Ucidere din culpa. Criterii de determinare a despagubirilor civile

Prin sentinta comerciala nr.8358/22.06.2011 Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Civila a admis in parte cererea reclamantilor si a obligat parata la plata catre acestia a daunelor materiale, precum si la plata urmatoarelor sume de bani reprezentand daune morale: cate 40.000 lei fiecare pentru reclamantii C.G., O.M., C.I., cate 50.000 lei fiecare pentru reclamantii C.A.C., C.M.L., B.S.M., O.G.G., P.C.F., B.G.T., C.A.B., cate 20.000 lei fiecare pentru reclamantii T.S., O.G., O.M. si cate 10.000 lei fiecare pentru reclamantii S.M. si M.I. De asemenea, a fost obligata parata la plata penalitatilor de intarziere de 0,1% pe zi, la sumele acordate, de la data introducerii actiunii si la cheltuielilor de judecata in cuantum de 1.500 lei pentru fiecare dintre reclamantii C.I., O.G. si C.G.

Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca, la data de 01.08.2009 numitul C.C.M. a plecat din localitatea C., judetul Teleorman la volanul autoturismului . cu numar de inmatriculare X, proprietatea unui cetatean bulgar, fiind insotit de numitii B.G., C.F. si O.M., toti deplasandu-se catre localitatea P., judetul Teleorman. In timpul rularii autovehiculului pe raza localitatii B., judetul Teleorman, la iesirea dintr-un sector de drum in rampa, conducatorul auto, din cauza vitezei excesive, a pierdut controlul directiei de mers, intrand in coliziune cu un copac si cu gardul ce imprejmuia curtea locuintei numitului P.I., imprejurare in care i-a accidentat pe numitii P.I. si P.M. din localitate, care se aflau pe o banca in fata imobilului apartinand primului dintre acestia. In urma impactului numitii C.C.M., C.F., O.M. si P.I. au decedat pe loc, iar B.G. si P.M. au fost transportati la Spitalul Judetean de Urgenta Alexandria; ulterior numitul P.M. a fost transferat la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti unde a decedat la data de 15.09.2009.

Prin rezolutia din 12.05.2010 a Parchetului de pe langa Judecatoria Zimnicea pronuntata in dosarul nr.876/P/2009 s-a confirmat propunerea organului de cercetare penala de a nu se incepe urmarirea penala in cauza fata de numitul C.C.M. sub aspectul savarsirii infractiunilor de ucidere din culpa prevazute si pedepsite de art.178 alin.2 si 5 Cod penal si vatamare corporala din culpa prevazute si pedepsite de art.184 alin.1 si 3, respectiv distrugere din culpa prevazute si pedepsite de art.219 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal intrucat faptuitorul a decedat si el in accidentul de circulatie, iar raspunderea penala este personala.

Conform actelor de stare civila depuse la dosarul de fond (filele 15-46), coroborate cu declaratiile martorilor audiati, a rezultat ca la data decesului numitilor C.F., O.M. si C.C.M. acestia ii aveau ca rude apropiate pe reclamanti, respectiv: C.F. pe C.G.-sotie, C.A.C.-fiica (minora la data accidentului, a devenit majora la data de 02.02.2010), C.M.L.-fiica si T.S.-mama; O.M. pe O.G.-tata, O.M.-mama, O.M.-sotie, B.S.M.-fiica, O.G.G.-fiica, P.C.F.-fiica, B.G.T.-fiica, S.M.-sora si M.I.-sora, iar C.C.M. pe C.I.-sotie si C.A.B.-fiica minora.

Rudele celor trei decedati au formulat cereri de despagubire adresate paratei SC O.V.I.G. SA, corespondent al asiguratorului bulgar B.V.I.G., la care era asigurat autoturismul condus de C.C.M. la data producerii accidentului, obligatiile corespondentului fiind reglementate de art.4 alin.4 din Regulamentul general al consiliului birourilor cuprins in apendicele 1 la decizia 2003/564/CE a comisiei din 28.07.2003. Cererile de despagubire nu au fost solutionate, parata invocand depasirea plafonul maxim de raspundere, fata de sumele solicitate de reclamanti.

Instanta de fond a retinut ca obligatia de reparare a prejudiciului material si moral suferit de reclamanti revine societatii de asigurare emitente a politei RCA conform dispozitiilor art.49 si 50 din Legea nr.136/1995 si a dispozitiilor art.26 alin.1 din Norma CSA din 07.11.2008.

In ceea ce priveste daunele materiale, tribunalul a dispus obligarea paratei la plata acestora in cuantumul rezultat din coroborarea inscrisurilor depuse de reclamanti cu declaratiilor martorilor audiati in cauza.

In ceea ce priveste daunele morale solicitate de reclamanti, instanta de fond a retinut ca, in urma decesului numitilor C.F., O.M. si C.C.M., reclamantii au suferit in mod evident traume care justifica dreptul acestora la plata unor daune morale din partea paratei. La stabilirea cuantumului acestora instanta a avut in vedere urmatoarele criterii (verificate prin coroborarea inscrisurilor cu declaratiile martorilor audiati): relatia de rudenie dintre reclamant si defunct, gradul de afectiune existent intre acestia, imprejurarea ca o parte dintre reclamanti au locuit si au gospodarit impreuna cu defunctii, ca se aflau in intretinerea acestora, imprejurarea ca prin decesul celor trei a avut loc o dezmembrare a familiilor, copiii defunctilor urmand sa creasca fara a beneficia de sprijinul si indrumarea tatilor lor, varsta, profesiunea defunctilor, posibilitatile pe care acestia le aveau anterior decesului, starea familiala. Pe de alta parte, instanta a avut in vedere realitatile economice si sociale prezente, asigurand un echilibru intre prejudiciul suferit de reclamanti si daunele cuvenite acestora, pentru a nu se realiza o imbogatire fara justa cauza.

In aceste conditii, instanta a acordat daunele morale in cuantumul mentionat in dispozitivul hotararii, apreciind ca respectivele sume corespund cerintelor unei juste si integrale despagubiri .

Au fost respinse sustinerile paratei cu privire la neacordarea de despagubiri rudelor persoanei vinovate de producerea accidentului, fata de dispozitiile art.50 alin.3 din Legea nr.136/1995 conform caruia se acorda despagubiri si in cazul in care persoanele care formuleaza pretentii de despagubiri sunt sotul (sotia) sau persoane care se afla in intretinerea proprietarului ori conducatorului vehiculului asigurat, raspunzator de producerea accidentului.

Instanta a dispus si obligarea paratei la plata penalitatilor de intarziere de 0,1% pe zi, aferente sumelor acordate, calculate cu incepere de la data introducerii actiunii (in baza art.35 - 37 din Norma CSA din 07.11.2008).

In baza art.274 si 276 Cod procedura civila, retinand culpa procesuala a paratei, instanta a dispus obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata efectuate de reclamantii C.I., O.G. si C.Gherghina, reprezentand onorarii avocat, conform chitantelor depuse la dosarul cauzei.

Impotriva acestei sentinte reclamantii au declarat apel, in termen legal, acesta fiind inregistrat pe rolul CAB sub acelasi nr. unic 54767/3/2010.

In motivarea apelului reclamantii au aratat ca inteleg sa critice hotararea instantei de fond doar sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate. Astfel, s-a sustinut ca este atributul exclusiv al instantei sa stabileasca cuantumul daunelor morale, insa aprecierea trebuie sa se faca avand in vedere traumele incomensurabile suferite de sotii, parintii, copiii si fratii celor decedati in urma evenimentului rutier din 01.08.2009.

S-a aratat ca banii nu pot compensa o asemenea pierdere, apelantii-reclamanti neputand fi pusi in situatia anterioara. Daunele morale trebuie privite ca o compensare a prejudiciilor morale, ele reprezentand o suma de bani ce poate permite partii prejudiciate sa uite, eventual, sa realizeze un transfer de afectivitate ori sa gaseasca o alinare in conditii de viata mai confortabile.

Recunoasterea unui drept de despagubire nu se poate explica decat prin vointa de a oferi o satisfactie care poate contrabalansa efectul vatamarii, fara a-l face sa dispara si fara ca aceasta satisfactie sa aiba o corespondenta cu prejudiciul.

Fata de aceste motive, apelantii-reclamanti au solicitat admiterea apelului si majorarea cuantumului daunelor morale acordate la un nivel decent, in acord cu suferinta lor si prin raportare la practica judiciara din Romania in aceasta materie.

In drept, apelantii-reclamanti au invocat dispozitiile art.282 si urm. Cod procedura civila.

La dosar a fost depusa practica judiciara in materie.

In cauza intimata-parata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, aratand ca daunele materiale si morale solicitate in speta de apelantii-reclamanti depasesc limita maxima de despagubire prevazuta de art.24 pct.3 din Ordinul CSA 20/2008 valabil la data producerii accidentului (1.500.000 Euro). De altfel, aceasta dispozitie nu presupune acordarea daunelor materiale si morale in cuantumul maxim prevazut de lege, fiind necesara o apreciere a lor in functie de imprejurarile concrete cauzei.

S-a mai aratat ca acordarea de despagubiri si partilor vatamate - reclamanti C.I. si C.B.A., sotia si fiica faptuitorului, contravine dispozitiilor art.26 alin.1 din Ordinul CSA 20/2008.

In ceea ce priveste cuantumul daunelor morale, intimata-parata a mentionat ca, atata timp cat nu exista criterii obiective exprese cu privire la cuantumul lor, instantele de judecata trebuie sa le aprecieze in raport de toate circumstantele cauzei, astfel inca aceste despagubiri morale sa aduca o reparatie a prejudiciului adus conditiilor de viata ale apelantilor-reclamanti, dar fara a aduce o imbogatire fara just temei acestora.

Fata de aceste motive, intimata-parata a solicitat exonerarea sa de la plata despagubirilor catre reclamantele C.I. si C.B.A. si acordarea daunelor morale intr-un cuantum diminuat, conform practicii si jurisprudentei din Romania.

In drept, intimata-parata a invocat dispozitiile Legii nr.136/1995 si ale Ordinului CSA nr.20/2008.

In sedinta publica din 10.01.2012 intimata-parata a precizat, la solicitarea instantei, ca intampinarea depusa in cauza nu are o alta natura juridica, toate sustinerile sale fiind doar aparari in cadrul apelului declarat de reclamanti.

Analizand hotararea atacata in raport de criticile invocate si in limitele stabilite de apelanti, conform principiului disponibilitatii partilor, Curtea a retinut urmatoarele:

Prin actiunea introductiva apelantii-reclamanti au solicitat obligarea intimatei-parate la plata daunelor morale cauzate de decesul numitilor C.C.M., C.F. si O.M. Cuantumul acestor daune morale a fost de 500.000 lei fiecare, cu exceptia reclamantilor B.G.T. si P.C.F., care au solicitat cate 50.000 lei fiecare.

Instanta de fond, constatand ca sunt indeplinite conditiile legale pentru obligarea intimatei-parate la plata acestor despagubiri, a acordat apelantilor-reclamanti urmatoarele sume cu titlu de daune morale: cate 50.000 lei pentru fiecare dintre copiii decedatilor, cate 40.000 lei pentru fiecare dintre sotiile decedatilor, cate 20.000 lei pentru fiecare dintre parintii decedatilor si cate 10.000 lei pentru fiecare dintre fratii decedatilor.

In raport de cuantumul daunelor morale acordate de instanta de fond, Curtea a apreciat criticile apelantilor ca fiind intemeiate pentru urmatoarele considerente:

Este adevarat ca nu exista criterii legale pentru determinarea daunelor morale suferite ca urmare a pierderii unei persoane dragi si apropiate, traumele create in aceasta situatie fiind incomensurabile. Practica judiciara in materie este, insa, constanta (iar Curtea se raliaza acesteia) in sensul ca daunele morale nu reprezinta o reparare a prejudiciului, ci ele au rolul de a compensa respectivul prejudiciu. Astfel, daunele morale acordate urmaresc sa asigure partii vatamate o alinare in conditii de viata mai confortabile, sa permita acesteia ca, la un moment dat, sa poata realiza un transfer de afectivitate.

Fata de aceste criterii generale si tinand cont si de caracteristicile concrete ale spetei, respectiv gradul de rudenie al apelantilor-reclamanti cu defunctii, gradul de afectiune existent intre acestia, varsta apelantilor, imprejurarea ca o parte dintre acestia locuiau si gospodareau impreuna cu defunctii, imprejurarea ca o parte dintre apelanti se aflau in intretinerea defunctilor, Curtea a admis apelul si va majora cuantumul daunelor morale acordate apelantilor-reclamanti, astfel incat acestea sa exprime o compensatie a suferintelor morale incercate de reclamanti. Curtea a apreciat ca un confort sporit al vietii, cu efectul compensatoriu retinut in precedent, poate fi realizat prin alocarea unor sume de bani net superioare celor acordate de instanta de fond .

Ca urmare, in baza art. 296 Cod procedura civila, Curtea a schimbat in parte hotararea atacata in sensul ca a obligat parata la plata catre reclamanti a urmatoarelor sume reprezentand daune morale:

- cate 300.000 lei pentru fiecare dintre reclamantii C.A.B., C.A.C., C.M.L. si O.G.G.;

- cate 200.000 lei pentru fiecare dintre reclamantii B.S.M., P.C.F. si B.G.T.;

- cate 150.000 lei pentru fiecare dintre reclamantii C.I., C.G., T.S., O.M., O.G. si O.M.;

- cate 50.000 lei pentru fiecare dintre reclamantii S.M. si M.I..

Curtea a acordat daune morale in cuantum diferentiat pentru copiii defunctilor, avand in vedere ca trei dintre acestia, respectiv B.S.M., P.C.F. si B.G.T. nu mai erau in intretinerea acestora si nu mai gospodareau impreuna, acestea fiind casatorite inca din anii 2004, 1998, respectiv 1999. Curtea a apreciat ca, desi au calitatea de copii ai defunctilor, aceste reclamante au propria lor familie catre care isi dirijeaza prioritar afectivitatea, fiind desprinse de un anumit timp de viata in comun cu defunctii, astfel ca daunele morale necesare a compensa prejudiciul suferit au fost apreciate ca fiind in cuantum mai mic decat cel necesar pentru compensarea prejudiciului suferit de copii minori sau de cei care, desi majori, locuiau cu defunctii, neavand propria lor viata de familie independenta de parinti.

In ceea ce-i priveste pe reclamantii care erau parinti sau sotii ale defunctilor, Curtea a apreciat ca suferintele morale ale acestora nu pot fi diferentiate, pierderea unui copil neputand fi apreciata ca fiind mai dureroasa sau mai putin dureroasa decat pierderea sotului din cadrul unei casatorii de lunga durata si/sau din care au rezultat si copii minori, fiecare sot fiind pentru celalalt sprijin moral si material . Acesta este motivul pentru care Curtea a acordat daune morale in cuantum egal celor doua categorii de reclamanti.

Pentru apelantii-reclamanti ce erau frati cu defunctii Curtea a acordat daunele morale in cuantumul solicitat de acestia, respectiv 50.000 lei fiecare, respectand principiul disponibilitatii partilor. S-a apreciat ca acest cuantum solicitat reprezinta o compensare corecta a prejudiciului suferit de acestia.

Curtea a inlaturat toate apararile intimatei-parate, retinand ca totalul daunelor materiale si morale acordate reclamantilor nu depaseste limita maxima de 1.500.000 Euro stabilita prin art.24 pct.3 din ordinul CSA nr.20/2008, totalul lor reprezentand jumatate din aceasta limita, ca sumele acordate cu titlu de daune morale nu sunt exagerate si nu reprezinta o imbogatire fara justa cauza, ele avand caracter compensatoriu pentru o suferinta certa, rezultata din producerea riscului asigurat, si ca reclamantele C.I. si C.B.A. (sotia si copilul minor al persoanei vinovate de producerea accidentului) au dreptul la repararea prejudiciului suferit prin acordarea de daune materiale si morale, conform art. 50 alin.3 din Legea nr.136/1995.

Curtea a pastrat celelalte dispozitii ale sentintei apelate si a luat act ca apelantii nu au solicitat cheltuieli de judecata .