Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Plata despagubirilor reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a terenului indiviz

Plata despagubirilor reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a terenului indiviz

  Publicat: 07 Sep 2012       10590 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prin sentinta civila nr.9360/25.05.2009 Judecatoria Constanta a respins ca nefondata cererea precizata formulata de reclamanta B.I. in contradictoriu cu paratii C.M. si C.M. si a admis cererea reconventionala, in sensul ca a obligat reclamanta sa lase liber accesul pe terasa circulabila situata deasupra cladirii din Constanta.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Proprietate pe cote parti avand ca obiect o universalitate juridica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Drept real ce nu are o existenta de sine statatoare, presupunand existenta unor drepturi de creanta a caror indeplinire de catre debitori o garanteaza.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.

In considerentele sentintei, instanta a retinut ca prin sentinta civila nr.132/1.03.2000 pronuntata de Tribunalul Constanta, reclamantei i-a fost restituit imobilul situat in Constanta, compus din teren in suprafata de 135 mp si constructie compusa din demisol, parter, 3 etaje si terasa circulabila.
Prin protocolul de predare-primire incheiat la data de 11.01.2001 intre RAEDPP Constanta si reclamanta B.I. s-a constatat ca spatiul de locuit situat la etajul III a fost vandut paratei C.M., conform contractului de vanzare-cumparare nr.27095/30.09.1996, iar potrivit art.3 din acest protocol ``proprietarul considera starea tehnica a imobilului in momentul preluarii ca fiind buna si nu va avea nici un fel de pretentii din partea regiei, ca administrator``.
Potrivit contractului de vanzare-cumparare nr.27095 din 30.09.1996, apartamentul nr.5 situat la etajul III al imobilului din str., a fost vandut catre C.M. si M. in baza Legii nr.112/1995,iar la paragraful 5 din contract se stipuleaza ca ``se atribuie cumparatorului in folosinta pe durata existentei constructiei, terenul aferent locuintei in suprafata de 29,62 mp...``.
Instanta a retinut ca ambele parti au precizat in fata instantei ca nu a fost anulat contractul de vanzare-cumparare al paratilor, aspect ce rezulta si din considerentele deciziei civile nr.20/C/23.01.2008 pronuntata de Curtea de Apel Constanta.
In privinta primului capat de cerere, respectiv obligarea paratilor sa remonteze conductele de apa ce alimenteaza anexele si grupul sanitar situate pe terasa circulabila, proprietatea reclamantei si sa refaca scurgerea de la grupul sanitar, instanta a retinut din raportul de expertiza efectuat in cauza ca aceste conducte sunt inglobate in peretele ce desparte baia de bucatarie, coloana ce se mentine de la subsol pana la etajul 3 si posibil sa se continue si la etajul 4, dar intrucat s-a demontat chiuveta de la spalatorie, s-a obturat racordul catre obiectele sanitare, insa coloanele raman montate in perete fiind functionale. Intrucat din raportul de expertiza rezulta ca, conductele de apa exista inglobate in perete fiind doar obturat racordul pe terasa, datorita demontarii chiuvetei de la spalatorie, instanta a apreciat cererea reclamantei de remontare a conductelor este nefondata.
Din fisa cladirii emisa de Intreprinderea de Gospodarie Locativa Constanta rezulta ca imobilul a fost construit in anul 1932 si a fost preluat in administratie in 1959. In aceeasi fisa se consemneaza si existenta unui ``WC talpa``, ceea ce inseamna WC-ul turcesc.
Nu rezulta din nici o proba administrata in cauza ca paratii sunt cei care au taiat racordul WC-ului turcesc. S-ar putea presupune ca daca paratii ar fi taiat racordul WC-ului turcesc, l-ar fi taiat pana la nivelul planseului inferior (podelei) si nu ar fi ramas la o distanta de 30-40 cm de planseul superior (plafon), astfel cum s-a constatat prin raportul de expertiza.
Cu privire la cel de-al doilea capat de cerere precizat, prin care reclamanta a solicitat, in temeiul art.998, 999 si 1075 Cod civil, despagubiri pentru lipsa de folosinta a terenului in suprafata de 29,62 mp, aflat in indiviziune sub imobil, instanta a retinut ca prin contractul de vanzare-cumparare nr.27035 din 30.09.1996 cumparatorului i-a fost atribuit in folosinta pe durata existentei constructiei, terenul aferent locuintei in suprafata de 29,62 mp, in cota indiviza. Dreptul de folosinta asupra cotei indivize din terenul de sub constructie a fost constituit anterior dobandirii proprietatii de catre reclamanta, ca drept real ce insoteste dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.5. Nu se poate retine o raspundere civila delictuala, in urma careia paratii -proprietari ai apartamentului nr.5 sa fie obligati la plata unor desbagubiri pentru o lipsa de folosinta a cotei indivize de sub constructie, atat timp cat dreptul lor de folosinta a fost instituit prin contractul de vanzare-cumparare al apartamentului, contract ce nu a fost anulat printr-o hotarare judecatoreasca.
In ceea ce priveste cererea reconventionala, prima instanta a retinut ca reclamanta-parata nu locuieste efectiv in imobilul restituit, blocarea accesului la terasa, in situatiile in care se impun reparatii ce nu s-ar putea efectua decat de pe terasa, i-ar pune pe paratii-reclamanti in imposibilitate de a-si intretine imobilul, cu consecinta degradarii acestuia.
Impotriva acestei hotarari, reclamanta a declarat in termen legal recurs, ce a fost calificat de tribunal ca fiind apel..
In motivarea caii de atac, reclamanta a sustinut ca solutia instantei de fond este rezultatul aprecierii eronate a probatoriilor administrate, precum si a gresitei aplicari a legii la speta dedusa judecatii. Respingerea cererii, sale prin care a solicitat obligarea paratilor la plata lipsei de folosinta a terenului, este gresita deoarece atribuirea in folosinta a terenului s-a facut de catre RAEDPP Constanta, care nu are indreptatirea sa procedeze la darea in folosinta a terenului, neavand o astfel de competenta . La momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare dintre parati si RAEDPP, terenul era in proprietatea statului, iar pentru atribuirea in folosinta era necesara emiterea unei decizii in acest scop. Procesul din instanta, intemeiat pe disp. art.46 alin.2 din Legea nr.10/2001 a vizat transmiterea dreptului de proprietate asupra apartamentului si nu dreptul de folosinta asupra terenului. Dreptul de folosinta, chiar daca este legat de existenta unei constructii, nu poate sa devina, astfel cum apreciaza instanta, un drept real .
O alta critica a vizat admiterea cererii reconventionale formulata de parati, prin care s-a permis accesul acestora pe terasa circulabila.
Tribunalul retine urmatoarele :
Este real ca prin contractul de vanzare-cumparare nr.27095/1996 s-a atribuit in folosinta cumparatorilor C.M. si M., pe durata existentei constructiei, terenul aferent locuintei in suprafata de 29,62 mp.
Din interpretarea art.37 din Normele metodologice si art.26 alin. ultim din Legea nr.112/1995, rezulta ca ex lege se constituie in favoarea cumparatorilor dreptul de proprietate asupra terenului aferent constructiei, materializarea dreptului depinzand de manifestarea de vointa a acestora in sensul aratat, prin urmare cu atat mai mult cumparatorii sunt indreptatiti la dobandirea dreptului de folosinta asupra terenului respectiv.
Reclamanta se legitimeaza insa in calitate de titular al dreptului de proprietate asupra intregii suprafete de teren de 135 mp, aferenta imobilului situat in Constanta, potrivit sentintei irevocabile a Judecatoriei Constanta nr.132/2000, fiind pusa in posesia terenului prin procesul-verbal de predare-primire din 10.07.2001 incheiat cu Primaria municipiului Constanta.
Desigur ca recunoasterea prin lege a vocatiei fostilor chiriasi la dreptul de folosinta asupra terenului aferent constructiei inchiriate si apoi cumparate, materializata apoi prin contract, este opozabila reclamantei, insa in acelasi timp acest fapt, dublat de absenta oricarei despagubiri, constituie o sarcina disproportionata si excesiva care afecteaza dreptul de proprietate al acesteia, practic reclamanta este privata de exercitarea tuturor atributelor dreptului sau de proprietate, intre care si folosinta. De asemenea, se observa ca aceasta sarcina se constituie intr-o lipsire perpetua de folosinta, din moment ce dreptul de folosinta asupra terenului s-a constituit in favoarea paratilor pe durata existentei constructiei.
Nu sunt reale sustinerile intimatilor din intampinare, in sensul ca nu exista o lipsa de folosinta propriu-zisa asupra terenului deoarece cladirea este structurata pe mai multe nivele, iar apartamentul lor se afla la etajul 3. Din moment ce exista un drept de folosinta asupra terenului indiviz aferent apartamentelor situate in cladiri cu mai multe nivele, absenta dreptului pentru o alta persoana indreptatita se constituie intr-o lipsa de folosinta.
Cererea reclamantei, cu toate capetele de cerere, a fost intemeiata pe disp. art.479-481, 998-999, 1075 Cod civil. In mod gresit a apreciat instanta de fond ca cererea reclamantei privind obligarea paratilor la contravaloarea lipsei de folosinta a terenului s-a intemeiat pe raspunderea civila delictuala, in realitate temeiul de drept fiind cel oferit de disp. art.480 Cod civil privind ocrotirea dreptului de proprietate .
Observand ca suprafata de teren indiviz aferenta locuintei paratilor, calculata prin expertiza tehnica judiciara SM efectuata in apel, este de 29,46 mp, ca nu s-a contestat nici in prima instanta si nici in apel pretuirea efectuata de reclamanta, tribunalul va dispune reformarea solutiei primei instante si obligarea paratilor catre reclamanta la plata sumei de 9.500 lei reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a terenului indiviz in suprafata de 29,46 mp, aferenta constructiei proprietatea paratilor.




Pronuntata de: Tribunalul Constanta - Decizie nr. 282 din data 08.06.2010


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Constanta    Judecatoria Constanta    Legea 10/2001    Chiriasi    Proprietari    Legea 112/1995    Protocol de predare-primire    Indiviziune    Cota indiviza    Raspundere civila delictuala    Contract de vanzare-cumparare    Despagubiri    Drept de folosinta    Curtea de Apel Constanta
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Dezbaterile in fata completului de divergenta pot avea ca obiect exclusiv chestiunea cu privire la care instanta a constatat ivirea divergentei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJSectia I civila, decizia nr. 1626 din 3 octombrie 2019

Sumele destinate platii drepturilor salariale, aflate in conturi deschise la unitatile de trezorerie si societati bancare, nu pot face obiectul executarii silite prin poprire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ. Fals in inscrisuri sub semnatura privata. Continutul infractiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Decizia nr. 67/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Codul de Procedura penala si din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

RIL privind acordarea indemnizatiei de instalare prevazuta de art. 26 alin. (4) din OUG nr. 27/2006
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Decizia nr. 24/2018

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Invocarea incalcarii de catre instanta de apel a limitelor investirii. Contestatie formulata impotriva dispozitiei emise in temeiul Legii 10/2001
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 149 din 27 ianuarie 2016

Suspendarea judecarii apelului in baza dispozitiilor CPC din 1865. Perimarea apelului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 467 din 3 martie 2016



Articole Juridice

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu