Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Imbogatirea fara justa cauza

Imbogatirea fara justa cauza

  Publicat: 03 Aug 2012       5448 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prin cererea civila inregistrata la aceasta instanta sub nr.2094/244/2009, reclamantul X.X. i-a chemat in judecata pe paratii Y.Y., solicitand instantei ca, prin sentinta ce o va pronunta in cauza, sa dispuna:

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
A fost promulgat la 11.09.1865
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblu de lucrari care au ca scop prevenirea consecintelor nevaforabile ale actinuii factorilor naturali asupra tarenurilor
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire data monedei unice europene.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mod de dobandire a proprietatii, derivat, intre vii, care consta in incorporarea unui lucru mai putin important intr-unul mai important.
Este persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Denumire data monedei unice europene.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.


- obligarea paratilor la plata contravalorii imbunatatirilor pe care le-a adus apartamentului, proprietatea lor, situat in HUSI. Valoarea acestor imbunatatiri in mod provizoriu este in cuantum de 10.000 lei, pana la efectuarea unei expertize in constructii. Cu cheltuieli de judecata .


In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca a fost cununat religios cu fiica paratilor, C.M.D., traind in concubinaj cu aceasta din anul 2003. La data de 02.12.2008, aceasta a decedat intr-un tragic accident in Italia. Incepand din anul 2006, reclamantul a facut imbunatatiri in apartamentul, proprietatea paratilor, situat in Husi, apartament dobandit de acestia cu contractul de vanzare-cumparare nr. 1228 din 10 iunie 1999. Imbunatatirile le-a facut exclusiv cu banii proprii. Prin intelegerea cu ginerele respectiv fiica paratilor, reclamantul le trimitea acestora bani pentru a angaja meseriasi sa efectueze imbunatatirile pe care i le solicita, la apartament. De asemenea, a mobilat apartamentul cu mobila din Italia sau cumparata din Romania. Imbunatatirile efectuate la apartament au constat in: -refacut instalatia electrica; refacut instalatia de apa si canalizare; centrala termica si instalatia pentru incalzire; pereti din rigips in toata casa; inlocuit usa de la intrare si toate usile interioare; geamuri termopan; sufrageria modificata: balcon inchis cu termopan; parchet in sufragerie, doua dormitoare si hol; toaleta refacuta complet cu dus cu masaj, gresie, faianta.
La data de 3 august 2009 paratii i-au achitat reclamantului mobilierul si i-au restituit lucrurile personale pe care le avea in apartament, dar nu si contravaloarea imbunatatirilor.
In drept, reclamantul a invocat prevederile art. 494 din Codul civil
In dovedire, reclamantul a solicitat proba cu acte, martori, expertiza in constructii, interogatoriu civil.
Paratii au formulat intampinare fata de cererea de chemare in judecata promovata de reclamantul X.X., prin care au solicitat respingerea actiunii acestuia.
1. Au aratat paratii ca in fapt, au fost chemati in judecata pentru a fi obligati sa plateasca contravaloarea imbunatatirilor pe care reclamantul X.X. pretinde ca le-ar fi efectuat in apartamentul situat in mun. HUSI. Intre ei si reclamant nu a existat o intelegere sau conventie cu privire la efectuarea unor imbunatatiri ce ar fi urmat sa fie aduse apartamentului.
Reclamantul precizeaza in motivele actiunii ca a avut o intelegere, dar cu sotii M.C. si M.F. carora le-ar fi trimis bani in vederea executarii unor imbunatatiri . Trimiterea unor sume de bani altor persoane nu creeaza in sarcina paratilor obligatia raspunderii civile. Este un aspect pe care reclamantul va trebui sa il solutioneze in raport direct fata de sotii M.C. si M.F. si nu fata de ei. In absenta unui raport juridic pe care sa se intemeieze pretentia dedusa judecatii, actiunea se impune a fi respinsa deoarece a fost introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva. Mai mult, proprietatea apartamentului apartine altor persoane si nu lor, paratilor.
2. Paratii nu cunosc natura relatiilor pe care le-ar fi avut reclamantul cu
sotii M.C. si M.F., daca acestia ar fi primit sau
nu sume de bani de la reclamant pentru a executa imbunatatiri in apartamentul situat in mun. Husi.
De asemenea, nu au avut cu reclamantul relatii de natura financiara sau materiala si nici nu s-au angajat reciproc in urma vreunei intelegeri sa aduca imbunatatiri acestui apartament.
Imprejurarea ca reclamantul a avut o relatie de concubinaj cu fiica lor - C. M.D., precum si faptul ca ar fi trimis bani sotilor M.C. si M.F. nu-1 indreptateste sa-i cheme in judecata pentru a fi obligati sa-i plateasca o anumita suma de bani ca o contraechivalenta a unor imbunatatiri executate in apartamentul mentionat mai sus. Prin urmare, intemeindu-si pretentia dedusa judecatii doar pe faptul trimiterii unor sume de bani sotilor M.C. si M.F., reclamantul urmareste o imbogatire fara justa cauza. De asemenea, considera ca reclamantul este in eroare si cu privire la executarea imbunatatirilor. Ele au fost suportate in totalitate de parati cu bani agonisiti de-a lungul anilor.
Pe de alta parte, in timpul concubinajului, fiica lor si reclamantul au adus in apartament mobila de bucatarie. Nu au cunoscut aportul fiecaruia la dobandirea acestor bunuri, acest aspect fiind unul cu totul dezinteresat din partea lor. Cert este insa ca dupa decesul fiicei lor, reclamantul ne-a solicitat restituirea intregii garnituri de mobila. Pentru a incheia intr-un mod civilizat relatiile dintre ei, au convenit sa-i cumpere mobila cu pretul de 4.400 euro astfel ca, la data de 3.08.2009 au intocmit un act intitulat ``Proces-verbal" in care s-a consemnat intelegerea lor. Totodata, s-a mentionat ca reclamantul nu mai are nici un fel de pretentii impotriva familiei C. : ``Prin acesta se incheie orice pretentie formulata de X.X. asupra familiei Y.Y". Actul a fost semnat de paratul Y.Y., si de reclamant.
In drept, paratii au invocat prevederile art. 115 C.proc.civila.
In dovedire, paratii au solicitat proba cu acte, martori, interogatoriu civil al reclamantului.
In cauza a fost efectuata o expertiza in constructii de catre expert Humeniuc Laurian, contravaloarea acesteia fiind achitata de reclamant.
Din analiza si coroborarea inscrisurilor depuse la dosar, instanta retine urmatoarea situatie de fapt si de drept :
Reclamantul a aratat ca a fost cununat religios cu fiica paratilor, C. M.D., traind in concubinaj cu aceasta din anul 2003. La data de 02.12.2008, C. M.D. a decedat intr-un accident in Italia. Incepand din anul 2006, reclamantul a facut imbunatatiri in apartamentul, proprietatea paratilor, situat in Husi, jud. Vaslui, apartament dobandit de acestia cu contractul de vanzare-cumparare nr. XXXX. Imbunatatirile le-a facut exclusiv cu banii proprii existand o intelegere cu sora defunctei si cumnatul acesteia M.C. si M.F.
Reclamantul a solicitat ca paratii sa fie obligati la plata contravalorii imbunatatirilor pe care le-a adus apartamentului, proprietatea lor, situat in Husi. Valoarea acestor imbunatatiri a fost evaluata de reclamant in mod provizoriu in cuantum de 10.000 lei.
La momentul formularii actiunii paratii nu mai erau proprietarii imobilului, deoarece acesta a fost vandut conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. xxxx catre B. G. si B. D.
Reclamantul a invocat ca temei de drept al actiunii prevederile art. 494 cod civil, referitoare la accesiunea imobiliara artificiala, care prevad:
``Daca plantatiile, constructiile si lucrarile au fost facute de catre o a treia persoana cu materialele ei, proprietarul pamantului are dreptul de a le tine pentru dansul, sau de a indatora pe acea persoana sa le ridice.
Daca proprietarul pamantului cere ridicarea plantatiilor si a constructiilor, ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce le-a facut; el poate chiar, dupa imprejurari, fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vatamarile ce a putut suferi proprietarul locului.
Daca proprietarul voieste a pastra pentru dansul acele plantatii si cladiri, el este dator a plati valoarea materialelor si pretul muncii, fara ca sa se ia in consideratie sporirea valorii fondului, ocazionata prin facerea unor asemenea plantatii si constructii. Cu toate acestea, daca plantatiile, cladirile si operele au fost facute de catre o a treia persoana de buna-credinta, proprietarul pamantului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor plantatii, cladiri si lucrari, dar va avea dreptul sau de a inapoia valoarea materialelor si pretul muncii, sau de a plati o suma de bani egala cu aceea a cresterii valorii fondului.``

Asadar, accesiunea imobiliara artificiala implica obligatia proprietarului ce beneficiaza de accesiune imobiliara artificiala, de a despagubi pe cel impotriva caruia opereaza.
S-a opinat in literatura juridica de specialitate, interpretand sfera de aplicabilitate a art.494 cod civil ca acesta se aplica la constructii, plantatii si lucrari noi, si nu in cazul reparatiilor ori imbunatatirilor, care se solutioneaza dupa regulile de la cheltuielile necesare, utile si voluptorii. Asadar, art.494 cod civil nu se aplica celui care construieste fara a fi posesorul sau detentorul bunului.
In cauza, reclamantul nu a dovedit faptul ca intre el si parintii concubinei sale ar fi existat o intelegere in urma careia acesta ar fi fost abilitat sa efectueze imbunatatiri capitale (dupa cum a sustinut reclamantul) apartamentului respectiv.
Din depozitiile celor doi martori ai reclamantului -D. T. si C. C., nu rezulta cu claritate daca reclamantul a fost cel care a achitat toate sumele de bani necesare renovarii apartamentului. Dimpotriva, D. T. a aratat ca a discutat cu C. D. - concubina reclamantului si fiica paratilor, insa nu a discutat daca aceasta ar fi trimis sume de bani familiei M. care era sora acesteia.
Dimpotriva, reclamantul a sustinut ca trimitea diferite sume de bani familiei Mistreanu in Romania, tocmai in scopul efectuarii de cheltuieli la acest apartament.
A mai relatat martorul D. T., ca atunci cand reclamantul si concubina sa veneau in Romania ei locuiau la Padureni unde era domiciliul parintilor acesteia din urma, respectiv a paratilor.
Depozitiile de martori nu se coroboreaza cu expertiza efectuata in cauza, avand in vedere ca expertul nu a avut posibilitatea de a vedea si verifica in teren, adica nu i s-a permis intrarea in apartamentul ce a apartinut paratilor, intrucat noii proprietari nu erau parte in cauza.
Astfel, expertul a facut o evaluare a imbunatatirilor solicitate de reclamant numai pe baza depozitiilor martorilor, a inscrisurilor existente la dosar si a sustinerilor reclamantului.
Mai mult, la data de 31.07.2009, intre reclamant si parati s-a incheiat un inscris sub semnatura privata prin care acestia din urma au convenit sa-i cumpere mobila cu pretul de 4.400 euro astfel ca, iar la data de 3.08.2009 au intocmit un act intitulat ``Proces-verbal" in care s-a consemnat intelegerea lor. Totodata, s-a mentionat ca reclamantul nu mai are nici un fel de pretentii impotriva familiei C. : ``Prin acesta se incheie orice pretentie formulata de reclamant asupra familiei C". Actul a fost semnat de paratul Y.Y., si de reclamant.
Aceasta intelegere a fost recunoscuta de reclamant atunci cand a raspuns la intrebarea nr.1 adresata de parati prin intermediul interogatoriului(fila45).
Cu toate ca reclamantul a depus la dosar inscrisuri bancare din care rezulta ca in anul 2003 trimitea sume de bani cuprinse intre 399,36 si 439,86 euro, nu este de natura a fundamenta ideea ca acesta avea o intelegere cu familia M. in sensul celei aratate de reclamant in actiune . Instanta a retinut din depozitia martorului C. C. ca lucrarile la apartament au inceput in anul 2006, ceea ce vine in contradictie cu sustinerile reclamantului.
Intr-adevar, legea civila lasa posibilitatea judecatorului de a opera si cu prezumtii, potrivit art. 1199-1203 cod civil.
Culegand si imbinand elementele necesare pentru stabilirea situatiei de fapt din proces, judecatorul, prin concluziile sale, transforma pe cale de prezumtie, o posibilitate in certitudine judiciara. Practic, se produce un proces de subsumare, respectiv de stabilire a identitatii sau cel putin a unei apropieri foarte mari intre starea de fapt avuta in vedere de legiuitor si cea de fapt, existenta in speta.
Ori, in speta, asa cum am argumentat, reclamantul nu a facut dovada situatiei de fapt, probele nefiind pe deplin relevante.
Fata de considerentele in fapt si in drept expuse, urmeaza ca instanta sa respinga actiunea reclamantului ca nefondata, conform dispozitivului sentintei.
Instanta nu va acorda cheltuieli de judecata in favoarea paratilor, potrivit art.274 cod pr. civila, cu toate ca acestia le-au solicitat, deoarece la dosar nu exista dovada achitarii onorariului de avocat, nefiind depusa vreo chitanta in acest sens.

Instanta:
Respinge actiunea civila formulata de reclamantul X.X., domiciliat in aaAaaAsi domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului de avocat Bobarnat Radu, din Husi, str. 1 Decembrie, nr.l, jud. Vaslui in contradictoriu cu paratii Y.Y., ambii domiciliati in aaAaaA.





Pronuntata de: Judecatoria Husi - Sentinta civila nr. 335 din data 13.04.2011


Citeşte mai multe despre:    Judecatoria Husi    Contract de vanzare-cumparare    Calitate procesuala activa    Calitate procesuala pasiva    Imbogatire fara justa cauza    Relatii de concubinaj    Daune-interese    Accesiune imobiliara artificiala
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: participantul la comiterea unei infractiuni care a fost judecat separat de ceilalti participanti si audiat ulterior ca martor, in cauza disjunsa, nu poate avea calitatea de subiect activ al infractiunii de marturie mincinoasa
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Deghizare partiala a pretului prin simulatie. Contract de vanzare-cumparare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 80 din 26 ianuarie 2016

Actiune in rezolutiunea unui antecontract de vanzare-cumparare formulata de promitentul-cumparator
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 311 din 11 februarie 2016

Incheiere interlocutorie de respingere a exceptiei prescriptiei extinctive. Reiterarea exceptiei prin intampinarea depusa in calea de atac
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1248 din 28 iunie 2016

Consecinte neformularii unei cereri de repunere in situatia anterioara in cadrul unei actiuni privind rezolutiunea unui antecontract de vanzare-cumparare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 224 din 28 ianuarie 2015

Conventia de rezolutiune a unui contract de vanzare incheiata in temeiul prevederilor art. 1550 din Codul civil este un act de administrare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 525 din 17 februarie 2015

Consecintele neindeplinirii conditiei suspensive in cazul contractului de vanzare-cumparare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 865 din 18 martie 2015

Elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Penala, Decizia nr. 171/A din 13 mai 2015



Articole Juridice

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Ghid util contestare taxa auto
Sursa: Cabinet de avocatura Leonte Oana Madalina

Clauza de inalienabilitate in Noul Cod civil (art. 627-629)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noul Cod Civil: Accesiunea imobiliara artificiala
Sursa: EuroAvocatura.ro

Accesiunea imobiliara artificiala (Art. 577 - 597 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Proprietatea periodica (Art. 687 - 692 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Acte si documente necesare pentru dosarul Prima casa 4 (CEC BANK, BCR, BRD)
Sursa: EuroAvocatura.ro