primul termen de judecata (fila 20 a dosarului de fond), ca si din examinarea inscrisurilor ulterioare nu reiese ca instanta a luat masura citarii partilor, nici macar pe cea a fixarii cautiunii, recurenta-creditoare depunand din proprie initiativa cautiune la termenul din 11 noiembrie 2008, asa cum rezulta din incheierea de sedinta (fila 32). Critica privitoare la incalcarea prevederilor articolului 592 alineat 4 Cod procedura civila, desi aparent in concordanta cu temeiul juridic invocat, este, insa neintemeiata, pe de o parte pentru ca prevederile legale precitate nu instituie si o sanctiune, fiind incident principiul de drept nulla poena sine lege . Pe de alta parte, critica este lipsita de interes, intrucat prin achitarea anticipata a cautiunii (al carei cuantum nu se contesta!) nu numai ca au fost respectate prevederile articolului 908 alin. 2 Cod comercial, invocate in precedent, dar s-a si constituit efectiv garantia ca recurenta debitoare are de unde se indestula daca actiunea pe fond ar fi respinsa, neexistand, practic, nici o vatamare.
A treia critica este apreciata ca neutila. Desi strict formal critica este in concordanta cu considerentele hotararii atacate, Curtea apreciaza ca prin ea insasi nu este de natura a determina modificarea solutiei, intrucat instanta de fond nu a admis cererea bazandu-se exclusiv pe lipsa intampinarii, ci dimpotriva, la analiza conditiilor de fond si de forma pentru instituirea sechestrului nici nu a mai facut referire la acest aspect.
Ultima critica este neintemeiata, pe de o parte pentru ca dispozitiile articolului 907 Cod comercial nu prevad alte conditii pentru instituirea sechestrului decat existenta actiunii si depunerea cautiunii, iar pe de alta parte pentru ca situatiile invocate de recurenta debitoare ca nefiind dovedite trebuie luate in analiza doar atunci cand creanta nu este exigibila, conform articolului 591 alineat 3 Cod procedura civila, ceea ce in speta nu este cazul, cata vreme s-a invocat existenta unei creante constatate prin act scris - respectiv contractul de cesiune de parti sociale - fiind incidente prevederile articolului 591 alineatele 1 si 2 Cod procedura civila.
Pentru toate aceste considerente, apreciind si dupa examinarea cauzei sub toate aspectele - conform articolului 3041 Cod procedura civila-, ca in privinta hotararii recurate nu subzista nici unul din motivele de casare sau de modificare prevazute de articolul 304 Cod procedura civila, in temeiul articolului 312 alineat 1 teza a II a Cod procedura civila, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-debitoare.
Recursul declarat de recurenta-creditoare este nefondat. Atat dispozitiile articolelor 907-908 Cod comercial, cat si dispozitiile articolului 591 alineat 1 Cod procedura civila prevad posibilitatea instituirii sechestrului asigurator asupra bunurilor pe care debitoarea le are in proprietate, scopul fiind acela de a impiedica micsorarea patrimoniului acesteia si de a asigura exercitarea dreptului de gaj general al creditorilor.
In atare situatie, in conditiile in care recurenta-creditoare insasi recunoaste ca bunul imobil asupra caruia instanta de fond nu a inteles sa instituie sechestru asigurator nu apartine recurentei-debitoare, ci unei societati comerciale, solutia primei instante este in concordanta cu prevederile legale precitate, recurenta debitoare-chiar asociat si administrator -fiind subiect de drept distinct, cu patrimoniu distinct de societatea care are bunul in proprietate si care nu este debitor al creditoarei.
Pentru aceste considerente, apreciind ca instanta de fond a stabilit corect situatia de fapt si a facut o justa aplicare a dispozitiilor legale incidente, Curtea a retinut ca nu exista nici un motiv de casare sau de modificare din cele prevazute de articolul 304 sau 3041 Cod procedura civila, astfel ca a respins recursul declarat de recurenta-creditoare ca nefondat, in conformitate cu dispozitiile articolului 312 alineat 1 teza a II a Cod procedura civila.
Cum ambele parti au cazut in pretentii, Curtea a apreciat ca nici una dintre ele nu este indrituita la cheltuieli de judecata, fiecare urmand a suporta cheltuielile efectuate.
Interesant
