Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Obligatia mandatarului de a preda mostenitorilor mandantului bunurile primite in puterea mandatului

Obligatia mandatarului de a preda mostenitorilor mandantului bunurile primite in puterea mandatului

  Publicat: 06 Aug 2013       3541 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
In considerarea unei anumite persoane, expresie latina care defineste actele juridice la incheierea carora elementul determinant l-au constituit aptitudinile,
Caracterul intuitu personae al contractului de mandat exprima ideea ca, in principiu, mandatarul trebuie sa execute personal insarcinarea primita, iar contractul inceteaza la moartea uneia dintre parti. Incetarea contractului de mandat prin moartea mandantului nu inlatura insa orice obligatie a partilor.

Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Persoana care exercita drepturile si executa obligatiile decurgand din curatela.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care exercita drepturile si executa obligatiile decurgand din curatela.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Masura de siguranta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imputernicire legala sau autorizare pentru semnarea documentelor in numele unei anumite persoane fizice sau juridice.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile legii si are capacitatea de a tine contabilitatea si de a intocmi bilantul contabil.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Sunt raporturi juridice care apar in cursul desfasurarii procesului penal si sunt reglementate de norme procesual penale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Indatorire a debitorului intr-un raport de obligatie, de a transmite creditorului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Valori de incasat din vanzari pe credit, de bunuri rezultate din exploatare (produse, lucrari, servicii). Sunt generate de ciclul de exploatare al intreprinderii
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In considerarea unei anumite persoane, expresie latina care defineste actele juridice la incheierea carora elementul determinant l-au constituit aptitudinile,
Mandatul de arestare european reprezinta o decizie juridica emisa de un stat membru pentru arestarea si predarea de catre un alt stat membru a unei persoane data in urmarire penala sau pentru executarea unei sanctiuni privative de libertate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mandatul de arestare european reprezinta o decizie juridica emisa de un stat membru pentru arestarea si predarea de catre un alt stat membru a unei persoane data in urmarire penala sau pentru executarea unei sanctiuni privative de libertate.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Viciu al unei hotarari,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Document politic de referinta aprobat de catre Consiliul Informal al Ministrilor responsabili cu amenajarea teritoriului din UE, la Potsdam in 1999.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
In considerarea unei anumite persoane, expresie latina care defineste actele juridice la incheierea carora elementul determinant l-au constituit aptitudinile,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Obligatia de a da socoteala, la care se refera art. 1541 C.civ., are in vedere tocmai justificarea pe care mandatarul trebuie sa o faca in raport cu mandantul in legatura cu bunurile primite in puterea mandatului, iar dupa decesul mandantului, aceasta obligatie se executa fata de mostenitori.

Daca mandatara a ridicat sumele de bani din contul defunctei mandante, pe baza specimenului de semnatura in banca, o forma de mandat care presupune posibilitatea mandatarului de a ridica sume de bani din contul mandantului si in lipsa vreunui alt mandat care sa-i confere mandatarei imputernicirea de a dispune intr-un anume fel de sumele ridicate din contul defunctei, aceasta avea obligatia sa justifice modul in care a utilizat sumele respective.

Cum mandatara nu a facut dovada desocotirii fata de mandanta in timpul vietii acesteia in ceea ce priveste suma de bani ridicata din contul defunctei, obligatia de a da socoteala se executa fata de mostenitorii mandantei, dreptul corelativ de a pretinde predarea bunurilor primite in puterea mandatului - drept patrimonial - transferandu-se acestora prin mostenire.

Reclamantii C.Z.G.C. si C.Z.I.M., prin reprezentant legal C.Z.I.O., au solicitat, in contradictoriu cu parata D.M., obligarea acesteia la repararea prejudiciului cauzat reclamantilor prin fapta ilicita, constand in depasirea limitelor mandatului primit de parata de la C.Z.O., mama reclamantilor (decedata), in sensul restituirii sumei totale de 445.000 USD, echivalent in lei, ridicata din contul defunctei deschis la Banca T. si neutilizata in interesul acesteia.

In cauza a formulat cerere de interventie accesorie in interesul reclamantilor numita C.A.O., in calitate de curator al acestora.

Tribunalului Bucuresti, prin sentinta civila nr.195/2004, a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active si exceptia lipsei de interes a actiunii; a respins, ca neintemeiata, actiunea formulata de reclamanti si cererea de interventie accesorie; a obligat pe reclamanti si pe intervenienta la plata sumei de 3.000.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre parata.

Impotriva sentintei au declarat apel reclamantii si intervenienta.

Pe parcursul judecarii apelului, calitatea procesuala a intervenientei C.A.O. a fost preluata de C.G., numita curator al celor doi reclamanti minori, conform dispozitiei nr.292/2005 a Primarului Comunei Snagov.

Prin decizia civila nr.1570 A/2005, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie a admis apelurile formulate de apelantii-reclamanti, prin reprezentant legal, precum si de catre apelanta-intervenienta, a schimbat in parte sentinta, a admis in parte, actiunea principala, a obligat pe parata la plata sumei de 405.000 dolari SUA catre reclamanti, a admis cererea de interventie accesorie in limitele pretentiilor admise prin cererea principala, a mentinut dispozitiile sentintei privind solutia data exceptiilor lipsei calitatii procesuale active si lipsei de interes .

Prin decizia civila nr.914/2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia civila si de proprietate intelectuala a admis recursul declarat de parata D.M., a casat decizia Curtii de Apel Bucuresti si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta de apel, pentru expertizarea semnaturii existente pe extrasul de cont din 1 august 2001, cu privire la care parata a sustinut ca apartine defunctei C.Z.O.

In considerentele deciziei de casare s-a mai mentionat ca instanta de rejudecare va tine seama de imprejurarea ca atat reclamantul C.Z.G.C. cat si C.Z.I.O., reprezentat legal al acestuia si al fratelui sau, si-au

modificat numele pe cale administrativa, numindu-se in prezent C.Z.G.V. si, respectiv, C.I.O.

In rejudecarea apelurilor, prin decizia civila nr.684 A/2008, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie a respins apelurile formulate de reclamanti si intervenienta, ca nefondate.

Instanta de apel a avut in vedere expertiza efectuata, prin care s-a constatat ca semnatura de pe extrasul de cont datat 1 august 2001, emis de Banca T. - Sucursala Alba Iulia, a fost executata de C.Z.O.

S-a mai retinut ca, in cauza, contractul de mandat a incetat prin moartea mandantului, iar probele administrate nu au demonstrat ca mandatarul nu si-a indeplinit obligatiile decurgand din acest contract . Dupa decesul mandantului, mandatarul nu a mai efectuat alte operatiuni (operatiunea din 1 august 2001, conform expertizei, fiind facuta de C.Z.O.). Obligatiile mandatarului au fost stinse si prin executare, conform art. 1901 C.civ., asa cum corect a retinut instanta de fond .

Impotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantii, iar prin decizia nr.7996/2009 Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia civila si de proprietate intelectuala a admis recursul, a casat hotararea pronuntata in apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.

Instanta suprema a retinut ca hotararea atacata cu recurs nu cuprinde in mod complet, clar, pertinent, premisele de fapt si de drept care au condus instanta la solutia litigiului cuprinsa in dispozitiv, nu reflecta preocuparea reala a acesteia de a infaptui o analiza exhaustiva a temeiurilor juridice invocate, a probelor administrate, de a inlatura in mod justificat sustinerile partii adverse, respectiv probele administrate la solicitarea acesteia. Hotararea pronuntata, nefiind motivata, nu poate conduce la situatia-premisa pentru o judecata concreta si efectiva in recurs, conform careia, avand pe deplin stabilita situatia de fapt, partea interesata poate deduce judecatii orice ipoteza de aplicare gresita a legii din cele prevazute de art.304 C.pr.civ.

In rejudecarea apelurilor, prin decizia nr. 553 A/2010, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie a admis apelurile formulate de apelantii-reclamanti si de apelanta-intervenienta, a schimbat in parte sentinta apelata, in sensul ca a admis in parte actiunea principala, a obligat-o pe parata la plata sumei de 405.000 USD, in echivalent lei la data platii catre reclamanti, a admis cererea de interventie accesorie in limitele pretentiilor admise prin cererea principala, a mentinut celelalte dispozitii ale sentintei referitoare la solutionarea exceptiilor.

In considerentele acestei decizii instanta de apel a retinut urmatoarele:

Prin ambele apeluri, formulate de reclamanti si de intervenienta, s-a criticat gresita retinere a situatiei de fapt de catre prima instanta, cat si gresita interpretare si aplicare a dispozitiilor legale care guverneaza materia mandatului.

Instanta de apel a apreciat ca primul motiv de critica, referitor la gresita stabilire a situatie de fapt, este fondat. Asa cum rezulta din declaratiile martorilor audiati in fata primei instante, coroborate cu declaratiile extrajudiciare date de cele doua prietene ale defunctei, care au vizitat-o in perioada imediat anterioara internarii, C.Z.O. a fost internata la Spitalul de Urgenta Floreasca la data de 16.08.2001, in stare de inconstienta, asa cum releva si actele medicale depuse, care atesta ca pacienta se afla intr-o stare foarte grava, fiind diagnosticata cu ciroza hepatica nutritional-toxica decompensata vascular si parenchimatos, potrivit fisei de internare .

Fata de aceasta situatie, instanta de apel a apreciat ca fiind intemeiata critica apelantilor referitoare la gresita stabilire a situatiei de fapt sub aspectul retinerii de catre prima instanta ca la momentul internarii defuncta nu se afla in stare de coma, in conditiile in care din fisa de internare, cat si din biletul de iesire din spital, rezulta fara dubiu ca defuncta a fost adusa la camera de garda in stare de inconstienta, fiind calificata drept o pacienta comatoasa, cu icter intens sclerotegumentar.

Biletul de iesire din spital releva evolutia starii de sanatate a defunctei, ulterior momentului internarii in spital, in sensul ca dupa 4 zile are loc oprirea tranzitului intestinal, care a facut necesara o interventie chirurgicala, succedata de aceeasi stare generala grava, marcata de accentuarea icterului sclerotegumentar, insuficienta respiratorie si coma hepatica. La data de 23 august 2001, defuncta a facut stop cardiac care a condus la decesul acesteia.

Din continutul biletului de iesire din spital, instanta a retinut si faptul ca se certifica de catre un organ medical de specialitate ca starea de coma hepatica s-a mentinut pe toata perioada internarii in spital,

aspect care de altfel a fost evidentiat si de catre martorii audiati in fata primei instante.

Coroborand declaratiile martorilor, instanta de apel a retinut ca defuncta a avut o stare generala proasta si in perioada anterioara internarii in spital, cu aproximativ 2 saptamani. Martora P.I. a declarat ca pe o perioada de o saptamana, defuncta a fost imobilizata la pat, dupa care a urmat o revenire, ulterior starea acesteia agravandu-se din nou, astfel incat a fost necesara internarea acesteia in spital. Martora T.V. a relevat faptul ca aproximativ 3 saptamani anterior internarii defuncta era la pat, starea sa de sanatate nefiind buna .

Din declaratiile extrajudiciare instanta a retinut ca matusa si prietena defunctei au vizitat-o cu aproximativ o saptamana anterior internarii, ocazie cu care au constatat ca starea acesteia era destul de grava (fiind intr-o stare de sevraj, semiconstienta), astfel incat abia vorbea, in conditiile in care ambele martore confirma faptul ca defuncta se afla la pat de aproape doua saptamani si ca i se furnizau in continuare bauturi alcoolice, pe care le consuma, desi acest lucru nu era permis, in schimb refuza mancarea.

In ceea ce priveste relatia paratei cu defuncta, examinand intregul material probator, instanta de apel a retinut ca aceasta a fost contabila defunctei, in perioada anterioara decesului, beneficiind de drept de semnatura in banca, in virtutea caruia era abilitata sa retraga sume de bani din conturile bancare ale acesteia. In exercitarea acestei prerogative conferite, parata, in calitate de mandatara a defunctei, a scos in perioada 25 iulie - 16 august 2001 importante sume de bani, in cuantum total de 445.000 USD, suma pe care reclamantii o pretind de la parata, in temeiul obligatiei mandatarului de a da socoteala mandatului pentru toate actele juridice pe care le efectueaza in indeplinirea mandatului. Reclamantii apelanti sustin faptul ca parata a actionat si a retras aceste sume mari de bani, fara sa aiba vreo dispozitie din partea defunctei si fara sa dovedeasca ca au fost folosite in interesul mandantei, respectiv conform vointei acesteia.

Apelantii mai sustin ca parata nu avea cum sa dea socoteala defunctei in timpul vietii acesteia, cu privire la retragerea acestor sume de bani, astfel ca parata trebuie sa-si indeplineasca obligatia de a justifica scopul retragerii banilor si destinatia data acestora, fata de mostenitorii defunctei.

Instanta de apel a considerat necesara clarificarea prealabila a situatiei de fapt sub aspectul relatiei care s-a stabilit intre defuncta si parata, prin raportare la declaratiile date de martorii audiati in cauza in fata instantei de fond . Curtea a avut in vedere depozitiile martorului N.I. si ale martorelor T.V. si P.I.

Astfel, din declaratiile celor doua martore s-a retinut ca exista o relatie de incredere intre defuncta si parata, in sensul ca defuncta apela la serviciile paratei ori de cate ori avea nevoie de bani sau trebuia rezolvata o alta problema. Intre parti exista o relatie normala din punct de vedere profesional, elementul increderii fiind normal sa fie prezent, data fiind natura si specificul profesiei exercitate de parata, aceea de contabil .

Martorul N.I. a avut o functie de conducere in cadrul Bancii T. si in aceasta calitate a dezvoltat o relatie profesionala cu defuncta, care i-a permis sa cunoasca modul de lucru al acesteia in ceea ce priveste manipularea sumelor importante de bani . Acest martor a aratat ca operatiunile care se realizau in conturile bancare ale defunctei aveau la baza fie contacte directe, personale cu martorul, prin care i se comunicau toate datele necesare operatiunii ce urma sa aiba loc, fie convorbiri telefonice, urmate de trimiterea de reprezentanti, care desavarseau operatiunea respectiva, martorul specificand ca, in ipoteza in care era vorba doar de convorbiri telefonice, desi defuncta avea reprezentanti, confirmarea sa cu privire la veridicitatea operatiunii respective presupunea si semnatura acesteia.

Totodata, martorul a evidentiat ca documentele justificative ale operatiunilor dispuse de defuncta erau generate intotdeauna de defuncta si apoi de reprezentantul sau. Incepand din decembrie 2000, reprezentantul defunctei in raporturile cu banca a fost parata intimata, martorul relevand faptul ca dupa aproximativ 2 saptamani de la acordarea mandatului paratei, toate operatiunile bancare ale defunctei erau efectuate de catre parata, aceasta fiind singura care semna documentatia necesara.

Martorul a mai aratat ca a incercat frecvent sa ia legatura direct cu defuncta, pentru a obtine confirmarea operatiunilor bancare, dar nu a reusit. In acest context martorul a evidentiat faptul ca nici sumele retrase in perioada iulie - august 2001 nu au fost confirmate de defuncta, actele justificative ale operatiunilor bancare fiind semnate doar de catre parata, contrar practicii anterioare a defunctei.

Instanta de apel a considerat ca posibilitatea acordata paratei de a retrage sume de bani din conturile bancare ale defunctei, in virtutea dreptului de semnatura conferit acesteia, constituie un mandat, o imputernicire acordat de titularul contului beneficiarului unei astfel de clauze, acesta din urma avand obligatia sa dea socoteala mandantului pentru sumele ridicate in aceste conditii, inclusiv sa remita sumele de bani retrase si neintrebuintate in folosul mandantului, in masura in care raporturile de mandat nu sunt dublate de alte raporturi juridice .

Mandatul este un contract intuitu personae, astfel ca inceteaza prin moartea mandantului, mandatarul fiind obligat sa termine operatiunea juridica inceputa, daca intarzierea ar provoca prejudicii mostenitorilor mandantului, asa cum prevad dispozitiile art. 1539 alin.(2) C.civ. Incetarea contractului de mandat nu atrage exonerarea mandatarului de obligatia de da socoteala pentru modul de indeplinire a mandatului, cu particularitatea ca aceasta obligatie se executa fata de mostenitori.

Facand aplicarea acestor aspecte teoretice in speta, instanta de apel a apreciat ca parata are obligatia de a justifica modul de folosire a sumelor retrase in ultima luna de viata a defunctei, fata de reclamanti, in calitate de mostenitori ai acesteia. Nu se poate considera ca parata si-ar fi executat aceasta obligatie de a da socoteala direct fata de mandanta insasi, cu privire la intreaga suma retrasa de la banca, dat fiind faptul ca, aproximativ 2 saptamani anterior internarii, defuncta s-a aflat intr-o stare de semiconstienta, fiind in imposibilitatea de a comunica normal cu cei din jur si de a se deplasa, in conditiile in care era imobilizata la pat din cauza consumului excesiv de alcool. La data internarii, defuncta s-a aflat in stare de inconstienta.

Starea defunctei in aceasta perioada a fost exclusiva de discernamant, astfel ca nu se poate considera ca parata ar fi putut sa-si execute in mod valabil aceasta obligatie fata de mandanta cu privire sumele de bani retrase incepand cu data de 01.08.2001.

In ceea ce priveste interpretarea depozitiei martorului N.I., instanta de apel s-a raportat la conduita ulterioara a paratei, care, in momentul in care i s-a cerut sa justifice modul in care s-au folosit acele sume considerabile de bani, a aratat ca au fost predate lui S.B., prezentand in acest sens doua chitante olografe, redactate in limba italiana, prin care acesta recunoaste primirea sumelor de bani . Expertiza grafica efectuata in cursul judecatii la instanta de fond a confirmat faptul ca cele doua chitante au fost scrise si semnate de cetateanul italian.

Ulterior, in cursul primei judecati a apelului declarat de reclamanti, S.B. a revenit asupra celor aratat initial prin cele doua chitante, invederand, in cadrul unei declaratii autentice, faptul ca nu a cunoscut-o niciodata pe defuncta si nici pe parata, precum si faptul ca cele doua chitante au fost scrise de el personal in Italia, continutul fiind dictat de catre o avocata din Cluj, numita P.M.M., sora lui P.I., casatorita cu A.V., despre care cetateanul italian declara ca este prietenul sau.

Asa cum releva S.B. in declaratia sa, a acceptat sa scrie cele doua chitante, prin care confirma primirea banilor, in schimbul unui comision, iar ulterior, cand a fost contactat de reprezentantul fostului sot al defunctei, care i-a invederat situatia reala, cetateanul italian a realizat ca a fost implicat intr-o frauda si a inteles sa retracteze cele declarate initial prin chitantele olografe, scrise in Italia la data de 11. 11. 2001.

Pe langa declaratia autentica, cetateanul italian a mai dat si o declaratie olografa, prin care invedera acelasi lucru, declaratia care a fost expertizata atat din punct de vedere grafic, cat si din punct de vedere grafologic, expertii confirmand ca scrisul si semnatura emana de la S.B.

In legatura cu veridicitatea declaratiilor ulterioare ale cetateanului italian, s-a sustinut ca acesta ar fi fost fortat sa le dea, in conditiile in care a fost contactat in Italia de reprezentantul fostului sot al defunctei, care ar avea calitatea de recuperator de creante . Examinand intreg materialul probator administrat in cauza, instanta de apel a considerat ca nu s-a facut dovada vicierii consimtamantului lui S.B., in conditiile in care, declaratia olografa este urmata de o declaratie autentificata, care concorda cu prima .

In raport de imprejurarile retinute anterior, instanta de apel a constatat ca parata a incercat sa-si confectioneze o modalitate de proba in ceea ce priveste modul de folosire si destinatia sumelor de bani retrase in ultima perioada a vietii mandantei, singura concluzie care se poate trage din atitudinea nesincera a paratei fiind aceea ca aceasta a fost de rea credinta, neputand face dovada ca sumele de bani scoase din conturile bancare ale defunctei, dupa data de 01.08.2001, au fost folosite conform vointei si dispozitiei acesteia.

S-a mai retinut, in considerentele deciziei din apel ca simplul fapt al nedetinerii de catre parata a banilor retrasi din banca in prima jumatate a lunii august 2001, nu poate constitui o dovada a faptului ca parata a dat banilor destinatia dorita de mandanta si pe cale de consecinta, nu poate fi considerata ca o dovada a descarcarii mandatarei de obligatiile ce-i revin in aceasta calitate .

Faptul ca prin expertiza grafica s-a stabilit ca semnatura existenta pe extrasul de cont din data de 01. 08. 2001 apartine defunctei nu este de natura sa conduca la o alta concluzie, in conditiile in care acest lucru nu poate avea o alta semnificatie decat aceea a confirmarii retragerii sumei de bani respective (100.000 USD), iar parata nu a facut dovada fata de succesorii in drepturi ai mandantei ca a folosit aceasta suma de bani in interesul defunctei. Esenta obligatiei de a da socoteala, a carei neexecutare este invocata de reclamanti, consta in a justifica modul de utilizare a acestor bani, si anume in interesul mandantei si conform dispozitiilor acesteia.

Argumente similare au fost retinute de instanta de apel si in ceea ce priveste suma de 300.000 USD, care a fost retrasa la data de 16.08.2001, in sensul ca, desi nu s-a efectuat o expertiza care sa certifice apartenenta semnaturii, existenta unei astfel de semnaturi poate insemna doar confirmarea retragerii sumei de bani, dar modul de utilizare a acestei sume, in sensul ca a servit interesului mandantei, respectandu-se dispozitiile date de aceasta, nu a mai fost dovedit. In acest context, instanta a avut in vedere faptul ca parata a incercat sa dea o aparenta de legitimitate modului de intrebuintare a sumelor de bani retrase, prin cele doua chitante scrise si semnate de S.B., care ulterior s-au dovedit a nu reprezenta adevarul.

S-a mai avut in vedere si faptul ca suma de 405.000 USD a fost retrasa de catre parata, in conditiile

in care operatiunea de retragere nu a fost confirmata de catre defuncta fata de reprezentantii bancii.

In ceea ce priveste suma de 5.000 USD, instanta de apel a retinut ca nu s-a dovedit utilizarea acestei sume pentru acoperirea unor cheltuieli legate de plata drepturilor salariale ale personalului angajat in casa, in conditiile in care, din inscrisurile depuse coroborate cu depozitiile martorilor audiati in fata primei instante, rezulta ca salariile personalului din casa defunctei, precum si cheltuielile de inmormantare au fost suportate de catre fostul sot al acesteia.

Cu privire la restul sumei de bani solicitate de reclamanti prin actiunea introductiva (40.000 USD), instanta de apel a constatat ca aceasta suma a fost retrasa pana la data de 01.08.2001 (de cand s-a retinut, pe baza actelor medicale si a declaratiilor martorilor audiati, coroborate cu cele extrajudiciare, ca defuncta s-a aflat intr-o stare de semiconstienta, urmata de coma hepatica si de decesul acesteia la data de 23.08.2001), parata descarcandu-se prin extrasele de cont semnate de mandanta.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs, parata D.M., invocand motivele de recurs prevazute de art. 304 pct. 5, pct.7, pct.8 si pct.9 C.proc.civ., sustinand urmatoarele:

In ceea ce priveste caracterul partial sau total al casarii dispuse prin decizia nr. 914/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instanta de apel, in rejudecare, prin incheierea din 23.09.2010, a retinut ca este vorba despre o casare totala. Recurenta considera ca solutia sub acest aspect nu este corecta, deoarece s-au incalcat dispozitiile art. 315 alin.(1) si alin.(2) C.proc.civ. privind caracterul obligatoriu al deciziei de casare si cele ale art. 315 alin. 4 raportate la art. 296 C.proc.civ., referitoare la principiul neagravarii situatiei recurentei parate in propria cale de atac, fiind incidente motivele de recurs prevazute de art. 304 pct. 5 si pct.9 C.proc.civ.

In dezvoltarea acestei critici se arata ca, in recursul declarat numai de catre parata impotriva deciziei nr. 1570/2005 a Curtii de Apel Bucuresti s-a solicitat modificarea deciziei pronuntate in apel, in primul ciclu procesual, in sensul respingerii apelurilor declarate de catre reclamanti si intervenienta.

Casarea s-a dispus din ratiuni ce tin de clarificarea situatiei de fapt prin administrarea probatoriului indicat expres. A existat o casare totala din necesitatea tratarii unitare a problematicii de fapt si de drept a cauzei. Decizia nr. 914/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie retine ca in recurs s-a invocat necesitatea verificarii prin expertiza a semnaturii defunctei pe extrasul de cont din 1 august 2001 referitor la retragerea sumei de 100.000 USD, deoarece prin decizia recurata, decizia nr. 1570/2005 a Curtii de Apel Bucuresti, s-a retinut si s-a valorificat judiciar corect semnificatia aplicarii si existentei semnaturii defunctei pe extrasele de cont din 25 si 26 iulie 2001, ca valorand aprobarea retragerii, pentru efectuarea careia a fost suficienta activitatea mandatarei parata.

Verificarea unei ratificari identice pe extrasul de cont din 1 august 2001 a impus casarea cu trimitere spre rejudecare pentru expertizarea semnaturii, nerecunoscuta si contestata de mostenitorii defunctei in procedura de recurs. In rejudecarea apelurilor nu se putea agrava situatia paratei, modalitatea procesuala in care s-a dovedit darea socotelii prin dovada semnaturii de confirmare din partea mandantei aplicata pe documentul bancar ce atesta retragerea sumei intrand in campul de aplicare a art. 315 alin.(4) C.proc.civ.

Aceasta aparare a fost invocata expres, de parata, insa nu a fost analizata si inlaturata motivat de instanta de apel in rejudecare.

In ceea ce priveste modul in care instanta de apel a stabilit situatia de fapt, recurenta invoca motivele

de recurs prevazute de art. 304 pct. 7 si pct. 8 C.pr.civ., in sustinerea carora arata urmatoarele:

Imprejurarile de fapt relative la starea medicala a mandantei nu sunt relevante si sunt gresit apreciate de instanta de apel in decizia recurata. Instanta retine in mod contradictoriu ca, in perioada in care se afla internata in spital, defuncta nu putea sa vorbeasca datorita consumului de alcool, dupa care motivul imposibilitatii de comunicare s-a datorat starii de coma, care s-a instalat si care apoi s-a generalizat dupa operatie. Aceste aprecieri sunt contrare celor afirmate de martorul (medic) A.C.I.

Imprejurarile de fapt retinute in mod inconsecvent de instanta de apel sunt contrazise de probele administrate la prima instanta. Probatoriul administrat a fost corect apreciat de catre prima instanta, in sensul ca parata a actionat permanent conform indicatiilor mandantei, iar insarcinarile primite le-a executat intocmai in conditii de confidentialitate impuse de caracterul intuitu personae al contractului de mandat .

Se mai sustine de catre recurenta parata ca dezlegarea data de instanta de apel in ceea ce priveste declaratiile extrajudiciare ale matusii si prietenei defunctei este contradictorie. Decizia preia variante sustinute de reclamanti si intervenienta, fara a avea suport probator. Procedeul instantei de a crea conceptul

unei stari de semi-constienta in care s-ar fi aflat mandanta este contrazis de probele administrate.

Concluzia instantei, potrivit careia esenta obligatiei de a da socoteala consta in a justifica modul de utilizare a acestor sume de bani, si anume in interesul mandantei si conform dispozitiilor acesteia, excede examinarii judiciare in cadrul firesc al acesteia, iar prezumtia judiciara potrivit careia toate sumele retrase s-au utilizat de parata, care ar trebui sa justifice si dispozitia mandantului si destinatia sumelor, este straina de natura pricinii.

Sentinta retine corect, pe baza adresei Bancii T. SA, ca solicitarea si programarea retragerilor de bani din contul bancar al defunctei s-au facut inainte de internarea acestei in spital. De asemenea, sentinta retine corect ca intimata parata a dovedit ca a remis sumele de bani pe baza de chitanta descarcatoare lui S.B. si ca au existat relatii bazate pe deplina incredere intre mandanta si mandatara.

In mod gresit s-au luat in considerare probele extrajudiciare si s-a ajuns la concluzia confectionarii pro cauza a chitantelor descarcatoare privind predarea sumei de bani catre S.B. Aceste inscrisuri nu se coroboreaza cu nicio alta proba si nu pot avea valoarea pretinsa de reclamanti.

Probele dovedesc faptul ca desocotirea a avut loc in timpul vietii mandantei, ceea ce exclude o noua desocotire cu mostenitorii acesteia.

Toate dezlegarile privitoare la natura relatiilor stabilite intre defuncta si parata sunt straine de natura pricinii, deoarece justificarea modului de utilizare a sumelor de bani retrase in timpul vietii mandantei, fata de mostenitori, sub aspectul conformitatii destinatiei prezumat date de mandatar, altfel decat continutul insarcinarii primite, excede obligatia de a da socoteala, potrivit legii.

A mai sustinut ca hotararea recurata a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii [art. 1552 pct. 3, art. 1539 alin. (1), art. 651, art. 688, art. 1541, art. 1091 C.civ.], motiv de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ, deoarece mandatul s-a stins prin moartea mandantei, din probele administrate a rezultat ca mandatara a instiintat mandanta cu privire la indeplinirea insarcinarilor primite pana la decesul acesteia, astfel incat reclamantii nu au dobandit prin succesiune un drept de a cere socoteala si nici dreptul accesoriu de a solicita remiterea sumelor primite de la banca in temeiul mandatului.

Examinand decizia recurata, prin prisma motivelor de recurs invocate, Inalta Curte a retinut urmatoarele:

Prima critica referitoare la incalcarea principiului non reformatio in peius, ca urmare a stabilirii gresite a limitelor casarii, critica incadrata de recurenta in motivele de recurs prevazute de art. 304 pct. 5 si pct.9 C.pr.civ., nu este fondata.

Nu se poate retine ca prin decizia recurata i s-ar fi creat recurentei o situatie mai grea decat cea decurgand din decizia nr. 1570/2005 a Curtii de Apel Bucuresti, deoarece atat prin hotararea mentionata, cat si prin cea atacata pe calea prezentului recurs, s-au admis apelurile declarate de reclamanti si intervenienta, parata fiind obligata la plata sumei de 405.000 dolari SUA, reprezentand suma retrasa de parata din contul defunctei in luna august 2001.

Imprejurarea ca in considerentele deciziei nr. 1570/2005 a Curtii de Apel Bucuresti s-a retinut ca parata a facut dovada indeplinirii obligatiei de a da socoteala mandantei pentru sumele de 10.000 dolari si 30.000 dolari, retrase la datele de 25.07.2001 si 26.07.2001, ca urmare a constatarii existentei semnaturii mandantei pe extrasele de cont, nu poate conduce la concluzia sustinuta de recurenta parata in motivarea prezentului recurs, in sensul ca, in rejudecarea apelurilor, ca urmare a verificarii de scripte si a stabilirii pe baza de expertiza a existentei semnaturii defunctei si pe extrasul de cont din 01.08.2011 privind suma de 100.000 dolari, instanta ar fi fost tinuta sa considere aceasta ca o dovada suficienta a desocotirii si sa respinga pretentiile reclamantilor si in ceea ce priveste aceasta suma.

In motivarea deciziei nr. 1570/2005 a Curtii de Apel Bucuresti s-a retinut, pe langa argumentul potrivit caruia parata nu a actionat in limitele mandatului atunci cand a ridicat suma mentionata, si pe acela potrivit caruia, chiar daca s-ar accepta sustinerile paratei in sensul ca retragerea sumei s-a facut la dispozitia mandantei, nu s-a facut dovada ca banii au fost intrebuintati in interesul celei in numele careia a pretins ca a actionat. De asemenea, pentru sumele ridicate din cont in luna august 2001 instanta avut in vedere amplul probatoriu care a relevat starea de inconstienta a mandantei, care nu mai avea reprezentarea actelor si nu mai era in masura sa dea descarcare de mandat daca acest lucru i s-ar fi cerut. Ca atare, prima instanta de apel, prin decizia nr. 1570/2005, a considerat intemeiata pretentia reclamantilor in ceea ce priveste suma de 100.000 dolari ridicata de parata la data de 1 august 2001, nu doar pe motivul ca extrasul de cont nu purta semnatura mandantei, ci si pe argumente ce reieseau din celelalte probe administrate, referitoare la lipsa dovezii descarcarii de mandat .

Admitand recursul declarat de parata impotriva deciziei nr. 1570/2005 a Curtii de Apel Bucuresti, Inalta Curte a casat in totalitate decizia recurata si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare. Instanta de recurs a apreciat ca se impune efectuarea unei expertize grafologice pentru lamurirea situatiei de fapt sub aspectul existentei semnaturii defunctei pe extrasul de cont din 01.08.201, insa nu a statuat cu efect obligatoriu asupra celorlalte imprejurari ale cauzei, in rejudecare instanta nefiind limitata in ceea ce priveste stabilirea situatiei de fapt prin raportare la intregul material probator. Asadar, faptul ca proba dispusa prin decizia de casare, respectiv raportul de expertiza grafologica, a evidentiat existenta semnaturii defunctei pe extrasul de cont mentionat, nu a inlaturat eficienta celorlalte probe administrate in cauza.

Rejudecand pricina in integralitate si stabilind situatia de fapt pe baza ansamblului probelor administrate, instanta de rejudecare nu a incalcat in niciun fel decizia de casare din primul ciclu procesual, care nu a dezlegat o anumita problema de drept, ci a trimis cauza spre rejudecare datorita insuficientei probatoriului, de natura a nu permite stabilirea unei situatii de fapt clare.

La randul sau, decizia nr. 7996/2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata in al doilea ciclu procesual, a casat decizia nr. 684A/2008 a Curtii de Apel Bucuresti datorita lipsei motivarii. Sarcina trasata prin aceasta a doua decizie de casare, referitoare la obligatia instantei de rejudecare de a stabili limitele casarii dispuse prin decizia de casare anterioara, a fost intru totul respectata de curtea de apel, in cea de-a doua rejudecare a apelurilor.

Este adevarat ca impotriva deciziei nr. 1570/A/2005 a Curtii de Apel Bucuresti a declarat recurs doar parata, ceea ce a facut ca solutia de respingere partiala a pretentiilor din actiune, privind sumele de 10.000 dolari si 30.000 dolari, retrase la datele de 25.07.2001 si 26.07.2001, sa intre sub puterea lucrului judecat (nefiind contestata pe calea recursului de catre reclamanti). Insa aceasta constatare, chiar daca poate justifica sustinerea recurentei, in ceea ce priveste gresita stabilire de catre instanta de rejudecare a caracterului total al casarii dispuse prin decizia nr. 914/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nu este de natura sa conduca la concluzia incalcarii principiului neagravarii situatiei recurentei in propria cale de atac, deoarece in rejudecarea apelurilor, prin decizia ce formeaza obiectul criticilor in prezenta faza procesuala, solutia asupra pretentiilor privind sumele mentionate a fost aceeasi, respectiv de respingere. Ca atare, in rejudecarea apelurilor, situatia recurentei nu s-a inrautatit.

In ceea ce priveste criticile sustinute in cadrul motivelor de recurs prevazute de art. 304 pct. 7 si pct.8 C.pr.civ., Inalta Curte constata ca recurenta invoca gresita apreciere a probelor, retinerea de catre instanta de apel a unor imprejurari de fapt nerelevante, a unor considerente contrazise de probe sau straine de natura pricinii.

Potrivit art. 304 pct. 7 C.pr.civ., modificarea hotararii recurate poate fi ceruta atunci cand hotararea

nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii sau straine de natura pricinii, iar art. 304 pct. 8 C.pr.civ. reglementeaza ca motiv de recurs situatia in care instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia.

Nemultumirea recurentei legata de modul in care instanta a evaluat si a interpretat probele administrate nu se poate incadra in niciunul dintre motivele de recurs prevazute in prezent de art. 304 C.pr.civ. Reglementarea actuala nu mai cuprinde fostul motiv de recurs prevazut la art. 304 pct. 11 C.pr.civ. (``cand hotararea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt decurgand dintr-o apreciere eronata a probelor administrate``).

Hotararea recurata este amplu motivata, cuprinzand argumentele de fapt si de drept care au format convingerea judecatorilor, precum si cele pentru care au fost inlaturate anumite sustineri ale partilor, cu respectarea exigentelor prevazute de art. 261 alin.(1) pct. 5 C.pr.civ.

Desi se sustine de catre recurenta existenta unor ``considerente contradictorii`` in continutul motivarii deciziei recurate, in realitate critica vizeaza pretinsa ``contradictie`` intre starea de fapt retinuta de instanta si cea care ar rezulta din probe. Intreaga dezvoltare a acestui motiv de recurs se bazeaza pe o prezentare comparativa a considerentelor instantei, pe de o parte si a unor fragmente din declaratiile martorilor, interogatorii sau din inscrisurile administrate ca probe, pe de alta parte . In acest mod, recurenta pretinde stabilirea unei alte situatii de fapt, ceea ce implica reanalizarea probelor administrate, control de netemeinicie a hotararii ce excede limitelor permise de art. 304 C.pr.civ. si nu intra in atributiile instantei de recurs.

In ceea ce priveste ``considerentele straine de natura pricinii``, aspect invocat in sustinerea motivului de recurs prevazut de art. 304 pct. 7 C.pr.civ., recurenta apreciaza ca s-ar incadra in aceasta categorie acele considerente referitoare la necesitatea justificarii de catre mandatar a modului de utilizare in interesul mandantei si conform dispozitiei acesteia a sumelor de bani ridicate din contul defunctei, recurenta apreciind ca o astfel de justificare fata de mostenitori excede obligatiei de a da socoteala, potrivit legii.

In realitate, obligatia de a da socoteala, la care se refera art. 1541 C.civ., are in vedere tocmai justificarea pe care mandatarul trebuie sa o faca in raport cu mandantul - ``mandatarul este dator, oricand i se va cere, a da seama mandantului de lucrarile sale (a€¦)`` - in legatura cu bunurile primite in puterea mandatului, iar dupa decesul mandantului, aceasta obligatie se executa fata de mostenitori.

Recurenta a ridicat sumele de bani din contul defunctei pe baza specimenului de semnatura in banca, o forma de mandat care presupune posibilitatea mandatarului de a ridica sume de bani din contul mandantului. In lipsa vreunui alt mandat care sa-i confere recurentei parate imputernicirea de a dispune intr-un anume fel de sumele ridicate din contul defunctei, aceasta avea obligatia sa justifice modul in care a utilizat sumele respective.

In consecinta, analiza facuta de instanta sub aspectul justificarii de catre mandatar a modului de utilizare in interesul mandantei si conform dispozitiei acesteia a sumelor de bani ridicate in puterea mandatului este pertinenta, lamurirea acestei probleme fiind esentiala in solutionarea cauzei.

In ceea ce priveste motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 8 C.pr.civ., se constata ca acest text legal este invocat formal, intrucat din dezvoltarea motivelor de recurs nu reiese care ar fi ``actul juridic`` dedus judecatii, caruia instanta i-ar fi schimbat natura sau intelesul. Potrivit art. 3021 alin.(1) lit. c C.pr.civ., motivarea recursului trebuie sa cuprinda, pe de o parte, aratarea motivului de recurs prin identificarea unuia dintre motivele prevazute la art. 304, dar si dezvoltarea acestuia, in sensul formularii unor critici privind modul de judecata al instantei, raportate la motivul de recurs invocat. In lipsa unor critici care sa se incadreze in motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 8 C.pr.civ., Inalta Curte este in imposibilitatea de a cenzura decizia instantei de apel din aceasta perspectiva .

In masura in care acest motiv de recurs vizeaza inscrisurile administrate ca probe in cursul judecatii, Inalta Curte considera ca dispozitiile art. 304 pct. 8 C.pr.civ. sunt impropriu invocate, deoarece in sensul textului legal, prin ``act juridic`` se intelege izvorul raportului juridic obligational dedus judecatii, in sensul de conventie, supusa regulilor de interpretare prevazute de art. 977-985 C.civ., nicidecum inscrisurile administrate ca probe, a caror interpretare si evaluare de catre instantele de fond nu intra sub cenzura instantei de recurs.

Inalta Curte gaseste nefondat si motivul de recurs intemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., in sustinerea caruia se arata ca instanta de apel a incalcat sau a aplicat gresit prevederile art. art. 1552 pct. 3, art. 1539, art. 1541 C.civ. (dispozitii referitoare la incetarea contractului de mandat si obligatiile mandatarului), art. 1091 (privind stingerea obligatiilor), respectiv art. 651, art. 688 C.civ. (dispozitii privind

deschiderea succesiunii si efectele acceptarii acesteia).

Caracterul intuitu personae al contractului de mandat exprima ideea ca, in principiu, mandatarul trebuie sa execute personal insarcinarea primita, iar contractul inceteaza la moartea uneia dintre parti (art. 1552 pct. 3 C.civ.), cum este cazul in speta (decesul mandantei). Incetarea contractului de mandat prin moartea mandantului nu inlatura insa orice obligatie a partilor.

Conform art. 1539 alin.(2) C.civ., mandatarul este tinut sa termine operatiunea inceputa la moartea mandantului daca intarzierea ar provoca pagube mostenitorilor acestuia.

Potrivit art. 1541 C.civ., mandatarul este dator sa dea socoteala despre indeplinirea mandatului si sa restituie tot ceea ce a primit in puterea mandatului. In caz de incetare a contractului prin moartea mandantului, obligatia subzista fata de mostenitorii acestuia, in masura in care nu a fost indeplinita fata de mandant insusi.

In speta, pe baza probelor administrate, instanta de apel a retinut ca parata nu a facut dovada desocotirii fata de mandanta in timpul vietii acesteia in ceea ce priveste suma de 405.000 dolari. S-a retinut ca starea mandantei dupa data de 1 august 2001 a exclus posibilitatea unei desocotiri valabile pentru sumele ridicat din cont dupa aceasta data .

Instanta a apreciat corect semnificatia existentei semnaturii defunctei pe extrasul de cont din 1 august 2001, in sensul ca aceasta poate face cel mult dovada ca parata a ridicat suma de bani in baza imputernicirii date de defuncta, nu si faptul ca ar fi avut loc o desocotire in sensul art. 1541 C.civ.

In raport de starea de fapt astfel stabilita, instanta a retinut in mod corect ca obligatia de a da socoteala se executa fata de mostenitorii mandantei, dreptul corelativ de a pretinde predarea bunurilor primite in puterea mandatului - drept patrimonial - transferandu-se acestora prin mostenire.

In consecinta, Inalta Curte a gasit nefondat motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., hotararea din apel fiind pronuntata cu respectarea si aplicarea corecta a dispozitiilor legale. Constatand nefondate motivele de recurs invocate, in temeiul art. 312 C.pr.civ., Inalta Curte a respins recursul declarat de parata D.M.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 7522 din 25 octombrie 2011


Citeşte mai multe despre:    Mandatar    Mandand    Contract de mandat    Curtea de Apel Bucuresti    Mostenitori

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Speţe

Sentinta nr. 263/CA/2016 -Actiune in Contencios administrativ S.D. - S.A. impotriva Guvernului Romaniei si intervenientului Ministerul Finantelor Publice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea

Decizia C.C.R. nr. 749/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Codul de Procedura Civila precum si ale unor dispozitii din OUG 80/2013
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 41/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Toate temeiurile de nevalabilitate a unei decizii de concediere trebuie formulate prin contestatie, neputand fi completate ulterior, chiar si pentru motive de neconstitutionalitate a legii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 309/2017, in sedinta publica din 20 ianuarie 2017

Recunoasterea grupei a II-a de munca in baza documentelor eliberate de angajator si a activitatilor cuprinse in Ordinele de incadrare in grupa de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Dambovita Sectia I civila, Sentinta civila nr. 173/2017, in sedinta publica din 1.02.2017

Decizia CCR nr. 755/2018 de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ridicata cu privire la unele dispozitii ale Legii nr. 165/2013 (art. 4 teza intai, art. 17 alin. 1 lit. a si art. 21 alin. 5, 6, 8 si 9)
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala, Decizia nr.775/2018, pronuntata in sedinta din data de 22 noiembrie 2018.

Ordonanta presedinitiala. Analiza conditiilor de admisibilitate. Caracterul vremelnic al masurii (neindeplinire)
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Sectia I civila in sedinta publica din 05 mai 2016

Inlocuirea de catre instanta a sanctiunii aplicate angajatorului. Sanctiune nepecuniara
Pronuntaţă de: Judecatoria Iasi, Sectia Civila, Sentinta nr. 7138 din 10.06.2016

Obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale neacordate, cu titlu de diurna
Pronuntaţă de: Tribunalul Bistrita-Nasaud, Sectia I Civila, Sentinta nr. 281/F/2016 din 06.06.2016

Decizia ICCJ nr. 2/2017. Consilierul in proprietate industriala poate reprezenta in instanta persoana juridica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Constituirea unei fundatii. Patrimoniu si documente necesare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Codul de procedura civila aplicabil din 2019, conform modificarilor aduse prin Legea 310/2018
Sursa: MCP Cabinet avocati

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

Raporturi juridice de munca ”sui generis” intre primar/viceprimar si unitatile administrativ-teritoriale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Mandatul intre soti. Prezentare generala
Sursa: avocat STOICA IOANA

Gestiunea de afaceri ca izvor de obligatii
Sursa: Stefanescu Laura Oana

Administrarea interogatoriul in procesul civil
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim