Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Constatare caracter politic masura administrativa. Prizonier de razboi. U.R.S.S.

Constatare caracter politic masura administrativa. Prizonier de razboi. U.R.S.S.

  Publicat: 07 Nov 2012       1843 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire data monedei unice europene.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Prin sentinta civila nr. 27/F/20.01.2011, pronuntata de Tribunalul Bistrita Nasaud, s-a respins actiunea formulata de reclamantii S.R., S.L., S.I., impotriva paratului Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice Bistrita Nasaud, avand ca obiect constatarea caracterului politic al masurilor administrative luate fata de defunctul S.L., in perioada 29.02.1940 - 31.10.1942 si aprilie 1945 - octombrie 1948, precum si obligarea paratului la plata catre fiecare reclamant a sumei de 30.000 Euro in echivalent in lei la data efectuarii platii, cu titlu de daune morale.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Parte dintr-un proces
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Constituţia Romāniei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Puteti depune o plangere la Curte daca va considerati victima directa a unei incalcari a drepturilor sau garantiilor prevazute in Conventie sau in protocoalele acesteia.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Constituţia Romāniei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Act procesual in care se consemneaza pe scurt rezumatul deliberarii completului de judecata


Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut in considerentele sentintei faptul ca actiunea introductiva se intemeiaza in drept pe dispozitiile art. 4 alin. 2 si art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009, iar scopul sau consta in obtinerea unor despagubiri banesti, cu titlu de daune morale, ce decurg din luarea unei masuri administrative cu caracter politic fata de antecesorul reclamantilor.


Dispozitia art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009 a fost declarata neconstitutionala prin Decizia nr. 1358/2010 a Curtii Constitutionale, astfel incat, in temeiul art. 31 alin. 1 si 3 din Legea nr. 47/1992 si art. 147 alin. 4 din Constitutia Romaniei, aceasta decizie are efecte general obligatorii, este opozabila erga omnes, inclusiv pentru instantele judecatoresti, si are putere numai pe viitor, ceea ce inseamna ca, dupa publicare, ea are efect asupra cauzelor aflate in curs de solutionare sau care se vor judeca pe viitor.


Prin Decizia nr. 186/1999, Curtea Constitutionala a statuat ca obligativitatea deciziilor acesteia pentru instantele judecatoresti, ca de altfel si pentru celelalte persoane fizice si juridice, decurge din principiul potrivit caruia respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.


Intrucat in prezent nu mai exista niciun temei juridic pentru acordarea daunelor morale actiunea urmeaza a fi respinsa.


Impotriva acestei sentinte au declarat recurs, in termen legal, reclamantii S.R., S.L. si S.I., solicitand, in temeiul art. 3041 C.proc.civ. si art. 312 alin. 2 C.proc.civ., admiterea recursului si, in principal, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare, iar in subsidiar, modificarea sentintei in sensul admiterii actiunii astfel cum a fost formulata, intrucat instanta nu s-a pronuntat asupra petitului 1 din cerere .


In motivarea recursului, a fost reprodusa sentinta primei instantei atat sub aspectul dispozitivului, cat si a considerentelor sale, aratandu-se de catre recurenti ca, desi instanta de fond a fost investita, prin cererea formulata, cu solutionarea a doua petite, dupa cum se poate observa, din cuprinsul hotararii rezulta fara echivoc faptul ca aceasta s-a pronuntat numai cu privire la petitul 2 al cererii si nu s-a pronuntat asupra caracterului masurii administrative luate fata de defunctul S.L..


S-a mai aratat de catre recurenti ca in dispozitivul hotararii instanta de fond a spus doar ca respinge actiunea, fara a mentiona motivul pentru care o respinge.


Prin intampinarea formulata in cauza, paratul intimat a solicitat respingerea recursului ca nefondat, invocand in motivarea intampinarii Decizia C.C.R. nr. 1358/2010, precum si dispozitiile art. 147 alin. 1 teza finala din Constitutie .


La data de 24.03.2011 reclamantii recurenti au depus la dosarul cauzei un memoriu cuprinzand o precizare a motivelor de recurs, referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 5 alin. 1 lit. a teza I din Legea nr. 221/2009, memoriu in privinta careia Curtea, din oficiu, la termenul de judecata din 25.03.2011, a invocat exceptia decaderii recurentilor din dreptul de a-si mai preciza, completa ori dezvolta motivele de recurs, exceptie care urmeaza sa fie admisa in temeiul art. 3021 lit. c, art. 303 alin. 1 si 2 si art. 306 C.proc.civ.


Recursul este nefondat.


Intr-adevar, prin cererea introductiva de instanta reclamantii au sesizat instanta cu doua petite, unul avand ca obiect constatarea caracterului politic al masurilor administrative luate fata de defunctul S.L., in perioada 29.02.1940 - 31.10.1942 si aprilie 1945 - octombrie 1948 si altul avand ca obiect obligarea paratului la plata catre fiecare reclamant a sumei de 30.000 Euro in echivalent in lei la data efectuarii platii, cu titlu de daune morale.


Nu poate fi retinuta sustinerea recurentilor in sensul ca instanta a omis sa se pronunte asupra primul capat de cerere, cata vreme instanta de fond a respins in intregime actiunea reclamantilor, deci, sub toate petitele formulate prin aceasta actiune .


Este adevarat ca in considerentele sentintei s-a omis a se arata care a fost argumentul pentru care a fost efectiv respins primul petit, insa, prin dispozitivul hotararii s-a aratat in mod cert ca se respinge actiunea reclamantilor.


Drept urmare, Curtea constata ca prin solutia de respingere a actiunii reclamantilor, practic, prima instanta a respins ambele petite, chiar daca in considerentele hotararii nu s-a motivat distinct de ce, se respinge fiecare dintre acestea.


Tangential, chiar daca superficial, prima instanta a aratat ca desi actiunea reclamantilor se intemeiaza si pe prevederile art. 4 alin. 2 si ale art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009, in realitate, scopul urmarit de acestia este obtinerea unor despagubiri banesti cu titlu de daune morale.


Cu alte cuvinte, Tribunalul a apreciat, chiar daca superficial, ca in realitate ceea ce urmaresc reclamantii nu este constatarea caracterului politic al masurii administrative, ci obtinerea despagubirilor morale.


Cu privire la petitul avand ca obiect obligarea paratului la plata despagubirilor morale.


Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1358/21.10.2010, publicata in M. Of. nr. 761/15.11.2010, a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice - D.G.F.P. Constanta si, in consecinta, s-a constatat ca prevederile art. 5 alin. 1 lit. a teza I din Legea nr. 221/2009, privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt neconstitutionale, pe motiv ca acestea contravin prevederilor art. 1 alin. 3 si 5 din Legea fundamentata, respectiv, incalca normele de tehnica legislativa, prin crearea unor situatii de incoerenta si instabilitate, contrare prevederilor Legii nr. 24/2000, retinandu-se in considerentele acestei decizii ca Legea nr. 221/2009, privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, face parte din categoria legilor organice, fiind adoptata de Parlament cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutie, insa, asa cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 1358/2010, aceasta nu a fost supusa controlului de constitutionalitate a priori, conform art. 146 lit. a) din Constitutie .


Art. 147 din Constitutia Romaniei din 21 noiembrie 1991 (*republicata*) (modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicata de Consiliul Legislativ, in temeiul art. 152 din Constitutie, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o noua numerotare (art. 152 a devenit, in forma republicata, art. 156)), prevede urmatoarele :


`` (1) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept .


(2) In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.


(3) In cazul in care constitutionalitatea tratatului sau acordului international a fost constatata potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. Tratatul sau acordul international constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat.


(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor``.


Art. 31 din Legea nr. 47 din 18 mai 1992, privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale (republicata in temeiul dispozitiilor art. V din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a Codului de procedura civila si a Codului de procedura penala al Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, dandu-se textelor o noua numerotare), stabileste urmatoarele :


``(1) Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare este definitiva si obligatorie.


(2) In caz de admitere a exceptiei, Curtea se va pronunta si asupra constitutionalitatii altor prevederi din actul atacat, de care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate in sesizare .


(3) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept .


(4) Deciziile pronuntate in conditiile alin. (1) se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala .


(5) In cazul in care la data comunicarii deciziei Curtii Constitutionale potrivit alin. (4) cauza se afla pe rolul altui organ judiciar, instanta comunica acestuia decizia.``


Din coroborarea art. 147 din Constitutia Romaniei Revizuita cu art. 31 alin. 1 si 3 din Legea nr. 47/1992 republicata, se desprinde cu evidenta faptul ca, pe de o parte, deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii, nu doar in cauza in care a fost invocata respectiva exceptie de neconstitutionalitate, iar pe de alta parte ca, acele dispozitii din legile si ordonantele in vigoare, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei.


De altfel, asa cum corect a subliniat prima instanta, Curtea Constitutionala a Romaniei a statuat prin Decizia nr. 186/1999 ca obligativitatea Deciziilor Curtii Constitutionale pentru instantele judecatoresti, ca de altfel si pentru celelalte persoane fizice si juridice, decurge din principiul suprematiei Constitutiei, potrivit caruia, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale (si a legilor), este obligatorie.


Or, in cazul de fata, in termenul de 45 de zile prevazut de art. 147 alin. 1 din Constitutie, nu au fost puse de acord prevederile neconstitutionale ale art. 5 alin. 1 lit. a teza I din Legea nr. 221/2009 cu dispozitiile constitutionale, astfel ca, textul art. 5 alin. 1 lit. a teza I din Legea nr. 221/2009 si-a incetat efectele juridice.


Drept urmare, in prezent nu exista un temei juridic in legea speciala, nr. 221/2009, care sa fundamenteze admisibilitatea cererilor de chemare in judecata promovate in baza Legii nr. 221/2009, avand ca obiect acordarea de despagubiri morale.


Cu privire la petitul avand ca obiect constatarea caracterului politic al masurilor administrative luate fata de defunctul S.L., in perioada 29.02.1940 - 31.10.1942 si aprilie 1945 - octombrie 1948.


Legea nr. 221/2009, asa cum o spune chiar titulatura sa, are ca obiect condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada de referinta reglementata de lege, respectiv, 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.


Pentru ca o condamnare sau o masura administrativa sa faca obiect al Legii nr. 221/2009 este necesar sa intruneasca o dubla cerinta, pe de o parte, sa aiba caracter politic - sa fie vorba despre o manifestare ca forma de opozitie fata de sistemul totalitar comunist -, in intelesul pe care Legea nr. 221/2009 il da acestei notiuni, iar pe de alta parte, respectiva condamnare sau masura administrativa sa fi fost dispusa inauntrul perioadei de referinta a legii, in termenul cuprins intre 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.


In speta, se constata ca fata de antecesorul reclamantilor, S.L., au fost luate doua masuri cu caracter administrativ, respectiv, incepand cu 1 martie 1940, in temeiul art. 7 din Legea asupra organizarii natiunii si teritoriului pentru timp de razboiu, acesta, in calitatea sa de soldat, a fost mobilizat pentru lucru la ``Opinca de Cauciuc M.I. Bachis`` din Bucuresti, in functiunea de cizmar, ordinul militar fiind valabil pana la noi ordine.


Acest Ordin de Mobilizare nr. 15/594/29.02.1940 a fost luat de Comandamentul Militar 2 Teritorial - Centrul de Recrutare Bucuresti, mobilizarea durand pana la data de 31.10.1942.


Prin urmare, mobilizarea antecesorului reclamantilor, in baza unui ordin de mobilizare militar, in calitatea sa de soldat, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, pe de o parte, nu constituie o masura administrativa cu caracter politic, luata fata de S.L. ca o consecinta a faptelor savarsite de acesta ca forma de manifestare a opozitiei sale fata de regimul totalitar comunist instaurat in Romania dupa anul 1945, iar pe de alta parte, nu a fost luata in perioada de referinta a Legii nr. 221/2009, respectiv, in termenul 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989.


In perioada aprilie 1945 - octombrie 1948 antecesorul reclamantilor, in calitatea sa de soldat, s-a aflat in prizonierat in U.R.S.S., aspect confirmat de livretul militar seria CG nr. 014698.


Statutul de prizonier, ca urmare a consecintelor celui de-al doilea razboi mondial, nu se circumscrie notiunii de masura administrativa cu caracter politic luata, fata de respectivul prizonier de razboi, ca urmare a faptelor savarsite de acesta ca o forma de manifestare a opozitiei sale fata de regimul totalitar comunist instaurat in Romania postbelica.


Asa fiind, Curtea constata ca cele doua masuri administrative la care a fost supus antecesorul recurentilor nu se circumscriu dispozitiilor Legii nr. 221/2009 si, in consecinta, nu fac obiectul acestei legi.


Pe cale de consecinta, Curtea constata ca in mod corect prima instanta a respins in intregime actiunea reclamantilor, sub aspectele ambelor petite.


Este nefondata sustinerea recurentilor, in sensul ca in dispozitivul sentintei s-a mentionat doar ca se respinge actiunea, fara sa se arate motivele pentru care aceasta a fost respinsa, cata vreme, asa cum impune art. 261 alin. 1 pct. 5 C.proc.civ., motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor, sunt mentionate in considerentele hotararii, iar nu in dispozitivul reglementat de art. 261 alin. 1 pct. 6 C.proc.civ., dispozitiv care cuprinde doar solutia, adica minuta intocmita conform art. 258 C.proc.civ.


In temeiul tuturor considerentelor anterior expuse si a prevederilor art. 3041 si art. 312 alin. 1 C.proc.civ., Curtea urmeaza sa respinga ca nefondat prezentul recurs.



Pronuntata de: Curtea de Apel Cluj - Decizie nr. 1123 din data 25.03.2011


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Cluj    Tribunalul Bistrita Nasaud    Exceptia de neconstitutionalitate    Livret militar    URSS    Erga omnes    Persoana fizica    Persoana juridica    Statul Roman    Despagubiri civile    Antecesor    Masura administrativa cu caracter politic    Soldat    Regim comunist    Legea 47/1992    Ministerul Finantelor Publice    Legea 221/2009    Directia Generala a Finantelor Publice Bistrita Nasaud    Prizonier    Masura administrativa    Caracter politic    Daune morale

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Speţe

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 274/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Sentinta nr. 263/CA/2016 -Actiune in Contencios administrativ S.D. - S.A. impotriva Guvernului Romaniei si intervenientului Ministerul Finantelor Publice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL: Decizia ICCJ nr. 4/2019 cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 115/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 87/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 alin. (1) si art. 282 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

[Av. Muncii] Scopul acordarii termenului de preaviz in cazul concedierii salariatilor
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

CJUE. Este interzisa transmiterea si prelucrarea datelor cu caracter personal intre autoritatile administratiei publice fara informarea persoanelor vizate
Sursa: Euroavocatura.ro

Partile obligate sa participe la sedinta de informare. Cererile incidentale
Sursa: EuroAvocatura.ro

Calea de atac impotriva incheierilor prin care sunt admise cererile de investire cu formula executorie a cambiilor si biletelor la ordin.
Sursa: CSM

Pensie de intretinere. In lipsa calitatii de angajat al paratului, care este venitul in functie de care se stabileste cuantumul pensiei de intretinere
Sursa: CSM