Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Cariera judecatorilor si procurorilor. Cereri de transfer la schimb

Cariera judecatorilor si procurorilor. Cereri de transfer la schimb

  Publicat: 10 Jun 2014       1995 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este legala hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost pastrata solutia Sectiei de judecatori de respingere a cererilor a doi judecatori ce vizau realizarea unui transfer reciproc.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act adoptat de organele de stat,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Admiterea unor astfel de cereri de transfer la schimb, in situatia in care la cel putin una din cele doua instante implicate nu au fost publicate posturi de executie efectiv vacante, ar conduce la nesocotirea dispozitiilor regulamentare referitoare la publicarea situatiei posturilor vacante pe site-ul CSM, avand drept consecinta eludarea scopului pentru care acestea au fost prevazute, respectiv informarea completa a tuturor judecatorilor care doresc sa formuleze cereri de transfer pentru o anumita instanta.
Mai mult, atata timp cat o astfel de procedura a transferului la schimb nu a fost reglementata printr-o norma de drept, cei doi solicitanti ai transferului la schimb nu pot pretinde si justifica, in cadrul unei actiuni in contencios administrativ, un drept vatamat in sensul art.2 alin.(1) lit.o) din Legea nr.554/2004.

Prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.403 din 11 aprilie 2013 a fost respinsa contestatia formulata de doamna TT, judecator la Judecatoria X, si domnul CC, judecator la Judecatoria Y, impotriva Hotararilor nr. 259 din 28 martie 2013 si nr.260 din 28 martie 2013 ale Sectiei pentru Judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii( in continuare CSM).
Prin Hotararea Sectiei pentru Judecatori a CSM nr.25x din martie 2013 a fost respinsa cererea de transfer de la Judecatoria X la Judecatoria Y, formulata de doamna judecator TT iar prin Hotararea Sectiei pentru Judecatori a CSM nr.26x din martie 2013 a fost respinsa cererea de transfer de la Judecatoria Y la Judecatoria X, formulata de domnul judecator CC.
In considerentele Hotararii Plenului CSM nr.403/ 11.04.201, se retine ca in solutionarea celor doua cereri de transfer formulate, Sectia pentru Judecatori a CSM, a avut in vedere situatia posturilor vacante la instantele judecatoresti existenta si publicata pe pagina de internet a Consiliului la data de 04.03.2013, conform careia la Judecatoriile X si Y nu erau posturi de judecator efectiv vacante, situatie identica si la data solutionarii contestatiei de catre cei doi judecatori; din coroborarea alin.(1) si (6) ale art.2 din Regulamentul privind transferul si detasarea judecatorilor si procurorilor, delegarea judecatorilor, numirea judecatorilor si procurorilor in alte functii de conducere, precum si numirea judecatorilor in functia de procuror si a procurorilor in functia de judecator, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006, cu modificarile si completarile ulterioare,( in continuare Regulament), rezulta ca cererile de transfer trebuie sa vizeze unul dintre posturile vacante publicate.
In ceea ce priveste practica recenta a Sectiei pentru Judecatori pentru situatii similare, indicata de contestatori prin indicarea Hotararilor nr.556/18.07.2012 si nr.586/18.07.2012 ale Sectiei pentru Judecatori a Plenul CSM, intimatul a constatat ca, conform situatiei posturilor de judecator vacante la instantele judecatoresti existenta si publicata pe pagina de internet a CSM la data de 02.07.2012, la ambele instante implicate existau posturi efectiv vacante de judecator, astfel incat difera fundamental de situatia existenta in cazul celor doi judecatori contestatori.
Prin urmare s-a apreciat ca Sectia pentru Judecatori a CSM, in mod corect a retinut ca admiterea cererilor de transfer formulate la schimb, in situatia in care la cel putin una din cele doua instante implicate nu au fost publicate posturi de executie efectiv vacante, ar conduce la nesocotirea dispozitiilor regulamentare referitoare la publicarea situatiei posturilor vacante pe site-ul CSM, avand drept consecinta eludarea scopului pentru care acestea au fost prevazute, respectiv informarea completa a tuturor judecatorilor care doresc sa formuleze cereri de transfer pentru o anumita instanta.
Mai mult, privitor la domnul judecator CC, s-a apreciat, prin raportare la dispozitiile regulamentare, ca prin prisma vechimii de doar o luna si 6 zile la instanta de la care solicita transferul, ca Sectia pentru Judecatori, in mod corect a considerat ca inoportun transferul magistratului, chiar si in situatia in care ar fi existat posturi vacante de executie la instanta la care a solicitat transferul.
Prin contestatia formulata, in termen legal, in conditiile art.29 alin.(7) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificarile si completarile ulterioare (in continuare Legea nr.317/2004), contestatorii TT si CC, au solicitat anularea Hotararii Plenului CSM nr.40x din aprilie 2013, precum si Hotararile Sectiei pentru Judecatori nr.25x si nr.26x din martie 2013, si obligarea intimatului CSM sa emita o noua hotarare prin care sa se aprobe transferul judecatorului TT din functia de judecator de la Judecatoria X la Judecatoria Y, precum si transferul judecatorului CC din functia de judecator de la Judecatoria Y la Judecatoria X.
In esenta, contestatorii au sustinut ca argumentele invocate in considerentele hotararii Plenului CSM nr.403/2013 nu pot fi retinute intrucat cererile de transfer au fost respinse, fie ignorandu-se fie interpretandu-se gresit dispozitii din Regulament, dispozitii ale unor hotarari de principiu ale CSM, dar si practica unitara si constanta a CSM in solutionarea cererilor reciproce de transfer.
Astfel, se arata ca motivele pentru care s-a apreciat in concret, ca se impune respingerea contestatiei si implicit a cererilor de transfer, se rezuma practic, la un singur aspect, lipsa posturilor efectiv vacante, intimatul CSM neexaminand in mod efectiv si concret toate motivele invocate in motivarea celor doua cereri de transfer formulate, prin prisma dispozitiilor legale in materie si fara a tine cont de faptul ca se doreste un schimb in considerarea unor motive personale pe larg detaliate in fiecare cerere de transfer.( casatoriti, copii minori, parinti bolnavi, cheltuieli de naveta, locul de munca al sotului sau sotiei, distanta dintre domiciliul si sediul instantei si posibilitatile reale de naveta, inclusiv timpul afectat acesteia, starea de sanatate si situatia familiala).
Considera contestatorii ca, atat Sectia pentru Judecatori din cadrul CSM cat si Plenul CSM au incalcat dispozitiile art.3 din Regulament, solutionand cele doua cereri de transfer si contestatia formulata prin raportarea selectiva doar la o parte dintre cele 9 criterii reglementate, respectiv doar prin raportare la lipsa posturilor vacante, facand abstractie atat de criteriile de ordin personal invocate in fiecare cerere de transfer cat si de avizele pozitive emise de instantele implicate in procedura transferului.
Mai sustin contestatorii ca ar fi fost vorba despre nesocotirea dispozitiilor regulamentare referitoare la publicarea situatiei posturilor vacante, asa cum sustine intimatul, doar in situatia in care acestea ar exista. Ori, in opinia contestatorilor tocmai lipsa posturilor vacante nu poate atrage in sarcina CSM obligatia de a publica ceva.
In acest context, considera contestatorii ca daca CSM ar fi tinut seama de practica sa constanta si unitara in materie de transferurilor la schimb, pentru admiterea cererilor de transfer formulate, nu era necesara existenta posturilor vacante, concluzie sustinuta prin prisma practicii solutionarii cererilor de transfer reciproce de catre CSM, care demonstreaza clar faptul ca acestea au fost intotdeauna admise, chiar si in situatia in care la instantele implicate in transferurile reciproce nu erau posturi vacante.
In opinia contestatorilor, nu poate fi primit nici argumentul CSM privind inexistenta unei proceduri de reglementare a transferului la schimb, in conditiile in care chiar si in absenta unei reglementari, in practica Sectiei de Judecatori, s-a dispus constant astfel de transferuri, indiferent daca la instantele implicate exista sau nu un loc vacant. Lipsa unei prevederi exprese in Regulament cu privire la modalitatea de transfer solicitata nu poate constitui, in opinia contestatorilor, un motiv de respingere a cererii, CSM revenindu-i rolul de a emite norme in acest sens.
In drept contestatia a fost intemeiata pe dispozitiile art.2 lit.n) teza a II-a din Legea privind contenciosul administrativ nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare( in continuare Legea nr.554/2004), art.29 alin.(7) din Legea nr.317/2004, art.16 alin.(1) din Constitutia Romaniei, art.14 din CEDO, art.17 pct.2 din Recomandarea (2007) a Comitetului de Ministri al Statelor Membre referitoare la o buna administratie si principiul IV din Rezolutia(77)31 a Comitetului de Ministri al Statelor Membre privind protectia individului in raport cu actele administratiei. In sustinerea contestatiei formulate este invocata si Decizia nr.721 din 13 februarie 2013 a ICCJ-SCAF.
In probatiune contestatorii au depus un set de inscrisuri, respectiv acte de stare civila, acte medicale, acte de proprietate, hotarari ale Sectiei pentru Judecatori a CSM.
Intimatul CSM la data de 11.02.2013 a depus, in conditiile art.201 alin.(1) din Noul Cod de procedura civila, intampinare prin care au solicitat respingerea contestatiei ca neintemeiate, formuland in acest sens aparari fata de sustinerile contestatorilor care vizeaza solutionarea cererilor de transfer.
Astfel, intimatul sustine, in esenta, ca hotararea contestata este temeinica si legala deoarece la adoptarea acesteia s-au avut in vedere atat motivele invocate in sustinerea cererilor cat si lipsa posturilor de judecator efectiv vacante disponibile la Judecatoria Y, cat si faptul ca admiterea cererilor de transfer formulate la schimb ar conduce la nesocotirea dispozitiilor regulamentare referitoare la publicarea situatiilor posturilor vacante pe site-ul CSM, avand drept consecinta eludarea scopului pentru care acestea au fost prevazute, respectiv informarea completa a tuturor judecatorilor care doresc sa formuleze cereri de transfer pentru o anumita instanta.
In conformitate cu dispozitiile art.13 alin.(1) din Legea nr.554/ 2004, intimatul a depus la dosar inscrisurile care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat.
Recursul este nefondat.
In esenta, contestatorii sustin ca prin hotararea in cauza nu au fost analizate criteriile prevazute de art.3 din Regulament si inserate in cuprinsul contestatiei, a fost nesocotita practica statuata de Sectia pentru Judecatori cu privire la transferul la schimb, ca nu prezinta relevanta in cazul transferurilor la schimb existenta posturilor vacante la instantele implicate, ca prin modul in care a fost solutionate cererile lor de transfer s-a creat o stare de discriminare in raport cu judecatorii carora li s-au admis cereri de transfer la schimb.
In primul rand, Inalta Curte considera necesar a sublinia faptul ca existenta unui post vacant/ vacantabil (in sensul art.2 alin.(1)1 din Regulament) de judecator/ procuror, supus procedurii de publicitate in conditiile art.2 alin.(1) din Regulament, este de esenta formularii unei cereri de transfer, la orice instanta/ parchet, fiind o conditie sine qua non pentru admiterea unei astfel de cereri, in conditiile in care instantele/ parchetele functioneaza cu un numar de posturi stabilit prin statele de functii si de personal, aprobate in conditiile art.135 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, cu modificarile si completarile ulterioare (in continuare Legea nr.304/ 2004) si in limitele bugetului, astfel alocat, cu respectarea dispozitiilor Legii nr.500/2002 privind finantele publice.(incidenta prin prisma faptului ca activitatea instantelor/parchetelor este finantata de la bugetul de stat, potrivit art.131 alin.(1) din Legea nr.304/2004).
Asadar, in situatia in care se constata, in prealabil, ca la instanta/ parchetul la care se solicita transferul, nu exista un post de executie vacant/ vacantabil, nu se mai impune analiza, unei cererii de transfer prin prisma criteriilor prevazute de art.3 din Regulament, o astfel de analiza fiind, fara indoiala, lipsita de interes .
Prin urmare, in mod corect intimatul in hotararea contestata, fata de lipsa posturilor vacante/ vacantabile de executie la instantele la care contestatorii au solicitat transferul, nu a mai analizat respectivele cereri de transfer, prin prisma criteriile prevazute de art.3 din Regulament, criticile formulate de contestatori pe acest aspect, fiind neintemeiate.
De asemenea, in contextul motivelor de nelegalitate invocate de contestatori, se impune a fi subliniat si faptul ca, in vederea respectarii dreptului la informare al fiecarui judecator/ procuror interesat in formularea unei cereri de transfer si, totodata, pentru a crea premizele solutionarii unor astfel de cereri, in conditii de transparenta si de legalitate, CSM are obligatia de a publica, in conditiile art.2 alin.(1) din Regulament situatia posturilor vacante/ vacantabile de executie de la toate instantele si parchetele.
Asadar, este de necontestat faptul ca publicarea posturilor vacante/ vacantabile de judecator/ procuror, in conditiile art.2 alin.(1) din Regulament reprezinta, o prima etapa obligatorie in parcurgerea procedurii de solutionare a oricarei cereri de transfer, formulata cu respectarea dispozitiilor art.2 alin.(21) din Regulament.
Prin urmare, sustinerea contestatorilor in sensul ca admiterea unor cereri de transfer la schimb nu este de natura a conduce la incalcarea dispozitiilor regulamentare sub aspectul obligativitatii publicarii posturilor vacante de judecator pe pagina de internet a CSM, este rezultatul unei interpretari gresite a dispozitiilor art.2 din Regulament, de natura a denatura scopul respectivei reglementari, ceea ce nu poate fi acceptat.
Totodata, Inalta Curte, vazand si Decizia nr.721 din 13 februarie 2013 a ICCJ-SCAF, invocata de altfel si de contestatori, constata ca, se impune a fi reiterat faptul ca atata timp cat o astfel de procedura a transferului la schimb nu a fost reglementata printr-o norma de drept, contestatorii nu pot pretinde si justifica, in cadrul unei actiuni in contencios administrativ, un drept vatamat in sensul art.2 alin.(1) lit.o) din Legea nr.554/2004.
Prin urmare, in cauza de fata, ca si in dosarul in care a fost pronuntata decizia invocata de contestatori, (intr-o interpretare gresita a unor considerente selectate in mod subiectiv), sunt lipsite de temei si vor fi inlaturate, ca atare, criticile referitoare la nelegalitatea hotararii recurate sub aspectul nerespectarii, in solutionarea cererilor de transfer ale contestatorilor, a practicii Sectiei pentru Judecatori a CSM referitoare la agrearea unor transferuri reciproce, Inalta Curte reamintind, si in acest context, ca respectivele hotarari ale Sectiei pentru Judecatori, nu pot reprezenta, in cadrul unei actiuni in contencios administrativ, mai mult decat un reper a modului in care intimatul a interpretat si aplicat, in situatii concrete, dispozitiile regulamentare referitoare la criteriile si procedura de solutionare a unor cereri de transfer.
De altfel, nici nu prezinta relevanta, in cauza, Hotararile Sectiei pentru Judecatori a CSM nr. 207/28.03.2013 (la instanta la care s-a dispus transferul existau posturi vacante), nr.13/ 24.01.2008 (se face referire la existenta unor posturi vacante la cele doua instante implicate) nr.176/05.06.2008 (la doua din cele trei instante implicate existau posturi vacante), invocate de contestatori, si depuse la dosarul cauzei, in conditiile in care prin simpla lecturare a respectivelor hotarari, este lesne de observat existenta unui decalaj intre aparente si realitate in ipotezele avute in vedere de intimatul CSM la pronuntarea hotararilor indicate de contestatori.
De asemenea, Inalta Curte considera necesar a sublinia si faptul, ca in virtutea competentelor cu suport constitutional, in materia gestionarii carierei judecatorilor/ procurorilor, trebuie recunoscuta CSM o libertate de apreciere extinsa in ceea ce priveste stabilirea politicii de resurse umane in sistemul judiciar, ceea ce implica si elaborarea si punerea in aplicare a unor proceduri de transfer a judecatorilor/ procurorilor, asa incat nu este justificata nici critica contestatorilor referitoare la pasivitatea intimatului in emiterea unor norme regulamentare menite a reglementa institutia transferului la schimb.
In fine, Inalta Curte, considera important a preciza, in acest context, si faptul ca, desi, in procedura administrativa de solutionare a unor cereri, discriminarile, in considerarea dispozitiilor Protocolului nr.12 la CEDO, sunt interzise, diferentierile nu sunt, atata timp cat acestea se sprijina pe o apreciere obiectiva a circumstantelor de fapt diferite, ceea ce este pe deplin justificat, in cauza prin raportare la situatia de fapt retinuta in Hotararile Sectiei pentru Judecatori a CSM nr.207/28.03.2013, nr.13/24.01.2008 si nr.176/05.06.2008, invocate de contestatori .
Asadar, fara a accepta rasturnarea principiului egalitatii, trebuie recunoscut dreptul CSM, ca si autoritate administrativa cu competente in gestionarea carierei judecatorilor/ procurorilor, de a aprecia daca si in ce masura diferentele intre situatii similare in alte privinte justifica diferentele de tratament juridic in solutionarea unor cereri de transfer.
Prin urmare, nu poate fi retinuta ca si motiv de nelegalitate a hotararii contestate pretinsa stare de discriminare invocate de contestatori in raport de persoanele ale caror cereri de transfer la schimb au fost admise, in considerarea altei situatii de fapt cel putin sub aspectul situatiei posturilor vacante la instantele implicate.
In consecinta, constatand ca, contestatorii, prin probele administrate in cauza, nu au dovedit in conditiile art. 249 din Noul Cod de procedura civila, nelegalitatea actului administrativ contestat, prin prisma dispozitiilor art.2 alin.(1) lit.n) din Legea nr.554/2004 Inalta Curte a respins, ca neintemeiata, contestatia formulata impotriva Hotararii nr. 40x din aprilie 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 6114 din 11 septembrie 2013


Citeşte mai multe despre:    Judecatori    Procurori    Legea 554/2004    CSM



Comentează: Cariera judecatorilor si procurorilor. Cereri de transfer la schimb
Alte Speţe

CCR. Neconstitutionalitatea art. 453 alin. (3) si (4) CPP ref. la posibilitatea revizuirii hotararii de achitare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Inexistenta premisei producerii prejudiciului solicitat de salariat. Nedovedirea legaturii de cauzalitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze prinvind Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 3080

Decizie de concediere bazata pe un temei de drept declarat neconstitutional. Reintegrarea salariatului pe postul detinut si plata despagubirilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze privind Conflicte de munca si Asigurari sociale, Decizia nr. 2841/2016 din 31.05.2016

Modificarea unilaterala a contractului individual de munca. Modificarea felului muncii si diminuarea salariului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a pentru cauze privind Conflicte de munca si Asigurari sociale, Decizia nr. 291 din 21.01.2016

Anularea deciziei de sanctionare. Lipsa dovezilor de neindeplinire a atributiilor de serviciu
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 2585 din 08.03.2016

Neincheierea contractului individual de munca. Plata daunelor morale catre salariat
Pronuntaţă de: Judecatoria Targu-Jiu, Sectia Civila, Sentinta nr. 5074 din 16.06.2016

Inlocuirea de catre instanta a sanctiunii aplicate angajatorului. Sanctiune nepecuniara
Pronuntaţă de: Judecatoria Iasi, Sectia Civila, Sentinta nr. 7138 din 10.06.2016

Sanctionarea salariatului pentru neindeplinirea obligatiilor de serviciu. Masura legala si temeinica
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 2783 din 15.03.2016



Articole Juridice

Filtrul Camerei preliminare in procesul penal din perpectiva Curtii Constitutionale a Romaniei
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

Introducerea partii responsabile civilmente in procesul penal dupa finalizarea procedurii de camera preliminara - neconstitutionalitate
Sursa: Av. Andrei Gheorghe Gherasim

Legea salarizarii unice nu instituie o procedura prealabila in litigiile privind stabilirea si plata drepturilor salariale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Recuperare creante in domeniul transporturilor. Temei legal si Proceduri
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Raporturi juridice de munca ”sui generis” intre primar/viceprimar si unitatile administrativ-teritoriale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Recuperarea creantelor prin procedura Ordonantei de plata
Sursa: Radu Georgescu