Dizolvare societate. Mentinere calitate de lichidator judiciar

In baza art. 107 alin. 2, s-a dispus dizolvarea debitoarei si a fost mentinut in calitate de lichidator fostul administrator judiciar, cu o indemnizatie de 900 lei pe luna si atributiile prev. de art. 25 si 109 din lege.
A fixat termenele de predare a gestiunii catre lichidator, precum si termenele de inregistrare si verificare a creantelor nascute dupa deschiderea procedurii pentru depunerea contestatiilor si intocmirea tabelului definitiv al creantelor.
Pentru a hotari astfel, a retinut ca impotriva debitoarei s-a deschis procedura insolventei, prin sentinta nr. 5/14.01.2008.
A mai constatat ca sunt indeplinite conditiile prev. de art. 107 lit. d pentru deschiderea procedurii falimentului.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal, a declarat recurs creditoarea D.G.F.P. Vrancea, inregistrat sub nr. 4489/91/2008 pe rolul Curtii de Apel Galati - sectia comerciala, maritima si fluviala.
Sentinta recurata a fost criticata sub aspectul nelegalitatii, pentru urmatoarele motive:
Solutia pronuntata este nelegala, in ce priveste stabilirea remuneratiei lichidatorului judiciar.
Astfel, au fost incalcate prevederile art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006 coroborat cu dispozitiile art. 17 alin. 1 lit. b din Legea nr. 85/2006. Desi legea reglementeaza atributia judecatorului sindic de a stabili motivat lichidatorul provizoriu, acesta a desemnat practicianul si retributia acestuia, fara a arata ca desemnarea acestuia este provizorie si fara a-i pune in vedere obligatia convocarii adunarii creditorilor, in vederea confirmarii sau inlocuirii sale.
O alta critica vizeaza incalcarea prevederilor art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
Astfel, judecatorul-sindic a stabilit o remuneratie de 900 lei pe luna, fara a arata ca onorariul este provizoriu si ca se va suporta din fondul de lichidare, daca nu este confirmat de adunarea creditorilor.
Asa fiind, recurenta apreciaza ca judecatorul sindic si-a depasit atributiile stabilite de art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006, iar suma stabilita este exagerata.
In drept, a invocat dispozitiile Legii nr. 85/2006, Codul de procedura civila, Codul de procedura fiscala, Ordinul A.N.A.F. nr. 1009/2007.
Curtea de Apel Galati, prin decizia nr. 438/ 24 august 2009, a respins recursul declarat de creditoare, ca nefondat.
Pentru a hotari astfel, a retinut urmatoarele:
Judecatorul sindic nu a incalcat, sentinta recurata, prevederile art. 11 alin. 1 lit. c coroborate cu disp. art. 17 alin. 1 lit. b din Legea nr. 85/2006.
Astfel, judecatorul sindic a dispus, prin sentinta de trecere la procedura falimentului, in conditiile art. 24 alin. 1 raportat la art. 19, desemnarea unui lichidator. In mod evident, desi nu a stipulat expresis verbis ca desemnarea este provizorie, practicianul in insolventa astfel numit administreaza procedura pana la confirmarea, sau, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor sau potrivit modificarilor introduse prin O.U.G. nr. 173/2008 de catre creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor. In acest sens, nu este necesar ca judecatorul sindic ``sa puna in vedere`` lichidatorului provizoriu sa convoace adunarea creditorilor, prin sentinta de trecere la faliment, intrucat obligatia convocarii primei sedinte a adunarii creditorilor de catre lichidator si dreptul corelativ al acestui participant la procedura de a decide desemnarea unui lichidator si de a-i fixa remuneratie (sau, dupa caz, dreptul creditorului ce detine 50% din valoarea creantelor), potrivit art. 24 raportat la art. 19 alin. 2, rezulta din lege, nefiind, prin urmare, un drept stabilit pe cale judecatoreasca.
In mod asemanator, si onorariul stabilit prin sentinta de trecere la faliment de catre judecatorul sindic este provizoriu, urmand ca acesta, ulterior, sa confirme, prin incheiere, onorariul negociat cu adunarea creditorilor, in conditiile art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 sau cu creditorul majoritar, dupa caz. De altfel, este prematur ca, la data intrarii in faliment, judecatorul sindic sa cunoasca imprejurarea referitoare la sursa platii onorariului (din fondul prev. de art. 4 din lege sau din averea debitoarei). Prin sentinta recurata, judecatorul sindic nu a incalcat dreptul adunarii creditorilor de a stabili remuneratia lichidatorului desemnat de acest participant la procedura .
De altfel, creditoarea recurenta are dreptul, prin votul exprimat in adunarea creditorilor sau, in cazul in care se va dovedi ca detine cel putin 50% din valoarea creantelor, sa stabileasca fara consultarea adunarii creditorilor, remuneratia cuvenita lichidatorului, in modalitatea ce o va prefera (suma bruta sau neta). Onorariul se stabileste pe baza de negociere, luand in considerare si oferta practicianului in insolventa, care are dreptul sa refuze numirea cu conditia notificarii instantei (art. 22 alin. 1 din lege).
Fata de considerentele ce preced, potrivit art. 312 alin. 1 raportat la art. 3041 C.pr.civ., a respins prezentul recurs, ca fiind nefondat.