Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » ICCJ. Dezlegarea unei chestiuni de drept ref. la art. 371 Cod penal privind tulburarea ordinii si linistii publice

ICCJ. Dezlegarea unei chestiuni de drept ref. la art. 371 Cod penal privind tulburarea ordinii si linistii publice

  Publicat: 22 May 2016       4396 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra autoritatii
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Consecinta a infractiunilor de perversiune sexuala si de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice constand in exprimarea sentimentelor
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
A fost promulgat la 11.09.1865
Clasificare a creditelor pentru determinarea necesarului de provizioane specifice de risc.
(Tax bracket) Categoria in care se incadreaza venitul obtinut de o persoana fizica ce trebuie impozitat.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
(omuciderea). Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra vietii,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care impiedica infaptuirea justitiei,
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
A fost promulgat la 11.09.1865
Infractiunea se consuma in momentul in care,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Abrogarea dispozitiei legale prin care o fapta era prevazuta si pedepsita ca infractiune, astfel incat aceasta fapta este sanctionata ca abatere,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Abrogarea dispozitiei legale prin care o fapta era prevazuta si pedepsita ca infractiune, astfel incat aceasta fapta este sanctionata ca abatere,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Abrogarea dispozitiei legale prin care o fapta era prevazuta si pedepsita ca infractiune, astfel incat aceasta fapta este sanctionata ca abatere,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

In vigoare de la 10.05.2016


Prin Decizia nr. 9/2016, pronuntata in dosarul nr. 814/1/2016/HP/P, Inalta Curte de Casatie si Justitie a solutionat sesizarea formulata de Curtea de Apel Timisoara, Sectia penala, in Dosarul nr. 5287/290/2013, si a stabilit ca:


"1. In aplicarea dispozitiilor art. 371 din Codul penal, in cazul infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice, pentru existenta infractiunii, violentele, amenintarile sau atingerile grave aduse demnitatii nu trebuie sa fie comise impotriva mai multor persoane, fiind suficient ca violentele, amenintarile ori atingerile grave aduse demnitatii, care tulbura ordinea si linistea publica, sa fie savarsite, in public, impotriva unei persoane .


2. In ipoteza in care violentele, amenintarile sau atingerile grave aduse demnitatii persoanei, care tulbura ordinea si linistea publica, au fost comise, in public, impotriva unei singure persoane, nu opereaza dezincriminarea, nefiind incidente dispozitiile art. 4 din Codul penal."


Pentru a pronunta aceasta solutie, Inalta Curte a retinut, in esenta, ca legiuitorul a incriminat in Codul penal, intrat in vigoare la 1 februarie 2004, in titlul VIII intitulat "Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala", cap. I "Infractiuni contra ordinii si linistii publice", in continutul art. 371 tulburarea ordinii si linistii publice, in sensul ca "fapta persoanei care, in public, prin violente comise impotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenintari sau atingeri grave aduse demnitatii persoanelor, tulbura ordinea si linistea publica se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda".


In prevederile art. 375 a fost incriminat ultrajul contra bunelor moravuri, in sensul ca "fapta persoanei care, in public, expune sau distribuie fara drept imagini ce prezinta explicit o activitate sexuala, alta decat cea la care se refera art. 374, ori savarseste acte de exhibitionism sau alte acte sexuale explicite se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda".


In Codul penal anterior, in continutul art. 321 era reglementata fapta de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, astfel: "Fapta persoanei care, in public, savarseste acte sau gesturi, profereaza cuvinte ori expresii, sau se deda la orice alte manifestari prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbura, in alt mod, linistea publica, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani. Daca prin fapta prevazuta la alin. 1 s-au tulburat grav linistea si ordinea publica, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani."


Asa cum se poate observa, in actuala reglementare, legiuitorul a ales sa incrimineze in doua norme distincte fapta prevazuta in Codul penal anterior, conferind din aceasta perspectiva mai multa predictibilitate si calitate incriminarilor.


Astfel, in continutul incriminarii prevazute la art. 371 din Codul penal, legiuitorul a delimitat modalitatile alternative de savarsire a faptei, la violente comise impotriva persoanelor sau bunurilor, amenintari, atingeri grave aduse demnitatii persoanelor.


In consecinta, cele trei modalitati alternative, respectiv violentele, amenintarile si atingerile grave, asigura tipicitatea infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice atunci cand fapta este comisa in public, astfel cum notiunea este definita in art. 184 din Codul penal, si tulbura ordinea si linistea publica.


De esenta incriminarii nu este numarul de persoane vizate de actiunile autorului, ci tulburarea ordinii si linistii publice prin conduitele comise in public si care au aceste caracteristici (violenta asupra persoanelor, violente asupra bunurilor, amenintari sau atingeri grave aduse demnitatii persoanelor).


Elementul esential ramane, la fel ca in legislatia penala anterioara, tulburarea ordinii si linistii publice prin actiunile din structura laturii obiective, si nu aspectul legat de pluralitatea subiectilor pasivi secundari.


Instanta suprema a retinut ca in masura in care actiunea de lovire, amenintare etc. este indreptata impotriva unei singure persoane, imprejurarea ca fapta este comisa in public nu va conduce automat la retinerea infractiunii prevazute de art. 371 din Codul penal, atata vreme cat nu se identifica o tulburare a ordinii si linistii publice.


Identificarea acestei consecinte tine inclusiv de prezenta altor persoane la locul comiterii faptei, fara a fi insa necesar ca asupra acestora sa fie exercitate violente, amenintari etc.


Din perspectiva limbajului folosit, legiuitorul a ales pluralul general al substantivelor (persoanelor sau bunurilor), si nu singularul.


Conform regulilor interpretarii literale sau gramaticale a legii penale - elementul sintactic - folosirea singularului unui cuvant implica si pluralul acestuia si, invers, folosirea pluralului unui cuvant implica si singularul acestuia.


Singularul exclude pluralul sau invers numai atunci cand legea le reglementeaza separat sau atunci cand legea foloseste o formula cantitativa de excludere.


Constructiile care contin substantive la numarul plural, forma nearticulata, au un sens generic si se folosesc pentru a desemna o categorie, si nu un numar de parti sau componente ale acelei categorii .


Interpretarea logica a acestui tip de constructii semantice are in vedere orice act din respectiva categorie si nu in mod necesar mai multe acte din acea categorie .


Spre exemplu, "violente impotriva persoanelor" desemneaza orice act de violenta indreptat impotriva oricarei persoane, si nu neaparat mai multe acte de violenta impotriva mai multor persoane .


Legiuitorul foloseste aceeasi tehnica legislativa si in cazul altor norme de incriminare, fara a se putea trage concluzia ca pluralitatea constituie o conditie necesara pentru existenta infractiunii.


Spre exemplu:


- art. 365 alin. (1) din Codul penal incrimineaza, printre altele, distribuirea de dispozitive sau programe informatice [lit. a)], parole ori coduri de acces [lit. b)] in scopul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 360-364. Cu toate acestea, in niciun moment nu s-a pus problema ca tipicitatea art. 365 alin. (1) sa fie conditionata de existenta unei pluralitati de dispozitive, programe informatice, parole etc. Aceasta desi art. 365 alin. (2) foloseste singularul atunci cand face vorbire despre detinerea de dispozitive, programe, parole etc.;


- in continutul art. 386 alin. (1) din Codul penal se face vorbire despre oferirea sau darea "de bunuri ori alte foloase";


- infractiunea prevazuta de art. 372 alin. (1) lit. b) din Codul penal pedepseste portul de "arme neletale" sau "dispozitive pentru socuri electrice";


- infractiunea prevazuta de art. 239 alin. (1) din Codul penal se raporteaza la scopul special al "fraudarii creditorilor". Cu toate acestea, in literatura de specialitate s-a evidentiat in mod corect ca actiunea materiala din structura laturii obiective se poate realiza si pentru fraudarea unui singur creditor, independent de aceasta sintagma generala utilizata de legiuitor;


- infractiunea de pornografie infantila prevazuta de art. 374 din Codul penal sanctioneaza, printre altele, accesarea de "materiale pornografice" cu minori.


In cazul tuturor acestor infractiuni, desi legiuitorul a utilizat pluralul, este evident faptul ca portul unei singure arme neletale ori al unui singur dispozitiv pentru socuri electrice sau accesarea unui singur material pornografic cu minori atrage tipicitatea infractiunii.


Nu in ultimul rand, la talharie (art. 233 din Codul penal) se face vorbire despre intrebuintarea de "violente sau amenintari". In schimb, in cazul pirateriei (art. 235 din Codul penal) se face mentiunea ca furtul necesita a fi comis prin "violenta sau amenintare".


De asemenea, un alt exemplu este si art. 197 din Codul penal (Relele tratamente aplicate minorului) - "Punerea in primejdie grava, prin masuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a minorului, de catre parinti sau de orice persoana in grija careia se afla minorul, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi".


Din folosirea pluralului nu se poate trage concluzia ca existenta infractiunii este conditionata de savarsirea faptei de catre ambii parinti (ar fi absurd sa se creada ca infractiunea lipseste cand un singur parinte maltrateaza copilul, celalalt parinte fiind, spre exemplu, decedat). De altfel, aceasta rezulta implicit si din formularea "sau de orice persoana in grija careia se afla minorul".


Un alt exemplu, art. 335 alin. (1) din Codul penal (Conducerea unui vehicul fara permis de conducere) - "Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de catre o persoana care nu poseda permis de conducere se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani" - nu se poate sustine ca aceasta infractiune exista doar daca subiectul conduce autovehiculul pe cel putin doua drumuri publice diferite.


Aplicarea regulilor interpretarii literale sau gramaticale in cazul dispozitiilor art. 371 din Codul penal, referitoare la infractiunea de tulburare a ordinii si linistii publice, conduce la concluzia ca utilizarea pluralului cuvantului persoana (violente comise impotriva "persoanelor" sau amenintari ori atingeri grave aduse demnitatii "persoanelor") implica si singularul acestuia.


In cazul dispozitiilor art. 371 din Codul penal, legiuitorul nu reglementeaza separat singularul si pluralul si nici nu utilizeaza o formula cantitativa de excludere.


Asadar, dispozitiile art. 371 din Codul penal sunt aplicabile atat faptei persoanei care, in public, prin violente comise impotriva persoanei ori prin amenintari sau atingeri grave aduse demnitatii persoanei, tulbura ordinea si linistea publica, cat si faptei persoanei care, in public, prin violente comise impotriva persoanelor ori prin amenintari sau atingeri grave aduse demnitatii persoanelor, tulbura ordinea si linistea publica.


In Partea speciala a Codului penal, pluralitatea de persoane este reglementata de legiuitor prin utilizarea expresiilor "doua sau mai multe persoane" ori "mai multe persoane", iar nu prin utilizarea pluralului.


In sensul concluziei exprimate, s-a exemplificat infractiunea de omor calificat prevazuta de art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal, care are loc atunci cand omorul a fost savarsit "asupra a doua sau mai multor persoane"; varianta agravata a infractiunii de ucidere din culpa prevazuta in art. 192 alin. (3) din Codul penal se refera la "moartea a doua sau mai multor persoane", iar varianta agravata a infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta in art. 196 alin. (4) din Codul penal se refera la producerea urmarilor "fata de doua sau mai multe persoane"; infractiunea de incaierare prevazuta in art. 198 alin. (1) din Codul penal presupune participarea la o incaierare intre "mai multe persoane"; varianta agravata a infractiunii de inlesnire a evadarii prevazuta in art. 286 alin. (2) lit. b) din Codul penal se refera la inlesnirea evadarii "a doua sau mai multor persoane in aceeasi imprejurare".


In concluzie, in cazul infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice, pentru existenta infractiunii, violentele, amenintarile sau atingerile grave aduse demnitatii nu trebuie sa fie comise impotriva mai multor persoane, fiind suficient ca violentele, amenintarile ori atingerile grave aduse demnitatii, care tulbura ordinea si linistea publica, sa fie savarsite, in public, impotriva unei persoane .


Potrivit art. 4 din Codul penal, legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea veche daca nu mai sunt prevazute de legea noua, caz in care executarea pedepselor, a masurilor educative si a masurilor de siguranta pronuntate in baza legii vechi, precum si toate consecintele penale ale hotararilor judecatoresti privitoare la aceste fapte inceteaza prin intrarea in vigoare a legii noi.


Dezincriminarea unei infractiuni opereaza, de obicei, prin abrogarea expresa a dispozitiilor de incriminare, insa trebuie apreciata in concret, fiind posibil ca in legea noua fapta sa constituie infractiune, dar sub o alta denumire sau sa fie absorbita de o alta infractiune .


Dezincriminarea va opera numai atunci cand fapta comisa de inculpat, potrivit legii noi, nu mai atrage raspunderea penala, respectiv persoana nu mai poate fi constransa sa raspunda in fata organelor de urmarire penala sau instantelor de judecata . In acest sens s-a statuat ca: suntem in prezenta legii de dezincriminare in doua situatii: atunci cand legea noua suprima o incriminare, aceasta nemaiavand un corespondent in legea noua; si, respectiv, in ipoteza in care, prin prevederile noii legi, se restrange sfera de incidenta a unui anumit text, astfel incat fapta concreta comisa de inculpat nu mai intruneste conditiile impuse de acesta.


Nu exista dezincriminare atunci cand, desi norma de incriminare din legea veche nu se mai regaseste in legea noua, continutul ei a fost preluat de o alta norma din Codul penal sau din legislatia speciala ori este acoperit de o incriminare generala existenta.


Fata de considerentele anterioare, isi gasesc incidenta dispozitiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, conform carora dispozitiile art. 4 din Codul penal referitoare la legea de dezincriminare nu se aplica in situatia in care fapta este incriminata de legea noua sau de o alta lege in vigoare, chiar sub o alta denumire.


In ipoteza in care violentele, amenintarile sau atingerile grave aduse demnitatii persoanei, care tulbura ordinea si linistea publica, au fost comise, in public, impotriva unei singure persoane, nu opereaza dezincriminarea, nefiind incidente dispozitiile art. 4 din Codul penal sau dispozitiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, ci dispozitiile art. 3 alin. (2) din legea mentionata.


Pentru considerentele expuse, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis sesizarea formulata de Curtea de Apel Timisoara, Sectia penala, in Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care s-a solicitat pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Daca elementul material al laturii obiective a infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice prevazute de art. 371 din Codul penal trebuie indreptat impotriva mai multor persoane si daca in situatia in care actiunea descrisa a vizat o singura persoana opereaza dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal" si a stabilit ca:


``1. In aplicarea dispozitiilor art. 371 din Codul penal, in cazul infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice, pentru existenta infractiunii, violentele, amenintarile sau atingerile grave aduse demnitatii nu trebuie sa fie comise impotriva mai multor persoane, fiind suficient ca violentele, amenintarile ori atingerile grave aduse demnitatii, care tulbura ordinea si linistea publica, sa fie savarsite, in public, impotriva unei persoane .


2. In ipoteza in care violentele, amenintarile sau atingerile grave aduse demnitatii persoanei, care tulbura ordinea si linistea publica, au fost comise, in public, impotriva unei singure persoane, nu opereaza dezincriminarea, nefiind incidente dispozitiile art. 4 din Codul penal."


Prelucrat de avocat Gherasim Andrei-Gheorghe, Colaborator Cabinet de Avocat "Predut Marius-Catalin"




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    art. 371 tulburarea ordinii si linistii publice    ICCJ    dezlegarea unei chestiuni de drept
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Sumele destinate platii drepturilor salariale, aflate in conturi deschise la unitatile de trezorerie si societati bancare, nu pot face obiectul executarii silite prin poprire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Contractul privind serviciile financiare incheiat la distanta constituie titlu executoriu in lipsa semnaturii olografe sau a semnaturii electronice extinse
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divortului, instanta de judecata poate consfinti acordul de mediere avand acest obiect.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Situatia masurilor asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu (contestatie in anulare, revizuire si recurs in casatie)
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Pot fi atacate in justitie, cu actiune in anulare, si hotararile adoptate de adunarea speciala a actionarilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Titularii dreptului de proprietate privata afectati de capacitatile energetice pot pretinde indemnizatii pentru lipsa de folosinta numai in masura in care capacitatile energetice au fost realizate dupa intrarea in vigoare a Legii energiei electrice nr. 13/2007
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ. Fals in inscrisuri sub semnatura privata. Continutul infractiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Persoana aflata in continuarea studiilor. Protectia si promovarea drepturilor copilului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ



Articole Juridice

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor

RIL. In procesul penal Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea avea calitate de parte responsabila civilmente
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe