Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Plata diferente salariale. Contract individual de munca. Invatamant preuniversitar

Plata diferente salariale. Contract individual de munca. Invatamant preuniversitar

  Publicat: 08 Nov 2012       4006 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin actiunea civila inregistrata sub nr. de mai sus, reclamanta M.O.M. i-a chemat in judecata pe paratii COLEGIUL NATIONAL „ANDREI MURESANU” din BISTRITA, PRIMARUL MUNICIPIULUI BISTRITA si CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BISTRITA, solicitand instantei ca prin sentinta ce o va pronunta, sa dispuna obligarea paratului de randul 1 la plata diferentelor salariale cuvenite potrivit contractului individual de munca, dintre sumele incasate cu acest titlu in baza Legii nr. 118/2010 si sumele stabilite prin respectivele contracte, aferente lunilor iulie 2010 decembrie 2010, sume actualizate cu indicele de inflatie pana la data platii efective; obligarea paratilor de randul 2 si 3 sa ii aloce paratului de randul 1 fondurile necesare platii sumelor solicitate; cu cheltuieli de judecata .

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dovada scrisa prin care
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
A fost promulgat la 11.09.1865
Pierderea increderii in moneda unei tari sau in alte active financiare ale acesteia,
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Act adoptat de organele de stat,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desemneaza ansamblul de masuri, prestatii in bani si in natura, acordate in vederea protejarii veniturilor in cazul aparitiei riscurilor sociale.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.


Prin sentinta civila nr. 611 din 4 aprilie 2011 a Tribunalului Bistrita-Nasaud, s-a respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor Consiliul local al municipiului Bistrita si Primarul municipiului Bistrita; s-a respins ca neintemeiata actiunea civila intentata de reclamanta M.O.M. impotriva paratilor Colegiul National ``Andrei Muresanu`` din Bistrita, Consiliul local al municipiului Bistrita si Primarul municipiului Bistrita; s-a respins ca neintemeiata cererea de chemare in garantie formulata de paratii Consiliul local al municipiului Bistrita, impotriva Ministerului Finantelor Publice reprezentat prin Directia Generala a Finantelor Publice Bistrita-Nasaud si Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.


Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut ca raportat la prevederile art. 167 alin. (1) din Legea nr. 84/1995, art. 36 si art. 62 din Legea nr. 215/2001, cei doi parati justifica legitimitatea procesuala pasiva, deoarece Primarul municipiului Bistrita are calitate de ordonator de credite al unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza functioneaza angajatorul, iar Consiliul local al municipiului Bistrita are atributia aprobarii bugetului local, la propunerea primarului.


Pe fondul cauzei, prima instanta a retinut ca reclamanta a derulat cu paratul Colegiul National ``Andrei Muresanu`` din Bistrita raporturi de munca in perioada iulie-decembrie 2010, potrivit inscrisurilor din carnetul de munca si adeverinta eliberata de angajator, incadrandu-se in categoria personalului didactic si nedidactic din invatamantul preuniversitar a carui remunerare se circumscrie legii de salarizare a personalului bugetar nr. 330/2009.


Angajatorul le-a adus la cunostinta angajatilor masura reducerii drepturilor salariale cu 25% incepand cu data de 31 decembrie 2010, in baza Legii nr. 118/2010.


Salariul personalului bugetar fiind stabilit prin lege, inseamna ca poate fi modificat tot in temeiul legii, in sensul cresterii sau micsorarii cuantumului sau, ori de cate ori intervine vreo modificare legislativa, fara ca pentru aceasta sa fie necesar consimtamantul angajatorului sau al salariatului, deoarece nu este conditionata de manifestarea de vointa a angajatorului sau a angajatului.


Fata de specificul reglementarii salarizarii personalului bugetar, nu era necesara incheierea unui act aditional de modificare a cuantumului salariului, in lipsa caruia sa poata fi invocata incalcarea prevederilor art. 16, 17, 40 si 41 din Codul muncii.


Dispozitiile art. 1 din Legea nr. 118/2010, au fost declarate ca fiind constitutionale prin deciziile nr. 872/2010 si nr. 874/2010 ale Curtii Constitutionale.


Masura diminuarii drepturilor salariale cu 25% s-a impus pentru apararea securitatii nationale si ea vizeaza exercitiul dreptului iar nu substanta lui, fiind determinata de o situatie de criza financiara mondiala, care in lipsa unor masuri adecvate ar putea afecta stabilitatea economica a tarii si implicit securitatea nationala.


Fiind o masura temporara, pentru perioada 3 iulie 2010-31 decembrie 2010, ea este rezonabila si proportionala cu situatia care a determinat-o, astfel ca nu se poate vorbi de o incalcare a principiului nediscriminarii consacrat de art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si de Protocolul nr. 12 la Conventie .


Angajatii din sectorul public nu se afla in aceeasi situatie juridica a celor din mediul privat, deoarece in primul caz angajatorul este intotdeauna statul prin entitatile sale de la nivel central sau local, iar salariile sunt stabilite in baza legii; aceasta inseamna ca atunci cand se diminueaza cuantumul salariilor prin lege, cuantumul lor nu mai trebuie renegociat prin intalnirea vointei concordante a celor doi cocontractanti, pentru a li se aplica noile prevederi legale.


Art. 40 alin. (2) din Codul muncii, prevede ca angajatorul trebuie sa le acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca incheiate, insa angajatorii din sectorul public pot si trebuie sa acorde cu titlu de drepturi salariale doar ceea ce este reglementat prin lege, neputand negocia cu salariatii acordarea unor drepturi salariale mai mari sau mai mici prin contractul individual de munca, intrucat s-ar afla inafara cadrului legal ce reglementeaza salarizarea personalului bugetar.


Din perspectiva art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventie, nu se poate retine ca reclamanta are un ``bun``, sau cel putin o ``speranta legitima`` in ceea ce priveste salariul angajatului, deoarece CEDO face distinctie intre dreptul de a continua sa se primeasca in viitor un salariu intr-un anumit cuantum si dreptul de a primi efectiv salariul castigat pentru perioada in care munca a fost prestata. Existenta ``bunului`` sau a ``sperantei legitime`` s-ar fi putut retine numai atunci cand fie creanta reclamantei, in cuantumul anterior datei de 3 iulie 2010 ar fi fost stabilita printr-o hotarare judecatoreasca, fie diminuarea salariala ar fi intervenit retroactiv, dupa prestarea muncii de catre reclamanta, ceea ce nu este cazul in speta.


O creanta poate fi considerata o valoare patrimoniala in sensul art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventie, numai daca are o baza suficienta in dreptul intern, fiind confirmata prin jurisprudenta bine stabilita a instantelor judecatoresti, dar Conventia nu garanteaza dreptul de a continua sa se primeasca un salariu intr-un anumit cuantum Cauza Vilho Eskelinen impotriva Finlandei, ci este la latitudinea statului sa determine ce sume vor fi platite angajatilor din bugetul de stat, astfel ca statul poate introduce, suspenda sau anula plata diferitelor sume Cauza Kechco impotriva Ucrainei.


S-a stabilit ca art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventie nu vizeaza un drept de a dobandi proprietatea in sistemul regimului de securitate sociala, fiind la libera apreciere a statului de a decide cu privire la aplicarea oricarui regim de securitate sociala sau de a alege tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acorda in oricare dintre regimuri, unica cerinta impusa fiind aceea de a se respecta art. 14 din Conventie privind nediscriminarea.


Diminuarea drepturilor salariale nu este analizata de CEDO din perspectiva privarii de proprietate, ci a regulii generale privitoare la dreptul de respectare a bunurilor.


Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta, solicitand modificarea ei, in principal in sensul admiterii integrale a actiunii, iar in subsidiar in sensul admiterii in parte a actiunii si in consecinta obligarea paratului de randul 1 la plata diferentelor salariale de 25% retinute, aferente concediului de odihna cuvenit pentru perioada septembrie 2009-3 iulie 2010.


In motivarea recursului, s-a sutinut ca decizia atacata este nelegala, fiind prezent motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ.


In mod gresit prima instanta a retinut ca reclamanta nu detine un ``bun`` sau cel putin o ``speranta legitima`` in sensul Conventiei, dar chiar si in ipoteza in care instanta de recurs ar impartasi rationamentul si argumentarea primei instante, sentinta tot este nelegala, deoarece face o aplicare gresita a dispozitiilor legale, dand eficienta aplicarii retroactive a dispozitiilor Legii nr. 118/2010 asupra drepturilor banesti cuvenite cu titlu de indemnizatie de concediu de odihna pentru perioada anterioara datei de 3 iulie 2010.


Legea privind statutul personalului didactic prevede in art. 103 ca toate cadrele didactice au dreptul pentru activitatea desfasurata intr-un an scolar, la 62 zile lucratoare; dreptul la concediul de odihna nascandu-se zi de zi, desi se executa sub aspectul timpului fizic in cursul vacantelor scolare.


Chiar daca a efectuat concediul de odihna in timpul vacantei de vara: iulie-august 2010, retinerea de 25% din toata indemnizatia de concediu este nelegala, pentru 10 luni si anume septembrie 2009-3 iulie 2010, fiintand dreptul la indemnizatia de concediu de odihna.


Numai aplicand retroactiv dispozitiile Legii nr. 118/2010, prima instanta a putut sa o priveze pe reclamanta de dreptul la indemnizatia de concediu de odihna aferenta celor 10 luni.


Paratii Primarul municipiului Bistrita si Consiliul local al municipiului Bistrita prin intampinare depusa la dosar, au solicitat respingerea recursului si admiterea cererii de chemare in garantie a Ministerului Finantelor Publice si a Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.


Chematul in garantie Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice a judetului Bistrita-Nasaud, prin intampinare depusa la dosar, a solicitat respingerea recursului.


Examinand recursul prin prisma motivelor invocate, curtea retine urmatoarele:


Prin cererea introductiva de instanta, reclamanta M.O.M. i-a chemat in judecata pe paratii Colegiul National ``Andrei Muresanu`` din Bistrita, Primarul municipiului Bistrita si Consiliul local al municipiului Bistrita, solicitand instantei ca prin sentinta ce o va pronunta, sa dispuna obligarea paratului de randul 1 la plata diferentelor cuvenite potrivit contractului individual de munca, dintre sumele incasate cu acest titlu in baza Legii nr. 118/2010 si sumele stabilite prin respectivele contracte, aferente lunilor iulie 2010-decembrie 2010, sume actualizate cu indicele de inflatie pana la data platii efective; obligarea paratilor de randul 2 si 3 sa ii aloce paratului de randul 1 fondurile necesare platii sumelor solicitate, cu cheltuieli de judecata .


Dupa cum se poate lesne observa din acest petit, prin actiunea introductiva de instanta nu s-a solicitat ``obligarea paratului de ord. 1 la plata diferentelor salariale retinute, aferente concediului de odihna convenit pentru perioada septembrie 2009-3 iulie 2010``, asa cum se solicita in petitul subsidiar al cererii de recurs.


Prin actiunea introductiva de instanta, nu s-a solicitat obligarea paratilor la plata diferentelor salariale retinute, aferente concediului de odihna, ci a diferentelor salariale cuvenite potrivit contractului individual de munca incasate cu acest titlu in baza Legii nr. 118/2010 si nici pentru perioada septembrie 2009-3 iulie 2010, ci pentru perioada iulie 2010-decembrie 2010, asadar este vorba de pretentii diferite si pentru perioade diferite.


Potrivit art. 294 alin. (1) fraza I-a C.pr.civ., in apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. La randul sau, art. 316 C.pr.civ. prevede ca dispozitiile de procedura privind judecata in apel se aplica si in instanta de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in acest capitol.


Prin urmare, solicitarea privind obligarea paratului de rand 1 la plata diferentelor salariale de 25% retinute, aferente concediului de odihna cuvenit pentru perioada septembrie 2009-3 iulie 2010, reprezinta o cerere noua in recurs, care este inadmisibila, intrucat nu a fost formulata procedural.


In ceea ce priveste capatul de cerere din actiunea introductiva de instanta, avand ca obiect ``obligarea paratului de randul 1 la plata diferentelor salariale cuvenite potrivit contractului individual de munca, dintre sumele incasate cu acest titlu in baza Legii nr. 118/2010 si sumele stabilite prin respectivele contracte, aferente lunilor iulie 2010-decembrie 2010, sume actualizate cu indicele de inflatie pana la data platii efective``, solutia primei instante este legala si temeinica.


Sub acest aspect, recursul este motivat extrem de sumar, facandu-se trimitere la ``motivele aratate in cuprinsul actiunii introductive, pe care intelegem sa le invocam din nou, preluandu-le din cuprinsul acesteia``.


Obiectul recursului in speta, este sentinta primei instante, astfel ca prin motivele de recurs trebuiau sa se formuleze critici impotriva sentintei, iar nu sa se faca trimitere la motivele aratate in cuprinsul actiunii introductive de instanta, care au fost redactate anterior pronuntarii hotararii recurate si reprezinta argumente in favoarea admiterii actiunii, nu critici aduse sentintei recurate, care nici nu era pronuntata la data intentarii actiunii introductive de instanta.


Diminuarile salariale ale personalului bugetar, operate in baza Legii nr. 118/2010, sunt in acord cu Constitutia Romaniei, intrucat prin deciziile nr. 872/2010 si nr. 874/2010 ale Curtii Constitutionale, dispozitiile art. 1-8 si cele ale art. 10-17 din Legea nr. 118/2010, s-a constatat ca sunt constitutionale.


Salariile cadrelor didactice sunt suportate de stat, fiind stabilite prin lege de catre acesta, iar nu prin negocieri individuale intre angajator si angajat, astfel ca diminuarea lor poate fi dispusa tot prin lege.


Prin diminuarea salariului pentru o perioada limitata, nu s-a incalcat nici art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.


In acceptiunea jurisprudentei CEDO, notiunea de ``bun`` are un inteles autonom, care nu este limitat la detinerea de bunuri fizice si este independent de clasificarile din legislatia interna; o creanta nu poate fi considerata ca avand o valoare patrimoniala, decat daca are o baza suficienta in dreptul intern, ca atunci cand este confirmata printr-o jurisprudenta bine stabilita a instantelor Cauza Kopecky contra Slovaciei. Nu exista un drept protejat de Conventie la mentinerea in plata a unui salariu intr-un anumit cuantum Cauza Vilho Eskelinen contra Finlandei. Este la latitudinea statului de a aprecia cuantumul drepturilor ce urmeaza a fi platite angajatilor sai de la bugetul de stat, putand introduce, suspenda sau inceta plata anumitor drepturi, prin edictarea unor modificari legislative adecvate Cauza Kechko contra Ucrainei.


Dar reclamanta nu a avut nici macar o ``speranta legitima``, respectiv o valoare patrimoniala, din perspectiva aceluiasi art. 1 al Protocolului aditional nr. 1 la Conventie, jurisprudenta CEDO statuand ca un criteriu decisiv al sperantei legitime este reprezentat de existenta unei baze suficiente in dreptul intern Cauza Kopecky contra Slovaciei; ceea ce legitimeaza speranta legitima este fie o hotarare judecatoreasca chiar nedefinitiva, prin care sa fie recunoscut dreptul celui interesat, fie imprejurarea ca acesta se fondeaza de o maniera rezonabila justificata pe un act juridic avand o baza juridica solida si o incidenta asupra drepturilor de proprietate Cauza Strech contra Marii Britanii.


O masura luata de stat pentru a putea fi calificata ca o ingerinta in dreptul de proprietate conform jurisprudentei CEDO, trebuie sa fie prevazuta de lege, sa fie justificata de o cauza de utilitate publica sau de un scop legitim de interes general si sa asigure un just echilibru intre cerintele de interes general ale comunitatii si imperativele protejarii drepturilor fundamentale ale individului Cauza Sporrong si Lonnroth contra Suediei; sa existe un raport rezonabil de proportionalitate intre scopul vizat si mijloacele folosite Cauza Pressos Compania Naviera SA si altii contra Belgiei.


Avand in vedere ca diminuarea temporara a salariului reclamantei cu 25 % penrtu perioada 3 iulie 2010-31 decembrie 2010 a fost legala atat din perspectiva dreptului intern, cat si a art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in baza art. 304 pct. 9, coroborat cu art. 312 alin. (1) C.pr.civ., se va respinge recursul impotriva sentintei tribunalului, ca nefondat.




Pronuntata de: Curtea de Apel Cluj - Decizie nr.3238 din data 28.09.2011


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Cluj    Drepturi salariale    Contract individual de munca    Legea 118/2010    CEDO    Salariat    Angajator    Personal didactic    Invatamant preuniversitar    Angajat    Legea 215/2001    Tribunalul Bistrita-Nasaud    Legea 84/1995    Cerere de chemare in garantie    Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

ICCJ: Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 274/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Sentinta nr. 263/CA/2016 -Actiune in Contencios administrativ S.D. - S.A. impotriva Guvernului Romaniei si intervenientului Ministerul Finantelor Publice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL: Decizia ICCJ nr. 4/2019 cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 115/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 87/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 alin. (1) si art. 282 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Drepturi salariale neplatite de angajatorul aflat in insolventa. Fondul de garantare a creantelor salariale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Stabilirea salariului minim diferentiat si modul de contestare a decizilor emise de angajator. Lista functiilor si ocupatiilor care necesita studii superioare
Sursa: MCP Cabinet avocati

Modul de stabilire a nivelului maxim al salariului de baza pentru personalul incadrat in directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului
Sursa:

Deciziile de stabilire a drepturilor salariale nu reprezinta acte administrative in sensul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ
Sursa: