Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Revocarea obligarii de a nu parasi tara. Grup infractional organizat. Inselaciune cu consecinte deosebit de grave

Revocarea obligarii de a nu parasi tara. Grup infractional organizat. Inselaciune cu consecinte deosebit de grave

  Publicat: 09 Nov 2012       3191 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Incheierea penala nr.78/F din 14 iulie 2010 a Tribunalului Bistrita-Nasaud, s-a respins ca neintemeiata, cererea de revocare a masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara, formulata de inculpatul F.J., masura preventiva care s-a prelungit prin Ordonanta din 21 iunie 2010 de catre procurorul sef birou din cadrul DIICOT- Biroul Teritorial Bistrita Nasaud.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.


Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut in fapt urmatoarele:


Prin cererea inregistrata la aceasta instanta sub numarul de mai sus, petentul F.J. a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta in cauza sa se dispuna revocarea masurii obligarii de a nu parasi tara, masura ce a fost prelungita prin ordonanta din 21 iunie 2010 data de procurorul sef din cadrul DIICOT- Biroul Teritorial Bistrita-Nasaud.


In motivarea cererii s-a relevat, in esenta, ca prin incheierea nr. 147/R/25.11.2009 a Curtii de Apel Cluj s-a admis recursul declarat de petent impotriva incheierii penale nr. 54/CC/11.11.2009 a Tribunalului Bistrita-Nasaud si s-a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive cu cea a obligarii de a nu parasi tara, masura ce a fost prelungita succesiv prin ordonante ale procurorului DIICOT- Biroul Teritorial Bistrita-Nasaud, ultima data prin ordonanta din 21. 06. 2010.


Petentul a aratat ca masura este nejustificata deoarece nu exista nici un pericol ca inculpatul sa se sustraga sau sa influenteze in vreun fel urmarirea penala, ca de la momentul luarii masurii si pana in prezent organul de urmarire penala nu a verificat daca se impune mentinerea masurii, dispunandu-se doar formal mentinerea acesteia si ca prin aceasta masura este afectata libertatea persoanei, tinand seama de faptul ca a fost luata de mult timp, toata perioada de la luarea masurii inculpatul respectand cu strictete obligatiile ce i s-au impus.


Cererea petentului inculpat a fost neintemeiata, astfel ca a fost respinsa ca atare.


Din analiza actelor si lucrarilor dosarului nr. 24D/P/2009 al DIICOT- Biroul Teritorial Bistrita-Nasaud a rezultat ca petentul este cercetat sub aspectul savarsirii infractiunilor de constituire in grup infractional organizat, prev. de art.7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 si inselaciune cu consecinte deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 si 5 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. (doua fapte).


Temeiurile care au fost avute in vedere la momentul luarii masurii preventive subzista, nevoia de a asigura buna desfasurare a procesului penal mentinandu-se.


Restrictiile impuse prin masura preventiva luata fata de petent prin prisma interdictiilor legale stabilite, sunt normale, reprezentand masuri necesare intr-o societate democratica, in vederea prevenirii faptelor penale si pentru protejarea drepturilor si libertatilor altora, astfel cum s-a statuat constant atat in practica CEDO cat si in cea a instantelor nationale.


Restrangerile pe care le presupune o masura preventiva nu reprezinta o incalcare a drepturilor constitutionale invocate (dreptul la un proces echitabil, dreptul la libera circulatie, prezumtia de nevinovatie), deoarece acestea se subsumeaza scopurilor acestor masuri, astfel cum sunt acestea definite in cuprinsul art. 136 Cod procedura penala, iar respectarea obligatiilor impuse la luarea masurii nu constituie temei pentru revocarea acesteia.


Dimpotriva, respectarea obligatiilor stabilite in sarcina celui in cauza, constituie justificarea pentru mentinerea unei masuri preventive mai putin restrictive, ignorarea acestor obligatii sau incalcarea lor cu buna stiinta atragand luarea masurii arestarii.


Potrivit disp. art. 139 alin. 2 C.proc.pen., cand masura preventiva a fost luata cu incalcarea prevederilor legale sau nu mai exista vreun temei care sa justifice mentinerea masurii preventive, aceasta trebuie revocata din oficiu sau la cerere, ceea ce insa nu este cazul in speta.


Incheierea Tribunalului Bistrita-Nasaud a fost atacata cu recurs de catre inculpatul F.J. recurs care este inadmisibil pentru urmatoarele considerente:


Masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea sau tara, poate fi prelungita, spre deosebire de masura arestarii preventive, de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile .


In ceea ce priveste calea de atac, art.145 alin.2 C.proc.pen. face trimitere la dispozitiile art.1402 C.proc.pen. ``care se aplica in mod corespunzator``.


Art.1402 C.proc.pen. reglementeaza calea de atac impotriva ordonantei procurorului prin care se dispune luarea masurii obligarii de a nu parasi localitatea, respectiv tara, si care, potrivit celor expuse anterior, se aplica in mod corespunzator si in cazul ordonantei prin care procurorul dispune in caz de urmarire penala, prelungirea masurilor preventive restrictive de libertate.


Astfel, legea reglementeaza doar plangerea, ca si cale de atac, impotriva ordonantei procurorului prin care acesta a luat sau, dupa caz, a prelungit masura obligarii de a nu parasi localitatea, respectiv tara, plangere care este data in competenta instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta.


Din economia intregului articol nu rezulta faptul ca incheierea pronuntata de instanta in solutionarea unei asemenea plangeri ar mai putea fi atacata ulterior cu recurs, astfel incat formularea unei noi cai de atac determina respingerea acesteia ca inadmisibila.


Pe de alta parte, examinand reglementarea plangerii impotriva ordonantei procurorului prev.de art.1402 C.proc.pen., Curtea constata ca aceasta este similara in privinta termenelor folosite de legiuitor, cu cea a recursului ca si cale de atac impotriva incheierii pronuntata de judecator ori de instanta de judecata, referitoare la masura arestarii preventive, prev.in art.1403 C.proc.pen., respectiv 141 C.proc.pen.


Astfel, dosarul este inaintat instantei in vederea solutionarii in termen de 24 de ore, iar plangerea se judeca in termen de 3 zile .


De asemenea, Curtea apreciaza ca indiferent ca este vorba de masura arestarii preventive sau de masuri restrictive de libertate, regimul cailor de atac trebuie sa fie similar, neavand relevanta ca masura arestarii preventive este data in competenta exclusiva a judecatorului, iar celelalte masuri preventive pot fi luate si prelungite de catre procuror.


Astfel, se constata ca impotriva actului procedural prin care judecatorul dispune luarea sau prelungirea arestarii preventive este posibila exercitarea unei singure cai de atac (recursul), ceea ce, potrivit celor aratate anterior, duce la concluzia ca si impotriva actului procedural prin care procurorul dispune luarea sau prelungirea masurii obligarii de a nu parasi localitatea sau tara, nu poate fi formulata decat o singura cale de atac, anume aceea a plangerii la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta.


Nu in ultimul rand, conform art.1403 alin.1 C.proc.pen.``incheierea prin care judecatorul respinge, in timpul urmaririi penale, revocarea, inlocuirea sau incetarea de drept a masurii preventive, nu este supusa niciunei cai de atac``.


Asa fiind, recursul declarat este inadmisibil si urmeaza a fost respins ca atare, in baza art.38515 pct.1 lit.a C.proc.pen.



Pronuntata de: Curtea de Apel Cluj - Decizie nr.643/R din data 31.08.2010


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Cluj    Obligarea de a nu parasi tara    Tribunalul Bistrita-Nasaud    Arestare preventiva    Legea 39/2003    Grup infractional    Inselaciune cu consecinte deosebit de grave    CEDO    Societate democratica    Dreptul la un proces echitabil    Dreptul la libera circulatie    Prezumtia de nevinovatie



Comentează: Revocarea obligarii de a nu parasi tara. Grup infractional organizat. Inselaciune cu consecinte deosebit de grave
Alte Speţe

Principiul repararii integrale a prejudiciului suferit ca efect al esalonarii titlurilor executorii impune si acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobanzii legale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj Sectia I Civila, Decizia civila nr. 132/A/2017, in sedinta publica din 31 ianuarie 2017

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Cazurile in care poate opera modificarea unilaterala a contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara, Sectia Litigii de munca si Asigurari sociale, Decizia nr. 785

Decizia 3/2017. In temeiul Legii 112/1995, proprietarul constructiei are dreptul sa dobandeasca proprietatea si asupra terenului aferent acesteia
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Procesul verbal de contraventie pentru lipsa rovinietei trebuie comunicat in 2 luni de la data constatarii contraventiei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Exceptia de nelegalitate a actului administrativ cu caracter individual poate fi invocata direct in recurs
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Contestarea cuantumului sumei acordata in cazul exproprierii. Stabilirea unui alt regim juridic
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.44 din 20 ianuarie 2016

Elementele constitutive ale infractiunii de insusire a bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 55/A din 11 februarie 2016

Respingerea actiunii principale si a cererii de chemare in garantie formulata de parat
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 526 din 10 martie 2016



Articole Juridice

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

[Av. Muncii] Scopul acordarii termenului de preaviz in cazul concedierii salariatilor
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

CJUE. Este interzisa transmiterea si prelucrarea datelor cu caracter personal intre autoritatile administratiei publice fara informarea persoanelor vizate
Sursa: Euroavocatura.ro

Scopul, conditiile generale de aplicare si categoriile masurilor preventive. Art. 202 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Partile obligate sa participe la sedinta de informare. Cererile incidentale
Sursa: EuroAvocatura.ro

Inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi tara. Recursul declarat de procuror
Sursa: CSM

Calea de atac impotriva incheierilor prin care sunt admise cererile de investire cu formula executorie a cambiilor si biletelor la ordin.
Sursa: CSM