Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Recursuri in Interesul Legii » RIL. Statul nu are calitate procesuala pasiva decat in ipoteza in care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanta succesorala

RIL. Statul nu are calitate procesuala pasiva decat in ipoteza in care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanta succesorala

  Publicat: 27 May 2011       6552 citiri        Secţiunea: Recursuri in Interesul Legii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Decizia nr. 2/2011, privind recursul in interesul legii, care formeaza obiectul Dosarului nr. 1/2011

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 365 din 25/05/2011

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Anii de domnie: 1688-1714. A incercat sa intareasca autoritatea domniei in tara Romaneasca si a realizat o importanta reforma fiscala. S-a amestecat si in Moldova, unde l-a sustinut, in anul 1693, pe Constantin Duca in preluarea tronului, iar in Transilvania a sustinut Biserica Ortodoxa din punct de vedere material
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
A fost promulgat la 11.09.1865
Sinonim - de cujus. Persoana decedata.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Situatia persoanei care este chemata sau indreptatita sa vina la mostenirea unei persoane,
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care este chemata la mostenire in temeiul legii.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
A fost promulgat la 11.09.1865
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Persoana fizica sau juridica ce datoreaza o suma de bani debitorului urmarit
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Situatia persoanei care este chemata sau indreptatita sa vina la mostenirea unei persoane,
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Este perioada in care se efectueaza concediile de odihna cuvenite personalului instantelor, cu exceptia instantelor in materie penala, pentru cauzele cu arestati;
Situatia persoanei care este chemata sau indreptatita sa vina la mostenirea unei persoane,
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
A fost promulgat la 11.09.1865
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Persoana fizica sau juridica ce datoreaza o suma de bani debitorului urmarit
A fost promulgat la 11.09.1865
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Completul competent sa judece recursul in interesul legii, care formeaza obiectul Dosarului nr. 1/2011 este constituit conform art. 3306 alin. 1 si 3 din Codul de procedura civila, modificat si completat prin Legea nr. 202/2010, si art. 271 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, modificat si completat prin Hotararea Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 24/2010.
Sedinta completului este prezidata de doamna judecator Rodica Aida Popa, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror-sef Antonia Eleonora Constantin .
La sedinta de judecata participa magistratul-asistent-sef de la Sectia civila si de proprietate intelectuala, doamna Mihaela Calabiciov, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie privind calitatea procesuala pasiva a statului roman prin Ministerul Finantelor Publice sau a unitatilor administrativ-teritoriale in actiunile avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii si a pus concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca, in situatia actiunilor avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra masei succesorale, statul nu are calitate procesuala pasiva, intrucat nu exista un raport juridic obligational intre el si reclamant atat timp cat nici statul si nicio alta persoana, cu exceptia reclamantului, nu invoca un drept asupra mostenirii, persoana interesata avand la indemana procedura notariala reglementata de Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995.



INALTA CURTE,



deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
1. Problema de drept ce a generat practica neunitara
Prin recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a aratat ca, in practica judiciara, nu exista un punct de vedere unitar cu privire la calitatea procesuala pasiva a statului roman prin Ministerul Finantelor Publice sau a unitatilor administrativ-teritoriale, in actiunile avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale.
2. Examenul jurisprudential
Prin recursul in interesul legii se arata ca, in urma verificarii jurisprudentei la nivelul intregii tari, au fost identificate cauze civile in care reclamantii, fara parcurgerea procedurii succesorale notariale pentru recunoasterea vocatiei lor succesorale concrete, au solicitat sa se constate calitatea lor de unici mostenitori.
In toate aceste situatii, intrucat succesiunile nu erau vacante, iar statul roman sau unitatea administrativ-teritoriala nu au opus un drept propriu asupra succesiunii si nici nu existau alti mostenitori legali sau testamentari in cauza cu exceptia reclamantilor, s-a pus problema calitatii procesuale pasive a paratilor chemati in judecata .
3. Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti
Examenul jurisprudential a relevat ca, in practica instantelor judecatoresti, nu exista un punct de vedere unitar cu privire la calitatea procesuala pasiva a statului roman prin Ministerul Finantelor Publice in litigiile avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale, identificandu-se, astfel, 3 orientari:
3.1. Intr-o prima orientare a practicii, instantele au considerat ca, in actiunile cu acest obiect, statul nu are calitate procesuala pasiva, intrucat nu este persoana obligata in raportul juridic dedus judecatii si nici persoana fata de care reclamantul sa poata stabili existenta unui drept potrivnic.
S-a apreciat, pe de-o parte, ca statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice, poate avea calitate procesuala pasiva in aceste actiuni numai atunci cand mostenirea este vacanta, situatie ce trebuie atestata fie prin certificatul de vacanta succesorala eliberat de notarul public, fie prin hotararea instantei de judecata, iar, pe de alta parte, ca, intrucat in cauza nu mai sunt alti mostenitori carora reclamantul sa le poata opune litigios dreptul sau si nici nu este o succesiune vacanta, partea se poate adresa, pentru realizarea dreptului sau, notarului public, conform procedurii prevazute de dispozitiile din Legea nr. 36/1995.
3.2. Intr-o a doua orientare a practicii, instantele au considerat ca, dimpotriva, statul are calitate procesuala pasiva in actiunile cu acest obiect, intrucat, in lipsa de mostenitori legali sau testamentari, acesta este singurul care ar putea contesta dreptul reclamantului, in calitatea sa de titular al mostenirii vacante, in lumina dispozitiilor art. 85 din Legea nr. 36/1995.
In acest sens s-a argumentat, pe de o parte, ca, asa cum constatarea existentei unei succesiuni vacante si a componentei acesteia se poate face si de catre instanta judecatoreasca in mod direct in lipsa certificatului de vacanta succesorala eliberat de notarul public, tot astfel, instanta poate constata calitatea de unic mostenitor a unui succesibil, indiferent daca vocatia acestuia isi are izvorul in lege sau in manifestarea de ultima vointa a defunctului, iar, pe de alta parte, ca, potrivit art. 680 din Codul civil, in lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului.
3.3. Intr-o a treia orientare a practicii, instantele au considerat ca, in situatia actiunilor avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale, calitatea procesuala pasiva apartine consiliului local al unitatii administrativ-teritoriale in a carei circumscriptie se afla imobilele din masa succesorala, deoarece, in cazul in care o succesiune ar fi vacanta, bunurile ce o compun ar urma sa intre in domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, conform Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, apreciindu-se in acest sens ca atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau municipiului are consiliul local, dupa cum rezulta din art. 36 alin. (2) lit. c) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001.
4. Opinia Procurorului general
In situatia actiunilor avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor, atunci cand mostenirea nu este vacanta si nici nu exista alti mostenitori legali sau testamentari in cauza, statul nu are calitate procesuala pasiva, intrucat nu este parte in raportul juridic concret, obligational, de drept substantial, dedus judecatii.
Astfel, statul nu are vocatie succesorala concreta la succesiunea autorului reclamantului si nu poate pretinde drepturi asupra patrimoniului succesoral atat timp cat premisa art. 680 din Codul civil, respectiv cea a lipsei totale sau partiale a mostenitorilor legali sau testamentari nu numai ca nu este realizata, dar este inlaturata de insusi reclamantul care pretinde ca este unicul mostenitor .
Prin urmare, vocatia succesorala abstracta nu ii confera statului legitimare procesuala pasiva in astfel de cauze, intrucat vocatia sa succesorala este subsidiara vocatiei succesorale a rudelor si a eventualilor legatari universali, potrivit art. 680 din Codul civil.
In consecinta, in situatia actiunilor avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra masei succesorale, statul nu are calitate procesuala pasiva, intrucat nu exista un raport juridic obligational intre el si reclamant, atat timp cat nici statul si nicio alta persoana, cu exceptia reclamantului, nu invoca un drept asupra mostenirii, persoana interesata avand la indemana procedura notariala reglementata de Legea nr. 36/1995.
5. Raportul asupra recursului in interesul legii
Judecatorul raportor, prin raportul intocmit in cauza, a apreciat, in esenta, ca, statului nu-i poate fi legitimata pozitia procesuala de parat in astfel de litigii decat in masura in care pe seama acestuia a fost emis certificat de vacanta succesorala pentru tot sau parte din mostenire, in sensul dispozitiilor art. 680 din Codul civil, cererea de constatare a calitatii de unic mostenitor avand in acest caz si valoarea de contestare a valabilitatii unui asemenea certificat si asigurand astfel interesul atragerii in proces a statului (iar legat de acest interes, calitatea procesuala pasiva).
In absenta unui asemenea certificat, nu exista conflict intre parti aflate pe pozitii de contrarietate juridica si deci statului nu i se poate opune, in calitate de parat, pretentia reclamantului asupra unei mosteniri fata de care statul este tert .
6. Inalta Curte
Functia dreptului procesual consta, in principal, in a asigura sanctiunea dreptului civil material, ceea ce inseamna ca pozitia de reclamant in cadrul litigiului apartine titularului dreptului subiectiv civil afirmat, in timp ce calitatea procesuala pasiva o are cel obligat in acelasi raport juridic (subiectul pasiv al dreptului).
Intrucat reclamantul declanseaza procedura jurisdictionala, lui ii revine sarcina de a demonstra atat legitimarea sa procesuala, cat si pe aceea a paratului, respectiv faptul ca transpunerea pe plan procesual se face in legatura cu un raport juridic de drept material in care partile litigiului au calitatea de titular al dreptului si, in mod corespunzator, al obligatiei corelative.
La randul ei, instanta are obligatia verificarii din oficiu a cadrului procesual subiectiv determinat de prezenta partilor in proces.
Raportat la aceste considerente de ordin teoretic, se retine ca, in situatia actiunilor analizate (vizand pretentia asupra calitatii de unic mostenitor), statului nu ii este justificata calitatea procesuala, deoarece el nu este parte in raportul juridic dedus judecatii si nu se afla intr-o opozitie de interese fata de reclamant pentru a i se legitima pozitia de parat in cadrul litigiului.
Promovand actiunea, reclamantul se prevaleaza de vocatia sa succesorala concreta la mostenirea defunctului, ceea ce inseamna ca, ab initio, este contestata orice vocatie a statului, avand in vedere dispozitiile art. 680 din Codul civil, potrivit carora bunurile trec la stat "in lipsa de mostenitori legali sau testamentari".
In acelasi sens sunt dispozitiile art. 85 din Legea nr. 36/1995, potrivit carora "in lipsa mostenitorilor legali sau testamentari, la cererea reprezentantului statului, notarul public constata ca succesiunea este vacanta, eliberand certificat de vacanta succesorala, dupa expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii".
Rezulta ca in absenta unui astfel de certificat de vacanta succesorala (a carui eliberare ar putea semnifica nesocotirea drepturilor mostenitorilor, in ipoteza in care acestia exista si nu au fost exheredati sau chiar exheredati fiind, daca sunt in acelasi timp si mostenitori rezervatari), statului nu-i poate fi justificata prezenta in proces in asemenea litigii.
O vocatie succesorala generala, abstracta a statului nu ii poate legitima acestuia calitatea de parat, intrucat nu are nicio legatura cu dreptul subiectiv care este supus dezbaterii judiciare, iar reclamantul nu poate justifica atragerea in procedura jurisdictionala a unei parti careia nu are motive sa ii opuna dreptul afirmat si nici aceasta din urma, motive de a contesta dreptul pretins de catre reclamant.
Asadar, pentru ca statului sa i se recunoasca legitimare procesuala pasiva in litigii de genul celor analizate este necesar sa fi fost eliberat certificat de vacanta succesorala, fie privitor la intreaga masa succesorala, prin nesocotirea drepturilor mostenitorului legal rezervatar (cel care se pretinde unic succesor), fie sa existe vacanta succesorala pentru parte din mostenire, atunci cand defunctul, desi lasa mostenitori (legali sau testamentari), acestia nu au vocatie la intreaga mostenire, ci doar la parte din ea, restul revenind statului cu titlu de mostenire vacanta .
Sub acest aspect, trebuie observat ca statul poate avea vocatie succesorala concreta nu doar in cazul lipsei totale a mostenitorilor legali sau testamentari, ci si atunci cand, de exemplu, prin testament s-au instituit unul sau mai multi legatari cu titlu particular, avand in vedere ca acesti legatari nu au vocatie la patrimoniul succesoral, ci doar la bunurile care fac obiect al legatului. De asemenea, vocatia statului poate subzista si alaturi de legatarii cu titlu universal daca aceste legate nu epuizeaza masa succesorala si chiar in prezenta mostenitorilor legali rezervatari care au fost exheredati (avand in vedere ca acestia culeg rezerva, iar statului ii revine cotitatea disponibila).
Deci, statului nu ii poate fi legitimata pozitia procesuala de parat in astfel de litigii decat in masura in care pe seama acestuia a fost emis certificat de vacanta succesorala pentru tot sau parte din mostenire, in sensul dispozitiilor art. 680 din Codul civil, cererea de constatare a calitatii de unic mostenitor avand in acest caz si valoarea de contestare a valabilitatii unui asemenea certificat si asigurand astfel interesul atragerii in proces a statului (iar legat de acest interes, calitatea procesuala pasiva).
In absenta unui asemenea certificat, nu exista conflict intre parti aflate pe pozitii de contrarietate juridica si deci statului nu i se poate opune, in calitate de parat, pretentia reclamantului asupra unei mosteniri fata de care statul este tert .

Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 3307 cu referire la art. 329 din Codul de procedura civila, astfel cum a fost modificat si completat prin Legea nr. 202/2010,



INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
D E C I D E:



Admite recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, in consecinta:
stabileste ca, in situatia actiunilor avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale, statul nu are calitate procesuala pasiva decat in ipoteza in care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanta succesorala.
Obligatorie, potrivit art. 3307 alin. 4 din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 4 aprilie 2011.


VICEPRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,
RODICA AIDA POPA


Magistrat-asistent-sef,
Mihaela Calabiciov


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia 2/2011


Citeşte mai multe despre:    Inalta Curte de Casatie si Justitie    Vacanta succesorala    Mostenire    Certificat de mostenitor    Unic mostenitor    Masa succesorala



Comentează: RIL. Statul nu are calitate procesuala pasiva decat in ipoteza in care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanta succesorala
Alte Speţe

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizie de concediere a salariatilor in baza unor criterii de discriminare. Reorganizare fictiva a societatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal, Sentinta nr. 100 din 19.01.2016

Anularea de catre instanta a deciziei de sanctionare. Exceptia tardivitatii emiterii deciziei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel G, Sectia Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 237/2016

Obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru intarzierea nejustificata a platii salariului
Pronuntaţă de: Tribunalul C, Sectia Civila, Sentinta Civila nr. 922 din 21.04.2016

Executarea cu intarziere a obligatiei de plata. Dobanda legala aferenta sumelor datorate salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul C, Sectia I Civila, Sentinta Civila nr. 850 din 18.04.2016

Anularea deciziei de concediere. Reintegrarea salariatului pe postul detinut anterior concedierii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 132 din 03.03.2016

Posibilitatea aplicarii de catre angajator a unei alte sanctiuni disciplinare decat cea propusa de comisia de disciplina. Legalitatea deciziei de sanctionare disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 3925 din 12.07.2016

Primirea la locul de munca a persoanei, fara incheirea contractului individual de munca. Amenda contraventionala
Pronuntaţă de: Judecatoria Onesti, Sentinta Civila nr 643 din 01.03.2016



Articole Juridice

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

Legea salarizarii unice nu instituie o procedura prealabila in litigiile privind stabilirea si plata drepturilor salariale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Raporturi juridice de munca ”sui generis” intre primar/viceprimar si unitatile administrativ-teritoriale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. Muncii] Modalitatile de informare (preavizare) a salariatilor in cazul concedierii
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Comunicarea deciziei de concediere prin posta electronica
Sursa: euroavocatura

Codul muncii aplicabil in anul 2017. Interpretare, Modificari si Adnotari
Sursa: MCP Cabinet avocati