Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Infractiunea de luare de mita

Infractiunea de luare de mita

  Publicat: 26 Feb 2013       4217 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pe rol fiind pronuntarea in cauza penala privind pe inculpatului R. K., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prevazuta de art. 254 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (zece acte materiale).
Pronuntarea s-a efectuat cu respectarea prevederilor art. 310 al. 1 C. proc. pen., si s-a inregistrat pe suport audio-video computerizat.

Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Unitate de productie industriala auxiliara, organizata pe langa unitatile
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Persoana fizica sau juridica ce livreaza unui client o marfa, un produs sau presteaza un anumit serviciu.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Denumire data monedei unice europene.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(termen CNA). Orice contributie facuta de o persoana fizica sau juridica neimplicata n activitati de radiodifuziune sau de televiziune ori n producerea operelor audiovizuale, daca aceasta contributie este destinata finantarii programelor audiovizuale,
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Mod de sesizare a organelor de urmarire penala cu privire la savarsirea unei infractiuni,
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Legea administraţiei publice locale
Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei n exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi n mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
(termen CNA). Orice contributie facuta de o persoana fizica sau juridica neimplicata n activitati de radiodifuziune sau de televiziune ori n producerea operelor audiovizuale, daca aceasta contributie este destinata finantarii programelor audiovizuale,
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
(termen CNA). Orice contributie facuta de o persoana fizica sau juridica neimplicata n activitati de radiodifuziune sau de televiziune ori n producerea operelor audiovizuale, daca aceasta contributie este destinata finantarii programelor audiovizuale,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
(termen CNA). Orice contributie facuta de o persoana fizica sau juridica neimplicata n activitati de radiodifuziune sau de televiziune ori n producerea operelor audiovizuale, daca aceasta contributie este destinata finantarii programelor audiovizuale,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
(termen CNA). Orice contributie facuta de o persoana fizica sau juridica neimplicata n activitati de radiodifuziune sau de televiziune ori n producerea operelor audiovizuale, daca aceasta contributie este destinata finantarii programelor audiovizuale,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
(termen CNA). Orice contributie facuta de o persoana fizica sau juridica neimplicata n activitati de radiodifuziune sau de televiziune ori n producerea operelor audiovizuale, daca aceasta contributie este destinata finantarii programelor audiovizuale,
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
(termen CNA). Orice contributie facuta de o persoana fizica sau juridica neimplicata n activitati de radiodifuziune sau de televiziune ori n producerea operelor audiovizuale, daca aceasta contributie este destinata finantarii programelor audiovizuale,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
(termen CNA). Orice contributie facuta de o persoana fizica sau juridica neimplicata n activitati de radiodifuziune sau de televiziune ori n producerea operelor audiovizuale, daca aceasta contributie este destinata finantarii programelor audiovizuale,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
(termen CNA). Orice contributie facuta de o persoana fizica sau juridica neimplicata n activitati de radiodifuziune sau de televiziune ori n producerea operelor audiovizuale, daca aceasta contributie este destinata finantarii programelor audiovizuale,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Este un instrument de transfer credit, prin care o persoana numita emitent, se obliga sa plateasca la o anumita data, o anumita suma de bani fixata, care este datorata unei persoane numita beneficiar.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Inscris compus din talon si mai multe cupoane.
Contractul prin care o persoana, numita comodant, remite spre folosinta altei persoane, numita comodatar, un lucru nefungibil si neconsumptibil, cu obligatia pentru acesta de a-l restitui la termen in natura, in individualitatea sa (art.1560 Cod Civil).
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Este un instrument de transfer credit, prin care o persoana numita emitent, se obliga sa plateasca la o anumita data, o anumita suma de bani fixata, care este datorata unei persoane numita beneficiar.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Parti componente ale infractiunii.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Parti componente ale infractiunii.
Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Puterile publice existente in stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Puterile publice existente in stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,


La apelul nominal facut in sedinta publica se constata lipsa partilor.


Dezbaterile asupra actiunii de fata au avut loc in sedinta publica din data 12 decembrie 2012, sustinerile si concluziile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta din aceeasi zi, cand instanta a amanat pronuntarea hotararii pentru data de 13 decembrie 2012 si ulterior pentru data de 14 decembrie 2012.


T R I B U N A L U L


Constata ca, prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Brasov nr. 6/P/2011 din 5.04.2011, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului R. K. (avand datele personale in dispozitivul sentintei) pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prevazuta de art. 254 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (zece acte materiale).


In considerentele rechizitoriului se arata urmatoarele:


In urma alegerilor locale din vara anului 2008, inculpatul R. K. a devenit primarul mun. Targu Secuiesc din judetul Covasna.


Principalele atributii de serviciu, restrictiile impuse primarului, precum si standardele de conduita sunt prevazute in Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala (art. 61 alin. 1 si 5, art. 62 alin. 1, art. 63 alin. 1, lit. c, alin. 4 lit. a si alin. 5 lit. a) Legea nr. 393/2004 privind statutul alesilor locali (art. 23 alin. 1, art. 49 si art. 45) si Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei (art. 70, art. 76 si art. 87).


In urma parcurgerii procedurilor prevazute de O.U.G. nr. 34/2006 privind achizitiile publice, intre Municipiul Targu Secuiesc, reprezentata de primarul R. K. si SC a. SRL Targu Secuiesc, reprezentata de martorul A. J., a fost incheiat Acordul-cadru de prestari servicii inregistrat sub nr. 3535/15.02.2010, avand ca obiect furnizarea de catre acesta din urma pe o perioada de 36 luni a produselor de balastiera si cariera (nisip, piatra sparta, etc.) si transportul materialelor de constructii in valoare totala de 2.123.224,5 lei, fara TVA.


Potrivit procedurii de derulare a contractului rezultata din clauzele acestuia, primaria trebuia sa depuna comanda scrisa pentru serviciile solicitate si sa le plateasca in decurs de 28 zile de la transmiterea lunara de catre furnizor a situatiei de plata, insotita de facturile corespunzatoare.


La cateva zile dupa incheierea acordului-cadru de prestari servicii, inculpatul R. K. l-a chemat in biroul sau pe martorul A. J. si l-a anuntat ca in scurt timp vor incepe lucrarile de reparatie a drumurilor, dandu-i de inteles ca derularea normala a contractului depinde exclusiv de el, motiv pentru care trebuie sa-l recompenseze financiar.


Martorul A. J. a acceptat pretentiile inculpatului, iar pentru ca acesta din urma nu precizase o anumita suma, a hotarat sa-i acorde lunar cate 4.000 lei sau echivalentul in euro.


Atat in momentul pretinderii banilor, cat si ulterior, inculpatul a actionat prevazator, evitand sa discute deschis cu martorul A. J. despre destinatia sau cuantumul sumelor de bani, dar modalitatea folosita pentru a intra in posesia banilor a fost relativ aceiasi. Initial, inculpatul ii comunica telefonic martorului A. J. ca a semnat ordinele de plata privind virarea in contul firmei sale a unei sume din contract, dupa care se deplasa la sediul SC a. SRL ori la domiciliul martorului pentru a incasa mita.


In modalitatea descrisa mai sus, martorul A. J. i-a dat inculpatului R. K. in intervalul aprilie - octombrie 2010 cate 4.000 lei lunar (in total 28.000 lei) insa, contrar scopului acordarii mitei, in toamna anului 2010 primaria acumulase restante financiare catre SC aa.. SRL pana la valoarea de aprox. 700.000 - 800.000 lei.


Aceasta situatie l-a determinat pe martorul-denuntator sa creasca suma de bani oferita inculpatului ca mita, in speranta ca va primi mai multi bani de la primarie, astfel ca in luna noiembrie 2010 i-a remis inculpatului 10.000 lei pentru ca acesta sa-i plateasca pana la sfarsitul anului suma de 200.000 lei, necesara evitarii falimentului societatii pe care o administra.


Cu toate acestea, inculpatul R. K. nu si-a respectat angajamentul luat fata de A. J., iar cu ocazia intalnirii din 21 ianuarie 2011 i-a transmis aluziv acestuia ca trebuie sa mareasca valoarea sumei acordata periodic, dupa fiecare plata din partea primariei.


La data de 17.02.2011, martorul A. J. s-a intalnit cu inculpatul R. K. la domiciliul acestuia din urma situat in mun. Targu Secuiesc, straaa.. si i-a dat cu titlu de mita suma de 3.000 lei, motivand ca nu detine mai multi bani din cauza achitarii unor taxe locale, iar la data de 11.03.2011, in aceiasi locatie, i-a mai dat suma de 10.000 lei, ocazie cu care a avut loc constatarea infractiunii flagrante.


Inculpatul R. K. a invederat instantei ca nu doreste judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate prev. de art. 320/1 C.p.p. , astfel ca a fost efectuata in cauza cercetarea judecatoreasca completa.


Pe parcursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: declaratia inculpatului R. K., declaratia martorului denuntator A. J., declaratiile martorilor T. P., Sz. L., F. J., P. D., M. C., B. E., Sz. Cs., G. I., P. T., Sz. J., R. E., H. I., R. J., T. B., M. A., G. D., R. A., B. I., notele de redare a convorbirilor ambientale si convorbirilor telefonice purtate intre martorul denuntator A. J. si inculpatul R. K., precum si intre acestia si terte persoane audiate in cauza ca martori, proces verbal de efectuarea perchezitiei la sediul Primariei municipiului Tg. Secuiesc din data de 11.03.2011, proces verbal incheiat cu ocazia verificarii rulajului contului bancar detinut de SC aaa. SRL Tg. Secuiesc la B.C.R., proces verbal de constatare a infractiunii flagrante din data de 11.03.2011 insotit de planse foto, documente privind contractele de sponsorizare incheiate de Primaria Tg. Secuiesc in perioada 2009-2010, contractul de prestari servicii incheiat intre SC aa SRL si Primaria Tg. Secuiesc, contractul incheiat de Primaria Tg. Secuiesc cu SC a. SRL privind cantarirea materialelor de mare tonaj, chitanta seria AA nr. 107757 din 16.05.2011 privind depunerea la casieria Primariei Tg. Secuiesc a sumei de 3000 de lei, acte privind bunurile mobile si imobile aflate in proprietatea inculpatului R. K. etc.


Din analiza intregului material probator administrat pe parcursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti instanta retine urmatoarea situatie de fapt:


In cursul lunii februarie 2010, Primaria mun. Tg. Secuiesc, condusa la aceea data in calitate de primar de inculpatul R. K., a incheiat, in urma desfasurarii unor proceduri de licitatie, un contract de prestari servicii cu firma SC aa SRL, apartinand martorului denuntator A. J., avand ca obiect aprovizionarea Primariei cu pietris si alte materiale antiderapante.


In derularea acestui contract s-au inregistrat nemultumiri constand in aceea ca, intre reprezentantii Primariei Tg. Secuiesc si martorul denuntator A. J., au existat discutii cu privire la faptul ca masinile care aduceau materialul nu contineau cantitatea care se trecea in facturi, aspect care, in final, a condus la incheierea de catre Primarie a unui contract cu o firma pentru cantarirea materialului livrat (declaratiile martorilor P. D., Sz. Cs. si R. J. au relevat faptul ca au existat suspiciuni cu privire la faptul ca firma lui A. J. livreaza in fapt primariei cantitati mai mici de material decat cele trecute pe facturi).


Nemultumiri au existat si din perspectiva martorului denuntator A. J. , privitoare la faptul ca primaria nu ii platea la timp facturile emise, ajungand ca, de la inceputul derularii contractului si pana in februarie 2011, datoriile acumulate de primarie sa se ridice la 8,6 miliarde de lei. Spre sfarsitul anului 2010 martorul denuntator A. J. a fost nevoit sa anuleze o serie de facturi eliberate catre Primaria Tg. Secuiesc si neonorate de aceasta pentru a nu fi nevoit sa plateasca TVA-ul aferent acestor facturi.


Ulterior acestui moment, martorul A. J. a formulat un denunt penal impotriva inculpatului R. K., in care l-a acuzat pe acesta din urma ca, profitand de pozitia sa de primar , i-a pretins si, ulterior a si primit, sume de bani pentru a dispune plata in timp util catre contabilitatea primariei a facturilor pe care firma martorului denuntator, SC aa. SRL le elibera.


Astfel, martorul denuntator A. J. a pretins ca, in perioada aprilie - octombrie 2010, i-a remis inculpatului R. K. o suma lunara de aproximativ 4000 de lei si in luna noiembrie 2010 i-a remis aceluiasi inculpat suma de 10.000 de lei pentru ca primarul sa dispuna achitarea fara mari intarzieri a facturilor emise de firma aaa SRL.


In faza de urmarire penala martorul denuntator a aratat ca inculpatul R. K. i-a dat de inteles ca doreste sa i se remita o suma de bani lunar pentru ca el sa se ocupe de plata fara mari intarzieri a facturilor emise de firma aa. SRL. In faza de judecata martorul denuntator si-a modificat declaratia aratand ca, inculpatul R. K. nu i-a dat de inteles ca doreste mita, ci chiar i-a pretins in mod direct aceasta mita. In plus, martorul denuntator a mai completat declaratia cu noi acuzatii la adresa inculpatului R. K. , aratand ca i-a dat acestuia din urma drept mita si o masina pentru ca primarul sa-l ajute sa castige licitatia pentru prestarile servicii organizata de primarie. Deoarece aceste ultime afirmatii nu au constituit obiectul dosarului, nu s-au administrat probe cu privire la aspectele mentionate.


Cu privire la pretinsa mita pe care martorul denuntator i-ar fi remis-o inculpatului R. K. in perioada aprilie - octombrie 2010 in suma de aproximativ 4000 de lei lunar si in luna noiembrie 2010 in suma de 10.000 de lei, instanta constata ca prezumtia de nevinovatie de care inculpatul beneficiaza pana la interventia unei hotarari de condamnare definitive, in conformitate cu prevederile art. 5/2 Cod procedura penala, art. 23 alin 11 din Constitutie si art. 6 par 3 din CEDO, nu a fost rasturnata, vinovatia inculpatului nefiind demonstrata mai presus de orice dubiu rezonabil de probele administrate in faza de urmarire penala si in faza de judecata pe acest aspect.


Astfel, martorii T. P., M. C., Sz. L.si Sz. Cs., propusi in dovedirea tezei probatorii privind mita luata de inculpat in perioada aprilie-noiembrie 2010, au aratat ca nu cunosc nimic personal cu privire la eventuale discutii purtate intre inculpat si martorul denuntator cu privire la vreo eventuala mita intrucat nu au asistat niciodata la vreo astfel de discutie. Toti martorii au declarat ca insusi martorul denuntator li s-ar fi plans ca este nevoit sa-i dea inculpatului mita pentru ca acesta , in calitate de primar, sa asigure plata la timp a facturile emise de firma martorului denuntator a. SRL. Martorul Sz. Cs. a mai declarat chiar ca se zvonea prin Tg. Secuiesc ca A. J. i-ar da bani primarului, precizand totodata ca aceste zvonuri proveneau tot din declaratiile lui A. J.. Martora T. P., la aceea vreme concubina martorului denuntator A. J., a mai aratat ca faptul ca A. J. i s-ar fi plans ca este nevoit sa ii dea bani primarului, precizand ca, din spusele concubinului sau, era vorba de suma de 4000 de lei lunar . Martora a precizat ca ea nu a auzit niciodata nicio discutie intre A. J. si primarul R. K. cu privire la vreo suma de bani pe care cel din urma sa o fi pretins si nici nu a vazut personal pe A. J. inmanandu-i vreun ban primarului. In final, martora a invederat instantei ca, intr-o zi a carei data nu a putut-o preciza, a fost sunata de A. J., care i-a cerut sa pregateasca 4000 de lei, bani pe care primarul R. K. a venit si i-a luat fara sa se poarte vreo discutie cu privire la scopul pentru care primarului i-au fost remisi acesti bani sau cu privire la destinatia ce urma sa fie data acestor bani . Martora a precizat ca, ulterior, A. J. i-ar fi spus ca este vorba de mita pe care o remite lunar primarului. Aceasta martora a mai aratat ca are cunostinta directa de existenta a doua intalniri intre primarul R. K. si A. J., dar nu stie despre ce au discutat cei doi la aceste intalniri sau daca martorul denuntator i-a dat vreo suma de bani primarului. Ulterior A. J. i s-ar fi plans ca a fost nevoit sa-i dea primarului mita 4000 lei si respectiv 10.000 lei cu ocazia acestor doua intalniri.


Instanta constata, asadar, ca singura proba directa de vinovatie in raport cu acuzatiile de pretinsa mita formulate de martorul denuntator la adresa inculpatului privitor la perioada aprilie-noiembrie 2010, sunt chiar declaratiile martorului denuntator, iar ca probe indirecte sunt declaratiile martorilor care au aratat in mod clar ca au cunostinta de cele ce au relatat cu privire la pretinsa mita tot de la martorul denuntator. Niciunul dintre martori nu a vazut si nu a auzit nimic direct si personal cu privire la vreo eventuala mita , altceva decat cele ce le-au fost relatate martorilor de catre martorul denuntator insusi. Nici chiar martora T. P. , desi a relatat despre o suma de bani pe care a inmanat-o inculpatului, nu a putut preciza ca ar cunoaste despre scopul luarii acelor bani de catre inculpat din alta sursa decat de la martorul denuntator.


In aceste conditii, instanta constata ca nu exista probe in sensul exigentelor jurisprudentei consacrate a CEDO, care sa ateste, mai presus de orice indoiala, ca in perioada aprilie - octombrie 2010 martorul denuntator A. J. i-ar fi remis inculpatului R. K. care a pretins si primit suma de 4000 de lei lunar si in luna noiembrie 2010 suma de 10.000 de lei, cu titlu de mita, pentru ca inculpatul, in calitate de primar al mun. Tg. Secuiesc, sa asigure plata la timp a facturilor emise de firma denuntatorului, aaaa.. SRL.


Ar insemna ca singurele probe directe de vinovatie sa fie retinute ca fiind declaratiile denuntatorului, iar acestea sa se coroboreze cu probele indirecte respectiv declaratiile de martori, dar care relateaza tot cele spuse de denuntator. In conditiile in care martorul denuntator, beneficiaza de o cauza care inlatura raspunderea penala pentru infractiunea de dare de mita pe care a comis-o si are dreptul la restituirea banilor care au facut obiectul mitei conform art. 255 alin 3, 5 Cod penal, o condamnare exclusiv in baza probelor ce provin de la denuntator nu ar fi in sensul exigentelor CEDO pentru ca nu este absolut exclus ca martorul denuntator sa-si fi preconstituit niste probe in scopul obtinerii unor avantaje materiale constand in restituirea conform art. 255 alin 5 Cod penal a unor sume pe care el nu le-a dat. Nu in ultimul rand, instanta are in vedere si diferentele considerabile dintre declaratiile martorului denuntator din faza de urmarire penala si din faza de judecata ( in faza de judecata denuntatorul aratand ca a dat mita si un autoturism, aspect pe care l-a ascuns la urmarirea penala ) care arata atitudinea nesincera a martorului denuntator care relateaza ceea ce crede el ca ar oportun si avantajos pentru el la un anumit moment dat.


Fata de cele aratate, instanta constata ca inculpatul a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de luare de mita prev. de art. 254 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din L. 78/2000 (10 acte materiale), din care 8 acte materiale se pretind a fi cele comise in perioada aprilie - noiembrie 2010, pentru care instanta apreciaza ca nu exista dovezi de vinovatie mai presus de orice dubiu rezonabil.


Intrucat nu s-a putut proba comiterea acestor 8 acte materiale de catre inculpatul R. K. in perioada aprilie - noiembrie 2010 cu atat mai putin se poate proba o rezolutiune infractionala unica in raport cu aceste presupuse fapte .


Instanta constata ca, in calitate de primar al municipiului Tg. Secuiesc, inculpatul R. K., potrivit atributiilor de serviciu conferite de prevederile legale in vigoare respectiv Legea 215/2001 privind administratia locala, Legea 393/2004 privind statutul alesilor locali si Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice etc., avea atributii de control in sensul aliniatului 2 al art. 254 C.p. , astfel ca, pentru acuratete juridica, se va schimba incadrarea juridica a faptelor pentru care inculpatul R. K. a fost trimis in judecata , presupuse a fi comise in perioada aprilie - noiembrie 2010 urmand ca aceste 8 acte materiale sa fie incadrate juridic in 8 infractiuni distincte de luare de mita, prev. de art. 254 al. 1, 2 C.p. rap. la art. 6 din L. 78/2000.


Solutia va fi de achitare a inculpatului de sub acuza savarsirii acestor 8 infractiuni de luare de mita, prev. de art. 254 al. 1, 2 C.p. rap. la art. 6 din L. 78/2000 in baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedura penala (perioada aprilie-octombrie 2010).


In ceea ce priveste pretinsa mita, pe care martorul denuntator A. J. i-ar fi remis-o inculpatului R. K. la data de 17.02.2011 si la data de 11.03.2011, instanta constata urmatoarele:


In data de 17.02.2011, martorul denuntator A. J. s-a intalnit cu inculpatul R. K. , ocazie cu care martorul denuntator i-a remis inculpatului suma de 3000 de lei, discutia in mediul ambiental dintre cei doi fiind inregistrata de organele de urmarire penala si transcrisa in notele de redare de la filele 178 si urm. vol.I u.p.


Inculpatul R. K. nu a negat primirea sumei de 3000 de lei, insa a aratat ca acesti bani nu reprezinta mita, ci o parte dintr-o suma mai mare de 20.000 de lei reprezentand o sponsorizare pentru zilele orasului Tg. Secuiesc, pe care A. J. o promisese anterior.


Inculpatul R. K. a aratat ca a luat suma de 3000 de lei, despre care a considerat ca sunt banii de sponsorizare, si i-a remis martorului T. B. pentru a-i depune la casieria Primariei Tg. Secuiesc. La data de 16.05.2011, constatand ca suma de 3000 de lei nu fusese depusa de martor la casieria primariei, inculpatul a facut el aceasta depunere , chitanta doveditoare fiind prezentata in instanta la unul dintre termenele de judecata ..


Inculpatul s-a mai aparat aratand ca expresiile din convorbirea ambientala inregistrata ,in care a spus ``Eu stau foarte slab apoti ceva saa`` se referau nu la el personal ci la situatia financiara a primariei, iar atunci cand a fost intrebat de A. J. ``tie cati bani ti-ar trebui acum?`` a raspuns ``Cat se poate, cat mai multa`` referindu-se tot la banii care ii erau necesari ca sponsorizare pentru primarie si nu la el personal. A mai aratat ca expresia de uimire al lui concretizata in intrebarea ``Imi dai bani?`` nu ar fi fost posibila daca inculpatul s-ar fi asteptat sa primeasca mita si de fapt a fost o expresie de uimire reala care se refera la faptul ca de obicei banii de sponsorizare nu se dau direct in mana ci se depun la casieria primariei.


Instanta constata, asadar, ca inculpatul recunoaste ca a luat de la A. J. 3000 de lei , aspect probat si de inregistrarea convorbirilor ambientale. Din aceste convorbiri rezulta ca martorul denuntator A. J. s-a plans in mod insistent inculpatului de situatia financiara in care se afla firma sa aaa. SRL, situatie pe care martorul denuntator o reprosa in mod cert modul in care Primaria Tg. Secuiesc intelegea sa-i achite facturile restante , din convorbire rezultand ca A. J. considera ca primarul R. K. poate interveni in aceasta situatie. Desi nu exista o pretindere directa din partea inculpatului R. K. a unei sume de bani pentru ca facturile restante ale firmei aa. SRL sa fie achitate, inculpatul R. K., in replica la cele reprosate de A. J. cu privire la intarzierea primariei la plata facturilor, face referire la propria sa situatie financiara cu expresia ``Eu stau foarte slabapoti ceva saa``.Instanta apreciaza ca prin aceasta expresie si prin raspunsul la intrebarea lui A. J. `` Tie cati bani ti-ar trebui?`` ``Cat se poate, cat mai mult`` inculpatul R. K. a pretins bani indirect si aceasta pretindere a fost in folos personal.


Instanta nu poate primi apararea inculpatului ca expresiile aratate nu se referau la el ci la banii de sponsorizare promisi primariei cata vreme rezulta cu certitudine, din corespondenta purtata cu Primaria Tg. Secuiesc, ca in anul 2010 aceasta nu a incheiat contract de sponsorizare cu firma lui A. J.. Martorul T. B. a aratat ca , desi au existat discutii cu privire la un contract de sponsorizare in valoare de 20.000 de lei cu firma lui A. J., in final acest contract nu a fost incheiat si A. J. a refuzat sa dea vreun ban primariei. Martorul a aratat ca inculpatul nu i-a inmanat nicio suma de bani ca fiind primita cu titlu de sponsorizare de la firma lui A. J. si a precizat ca, in mod normal, reprezentantii firmelor care sponsorizeaza depun ei insisi banii la casieria primariei. In conditiile in care, inculpatul R. K. a depus cei 3000 de lei la casieria primariei in data de 16.05.2011, dupa ce fusese arestat fiind prins in flagrant in prezenta cauza, neexistand dovezi ca a lasat in tot acest timp banii intr-un plic in biroul lui T. B., instanta apreciaza ca dovada depunerii acestor bani a fost procurata procauza, anume pentru a sustine varianta nevinovatiei inculpatului.


In discutiile din 17.02.2011 martorul denuntator si inculpatul se tatoneaza reciproc, discutiile in care fiecare parte expune problemele financiare pe care le are, creeaza o tensiune psihologica evidenta indreptatind instanta sa ajunga la concluzia ca inculpatul a inteles sa pretinda implicit bani de la A. J. ca a raspuns la cererea acestuia de a se implica in calitate de primar in rezolvarea facturilor restante ale firmei aaa SRL. In aceste discutii nu se face nicio referire la vreun contract de sponsorizare si nu exista nici un motiv pentru care expresia ``eu stau foarte slaba`` sa poate fi considerata ca referindu-se la stare financiara a primariei si nu a primarului insusi.


Fiind dovedit faptul remiterii sumei de 3000 de lei si aluziile facute de inculpat cu privire la starea sa financiara precara in replica la insistentele martorului denuntator ca primaria sa-i plateasca facturile restante, coroborat cu raspunsul inculpatului la intrebarea ``Tie cati bani ti-ar trebui?`` ``Cat se poate, cat mai mult`` conduc la concluzia existentei infractiunii de luare de mita.


In privinta sumei de 10.000 de lei, luata de inculpat de la A. J. in data de 11.03 2011, faptul remiterii acestei sume este probat prin procesul verbal de surprindere in flagrant coroborat cu declaratiile martorilor asistenti.


In privinta acestor bani, apararea inculpatului s-a referit la faptul ca este vorba de un imprumut si nu de o luare de mita, inculpatul dovedind cu acte faptul ca, in aceea data, a avut in banca un bilet la ordin scadent in valoare de 11.000 de lei si o rata la banca scadenta de 10.000 de lei, aferenta unui credit pe care firma inculpatului,aa.. Srl il avea la B.C.R.


Martorii H. I. , B.I., R. A. si M. A. au confirmat faptul ca, in data de 11.03.2011, inculpatul avea nevoie urgenta de bani si ca a incercat sa faca rost de ei cu titlu de imprumut .


Acuzarea a pretins ca, din moment ce in contul firmei inculpatului s-a depus in data de 7.03.2011 suma de 11.020 lei, nu se confirma sustinerea inculpatului ca avea nevoie de bani imprumut, dupa aceasta data, pentru a asigura disponibilul in banca pentru un bilet la ordin scadent.


Avand in vedere ca inculpatul a facut dovada ca avea nevoie de bani si dupa aceasta data deoarece devenea scadenta rata aferenta contractului de credit facut la BCR de firma sa SC aa. Srl, instanta apreciaza ca apararea inculpatului potrivit careia banii au fost ceruti ca imprumut poate fi primita (nefiind relevante sustinerile acuzarii potrivit carora nu putea fi vorba de un imprumut intrucat in convorbirile dintre R. K. si A. J. nu s-a stabilit si data restituirii acestui imprumut si nu au fost aduse multumiri cu privire la acest imprumut).


Primind apararea inculpatului cu privire la faptul ca, in data de 11.03.2011, a solicitat suma de 10.000 de lei de la martorul denuntator cu titlu de imprumut, instanta, avand in vedere jurisprudenta I.C.C.J. cu privire la faptul ca si imprumutul poate fi un folos necuvenit daca este cerut cu scopul prevazut de art. 254 Cod penal, instanta va analiza imprejurarile in care acest imprumut a fost solicitat.


Astfel, instanta constata ca, in luna martie 2011, a fost inregistrate si redate o serie de convorbiri intre R. K. si A. J. pe acelasi ton si cu aceeasi incarcatura psihologica ca si convorbirea din 17.02.2011. Astfel, cu prilejul unor convorbiri de la inceputul lunii martie 2011, A. J. a continuat sa il preseze pe inculpat cu privire la sumele de bani pe care primaria le datora firmei aaa.., solicitand insistent interventia acestuia, in calitate de primar in rezolvarea problemei , aducand in discutie tot timpul starea precara pe care firma martorului denuntator o are datorita acestor restante.


In aceste circumstante este fireasca concluzia ca inculpatul R. K. nu se afla in situatia de a solicita un imprumut de la A. J. daca nu ar fi existat acel ascendent psihologic legat de puterea pe care inculpatul R. K., in calitate de primar, o avea pentru a interveni in achitarea restantelor inregistrate la facturile firmei denuntatorului Ada J..


Inculpatul a incercat sa acrediteze ideea ca inculpatul R. K. ar fi fost in situatia de a cere un imprumut de la A. J. intrucat cei doi se aflau in relatie de prietenie, insa pe acest aspect declaratiile martorilor sunt contradictorii (martora T. P. negand relatia de prietenie, martorele R. E. si R. A. confirmand-o).


Tot in apararea sa, inculpatul a aratat ca nu a intervenit in modul in care primaria a inteles sa achite facturile pe care le avea la diferiti furnizori si nici nu a incercat sa favorizeze sau sa defavorizeze, in vreun mod, firma martorului denuntator aa SRL (afirmatii sustinute, in mare parte, de declaratiile martorilor F. J., M. C., P. D. si B. E., care au aratat ca se achitau in mod nediscriminatoriu toate facturile, in functie de banii existenti, si ca primarul nu a intervenit pentru ca firma lui A. J. sa fie favorizata sau dimpotriva defavorizata in vreun fel)


Totusi, aceasta aparare nu este relevanta sub aspectul analizei intrunirii laturii obiective si subiective a infractiunii de luare de mita. Legiuitorul cere ca banii luati ca mita sa fie luati in scopul de a indeplini , de a nu indeplini, de a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu sau de a face un act contrar acestor indatoriri, fiind intrunite elementele constitutive ale infractiunii , chiar daca, in mod concret, functionarul competent nu a intreprins nimic pentru a face ceea ce a promis mituitorului.


Astfel , doctrina si practica sunt unanime in a considera ca sunt indeplinite conditiile pentru retinerea infractiunii de luare de mita fara a se cere conditia ca persoana mituita sa si puna in practica cele promise mituitorului, cu privire la actul de serviciu in raport cu care este competent. Nu este asadar relevant ca, in mod concret, inculpatul nu a intreprins nimic pentru a determina pe functionarii primariei sa acorde prioritate achitarii facturilor restante ale firmei denuntatorului sau ca a semnat un contract cu o firma privitor la cantarirea materialelor aduse de A. J. (aspect dovedit de aparare prin depunerea unui contract cu firma SC a. avand acest obiect).


Este suficient sa se retina ca exista dovezi incontestabile cu privire la luarea de catre inculpatul R. K., in datele de 17.02.2011 si 11.03.2011 , de la martorul denuntator A. J. a sumelor de 3000 de lei si 10.000 de lei (ultima chiar cu titlu de imprumut), in conditiile in care, intre inculpat si martorul denuntator, au existat numeroase convorbiri cu incarcatura psihologica in care inculpatului se reprosa lipsa de reactie in raport cu plata facturilor restante emise de firma denuntatorului si, in replica, inculpatul facea referire la situatia sa financiara slaba, aceste acte intrunind elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita in forma continuata (fiind dovedita atat latura obiectiva cat si latura subiectiva, respectiv intentia directa calificata prin scop, cat si rezolutiunea infractionala unica data de modul asemanator de savarsire a celor doua acte materiale, datele apropiate de savarsire).


Instanta urmeaza sa retina asadar, ca fiind probata situatia de fapt retinuta mai sus, respectiv faptul ca inculpatul R. K., in calitate de primar al mun. Tg. Secuiesc, functionar cu atributiuni de control conform Legii 215/2001, in baza aceleiasi rezolutiuni infractionale, a pretins implicit si a primit in data de 17.02.2011 suma de 3000 de lei si in data de 11.03.2011 suma de 10.000 de lei de la martorul denuntator A. J., cu intentia directa calificata prin scopul de a achita fara intarzieri facturile restante emise de firma denuntatorului A. J. .


IN DREPT, fapta inculpatului R. K. intruneste elementele constitutive a infractiunii de luare de mita prev. de art. 254 al. 1, 2 Cod penal rap. la art. 6 din L. 78/2000 cu art. 41 al. 2 Cod penal (2 acte materiale in 17.02. 2011 si 11.03.2011) .


Pentru fapta retinuta mai sus, instanta ii va aplica inculpatului o pedeapsa, la stabilirea si individualizarea careia, va avea in vedere criteriile prevazute de art 72 Cod penal. Instanta va retine, in favoarea inculpatului, faptul ca acesta este la primul conflict cu legea penala si este integrat in societate , fiind casatorit si pe cale de a deveni tata, dar si in defavoarea inculpatului, atitudinea nesincera a acestuia, gradul de pericol social concret al faptei dat de pozitia inculpatului de functionar in administratia publica locala si ales local care ar fi reclamat o conduita morala care sa serveasca drept exemplu in contextul amplorii fenomenului coruptiei in tara noastra .


Astfel , instanta, in baza art. 334 Cod procedura penala va schimba incadrarea juridica a faptelor retinute in sarcina inculpatului R. K. din prevederile art.254 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (zece acte materiale), in prevederile art. 254 al. 1, 2 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (8 infractiuni perioada aprilie - noiembrie 2010) si art. 254 al. 1, 2 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 41 al. 2 Cod penal (2 acte materiale, 17 februarie si 11 martie 2011), cu art. 33 lit. a Cod penal.


In baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedura penala va achita pe inculpatul R. K. de sub acuza savarsirii a 8 infractiuni de luare de mita, prev. de art. 254 al. 1, 2 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (perioada aprilie - noiembrie 2010).


In baza art. 254 al. 1, 2 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 41 al. 2 Cod penal ( 2 acte materiale- 17 februarie si 11 martie 2011) va condamna pe inculpatul R. K. la pedeapsa de 4 (patru) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, apreciind acest cuantum al pedepsei inchisorii ca fiind suficient pentru atingerea scopului pedepsei de exemplaritate si de reeducare prevazut de art 52 Cod penal


In baza art. 65 Cod penal, va aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii, pe o durata de 4 ani , a dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in functii publice elective si a dreptului de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat prevazute de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, pedeapsa ce se va executa in conditiile art. 66 Cod penal.


In baza art. 71 Cod penal va interzice inculpatului, ca pedeapsa accesorie , drepturile prevazute de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.


Apreciind ca, fata de lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, scopul pedepsei poate fi atins fara privare de libertate, in baza art. 86/1 Cod penal va dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei de 4 ani inchisoare , aplicate inculpatului R. K., pe o durata de 6 ani, stabilit conform art. 86/2 Cod penal.


In baza art. 86/3 Cod penal obliga inculpatul , ca pe durata termenului de incercare de 6 ani, sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:


- sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Covasna insarcinat cu supravegherea la datele fixate de acesta;


- sa anunte , in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;


- sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;


- sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta;


In baza art. 359 al. 2 Cod procedura penala rap. la art. 86/4 al. 2 rap. la art. 83 Cod penal va atrage atentia inculpatului asupra cazurilor si conditiilor de revocare a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate.


In baza art. 71 al. 5 Cod penal va dispune suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicate pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale a inchisorii.


Va constata ca inculpatul a fost retinut si arestat in perioada 11.03.2011- 8.04.2011, inclusiv.


Va respinge cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatului R. K. din prevederile art. 254 al. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu art. 41 al. 2 Cod penal (10 acte materiale ) in prevederile 254 al. 1 si 2 Cod penal rap. la art. 6 din Lega 78/2000 cu art. 41 al. 2 Cod penal (10 acte materiale ) .


Va constata ca infractiunile deduse judecatii nu comporta latura civila.


Va revoca sechestrul asigurator dispus prin ordonanta din 30.03.2011 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Directia Nationala Anticoruptie - Biroul Teritorial Brasov, constatand ca aceasta masura asiguratorie a fost in mod eronat dispusa asupra bunurilor unei alte persoane decat inculpatul ( numitul R. Cs. ) , astfel ca nu a putut fi pusa in executare ( prin Incheierea 5797 a Oficiului de Cadastru - Biroul de Cadastru Tg Secuiesc a respins cererea de punere in executare a ordonantei din 30.03.2011 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Biroul Teritorial Brasov de luare a masurilor asiguratorii )


In baza art. 19 din Legea nr. 78/2000 coroborat cu art. 255 al. 3, 5 Cod penal va obliga pe inculpatul R. K. sa restituie martorului denuntator A. J. suma de 3000 de lei, reprezentand obiectul mitei din data de 17.02.2011. Pentru obiectul mitei din data de 11.03.2011 pentru care s-a retinut , de asemenea, vinovatia inculpatului, se constata ca suma de 10.000 lei a fost pusa la dispozitie de D.N.A si recuperata de acesta cu ocazia realizarii flagrantului. Pentru celelalte sume pretinse de denuntator nu s-a dovedit vinovatia inculpatului


In baza art. 20 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 163 Cod procedura penala va institui sechestrul asigurator asupra imobilului constand in teren, in suprafata de 90 mp si constructie anexa din caramida, inscrisa in CF 25672 (provenita din conversia CF vechi 471) la A1 si A1.1 cu nr. top 459/2 si nr. cadastral C1, nr. top 459/2 pana la concurenta sumei de 3000 de lei. Din adresa CF rezulta ca inculpatul mai are si alte bunuri mobile si imobile , in proprietate comuna cu fosta sotie R. E. sau singur, dar, fata de cuantumul sumei ce se cere a fi restituita, instanta, potrivit principiului proportionalitatii masurii asiguratorii, apreciaza indestulator sechestrul deja dispus.


In baza art. 91/3 al. 7 C.p.p. suportii optici tip DVD, marca Verbatim, inregistrati sub nr. DNA ST. Bv/102/MS - CD/2011 si DNA ST. Bv/82/MS- CD/2011 in Registrul de probe materiale al Serviciului Teritorial Brasov, asigurate cu sigiliul Ministerului Public - PNA 208, se vor arhiva odata cu dosarul instantei la sediul instantei in locuri speciale in plic sigilat cu asigurarea confidentialitatii, dupa ramanerea definitiva a hotararii.


In baza art. 191 al. 1 Cod procedura penala va obliga pe inculpat la plata sumei de 4000 de lei cheltuieli judiciare avansate de stat aferente cercetarii infractiunii pentru care a fost condamnat .


In baza art. 192 al. 3 Cod procedura penala vor ramane in sarcina statului restul cheltuielilor judiciare aferente cercetarii infractiunilor pentru care a fost achitat.



PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


H O T A R A S T E



In baza art. 334 C.p.p. schimba incadrarea juridica a faptelor retinute in sarcina inculpatului R. K. (fiul lui D. si I. nascut la data de a.. in orasul Baraolt jud. Covasna, domiciliat in mun. Tg. Secuiesc, str. aaa, jud. Covasna, studii superioare, stagiul militar nesatisfacut, casatorit, CNP aaa., fara antecedente penale) din prevederile art.254 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (zece acte materiale), in prevederile art. 254 al. 1, 2 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (8 infractiuni perioada aprilie - noiembrie 2010) si art. 254 al. 1, 2 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 41 al. 2 Cod penal (2 acte materiale, 17 februarie si 11 martie 2011), cu art. 33 lit. a Cod penal.


In baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedura penala achita pe inculpatul R. K. de sub acuza savarsirii a 8 infractiuni de luare de mita, prev. de art. 254 al. 1, 2 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (perioada aprilie - noiembrie 2010).


In baza art. 254 al. 1, 2 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 41 al. 2 Cod penal ( 2 acte materiale - 17 februarie si 11 martie 2011), condamna pe inculpatul R. K. la pedeapsa de 4 (patru) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata.


In baza art. 65 Cod penal, aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii, pe o durata de 4 ani , a dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in functii publice elective si a dreptului de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat prevazute de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, pedeapsa ce se va executa in conditiile art. 66 Cod penal.


In baza art. 71 Cod penal interzice inculpatului, ca pedeapsa accesorie , drepturile prevazute de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.


In baza art. 86/1 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei de 4 ani inchisoare , aplicate inculpatului R. K., pe o durata de 6 ani, stabilit conform art. 86/2 Cod penal.


In baza art. 86/3 Cod penal obliga inculpatul , ca pe durat termenului de incercare de 6 ani, sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:


- sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Covasna insarcinat cu supravegherea la datele fixate de acesta;


- sa anunte , in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;


- sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;


- sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta;


In baza art. 359 al. 2 Cod procedura penala rap. la art. 86/4 al. 2 rap. la art. 83 Cod penal atrage atentia inculpatului asupra cazurilor si conditiilor de revocare a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate.


In baza art. 71 al. 5 Cod penal dispune suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicate pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale a inchisorii.


Constata ca inculpatul a fost retinut si arestat in perioada 11.03.2011- 8.04.2011, inclusiv.


Respinge cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatului R. K. din prevederile art. 254 al. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu art. 41 al. 2 Cod penal (10 acte materiale ) in prevederile 254 al. 1 si 2 Cod penal rap. la art. 6 din Lega 78/2000 cu art. 41 al. 2 Cod penal (10 acte materiale ) .


Constata ca infractiunile deduse judecatii nu comporta latura civila.


Revoca sechestrul asigurator dispus prin ordonanta din 30.03.2011 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie- Directia Nationala Anticoruptie - Biroul Teritorial Brasov.


In baza art. 19 din Legea nr. 78/2000 coroborat cu art. 255 al. 3, 5 Cod penal obliga pe inculpatul R. K. sa restituie martorului denuntator A. J. suma de 3000 de lei, reprezentand obiectul mitei.


In baza art. 20 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 163 Cod procedura penala instituie sechestrul asigurator asupra imobilului constand in teren, in suprafata de 90 mp si constructie anexa din caramida, inscrisa in CF 25672 (provenita din conversia CF vechi 471) la A1 si A1.1 cu nr. top 459/2 si nr. cadastral C1, nr. top 459/2 pana la concurenta sumei de 3000 de lei.


In baza art. 91/3 al. 7 C.p.p. suportii optici tip DVD, marca Verbatim, inregistrati sub nr. DNA ST. Bv/102/MS - CD/2011 si DNA ST. Bv/82/MS- CD/2011 in Registrul de probe materiale al Serviciului Teritorial Brasov, asigurate cu sigiliul Ministerului Public - PNA 208, se vor arhiva odata cu dosarul instantei la sediul instantei in locuri speciale in plic sigilat cu asigurarea confidentialitatii, dupa ramanerea definitiva a hotararii.


In baza art. 191 al. 1 Cod procedura penala obliga pe inculpat la plata sumei de 4000 de lei cheltuieli judiciare avansate de stat .


In baza art. 192 al. 3 Cod procedura penala raman in sarcina statului restul cheltuielilor judiciare.


Cu drept de apel in termen de 10 zile de la pronuntare.


Pronuntata in sedinta publica azi, 14 decembrie 2012.



Pronuntata de: Tribunalul Covasna, Sentinta penala nr. 52 din 14.12.2012


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Covasna    Legea 78/2000    Luare de mita    Alegeri locale    Legea 215/2001    Legea 393/2004    Legea 161/2003    OUG 34/2006    Flagrant    Masuri de supraveghere



Comentează: Infractiunea de luare de mita
Alte Speţe

Procesul verbal de contraventie pentru lipsa rovinietei trebuie comunicat in 2 luni de la data constatarii contraventiei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Imobil preluat de stat fara just titlu. Certificat de atestare a dreptului de proprietate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 107 din 22 ianuarie 2016

Raspunderea penala a persoanei juridice. Abuz in serviciu
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 217/A din 16 iulie 2014

Previzibilitatea riscului asigurat in cazul savarsirii unei infractiuni de inselaciune in conventii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 181 din 23 ianuarie 2014

Elementele constitutive ale infractiunii de santaj
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov, Incheierea nr. 1/F din 16.03.2011

Evaziune fiscala. Arestare preventiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Tg-Mures - Decizia nr. 68/R din 02.02.2011)

Trafic de minori
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna, Sentinta penala nr. 54 din 27.12.2012

Tentativa la omor calificat. Circumstante reale si personale
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna, Sentinta penala nr. 51 din 14.12.2012

Incasarea de sume de bani fara emiterea facturilor fiscale
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna, Sentinta penala nr. 50 din 14.12.2012



Articole Juridice

Controverse jurisprudentiale in aplicarea Deciziei CCR nr. 405/2016 privind abuzul in serviciu
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Sensul folosului necuvenit in savarsirea infractiunilor de coruptie prev. de art. 12 din Legea nr. 78/2000
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Decizia de concediere nu mai poate fi revocata dupa comunicarea acesteia catre salariat
Sursa: EuroAvocatura.ro

Valoarea Comerciala Reala obiect material al infractiunii prevazute de art. 10 din Legea 78/2000
Sursa: PNA.ro | Autor: Sorin Fusea

Judecatorul Sindic, subiect al infractiunii de remuneratie injusta
Sursa: PNA.ro | Autor: Dorin Ciuncan