Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Efectul extensiv al recursului. Latura civila: subrogatia prin plata in drepturile partii vatamate

Efectul extensiv al recursului. Latura civila: subrogatia prin plata in drepturile partii vatamate

  Publicat: 08 Feb 2013       2109 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Cheltuielile care intervin in derularea proiectelor finantate din instrumentele structurale, implementate de organisme, autoritati, institutii sau societati comerciale din sectorul public,
Prin decizia penala cu nr. 8 pronuntata la data de 19 ian. 2012 De Tribunalul Olt in dosarul nr. 4631/311/2011 au fost admise recursurile formulate de partea civila G C V, domiciliata in comuna Brincoveni, sat Ociogi, jud. Olt si inculpatul C F B, , impotriva sentintei penale nr.774 pronuntata la data de 8.09.2011 de Judecatoria Slatina in dosarul nr.4631/311/2011,caseaza in parte aceasta sentinta in sensul ca:
Au fost extinse efectele recursului partii civile G C V asupra dispozitiilor privind pe partea civila Spitalul clinic judetean de urgenta Craiova in sensul ca a fost obligat inculpatul C F B la plata catre aceasta din urma parte civila si a despagubirii reprezentata de reactualizarea sumei de 2.847,76 lei stabilita ca despagubire pentru cheltuielile de spitalizare, cu indicii de inflatie calculati la data platii efective fata de data avansarii acestor cheltuieli .

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Infractiune constand in incercarea de a determina o persoana, prin constrangere ori corupere, sa dea declaratii mincinoase
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Abatere de la regulile de convietuire sociala.Infractiune ce consta in fapta unei persoane de a lovi o alta persoana sau de a savarsi orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Abatere de la regulile de convietuire sociala.Infractiune ce consta in fapta unei persoane de a lovi o alta persoana sau de a savarsi orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Abatere de la regulile de convietuire sociala.Infractiune ce consta in fapta unei persoane de a lovi o alta persoana sau de a savarsi orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Document de justificare detaliata a utilizarii (cheltuirii) unei sume.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Document de justificare detaliata a utilizarii (cheltuirii) unei sume.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Document de justificare detaliata a utilizarii (cheltuirii) unei sume.
Dovada scrisa prin care
1. Act, livret oficial care atesta identitatea unei persoane. Adeverinta oficiala prin care se consemneaza ceva.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Sistem de organizare
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Condamnari anterioare suferite de o persoana,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Parti componente ale infractiunii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Abatere de la regulile de convietuire sociala.Infractiune ce consta in fapta unei persoane de a lovi o alta persoana sau de a savarsi orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Sistem de organizare
Condamnari anterioare suferite de o persoana,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Imprejurare sau situatie de natura sa puna in lumina pericolul social mai redus al unei fapte ilicite
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Imprejurare sau situatie de natura sa puna in lumina pericolul social mai redus al unei fapte ilicite
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Sistem de organizare
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Conform art.1853 Cod Civil, \"actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari etc.,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Persoana fizica numita prin decizia autoritatii tutelare pentru a indeplini, sub supravegherea, controlul si indrumarea acesteia, sarcinile tutelei cu privire la o persoana pusa sub interdictie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana fizica numita prin decizia autoritatii tutelare pentru a indeplini, sub supravegherea, controlul si indrumarea acesteia, sarcinile tutelei cu privire la o persoana pusa sub interdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Pedeapsa principala privata de libertate,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Moment al judecatii in prima instanta, cand cercetarea judecatoreasca se considera ajunsa la capat,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Denumire generica,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Viciu al unei hotarari,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
In domeniul naval, serviciu zilnic la bordul unei nave.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Ordonanta de Guvern nr.124/2000 pentru “completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator”, instituie pentru persoanele care produc, distribuie, comercializeaza sau inchiriaza programe pentru calculator pe teritoriul Romaniei, obligatia sa comunice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, urmatoarele:
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Cheltuielile care intervin in derularea proiectelor finantate din instrumentele structurale, implementate de organisme, autoritati, institutii sau societati comerciale din sectorul public,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)


In baza art. 181 alin.1 C.p. cu aplicarea art.3201 C.p.p. condamna pe inculpatul C F B la pedeapsa principala de 9 luni inchisoare.


In baza art.81 alin.1 si art.82 alin.1Cp dispune suspendarea conditionata a executarii acestei pedepse pe durata de 2 ani si 9 luni ce constituie termen de incercare .


Au fost mentinute restul dispozitiilor sentintei.


A fost respinsa cererea formulata de partea vatamata si civila G C V prin avocat ales de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor sale judiciare din recurs ca nefondata.


Cheltuielile judiciare din recurs, ce includ suma de 50 lei cu titlul de onorariu de avocat conform delegatiei nr.3661/2011 din 25 oct. 2011 avansat Baroului Olt din fondurile Min. Justitiei,s-a dispus sa ramana in sarcina statului.


Pentru a se pronunta aceasta decizie au fost avute in vedere urmatoarele


Prin sentinta penala nr.774 din data de 08.09.2011, pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr.4631/311/2011, in baza art. 334 C.p.p. s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei inculpatului C. F. B. din infractiunea de lovire sau alte violente prevazuta de art. 180 alin. 2 C.p. in infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 181 alin. 1 C.p.


In baza art. 181 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 320Aa€¦ C.p.p. a fost condamnat pe inculpatul C. F. B. , la pedeapsa de 1 an inchisoare.


S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a si lit. b C.p., cu referire la art. 8 CEDO si cauza Sabou si Parcalab impotriva Romaniei, pe durata executarii pedepsei principale si in conditiile prevazute de art. 71 C.p..


In baza art. 81 C.p. s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 3 ani reprezentand termen de incercare potrivit art. 82 Cod penal.


In baza art. 71 alin. 5 C.p. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.


In baza art. 359 C.p.p. s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 si 84 C.p..


In baza art. 14 si 346 C.p.p. s-a admis actiunea civila si a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1555,932 lei catre Spitalul Judetean de Urgenta Slatina, reprezentand daune materiale.


In baza art. 14 si 346 C.p.p. s-a admis actiunea civila si a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2847,76 lei catre Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova, reprezentand daune materiale.


In baza art. 14 si 346 C.p.p. s-a respins actiunea civila formulata de catre partea civila G. C. V., ca neintemeiata.


In baza art. 191 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 189 alin. 1 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat .


Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca prin rechizitoriul procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Slatina nr. 5664/P/2010 din data de 31.03.2011 inregistrat pe rolul Judecatoriei Slatina sub nr. 4631/311/2011 a fost pusa in miscare a actiunii penale si a fost trimis in judecata in stare de libertate inculpatul C F B pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente prevazuta de art. 180 alin. 2 C.p.


Din continutul actului de sesizare a instantei rezulta ca in data de 17.09.2010, in jurul orei 23:00, inculpatul C F B a lovit-o pe partea vatamata G Cl V, producandu-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un numar de 17-18 zile de ingrijiri medicale.


In cursul judecatii prima instanta a pus in discutia partilor schimbarea incadrarii juridice a faptei pentru care este cercetat inculpatul din infractiunea de lovire sau alte violente prevazuta de art. 180 alin. 2 C.p. in infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 181 alin. 1 C.p. Au fost audiati inculpatul, care a recunoscut savarsirea infractiunii pentru care a fost trimis in judecata si a fost de acord sa despagubeasca pe partea vatamata cu sume de bani reprezentand cheltuielile de spitalizare, si partea vatamata, care s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 10.000 lei reprezentand contravaloarea celor trei operatii suportate pana in prezent si sumele de bani de care va avea nevoie de acum inainte pentru efectuarea altor investigatii si interventii medicale.


S-au constatat ca s-au depus la dosar urmatoarele inscrisuri: cerere de constituire parte civila nr. 20371/2011 din emisa de Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova, decont de cheltuieli, cerere de constituire parte civila nr. 13365/2011 emisa de Spitalul Judetean de Urgenta Slatina, decont de cheltuieli, cerere de constituire parte civila nr. 14442/2011 emisa de Spitalul Judetean de Urgenta Slatina, decont de cheltuieli, foaie de observatie clinica generala, adeverinta nr. 4928/2011 emisa de V A SA Slatina, buletin de analize medicale, bilet de trimitere, diagnostic si tratament, completare a certificatului medico-legal nr. 1223/C/29.09.2010 emis de SJML Olt, adresa nr. 4597/2011 emisa de Serviciul de Ambulanta Olt, acte medicale, adresa nr. 25565/29.06.2011 emisa de Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova - Clinica ORL, foaie de observatie clinica generala, fisa medicala.


Se mai arata ca Spitalul Judetean de Urgenta Slatina s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 1555,932 lei reprezentand cheltuielile efective de spitalizare ocazionate de internarea partii vatamate G C V iar Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 2847,76 lei reprezentand cheltuielile efective de spitalizare ocazionate de internarea partii vatamate G C V .


De asemenea , se retine ca partea vatamata G C V audiata la termenul din data de 08.09.2011 s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale, respectiv contravaloarea celor trei operatii suportate pana in prezent si sumele de bani de care va avea nevoie de acum inainte pentru efectuarea altor investigatii si interventii medicale.


S-a mai constatat deprima instanta ca fiind audiat de catre instanta de judecata, inculpatul a solicitat sa se faca aplicarea disp. art. 320Aa€¦ C.p.p. recunoscand in totalitate fapta asa cum a fost retinuta in actul de sesizare a instantei si solicitand ca judecata sa aiba loc numai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala.


Din fisa de cazier judiciar s-a retinut ca inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.


Analizand materialul probator administrat in cauza pe parcursul urmaririi penale si al judecatii,prima instanta a retinut situatia de fapt in sensul ca organele de urmarire penala au fost sesizate prin plangere prealabila la data de 20.09.2010 de catre partea vatamata G C V despre faptul ca in data de 17.09.2010 ca a fost agresata de catre inculpat care l-a lovit cu pumnii in zona fetei cauzandu-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 17-18 zile de ingrijiri medicale, motive pentru care a solicitat tragerea la raspundere penala a acestuia.


Conform certificatului medico-legal nr. 1223/C/29.09.2010 eliberat de Serviciul de Medicina Legala Olt,se constata ca partea vatamata G C V a prezentat leziuni traumatice care au putut fi produse la data de 18.09.2010 prin lovire cu un corp contondent si care au necesitat pentru vindecare un numar de 17-18 de zile de ingrijiri medicale iar potrivit completarii certificatului medico-legal medicul legist a apreciat ca se impune prelungirea cu 10 a timpului necesar pentru vindecare cuantificat in zile de ingrijiri medicale acordate initial, totalizand un numar de 27-28 (fila 35 dos. inst.).


Cu privire la data comiterii faptei, din analiza tuturor declaratiilor aflate la dosarul cauzei, a certificatului medico-legal si a inscrisurilor inaintate de Serviciul de Ambulanta Olt,prima instanta a retinut ca incidentul dintre inculpat si partea vatamata a avut loc in noaptea de 17/18.09.2010, la putin timp miezul noptii prezentandu-se la fata locului si ambulanta, medicii acordand primele ingrijiri medicale in intervalul 00:07-1:40, diagnosticul initial fiind traumatism facial.


Se mai constata ca cercetarile efectuate in cauza au stabilit ca in noaptea de 17/18.09.2010, in jurul orei 2300, in timp ce partea vatamata se intorcea de la barul SC E V SRL din comuna Brancoveni, in dreptul gardului stadionului de fotbal, a fost acostata de inculpatul C F B, care a lovit-o cu pumnii in zona fetei.


Situatia de fapt prezentata anterior si sustinuta de partea vatamata G C V se constata ca este confirmata si de martorii oculari R A I si T M.


Cu ocazia audierii sale, pe parcursul procesului penal in ambele sale faze,se mai arata ca inculpatul a recunoscut comiterea faptei in circumstantele expuse anterior.


De asemenea, la termenul din data de 8.09.2011 se mai retine ca inculpatul a solicitat primei instantei ca judecata sa aiba loc numai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, recunoscand in totalitate fapta savarsita asa cum a fost retinuta in actul de sesizare a instantei.


Din cele expuse,prima instanta a retinut ca dovedit faptul ca inculpatul este autorul faptei pentru care este cercetat, cu respectarea conditiilor de vinovatie cerute de lege, existand suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.


Prima instanta a constatat ca fapta inculpatului C F B, care in noaptea de 17/18.09.2010, in jurul orei 2300, a lovit-o cu obiect contondent (pumni) in zona fetei pe partea vatamata G C V, provocandu-i astfel leziuni traumatice pentru a caror vindecare au fost necesare 27-28 zile de ingrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr. 1223/C/29.09.2010 - completare eliberate de Serviciul de Medicina Legala Olt, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala prevazuta de art. 181 alin. 1 C.p..


Din punctul de vedere al laturii obiective s-a retinut ca elementul material s-a realizat prin activitatea de lovire exercitata de catre inculpat, fapta care a produs integritatii corporale sau sanatatii persoanei o vatamare ce necesita pentru vindecare 27-28 de zile de ingrijiri medicale. Astfel,se arata ca sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru incadrarea faptelor in continutul variantei tip a infractiunii de vatamare corporala prevazuta de art. 181 alin. 1 C.p., avand in vedere faptul ca s-a produs o vatamare a integritatii corporale a partii vatamate ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale pe o durata de cel mult 27-28 zile iar urmarea imediata consta in vatamarile cauzate integritatii corporale a partii vatamate care au fost dovedite prin mentiunile cuprinse in concluziile certificatului medico-legal nr. 1223/C/29.09.2010 + completare eliberate de Serviciul de Medicina Legala Olt.


De asemenea , se retine ca exista legatura de cauzalitate intre activitatea inculpatului si urmarea produsa in sensul ca vatamarea integritatii corporale a partii vatamate nu s-ar fi produs in lipsa activitatii de lovire exercitata de catre acesta.


Sub aspectul laturii subiective, s-a constatat ca inculpatul a savarsit fapta cu intentie indirecta (prevazuta de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. b C.p.), acesta prevazand si acceptand consecintele faptei sale.


Pentru considerentele prezentate anterior, avandu-se in vedere ca din cuprinsul certificatului medico-legal nr. 1223/C/29.09.2010 eliberat de Serviciul de Medicina Legala Olt prima instanta mai retine ca partea vatamata G C V a prezentat initial leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un numar de 17-18 de zile de ingrijiri medicale, iar potrivit completarii certificatului medico-legal medicul legist a apreciat ca se impune prelungirea cu 10 a timpului necesar pentru vindecare cuantificat in zile de ingrijiri medicale acordate initial, totalizand un numar de 27-28, instanta in baza art. 334 C.p.p. va schimba incadrarea juridica a faptei inculpatului C F B din infractiunea de lovire sau alte violente prev. de art. 180 alin. 2 C.p. in infractiunea de vatamare corporala prev. de art. 181 alin. 1 C.p.


Vinovatia inculpatului s-a retinut ca este dovedita prin probele rezultand din urmatoarele mijloace de proba: declaratiile partii vatamate G C V, declaratiile inculpatului, depozitiile martorilor R A-I si T M din faza de urmarire penala, ce se coroboreaza cu concluziile certificatului medico-legal nr. 1223/C/29.09.2010 - completare eliberate de Serviciul de Medicina Legala Olt si cu adresa nr. 4597/2011 emisa de Serviciul de Ambulanta Olt, actele medicale, adresa nr. 25565/29.06.2011 emisa de Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova - Clinica ORL, foaia de observatie clinica generala si fisa medicala depuse la filele 39-66 dos. inst..


Din analiza fisei de cazier judiciar al inculpatului (fila 29 dosar de urmarire penala) s-a retinut ca acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.


La individualizarea judiciara a pedepsei pe care a aplicat-o inculpatului prima instanta a avut in vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevazute de art. 72 C.p.: dispozitiile partii generale ale Codului penal, limitele de pedeapsa prevazute de textul incriminator (inchisoare de la 6 luni la 5 ani), gradul de pericol social concret al faptei savarsite (generat de nerespectarea dispozitiilor legale privind relatiile sociale referitoare la integritatea corporala a persoanei, asociata cu forma de vinovatie cu care a fost savarsita fapta - intentia indirecta), persoana inculpatului (care nu este cunoscut cu antecedente penale).


Avand in vedere toate argumentele expuse mai sus, in baza art. 345 alin. 2 C.p.p s-a dispus condamnarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala prevazuta de art. 181 alin. 1 C.p. la pedeapsa inchisorii, aceasta fiind de natura sa realizeze scopul educativ si preventiv prev. de art. 52 C.p.


Prima instanta nu a retinut in favoarea inculpatului disp. art. 74 si 76 C.p. referitoare la circumstantele atenuante judiciare ce au ca efect coborarea obligatorie a pedepsei sub minimul special prevazut de lege,deoarece conduita buna a inculpatului inainte de data savarsirii infractiunii (lipsa antecedentelor penale) constituie o atitudine fireasca intr-o societate civilizata.


De asemenea, se arata ca existenta uneia din imprejurarile enumerate exemplificativ in art. 74 C.p. nu obliga instanta de judecata sa o considere drept circumstanta atenuanta judiciara si sa coboare pedeapsa aplicata sub minimul special prevazut de lege.


Retinerea imprejurarii aratate mai sus drept circumstanta atenuanta se mai arata ca este lasata la aprecierea instantei care va tine seama de pericolul social concret al faptei, de ansamblul imprejurarilor in care s-au savarsit infractiunile, de urmarile produse, precum si de orice alte elemente privitoare la persoana inculpatului.


Cu respectarea limitelor astfel stabilite, in temeiul art. 181 alin. 1 C.p. prima instanta a aplicat inculpatului C F B, pentru fapta de vatamare corporala, pedeapsa de 1 an inchisoare.


Sub aspectul executarii pedepsei prima instanta a considerat ca scopul preventiv si educativ al acesteia poate fi atins chiar fara executare, motiv pentru care a analizat indeplinirea in cauza a conditiilor necesare aplicarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei, prevazute de art. 81 C.p.De aceea , pedeapsa principala ce a fost pronuntata se arata ca este la nivelul de 1 an inchisoare, ce se incadreaza in dispozitiile art. 81 alin. 1 lit. a C.p.. Din fisa de cazier judiciar existenta la dosar s-a mai retinut ca inculpatul nu a mai fost anterior condamnat pentru o infractiune intentionata la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, si in consecinta nu este recidivist, indeplinind astfel cerinta prevazuta de art. 81 alin. 1 lit. b) C. p.. In privinta scopului preventiv si educativ al pedepsei consacrat de art. 52 C.p. prima instanta a considerat ca acest scop poate fi atins fara a fi necesara executarea in regim de detentie, ci doar prin simpla condamnare a inculpatului, intrucat acestuia i s-a atras atentia asupra gravitatii si a consecintelor nefaste ale faptei sale, condamnarea constituind un avertisment la adresa inculpatului. Dincolo de acest rol al condamnarii,prima instanta a mai apreciat ca executarea efectiva a pedepsei nu se justifica, intrucat aceasta ar altera relatiile de familie ale inculpatului si ar avea o inraurire hotaratoare asupra aspectelor personale si profesionale ale acestuia, ori rolul condamnarii este tocmai acela de a atrage atentia asupra importantei respectarii relatiilor in societate in relatia cu semenii, rol care nu s-ar realiza in totalitate in cazul executarii pedepsei in regim de detentie .


Pentru aceste considerente,prima instanta a suspendat executarea pedepsei de 1 an inchisoare, pe durata termenului de incercare de 3 ani, calculat in baza art. 82 alin. 1 C.p..


Prima instanta a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a si b C.p. pe durata executarii pedepsei principale si in conditiile prevazute de art. 71 C.p., avand in vedere criteriile de la art. 71 alin. 3 C.p., respectiv natura si gravitatea infractiunilor savarsite, imprejurarile cauzei, persoana infractorului (fara antecedente penale). Aceiasi instanta arata ca nu a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 al. 1 lit a teza I, c, d si e C.p. intrucat savarsirea unei infractiuni de vatamare corporala nu releva un comportament nedemn care sa vatame interesul superior al copilului si care sa determine interzicerea drepturilor parintesti, a celui de a fi tutore sau curator, dreptul de a alege, precum nici dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunilor.


Asadar, criteriile de individualizare se arata ca au in vedere stabilirea si aplicarea pedepsei indiferent daca e vorba de pedeapsa principala, complementara sau accesorie, iar prevederea unor pedepse care din cauza aplicarii ope legis raman in afara controlului judiciar incalca principiul fundamental conform caruia ``restrangerea exercitarii unor drepturi sau libertati trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o`` (art. 53 al. 2 din Constitutia Romaniei).


Mai mult, ca urmare a hotararii din cauza Sabou si Parcalab c. Romaniei pronuntata de Curtea EDO,se mai retine ca legitimitatea modului de aplicare automata a pedepselor accesorii a fost pusa sub semnul intrebarii, Curtea constatand ca interzicerea automata a dreptului prevazut de art. 64 lit. d C.p. constituie o ingerinta nejustificata in exercitarea dreptului prevazut de art. 8 din Conventie . Ulterior, prin Legea nr. 278/2006 au fost modificate dispozitiile art. 71 C.p., consfintindu-se caracterul facultativ al interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. d si e C.p.. Apoi, prin hotararea din cauza Hirst c. Marii Britanii, Curtea EDO a constatat violarea art. 3 din Protocolul 1 ca urmare a interzicerii ope legis a exercitarii dreptului de a alege, astfel caracterul facultativ al interzicerii dreptului de a fi tutore incetand a mai fi unul iluzoriu.


Pe fondul unei practici neunitare in ceea ce priveste aplicarea jurisprudentei CEDO,se arata ca Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat un recurs in interesul legii care a consfintit faptul ca ``interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza I-c din Codul penal nu se va face in mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instantei, in functie de criteriile stabilite in art. 71 alin. 3 din Codul penal``.


Astfel, in acest context, fata de criteriile enumerate mai sus si de toate aspectele legale si jurisprudentiale mentionate,prima instanta ca in cauza se impune indepartarea inculpatului de la activitatile care presupun responsabilitatea sa civica, increderea publica sau exercitiul autoritatii.


Prima instanta a mai constatat ca prin Legea nr. 278/4.07.2006, a fost introdus un nou alineat la art. 71 C.p., respectiv alin. 5, potrivit caruia ``pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii (...), se suspenda si executarea pedepselor accesorii``. Aceasta dispozitie legala se retine ca a fost introdusa pentru clarificarea unor aspecte mentionate in doctrina penala, care aprecia ca pedepsele accesorii sunt alaturate, secundare, pedepselor principale cu inchisoarea sau detentiunea pe viata si ca acestea presupun interzicerea drepturilor prevazute de lege pe toata durata executarii pedepsei principale. In consecinta, se aprecia ca in cazul pedepselor suspendate conditionat nu se impune aplicarea pedepselor accesorii, in conditiile in care pedeapsa principala nu ar fi executabila, ci suspendata conditionat.


Prin introducerea dispozitiei legale mentionate,se mai arata ca legiuitorul a clarificat aceste aspecte, in sensul ca pedepsele accesorii pot insoti si o pedeapsa suspendata conditionat, insa, in acest caz, si executarea acestora este suspendata, pe toata durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.


In consecinta,prima instanta a dispus aplicarea pedepselor accesorii, urmand ca ulterior sa dispuna suspendarea executarii acestora, avand in vedere ca si executarea pedepsei principale va fi suspendata conditionat.


In temeiul art. 359 C.p.p. prima instanta a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 si 84 C.p. a caror nerespectare are drept urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.


Sub aspectul laturii civile a procesului se retine ca relevante sunt dispozitiile art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, modificate prin dispozitiile O.U.G. 72/2006 care prevad ca ``personale care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane raspund potrivit legii si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentand cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata``. Potrivit acestui articol, coroborat cu dispozitiile art. 106 din O.U.G. nr. 150/2002 reactualizata si avand in vedere succesiunea legilor in timp, instanta constata ca, in speta Spitalul Judetean de Urgenta Slatina si Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova au calitate procesuala si pot solicita contravaloarea cheltuielilor de spitalizare efectuate.


In ceea ce priveste pretentiile civile ale Spitalului Judetean de Urgenta Slatina si Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Craiova, cuantumul acestora se constata ca este dovedit prin inscrisurile depuse la dosar, urmand a fi acordate integral.


De asemenea, in ceea ce priveste aceiasi latura civila a procesului, prima instanta a constata ca, in baza art. 14 si 15 C.p.p., partea vatamata G C V audiata la termenul din data de 08.09.2011 s-a constituit parte civila in cauza cu despagubiri in suma de 10.000 lei pentru daune materiale, reprezentand contravaloarea celor trei operatii suportate pana in prezent si sumele de bani de care va avea nevoie de acum inainte pentru efectuarea altor investigatii si interventii medicale.


In acest sens prima instanta a retinut ca partea vatamata, constituita parte civila in cursul urmaririi penale cu suma de 20.000 lei reprezentand despagubiri pentru daune morale, a renuntat implicit la aceasta solicitare la termenul din data de 8.09.2011 cand, fiind audiata nemijlocit de catre instanta de judecata (care i-a adus la cunostinta ca poate participa in proces in calitate de parte vatamata sau se poate constitui parte civila daca a suferit o paguba materiala sau o dauna morala), a invederat ca se constituie parte civila in cauza numai cu suma de 10.000 lei reprezentand despagubiri pentru daune materiale.


In ceea ce priveste despagubirile pentru daune materiale solicitate, prima instanta mai arata ca trebuie avut in vedere ca, desi ne aflam in cadrul unui proces penal, in solutionarea actiunii civile trebuie urmarite, mutatis mutandis si in masura in care legea procesual penala nu contine dispozitii contrare, regulile care guverneaza sarcina probei in procesul civil, respectiv dispozitiile art. 1169 Cod civil care reglementeaza ca ,,cel ce face o propunere in fata judecatii trebuie sa o dovedeasca``. Astfel,se mai retine ca desi inainte de terminarea cercetarii judecatoresti partile au fost intrebate daca mai au alte cereri de formulat sau probe de propus acestea au invederat ca nu mai au noi solicitari, intrucat la dosarul cauzei nu au fost depuse documente justificative instanta nu va acorda partii civile G C V suma de 10000 lei reprezentand daune materiale, apreciind cererea ca fiind neintemeiata.


De aceea , prima instanta a obligat pe inculpat, in baza art. 191 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 189 alin. 1 C.p.p. la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, intrucat inculpatul este cel din a carui culpa procesuala au fost generate acestea.


Impotriva acestei sentinte au formulat recursuri partea vatamata si civila si inculpatul pentru motivele expuse in partea introductiva a deciziei,cu mentinea ca primul recurent le-a prezentat si in forma scrisa.


Instanta urmeaza sa constate ca recursurile sunt fondate in conditiile si limitele de mai jos.


In acest sens se constata ca sentinta este temeinica sub aspectul modului de rezolvare a actiunii penale prin condamnarea inculpatului intrucat prin probele mentionate anterior s-a dovedit ca exista fapta penala, ca aceasta constituie infractiunea prevazuta de art. 181 alin. 1 Cp ,ca a fost comisa de inculpat care are calitatea de infractor in cadrul raportului de drept penal dedus judecatii.


Trebuie totusi retinut ca exista o cauza de netemeinicie a sentintei ce priveste individualizarea pedepsei principale a inchisorii care in raport de criteriile de individualizare trebuie caracterizata ca fiind prea mare. In acest sens se constata ca in raport de atitudinea procesuala a inculpatului prin recunoasterea faptei penale dar mai ales prin lipsa antecedentelor penale trebuie admis ca realizeaza scopul preventiv si functiile coercitiva si educativa o pedeapsa de 9 luni inchisoare cu mentinerea dispozitiilor de individualizare a pedepsei ce privesc suspendarea conditionata a acesteia.


Criticile partii vatamate ce privesc individualizarea pedepsei in sensul pe care il solicita si anume prin executarea efectiva in detentie se constata ca nefondat.In acest sens este constatarea ca orientarea primei instante cu privire la individualizarea pedepsei prin suspendarea conditionata a acesteia corespunde criteriilor cu caracter general prevazute de art. 72 alin. 1 C.p. dar si celor cu caracter particular ale cauzei intre care cele mentionate anterior. De asemenea, se retine ca nefondata critica inculpatului care in concluziile sale din dezbateri solicita ca in favoarea sa cu ocazia individualizarii pedepsei sa se retina circumstantele atenuante prevazute de cart. 74 alin. 1 lit. a si c C.p. este nefondata. Argumentul este acela ca prin efectul acestor circumstante s-ar ajunge in mod imperativ la coborarea nivelului acestei sanctiuni sub minimul special care ar fi insuficient pentru realizarea scopului si functiilor sale,in acelasi sens fiind si considerentele primei instante ce se refera la caracterul dispozitiv al normelor de la art. 74 C.p. privind circumstantele atenuante judiciare.


Pe de alta parte , sub aspectul laturii civile din verificarea sentintei se constata ca a fost in mod temeinic rezolvata actiunea penala promovata la initiativa partilor civile ,cu o exceptie ce se refera la aceea privind pe Spitalul clinic judetean de urgenta Craiova. In acest sens se constata ca desi din actul procesual de constituire ca parte civila al acestuia, asa cum este consemnat in adresa(nr. 20371/18.05.2011) de la fila 11 din dosarul primei instante, rezulta ca s-au solicitat nu doar despagubiri cu caracter compensatoriu ci si cu caracter moratoriu prin reactualizarea sumei pretinsa de 2847,76 lei cu indicii de inflatie de la data producerii prejudiciului si pana la data plati efective a debitului totusi prima instanta nu a acordat vreo astfel de despagubire de intarziere in plata desi existau probe concludente sub forma inscrisurilor nu doar cu privire la intinderea cheltuielilor de spitalizare avansate partii vatamate dar mai ales cu privire la aceasta intarziere. Trebuie avut aici in vedere ca s-a dobandit de catre ambele parti civile ,cele doua Spitale,calitatea procesuala in chestiune prin operatiunea de subrogare prin plata,deoarece acestea au avansat partii vatamate cheltuielile de spitalizare si tratament medical iar ca urmare a acestui fapt prin operatiunea mentionata au dobandit drepturile acestei din urma parti in raporturile juridice civile delictuale cu un continut in care inculpatul este titular de obligatii . In aceste conditii, trebuie admis ca exista interese comune ale partii vatamate cu cele doua Spitale ,ca parti civile iar in cazul in care se procedeaza la obligarea inculpatului si la plata acestor despagubiri moratorii situatia juridica a acestei partii civile, Spitalul clinic jud. de urgenta Craiova, nu se inrautateste ci se imbunatateste. De asemenea , pe baza celor mentionate mai trebuie retinut ca, in ciuda faptului ca partea civila Spitalul Clinic de Urgenta Craiova nu a exercitat calea de atac a recursului , totusi sunt intrunite conditiile si trebuie aplicate normele cu caracter onerativ (imperativ) ale art.3857 alin. 1 C.p.p. care stabileste efectul extensiv al recursului partii civile G C V. Pe aceasta baza urmeaza sa fie reformata sentinta cu privire la obligarea inculpatului catre partea civila mentionata la plata despagubirilor moratorii in raport de indicii de inflatie de la data platii efective fata de data avansarii acestor cheltuieli . Trebuie retinut aici ca data producerii prejudiciului este pentru Spitalul mentionat ca parte civile aceea cand a avansat aceste cheltuieli catre partea vatamata si nu cand efectiv a avut loc faptul ilicit producator de prejudicii.


Critica partii civile Ghita Cristinel Valeriu ce se refera la necesitatea de a i se recunoaste un drept caruia sa-i corespunda obligatia inculpatului de plata a unor despagubiri pentru daune materiale in cuantum de 10.000 lei este nefondata intrucat prima instanta a retinut in mod concludent ca nu s-a facut dovada acestui prejudiciu sub forma cheltuielilor de spitalizare pretinse atat ca existenta cat si ca intindere.


In consecinta, in baza art. 38515 pct.2 lit. d C.p.p. se vor admite cele doua recursuri , se va casa in parte sentinta si se va dispune in sensul mentionat anterior,cu mentinerea restului dispozitiilor acesteia.


Ca urmare a solutiei de admitere a recursului inculpatului in baza art. 193 alin. 6 C.p.p. va fi respinsa cererea partii vatamate si civile de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.


In baza art. 192 alin. 3 C.p.p. ca urmare a solutiilor de admitere a ambelor recursuri cheltuielile judiciare din recurs avansate de stat vor ramane in sarcina acestuia.



Pronuntata de: Tribunalul Olt- Sectia Penala, Decizia nr. 8 din 09.01.2012


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Olt    Recurs    Schimbarea incadrarii juridice a faptei    Lovire sau alte violente    Pedeapsa accesorie    Pedeapsa principala    Suspendarea executarii pedepsei    Vatamare corporala    Individualizarea pedepsei    CEDO    Legea 278/2006    Legea 95/2006    O.U.G. 72/2006    O.U.G. 150/2002    Daune materiale   



Comentează: Efectul extensiv al recursului. Latura civila: subrogatia prin plata in drepturile partii vatamate
Alte Speţe

RIL admis - sectiile civile ale tribunalelor sunt competente functional sa solutioneze apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii asupra contestatiilor formulate impotriva executarilor silite pornite in temeiul dispozitiilor art. 260 din Legea nr. 207/2015
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 14/2019. RIL: competenta instantei de judecata sa solutioneze actiunea prin care expropriatul contesta despagubirile si solicita stabilirea acestora si obligarea expropriatorului la plata.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 854/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate unor dispozitii din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ nr. 13/2019: Lipsa autorizatiei de construire sau nerespectarea prevederilor acesteia - impedimente pentru recunoasterea dreptului de proprietate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 8/2019 -RIL admis: Competenta solutionarii cererii cererii de acordare a zilelor compensatorii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 133/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

RIL Admis - Decizia ICCJ nr. 7/2019 - Majorarile prevazute in art. 1 alin. (1) din OG 10/2007 au fost si raman incluse in indemnizatia bruta de incadrare si dupa data intrarii in vigoare a Legii 330/2009
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL Admis: Decizia nr. 5/2019 privind judecarea recursului in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 2.715/1/2018
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Noul Codul Administrativ al Romaniei. Ratiune, dispozitii generale, principiile dreptului administrativ. (I)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea acordului de recunoastere a vinovatiei
Sursa: Irina Maria Diculescu

Contul bancar ca element obligatoriu al cererii de chemare in judecata – problema liberului acces la justitie si confidentialitatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Termenul de apel in litigiile de munca – constitutionalitate si oportunitate
Sursa: Irina Maria Diculescu