din anul 2007, atuul tau de DREPT!
4233 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Nemotivarea deciziei de concediere. Anularea masurii disciplinare si acordarea de despagubiri

Nemotivarea deciziei de concediere. Anularea masurii disciplinare si acordarea de despagubiri

  Publicat: 27 May 2013       5296 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Prin sentinta civila nr. 2672 din 02.09.2010 a Tribunalului Cluj a fost admisa actiunea formulata si precizata de catre reclamanta B.C. in contradictoriu cu parata S.C. S. S.A. Dej si in consecinta s-a dispus anularea Deciziei nr. 613/18.05.2010 emisa de parata in sarcina reclamantei prin care i s-a desfacut contractul individual de munca in temeiul ar. 61, lit. a din Codul Muncii si a fost obligata parata la plata catre reclamanta a drepturilor salariale indexate, majorate si reactualizate, incepand cu data de 18.05.2010 si pana la data pronuntarii hotararii.


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, �intreprinderile comune� sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca prin decizia nr. 613/18.05.2010 a paratei, s-a dispus desfacerea contractului individual de munca al reclamantei, angajata la parata pe post de manipulant marfuri, lucrator comercial, in temeiul art. 61 lit. a), art. 56, art. 65 din Codul muncii.

Decizia nu a fost motivata.

Potrivit dispozitiilor art. 268 alin. 2 din Codul muncii, sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizia de sanctionare sunt cuprinse in mod obligatoriu descrierea faptei care constituie abaterea disciplinara, precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate de salariat, motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile, temeiul de drept al aplicarii sanctiunii, instanta competenta si termenul in care decizia poate fi contestata.

Analizand decizia atacata, tribunalul a constatat ca aceasta nu cuprinde mentiunile enumerate mai sus, prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute. Decizia nu cuprinde descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariata, motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariata in timpul cercetarii disciplinare prealabile, instanta competenta si termenul in care decizia poate fi contestata.

Potrivit art. 267 al. 2 din Codul muncii, in vederea desfasurarii cercetarii disciplinare, reclamanta trebuia convocata in scris, cu precizarea obiectului, datei, orei si locului intrevederii. Din actele depuse la dosar nu se poate constata indeplinita aceasta conditie a convocarii, convocare care, pentru a fi efectiva, trebuia sa preceada cu minimum 5 zile data cercetarii disciplinare conform art.75 al. 3 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pentru anii 2007 - 2010.

In ceea ce priveste temeinicia masurii desfacerii disciplinare a contractului individual de munca al reclamantei, instanta a constatat ca nu au existat probe sau indicii temeinice care sa justifice masura grava a incetarii raportului de munca, insasi parata mentionand ca nu s-a dovedit vinovatia reclamantei.

Avand in vedere aceste considerente de fapt si de drept, constatand nelegalitatea si netemeinicia deciziei de desfacere a contractului individual de munca al reclamantei, in temeiul art. 268 alin.2 din Codul muncii, instanta a admis actiunea, a dispus anularea Deciziei nr. 613/18.05.2010 emisa de parata prin care i s-a desfacut contractul individual de munca in temeiul ar. 61 lit. a din Codul Muncii si a obligat parata la plata catre reclamanta a drepturilor salariale indexate, majorate si reactualizate, incepand cu data de 18.05.2010 si pana la data pronuntarii hotararii.

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs parata SC "S." SA DEJ solicitand modificarea sentintei atacate, in sensul respingerii actiunii si solicitarii orale a intimatei, efectuata exclusiv in dezbaterile din 02.09.2010, in sensul obligarii firmei recurente la plata drepturilor salariale neacordate, formulata de reclamanta.

In dezvoltarea motivelor de recurs, parata a aratat, dupa ce a reiterat starea de fapt, ca desi in intampinarea formulata la fondul cauzei a notat si anexat actele si dispozitiile legale pe care s-a bazat decizia de desfacere a contractului individual de munca, instanta de fond nu a dat cuvantul reprezentantului sau pentru a propune probe, astfel incat recurenta contesta consemnarea din practicaua sentintei atacate unde se consemneaza ca ``reprezentantul paratei nu are alte probe de solicitat``.

S-a mai invocat incidenta in cauza a motivului de recurs prevazut de art. 304 pct. 6 Cod procedura civila, intrucat intimata-reclamanta nu a solicitat drepturile salariale in forma in care instanta de fond le-a acordat prin dispozitiv.

Referitor la nelegalitatea deciziei de concediere s-a aratat ca in Decizia nr. 632/20.05.2010 este descrisa fapta si sunt precizate in concret toate dispozitiile legale care au condus la luarea acestei hotarari. De asemenea, din inscrisul mentionat rezulta motivele pentru care au fost inlaturate apararile salariatului, temeiurile de drept, termenul de contestare si instanta la care poate fi contestata. In consecinta, in opinia recurentei in mod nelegal instanta de fond a retinut ca decizia de sanctionare nu respecta dispozitiile art. 268 alin. (2) din Codul muncii.

Recurenta a mai invocat ca in mod eronat instanta de fond a constatat incidenta in cauza a art. 75 alin. (3) din Contractul Colectiv de Munca la nivel national 2007-2010, sanctiunea nulitatii absolute prevazute de art. 267 alin. (2) din Codul muncii fiind prevazuta doar pentru neefectuarea cercetarii disciplinare, care in cauza a fost realizata. S-a mai aratat ca art. 267 alin. (2) din Codul muncii nu prevede vreo sanctiune pentru neefectuarea in scris a convocarii, iar societatea a convocat telefonic salariata si i-a comunicat toate elementele prevazute de dispozitia legala mentionata anterior.

S-a mai invocat motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 7 Cod procedura civila aratandu-se ca motivarea referitoare la temeinicia deciziei de sanctionare se rezuma la constatarea faptului ca nu exista probe sau indicii temeinice care sa justifice masura grava a incetarii raportului de munca, desi in perioada 09.03.2010-17.05.2010 intimata a afisat in magazinul in care lucra un pret mai mare la unele produse si si-a insusit plusul in gestiune.

Este criticabila in opinia recurentei si sustinerile instantei de fond in sensul ca parata a mentionat ca nu s-a dovedit vinovatia reclamantei in lipsa de gestiune, intrucat in intampinarea reclamantei de la fondul cauzei s-a notat imposibilitatea Comisiei de Disciplina de a stabili care dintre vanzatoare era vinovata de prejudiciul creat societatii, in cauza fiind aplicabile prevederile art. 61 alin. (1) lit.h) din Contractul colectiv de munca coroborat cu art. 55 lit.h) din Regulamentul de Ordine Interioara.

In drept, s-au invocat dispozitiile art. 304 pct. 6, 7, 8 si 9 Cod procedura civila, art. 61 alin. (1) lit.h) din Contractul colectiv de munca coroborat cu art. 55 lit.h) din Regulamentul de Ordine Interioara, art. 236 alin. (4), art. 264 alin. (1) lit.f), art. 267 alin. (2) si art. 268 alin. (2) din Codul muncii.

Intimata B.C. prin intampinare a solicitat respingerea ca nefondata a recursului, cu cheltuieli de judecata .

Prin concluzii scrise, recurenta SC "S." SA DEJ a aratat referitor la motivul de recurs invocat din oficiu ca decizia nr. 632/20.05.2010 reprezinta decizia comisiei de disciplina din data de 18.05.2010, care a analizat partea prealabila a cercetarii disciplinare, dand detaliile care nu se consemneaza in formularul ITM.

Recurenta a precizat ca este adevarat ca instanta de fond a omis sa se pronunte asupra deciziei nr. 632/20.05.2010, insa asa cum rezulta din penultimul alineat al paginii 2 din decizie, comisia arata ca a decis in raport de cele aratate mai sus, desfacerea disciplinara a contractului individual de munca al intimatei incepand cu data de 18.05.2010.

Cu toate acestea, recurenta a aratat ca instanta de fond nu s-a pronuntat cu privire la decizia nr. 632/20.05.2010, ceea ce atrage in opinia recurentei casarea sentintei de fond cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Referitor la apararile din intampinare s-a aratat ca vinovatia intimatei a fost dovedita prin faptul ca aceasta a fost cercetata pentru infractiunea de delapidare, ulterior schimbata prin neglijenta in serviciu, ca cercetarea disciplinara s-a desfasurat in data de 18.05.2010, data la care s-a emis decizia de desfacere disciplinara a contractului individual de munca, astfel incat nu exista doua astfel de decizii, decizia nr. 632/20.05.2010 fiind a comisiei de disciplina.

Prin concluzii scrise intimata B.C. a reiterat sustinerile din intampinare referitoare la nulitatea absoluta a deciziei de concediere pentru lipsa cercetarii disciplinare si a aratat referitor la motivul de recurs invocat din oficiu ca decizia nr. 632/20.05.2010 a fost intocmita de recurenta ulterior deciziei nr. 613/18.05.2010 si doar cu scopul de a acoperi viciile acestei decizii.

Examinand sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel retine urmatoarele:

Asa cum rezulta din concluziile scrise depuse in recurs, ambele parti sustin ca decizia prin care i s-a desfacut intimatei contractul individual de munca este Decizia nr. 613/18.05.2010, inregistrata la ITM sub nr. 485 din 21.03.2010. Pozitia procesuala a partilor difera insa in ceea ce priveste Decizia nr. 632/20.05.2010, in sensul ca recurenta sustine ca aceasta reprezinta ``decizia comisiei de disciplina din data de 18.05.2010, care a analizat partea prealabila a cercetarii disciplinare, dand detaliile care nu se consemneaza in formularul ITM``, iar intimata ca aceasta decizie a fost emisa in scopul de a acoperi viciile primei decizii.

Examinand Decizia nr. 632/20.05.2010, Curtea constata ca prin primul alineat al acestui inscris s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca al intimatei incepand cu data de 18.05.2010 si s-a mentionat ca la baza emiterii acestei decizii sta hotararea comisiei de disciplina din societate . Decizia a fost semnata de directorul general al recurentei, fiind avizata de consilierul juridic al acesteia.

Desi in cuprinsul Deciziei nr. 632/20.05.2010 se face referire expresa la raportul comisiei de disciplina (inscris intocmit distinct de presedintele comisiei de disciplina, in temeiul procesului verbal al comisiei filele 17-21 dosar fond), avand in vedere continutul deciziei, respectiv faptul ca aceasta nu a fost semnata de membrii comisiei de disciplina se apreciaza ca aceasta decizie nu a fost emisa de comisia de disciplina. In plus, nu exista nicio justificare pentru care comisia de disciplina sa emita o astfel de decizie, in conditiile in care sanctiunea disciplinara se dispune de conducatorul unitatii, la propunerea comisiei de disciplina.

Curtea apreciaza ca Decizia nr. 632/20.05.2010 reprezinta o decizie de concediere, care nu produce efecte juridice intrucat concedierea intimatei s-a dispus prin Decizia nr. 613/18.05.2010, care nu a fost revocata prin a doua decizie . De asemenea, prin decizia din 20.05.2010 se dispune concedierea intimatei incepand cu o data anterioara, respectiv 18.05.2010.

Avand in vedere aceste considerente si retinand si faptul ca prin cererea de chemare in judecata intimata-reclamanta a contestat sanctiunea desfacerii contractului sau individual de munca, iar ambele parti sustin ca intimata a fost concediata prin Decizia nr. 613/18.05.2010, Curtea apreciaza ca in cauza nu se mai impune casarea sentintei de fond si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante pentru a analiza si Decizia nr. 632/20.05.2010.

Referitor la motivele de recurs invocate de recurenta, Curtea constata ca in practicaua sentintei recurate se mentioneaza ca ``Reprezentantul paratei nu are probe de solicitat``. Intrucat conform art. 1171 Cod civil hotararea judecatoreasca este inscris autentic, constatarea personala a instantei de fond in sensul ca reprezentantul paratei a declarat ca nu are alte probe de solicitat, poate fi combatuta numai prin procedura inscrierii in fals, procedura de care recurenta nu a uzat. In plus, Curtea retine ca aceasta, in calitate de angajator avea obligatia sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare, conform dispozitiilor exprese ale art. 287 din Codul muncii.

Contrar celor invocate de recurenta, Curtea apreciaza ca prima instanta a aplicat corect dispozitiile legale incidente in cauza, respectiv art. 267 din Codul muncii si art. conform art. 75 alin. (3) din Contractul colectiv de munca la nivel national pe anii 2007-2010.

Convocarea salariatului pentru desfasurarea cercetarii prealabile reprezinta prima etapa a acestei proceduri, iar sanctiunea nulitatii este prevazuta pentru nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la procedura in ansamblu.

Convocarea in scris pentru desfasurarea cercetarii disciplinare reprezinta o garantie pentru salariat ca a fost instiintat asupra tuturor elementelor prevazute expres de art. 267 alin. (2) din Codul muncii, respectiv obiectul, data si locul intrevederii. In plus, in conditiile in care convocarea s-a realizat telefonic si nu in scris, cum prevede expres art. 267 alin. (2) din Codul muncii, recurenta, care are sarcina probei conform art. 287 din Codul muncii, nu a dovedit ca a informat-o pe intimata cu privire la toate elementele mentionate anterior.

De asemenea, conform art. 75 alin. (3) din Contractul colectiv de munca la nivel national pe anii 2007-2010 ``comisia il va convoca in scris pe salariatul cercetat, cu cel putin 5 zile lucratoare inainte. Convocarea va indica cel putin motivul, data, ora si locul intrevederii``.

Avand in vedere modul cum este reglementat acest termen, imprejurarea ca dispozitiile din contractul colectiv de munca trebuie coroborate cu cele ale art. 267 din Codul muncii (care prevad expres sanctiunea nulitatii absolute pentru nerespectarea conditiilor pentru efectuarea cercetarii prealabile), precum si faptul ca respectarea acestui termen reprezinta o garantie ca dreptul la aparare al salariatului se poate efectiv exercita, Curtea apreciaza la fel ca instanta de fond ca nerespectarea termenului de 5 zile mentionat anterior atrage nulitatea absoluta a cercetarii disciplinare si, implicit, a deciziei de sanctionare a reclamantei. In plus, nulitatea cercetarii disciplinare reprezinta inca un motiv pentru care Decizia nr. 632/20.05.2010 nu poate produce efecte juridice.

Examinand Decizia nr. 613/18.05.2010, Curtea constata ca aceasta nu cuprinde descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariata, motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariata in timpul cercetarii disciplinare prealabile, instanta competenta si termenul in care decizia poate fi contestata. Intrucat inscrierea fiecareia dintre aceste mentiuni in decizia de concediere este prevazuta sub sanctiunea nulitatii de art. 268 din Codul muncii, in mod judicios a retinut instanta de fond ca Decizia nr. 613/18.05.2010 este nula absolut.

Curtea retine ca desi recurenta sustine ca decizia de concediere a intimatei este Decizia nr.613/18.05.2010, atunci cand analizeaza elementele obligatorii pe care aceasta trebuie sa le contina, recurenta face referire la elementele descrise in Decizia nr. 632/20.05.2010.

Intrucat normele referitoare la forma si continutul deciziei de sanctionare sunt norme juridice imperative, incalcarea lor fiind sanctionata cu nulitatea absoluta, Curtea apreciaza ca decizia de sanctionare are un caracter formal, lipsa mentiunilor obligatorii pe care decizia de sanctionare trebuie sa le cuprinda neputand fi complinita prin alte inscrisuri administrate in acest sens.

In acelasi sens a statuat si Curtea Constitutionala care a retinut in Decizia nr. 319/29.03.2007 (publicata in Monitorul Oficial nr. 292/03.05.2007) ca ``aplicarea sanctiunilor disciplinare si, in mod special, incetarea raportului de munca din vointa unilaterala a angajatorului sunt permise cu respectarea unor conditii de fond si de forma riguros reglementate de legislatia muncii, in scopul prevenirii eventualelor conduite abuzive ale angajatorului. Mentiunile si precizarile pe care in mod obligatoriu trebuie sa le contina decizia de aplicare a sanctiunii disciplinare au rolul, in primul rand, de a-l informa concret si complet pe salariat cu privire la faptele, motivele si temeiurile de drept pentru care i se aplica sanctiunea, inclusiv cu privire la caile de atac si termenele in care are dreptul sa constate temeinicia si legalitatea masurilor dispuse din vointa unilaterala a angajatorului``.

Drept urmare, Curtea apreciaza ca instanta de fond a aplicat corect dispozitiile legale mentionate anterior si a interpretat corect actele juridice deduse judecatii, motivele de recurs prevazute de art. 304 pct.8 si 9 fiind neintemeiate.

Deoarece incidenta unui singur motiv de nulitate atrage nulitatea deciziei iar analizarea cerintelor de nelegalitate ale deciziei primeaza celor referitoare la netemeinicia acesteia, in conditiile in care s-a retinut ca decizia de sanctionare este nula absolut, analiza criticilor recurentei legate de temeinicia emiterii deciziei de sanctionare (critici incadrate in motivul de recurs prevazut de art. 304 pct.7 Cod procedura civila) apare ca fiind superflua.

Referitor la motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 6 Cod procedura civila, Curtea retine ca in conformitate cu dispozitiile art. 78 alin. (1) din Codul muncii ``in cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul``.

In consecinta, dispozitia legala mentionata anterior prevede o exceptie de la principiul disponibilitatii, instanta fiind obligata ca in cazul in care constata netemeinicia sau nelegalitatea deciziei de concediere sa dispuna anularea acesteia si sa-l oblige pe angajator la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, indiferent daca acesta a formulat o cerere in acest sens.

Avand in vedere aceste considerente de fapt si de drept, apreciind ca niciunul dintre motivele de recurs invocate nu sunt intemeiate, in temeiul dispozitiilor legale mentionate anterior si a art. 312 alin. (1) Cod procedura civila se va respinge ca nefondat recursul declarat in cauza.





Pronuntata de: Curtea de Apel Cluj, Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, Decizia nr. 387 din 2 februarie 2011


Citeşte mai multe despre:    Decizie de concediere    Nemotivare    Sanctionare    Abatere disciplinare    Contract individual de munca    Contract colectiv de munca    Principiul disponibilitatii    Despagubiri    Convocare    Comisie de disciplina    Curtea de Apel Cluj
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Litigii de munca - contestatie decizie de concediere; concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, lipsa descrierii in cuprinsul deciziei a motivelor care determina concedierea - trimiterea la raportul intern al unitatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 124/20.05.2020

Contestatie impotriva deciziei de concediere; nulitatea absoluta a deciziei de concediere; continutul deciziei de sanctionare; nemotivare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 429/13.10.2020

Prelungirea raportului de serviciu dupa implinirea varstei de pensionare, pana la varsta de 65 de ani. Conditii. Aplicarea prioritara a dreptul european
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - 533/28.05.2020

Instanta de judecata nu analizeaza oportunitatea deciziei de restructurare interna a angajatorului. Controlul de legalitate al masurii concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 923 din data de 23 noiembrie 2020

Prin motivare se intelege expunerea explicita si fara echivoc a motivelor de fapt si de drept care au determinat luarea masurii concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6960 din data de 05.12.2019

Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019

Interesul legitim al angajatorului trebuie sa fie dictat doar de nevoia eficientizarii activitatii, concedierea determinata de desfiintarea locului de munca reprezentand singura solutie
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5912 din data de 28.10.2019

Salariatul aflat in somaj tehnic avea obligatia de a se prezenta la serviciu si de a indeplini sarcinile trasate de conducerea societatii
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna - Sentinta civila nr. 1119 din data de 23 noiembrie 2017



Articole Juridice

Concedierea Salariatilor. Modalitati de incetare a CIM si contestarea deciziei de concediere
Sursa: MCP Cabinet avocati

Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Aspecte practice privind necorespunderea profesionala a salariatului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (XVI): Concedierea salariatului pentru inaptitudine fizica sau psihica
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (XIII) - Incetarea contractului de munca temporara
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana