din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1525 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Neacordarea tuturor drepturilor salariale catre angajati. Imposibilitatea dovedirii platilor de catre angajator

Neacordarea tuturor drepturilor salariale catre angajati. Imposibilitatea dovedirii platilor de catre angajator

  Publicat: 16 Feb 2017       2801 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Tribunalul D. � Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale prin sentinta civila nr. 494 din 17. 02. 2016 a admis in parte actiunea formulata de reclamant cu domiciliul in C., 115, judetul D. in contradictoriu cu parat F. D. cu domiciliul in C., 40,, judetul D. .

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Inregistrare sistematica a informatiilor privind situatia patrimoniala si a rezultatelor obtinute de catre un agent economico-social, atat pentru necesitatile acestuia cat si pentru relatiile cu asociatii sau actionarii,
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un registru contabil unde se inregistreaza cronologic si sistematic miscarile patrimoniului (economico-financiare).
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

A obligat parata sa plateasca reclamantului drepturile salariale aferente perioadei lucrate de acesta in intervalul iulie 2005 - octombrie 2006.


A respins cererile privind plata drepturilor salariale pentru perioada 01.11.xxxxxxxxxxxxx05, privind inscrierea in carnetul de munca a perioadei lucrate intre 01.11.xxxxxxxxxxxxx05, precum si cererea de acordare a cheltuielilor de judecata .


P. a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut urmatoarele:


Potrivit contractului individual de munca incheiat pe perioada nedeterminata si inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca D. la data de 04.07.2005 (f. 7 vol. I), reclamantul F. D. I. si-a inceput activitatea in cadrul societatii parate data de 15. 06. 2005, in functia de "agent vanzari", pentru un salariu lunar brut de 310 lei (RON).


In perioada iulie 2005-octombrie 2006, desi a prestat activitate conform pontajelor depuse de parata (filele 102-199 vol. I), reclamantul nu si-a incasat drepturile salariale cuvenite, statele de plata aferente acestei perioade nefiind semnate de acesta.


Potrivit dispozitiilor art. 154 alin. 2 (actual 159 alin. 2) din Codul Muncii, "P. munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la salariu exprimat in bani", iar in conformitate cu art. 161 din acelasi act normativ, salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii ale angajatorilor.


Pe de alta parte, potrivit art. 161 alin. 1 (actual 166 alin. 1) din Codul muncii, salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.


Totodata, la art. 163 alin 1 ( actual 168 alin. 1) din codul muncii s-a prevazut ca "plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit``.


La alin. 2 al acestui articol s-a prevazut ca "statele de plata si celelalte documente justificative se pastreaza si se arhiveaza de catre angajator ...``.


De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 287 (actual art. 272) din codul muncii "sarcina probei, in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in aparare sa pana la prima zi de infatisare``.


Fata de dispozitiile legale enuntate instanta a retinut ca, in prezenta cauza paratei ii revenea obligatia de a dovedi achitarea salariului prin depunerea la dosar a dovezilor la care face referire art. 163 (actual art. 168) din codul muncii si anume a statelor de plata aferente perioadei analizate semnate de reclamant, in conditiile in care - asa cum rezulta din pontajele realizate pentru aceasta perioada - reclamantul si-a indeplinit obligatia de a presta activitate in munca pentru societatea parata.


In conditiile in care parata nu a prezentat dovezi privind achitarea drepturilor ce fac obiectul acestei judecati, instanta a constatat ca aceasta se face vinovata de incalcarea dreptului reclamantului la salarizare statuat de art. 39 lit. a si art. 154 ( actual art. 159) din codul muncii, a prevederilor legale aratate mai sus, precum si de incalcarea dispozitiilor art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii potrivit carora are obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca si din contractele individuale de munca .


Instanta a retinut insa ca, desi contractul de munca incheiat de parti atesta faptul ca activitatea reclamantului a inceput la data de 15. 06. 2005, conform pontajului aferent acestei luni, ( f. 77 vol. I), reclamantul nu a prestat activitate in munca pentru societatea parata in perioada 15. 06. xxxxxxxxxxxxx05.


Potrivit art. 154 alin. 1 (actual art. 159 alin. 1) din Codul Muncii, salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de un salariat in baza contractului individual de munca, fapt ce ii confera dreptul la un salariu exprimat in bani ( alin. 2).


Rezulta astfel ca, inainte de a se proba plata salariului, trebuie dovedita prestarea efectiva a muncii de catre salariat, or pentru perioada mentionata parata a prezentat fisa de pontaj in care reclamantul nu figureaza ca fiind in activitate si, in lipsa contraprestatiei muncii, nu poate avea dreptul la un salariu, in conditiile art. 154 alin. 1 si 2 Codul Muncii (actual art. 159 alin. 1 si 2).


In ceea ce priveste cererea reclamantului pentru plata salariului aferent muncii prestate anterior incheierii contractului individual de munca, incepand cu luna noiembrie 2004, instanta retine si constatata urmatoarele:


In art. 16 alin. 2 Codul Muncii, in forma in vigoare la acea data, se prevedea posibilitatea probarii prin orice mijloace de proba, inclusiv a prestatiilor efectuate in situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, legiuitorul dand astfel posibilitatea lucratorului de a beneficia de contraprestatia muncii sale, chiar in lipsa incheierii unui contract in forma prevazuta de lege.


Sub acest aspect, instanta a incuviintat proba testimoniala, fiind audiati martorii U. D. propus de reclamant si R. C. C. propus de parata.


Niciunul din martorii audiati in cauza nu a confirmat sustinerea reclamantului, martorul audiat la propunerea sa, sustinand ca acesta a inceput sa presteze activitate in anul 2005 sau in anul 2006, iar martorul propus de parata a declarat ca nu cunoaste momentul angajarii reclamantului de catre unitatea parata.


Pe de alta parte, reclamantul nu figureaza prezent nici in pontajul aferent lunii aprilie 2005, anterior incheierii contractului in forma scrisa, depus de parata (f. 85).


Avand in vedere ca probele administrate in cauza nu fac dovada realizarii acordului de vointa in vederea incheierii valabile a unui contract, respectiv a prestarii unei activitati de catre reclamant pentru parata in perioada analizata, care sa determine obligatia de plata a unui salariu corespunzator, instanta a constatat ca cererea reclamantului privind plata drepturilor salariale aferente perioadei noiembrie 2004-iunie 2005 nu este intemeiata astfel ca aceasta cerere a fost respinsa, cu consecinta respingerii si a cererii privind inscrierea perioadei respective in carnetul de munca .


P. aceasta ultima cerere, instanta a mai retinut si ca dispozitiile Decretului 92/1976 privind carnetul de munca au fost abrogate, astfel ca incepand cu 01. 01. 2011 nu mai exista obligatia de completare a mentiunilor in carnetul de munca in sarcina angajatorilor, evidenta muncii fiind realizata prin intermediul registrului general de evidenta a salariatilor.


P. aceste considerente, instanta a constatat intemeiata in parte actiunea reclamantului, asa cum a fost precizata, astfel incat a fost admisa in parte, a fost obligata parata sa plateasca reclamantului drepturile salariale aferente perioadei lucrate de acesta in intervalul iulie 2005 - octombrie 2006 si au fost respinse cererile privind plata drepturilor salariale pentru perioada 01.11.xxxxxxxxxxxxx05, privind inscrierea in carnetul de munca a perioadei lucrate intre 01.11.xxxxxxxxxxxxx05.


Cererea de acordare a cheltuielilor de judecata a fost de asemenea respinsa, in conditiile art. 452 cod de procedura civila, la dosar nefiind atasate inscrisuri care sa ateste efectuarea unor astfel de cheltuieli de catre reclamant.


Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata >, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, avand in vedere urmatoarele motive:


Solutia pronuntata de instanta de fond este eronata si pronuntata cu aplicarea gresita a legii, respectiv a dispoz. art. 154 Codul muncii coroborate cu art. 163 Codul muncii, instanta dispunand in mod nelegal obligarea recurentei-parate la plata drepturilor salariate pentru intimatul-reclamant pentru perioada lucrata aferenta intervalului iulie 2005-octombrie 2006.


Este adevarat ca unitatii ii revenea obligatia de a dovedi plata salariului prin depunerea la dosar a statelor de plata a salariului semnate de salariat, insa, dispoz. art. 163 Codul muncii prevad in mod expres ca plata salariului se dovedeste si cu orice documente care demonstreaza efectuarea platii si nu se limiteaza strict la semnarea statelor de plata cum eronat a retinut instanta de fond .


In acest sens, va dovedi cu acte din evidenta contabila a societatii, respectiv state de salarii, note contabile si Registru de Casa faptul ca plata salariilor a fost efectuata catre salariatul in cauza, acte contabile care se incadreaza in categoria documentelor scrise de dovada a platii salariului prevazute de legea incidenta .


F. de aceste dovezi, solicita a se avea in vedere faptul ca prezumtia relativa pe care s-a sprijinit solutia instantei de fond potrivit careia statele de plata nesemnate echivaleaza cu nedovedirea platii salariului este rasturnata, iar in aceste conditii, sarcina probei ce revine angajatorului este probata si dovedita.


Se poate observa din cuprinsul statelor de plata depuse la dosar asa cum a dispus instanta, ca acestea nu poarta semnatura niciunui angajat, ceea nu ar putea echivala cu faptul ca niciun angajat nu a primit salariul in acea perioada .


In raport de cele invocate, solicita admiterea recursului, modificarea in parte a sentintei atacata in sensul respingerii in totalitate a cererii reconventionale, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata


Intimatul nu a depus la dosar intampinare


In recurs a fost administrata proba cu inscrisuri, apelanta depunand la dosar jurnalul inregistrarilor contabile din perioada dedusa judecatii si ordonanta din data de 23. 04. 2006 data in dosarul nr. 8476/P/2006 al Parchetului de pe langa Judecatoria C. ., referat de terminare a urmaririi penale si raport de expertiza contabila.


Analizand actele si lucrarile dosarului, dispozitiile legale aplicabile in cauza, sentinta primei instante si motivele de apel, Curtea constata ca apelul este nefondat.


Motivele de recurs formulate de recurenta parata vizeaza obligarea sa la plata drepturilor salariale aferente perioadei lucrate in intervalul iulie 2005 - octombrie 2006, aceasta sustinand ca, desi statele de plata nu au fost semnate de reclamant, este in masura sa faca dovada achitarii acestora cu alte inscrisuri, in conditiile art. 163 din Codul muncii - art. 168 din Codul muncii republicat.


Potrivit art. 168 din Codul muncii, plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.


Intr-adevar, textul de lege face trimitere nu numai la state de plata, dar si de alte "documente justificative``, pe care nu le enumara, ci le lasa la aprecierea instantei de judecata, singura conditie prevazuta de legiuitor fiind aceea ca respectivele inscrisuri sa fie apte a demonstra efectuarea platii catre salariat .


In acest sens, recurenta a depus in recurs "Jurnalul inregistrarilor contabile`` aferent perioadei deduse judecatii, ale carui mentiuni au fost explicate prin precizarile depuse la data de 13. 06. 2016, in sensul ca, de exemplu, in suma de 12. 386 lei mentionata in Jurnalul inregistrarilor contabile - iulie 2005 la rubrica Debit: 421, Credit:531. 1 reprezinta plata salarii iunie 2005, iar suma de 1. 270 lei mentionata la rubrica Debit: 423, Credit:531. 1 reprezinta plata concedii iunie 2005, iar totalul de 13. 656 lei (12. 386 lei + 1. 270 lei) se regaseste in statul de salarii aferent lunii iunie 2005, intimatul regasindu-se intre salariatii de pe acesta.


Analizand aceste sustineri ale recurentei, va constata Curtea, in primul rand, ca aceasta nu a depus explicatii cu privire la coroborarea inscrisurilor depuse in recurs cu cele depuse in prima instanta pentru fiecare luna in parte, astfel cum i s-a pus in vedere la termenul din data de 19. 05. 2015, ci doar pentru lunile iulie si septembrie 2005.


In al doilea rand, chiar analizand mentiunile din inscrisurile referitoare la cele doua luni, va constata instanta ca sumele din jurnal coincid cu cele din statele de plata doar in ceea ce priveste luna iulie - iunie 2005, in timp ce suma totala mentionata in Jurnalul inregistrarilor contabile pentru luna septembrie 2005 - 28. 142 lei (25. 226 lei de la rubrica Debit: 421, Credit:531. 1 + 2916 lei de rubrica Debit: 423, Credit:531. 1) este diferita de suma de 14. 288 lei, reprezentand total concedii si salarii luna august 2005, mentionata la finalul statului de plata aferent lunii august 2005.


In acelasi sens, de exemplu, in jurnalul inregistrarilor contabile - luna octombrie 2006, la rubrica Debit: 421, Credit:531. 1, este mentionata suma de 23. 855 lei, suma care, potrivit sustinerilor recurentei, ar trebui sa reprezinte plata salarii septembrie 2006, in timp ce, in statul de plata eferent lunii septembrie 2006, suma reprezentand total salarii loc de munca C. si Tg., J. este de 23. 259 lei (20. 061 lei + 3198 lei).


Prin urmare, chiar analizand mentiunile din inscrisurile noi depuse in recurs prin prisma explicatiilor date de recurenta, va constata Curtea ca acestea nu se coroboreaza cu cele din statele de plata depuse in fata primei instanta, astfel ca nu poate retine ca prin acestea angajatorul ar fi facut dovada certa a platii drepturilor salariale solicitate de intimatul reclamant.


Ori, potrivit art. 272 din Codul muncii republicat, sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.


In aplicarea acestor dispozitii legale, angajatorul ar fi avut posibilitatea sa depuna atat inscrisuri relevante, dar si sa solicite eventual, in conditiile legii, efectuarea unei expertize contabile pentru coroborarea mentiunilor din aceste inscrisuri, in vederea stabilirii cu certitudine a constituirii fondului de salarii si apoi pentru individualizarea drepturile salariale cuvenite si achitate reclamantului.


Ori, recurenta nu s-a conformat acestor dispozitii legale, inscrisurile noi depuse de aceasta in recurs nefiind de natura a dovedi, dincolo de orice dubiu, plata efectiva a salariului catre angajat.


Prin urmare, in conditiile in care nici statele de plata nu au fost semnate de catre intimatul reclamant, in mod legal si temeinic a retinut prima instanta ca angajatorul si-a incalcat obligatia prevazuta de art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii, de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca si din contractele individuale de munca, careia ii corespunde dreptul salariatului la salarizare pentru munca depusa, consacrat de art. 39 alin. 1 lit. a si art. 159 alin. 2 din Codul muncii.


Fata de aceste considerente, constatand ca nu sunt intemeiate criticile recurentei, in temeiul dispozitiilor art. 312 alin. 1 C. pr. civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat. .


P. ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


D E C I D E:


Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta parata sentintei civile nr. 494 din 17. 02. 2016, pronuntata de Tribunalul D., Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimatul reclamant F. D. I., avand ca obiect drepturi banesti disjuns din dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.


Decizie irevocabila


Pronuntata in sedinta publica de la 30 Iunie 2016.




Pronuntata de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizia nr. 275/2016 din data de 30.06.2016


Citeşte mai multe despre:    acord de vointa    drepturi salariale    contract pe perioada nedeterminata    state de plata    sarcina probei    munca prestata    fisa de pontaj    forma scrisa
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Contract de inchiriere. Efectele clauzelor contractuale. Aplicarea dispozitiilor art. 131 din Legea nr. 85/2014
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 194/11.06.2020

Lamurirea dispozitivului hotararii judecatoresti. Limitele judecatii. Neclaritatea dispozitivului. Drepturi salariale. Notiunea de �spor�. Modalitatea de stabilire si de plata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 442/24.06.2020

Functionari publici. Drepturi salariale functionari. Revocarea pentru viitor a efectelor unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Inlaturare pentru trecut a efectelor actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 628/30.07.2020

Reducerea programului de lucru si a salariului in contextul reducerii temporare a activitatii impune existenta unor motive obiective care nu depind de vointa exclusiva a angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr.135/2020

Obligarea angajatorului la plata impozitul si a celorlalte contributii prevazute de lege pentru despagubirile cuvenite salariatului in urma concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 605/18.12.2019

Nu orice conditie pentru exercitarea unui drept constituie si criteriu de discriminare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 4058 din data de 09 Noiembrie 2020

Obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale restante si a dobanzii legale aferente acestora
Pronuntaţă de: Tribunalul BUZAU - Sentinta civila nr. 4471/08.08.2019

Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019

Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3376 din data de 24 Iunie 2019



Articole Juridice

Plata drepturilor cuvenite salariatilor detasati. Aspecte particulare
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (XI): Recuperarea prejudiciilor stabilite de Curtea de Conturi de la salariati
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (V) � Legea Kurzarbeit (a somajului tehnic). Avantaje si lipsuri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Drepturi salariale neplatite de angajatorul aflat in insolventa. Fondul de garantare a creantelor salariale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu