Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Plata datorata pentru orele suplimentare efectuate de catre salariat

Plata datorata pentru orele suplimentare efectuate de catre salariat

  Publicat: 17 Mar 2017       752 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin cererea inregistrata pe rolul TRIBUNALULUI BUCURESTI - SECTIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE sub nr. XXXXXXXXXXXX la data de 20.12.2011 reclamantul A. VERGII a solicitat in contradictoriu cu parata prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea acesteia la plata drepturilor banesti care i se cuvin pentru munca depusa in perioada incheierii contractului de munca precum si la plata de daune morale, precum si la plata de cheltuieli de judecata .

A fost promulgat la 11.09.1865
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
A fost promulgat la 11.09.1865
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
A fost promulgat la 11.09.1865
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
A fost promulgat la 11.09.1865
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
(termen CNA). O comunicare audiovizuala identificabila, în cadrul unei succesiuni orare a serviciului de programe, prin titlu, continut, forma sau autor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Activitate desfasurata de organele financiare, pentru stabilirea subiectelor impozabile, a obiectului impunerii, determinarea bazei impozabile, calcularea impozitului,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
(Issuer) Entitate legala care are capacitatea de a emite si de a distribui un instrument financiar transferabil.
Concept in temeiul caruia se aproba sau se dezaproba, pe baza unor criterii etice si juridice, obiceiurile,
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Operatiune mintala care consta in evaluarea si compararea probelor administrate si formularea concluziilor cu privire la puterea probanta si valoarea lor intr-o cauza penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

In motivarea actiunii reclamantul a aratat ca in perioada contractului de munca a desfasurat activitati in cadrul societatii parate indeplinind functia ce fochist autorizat (in conformitate cu prevederile PT C9. 2010, art. 49, personalul de deservire indeplineste in timpul functionarii cazanului numai sarcini legate de exploatarea acestuia, conform instructiunilor de utilizare/exploatare).


Reclamantul arata ca pe toata perioada contractului de munca a efectuat ore suplimentare sambetele, duminicile si pe timp de noapte, acestea nefiindu-i platite conform art.,120 alin. l Codul Muncii "munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal - 40 de ore /saptamana est considerata munca suplimentara``.


In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. l din Legea nr. 63/2000, republicata in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator durate acesteia, conform art. 122 alin. l din Legea nr. 53/2000 republicata.


Reclamantul arata ca salariatii de noapte beneficiaza, potrivit art. 126 Codul Muncii fie de un program redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza . Din perioada de 01 noiembrie 2011 numitul S. N. - sef de coloana - i-a impus un alt program decat cel pe care-1 avea si alta functie decat cea de fochist respectiv instalator. Acest program i-a fost impus deoarece fiind angajat ca sef de echipa, la Centrala Termica, in numele colegilor a aratat nemultumirile referitoare la sarbatorile legale sambetele, duminicile precum si de sporul de noapte care nu le-au fost platite atunci cand le lucrau.


Reclamantul arata ca nu i-au fost platite nici orele de munca efectuate in afara celor din fisa postului (cand remedia toate defectiunile din toate instalatiile de automatizare trifazate, desfundarea WC-urilor, al canalizarii si la spartul betoanelor).


Din cauza programului schimbat respectiv de la ora. 8 ora 17 a fost obligat sa-si dea demisia neputand respecta acest program, reclamantul fiind vaduv, nemaiavand timp de problemele personale in acelasi timp si pierzand 20 lei/luna in fiecare an, suma care se adauga la pensia actuala.


La data de 05.09.2013, reclamantul A. V. a depus la dosar cerere precizatoare la actiunea principala, prin care a solicitat obligarea paratei la plata catre acesta a drepturilor banesti aferente perioadei 20 decembrie 2008 - noiembrie 2011, reprezentand contravaloarea a: 1024 ore de munca prestate pe timp de noapte, 720 ore de munca prestate in zilele de sambata si duminica si ore de munca prestate in zilele de 1 ianuarie 2009; 04. 04. 2010 - Prima zi de Paste; 26. decembrie 2010 - a doua zi de C. ; 25. 04. 2011 - a doua zi de Paste (ca ore de munca prestate in zile de sarbatori legale).


In motivarea cererii precizatoare reclamantul a aratat ca a fost angajatul paratei in functia de fochist pe perioada 13.03.2006 -5.12.2011, conform contractului individual de munca nr. 1951.


Datorita specificului activitatii paratei, programul de lucru al salariatilor angajati in functia de fochist inclusiv al sau se desfasura in mod diferit pe perioada de iarna fata de perioada de vara. Astfel, in perioada octombrie - mai, cei patru angajati pe post de fochist lucrau in ture de 24 ore cu 72 ore libere. Acest program organizat in fapt era impus de necesitatea asigurarii cu apa calda si caldura a spatiilor in care era cazat personalul ce constituia comandamentul de iarna. Astfel timp de 6 luni, in perioada octombrie-mai, fiecaruia dintre cei 4 angajati, deci si reclamantului le venea randul sa lucreze in fiecare luna cate 8 nopti si de asemenea cate 2 zile de sambata si duminica.


In perioada mai-octombrie programul de lucru al reclamantului se desfasura numai ziua, dar pentru ca era necesara asigurarea apei calde pentru salariatii cazati in cele 11 camere din cadrul caminului societatii, si in aceasta perioada lucra inclusiv sambata si duminica, astfel incat fiecaruia din cei 4 angajati le-a revenit sa lucreze cate 3 zile de sambata si duminica, in fiecare luna din perioada mai-octombrie.


In toata perioada decembrie 2008 - noiembrie 2011 reclamantul arata ca a lucrat si in zile de sarbatoare legala, dupa cum urmeaza: pe 1 ianuarie 2009, in prima zi de P. - pe 4. 04. 2010, in a doua zi de C. - pe 26 dec. 2010, in a doua zi de Paste - pe 25. 04. 2011.


Codul muncii in vigoare la momentul nasterii drepturilor sale, statueaza prin:


- Art. 122:" munca prestata intre orele 22,00-6,00 va fi considerata munca de noapte ". . .


- Art. 123:" salariatii de noapte vor fi platiti cu 25% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca din noapte. "


- Art. 132 . "repausul saptamanal este de 2 zile consecutiv de regula sambata si duminica. In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica nu este posibil datorita desfasurarii activitatii, acesta poate fi acordat in alte zile stabilite prin contractual colectiv de munca sau regulamentul intern. In aceste conditii se acorda un spor la salariu conform contractului colectiv de munca sau regulamentului intern. ``


- art. 134: "zilele de sarbatoare legala sunt:l,2 ianuarie, prima si a doua zi de Paste, 1 mai, ziua de Rusalii si o zi de Sfanta M., prima si a doua zi de C. . ``


- art. 137: -"salariatilor li se asigura compensarea cu zile libere in urmatoarele 30 de zile sau spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza . ``


F. de aceste dispozitii legale, reclamantul a invederat ca a lucrat in perioada decembrie 2008 - noiembrie 2011: - 128 nopti, respectiv 1024 ore pe timp de noapte.


- 86 de sambete si duminici


- 4 zile de sarbatori legale.


Toate aceste ore prestate in conditiile mentionate nu au fost platite de parata in conformitate cu dispozitiile legale. Mai mult, graficul de lucru pe care il intocmea parata pentru angajatii fochisti nu a corespuns situatiei de fapt, deoarece conform acestui grafic, programul de lucru era de cate 8 ore zilnic ceea ce nu numai ca nu a reprezentat realitatea dar asa cum a aratat, era absolut impropriu desfasurarii activitatii acesteia.


F. de cele mentionate, reclamantul a solicitat sa se admita cererea astfel cum a fost precizata, luand act ca nu inteleg sa se continue judecata fata de numitul S. N. .


Analizand actele si lucrarile de la dosar Tribunalul constata ca reclamantul a fost angajatul societatii parate si conform contractului individual de munca nr. 1951/29.03.2006, incheiat intre reclamantul A. V. si parata S. C. S. SA, pe durata nedeterminata, pentru functia de FOCHIST, durata muncii fiind de 8 ore pe zi si 40 ore/saptamana, potrivit prevederilor de la litera H punctul 1, iar potrivit celor de la litera H punctul 2 litera b) programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de munca aplicabil.


Durata concediului de odihna este de 30 zile lucratoare iar salariul de baza lunar brut este de 550 lei, potrivit pct. 1 litera J din contract . .


La litera J pct. 3 din contractul individual de munca este mentionat - "orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu timp liber corespunzator sau se platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii``.


Prin actul Aditional nr. 681/01.11.2007 la contractul individual de munca al reclamantului s-a modificat elementul Felul Muncii, FUNCTIA/MESERIA: SEF ECHIPA-C. xxxxxx si SALARIUL, acesta fiind majorat la cuantumul brut de 1500 lei.


Contractul individual de munca al reclamantului a incetat la data de 01.12.2011 in temeiul prevederilor art. 79 alin. 1 din codul muncii, prin Decizia nr. 557/05.12.2011.


Prin cererea de chemare in judecata astfel cum a fost precizata se solicita obligarea angajatorului parat la plata catre salariatul reclamant a unor diferente de drepturi salariale, cuvenite acestuia pentru orele suplimentare efectuate, sporul pentru orele lucrate pe timp de noapte si sporul pentru orele efectuate de reclamant in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale, in perioada 20 decembrie 2008 - noiembrie 2011.


C. legal aplicabil in perioada decembrie 2008 - aprilie 2011.


Potrivit Art. 108 - Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca iar notiunea de "munca suplimentara" este definita de art. 117 din Codul muncii ca fiind "munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal``, care trebuie raportat la prevederile art. 108 care defineste notiunea de "timp de munca" ca fiind perioada in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) salariatul se afla la dispozitia angajatorului si b) indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, atributiilor fisei postului, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.


In conformitate cu prevederile art. 109 alin. 1 din codul muncii, pentru salariatii cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana, repartizarea timpului de munca in cadrul saptamani fiind de regula, uniforma de 8 ore pe zi, timp de 5 zile, cu doua zile de repaus, iar in functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana (art. 110 din codul muncii).


Modul concret de stabilire a programului inegal - prevede art. 113 din codul muncii - va fi negociat prin contractul colectiv de munca sau prevazut prin regulamentul intern; programul de lucru inegal poate functiona numai daca este specificat expres in contractul individual de munca .


Conform art. 116 din Codul Muncii, angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicitata.


Tribunalul retine si prevederile art. 117 alin. 1 din codul muncii, potrivit carora munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta de art. 109 este considerata munca suplimentara.


Potrivit art. 119 Codul Muncii, munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acestora. In aceste conditii, salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul de lucru.


Art. 120 din codul muncii, prevedea ca "in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 119 alin. 1 in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia, spor ce se stabileste prin negociere in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .


Cu privire la orele prestate pe timp de noapte, Tribunalul retine urmatoarele:


Potrivit art. 122 din codul muncii munca prestata intre orele 22,00 - 6,00 este considerata munca de noapte.


Potrivit art. 123 din codul muncii "salariatii care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte beneficiaza fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza, fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de noapte prestata. ``


Cu privire la prevederile contractuale aplicabile, pentru perioada 2008-2010, Tribunalul retine:


Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2006-2010, prevede la art. 41 alin. (2) lit. c) ca orele care nu au fost compensate cu timp liber corespunzator se platesc sub forma de spor, care este de 100% din salariul de baza .


Potrivit art. 16 si art. 41 lit. c si e din Contractul colectiv de munca unic la nivel national valabil pentru perioada 2008-2010, incheiat conform art. 10 si art. 11 din legea nr. 130/1996, republicata, inregistrat la Ministerul muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei cu nr. 2895/29.11.2006, se prevede pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele libere si in sarbatori legale ce nu au fost compensate corespunzator cu ore libere platite sa se acorde un spor de 100% din salariul de baza, iar pentru lucrul in timpul noptii, un spor de 25% din salariul de baza .


Societatea are in perioada de referinta incheiat contract colectiv de munca la nivel de unitate .


La art. 60 din Contractul Colectiv de Munca se prevedea:


alin. (4) "Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia. ``


5) in aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.


6) in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut la alin. 3) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.


7) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. 5 se stabileste prin negociere, in cadrul contractului individual de munca si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .


8) durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 ore.


La art. 62 din Contractul Colectiv de Munca se prevede:


"Orele prestate peste programul normal de lucru si in zilele de sarbatoare, la solicitarea administratiei sunt ore suplimentare.


Orele suplimentare sunt aprobate de directorul general al societatii, iar in lipsa acestuia de directorul general adjunct.


Salariatii vor fi chemati sa presteze ore suplimentare numai cu acordul lor.


Cu privire la orele prestate in zilele de repaus saptamanal Tribunalul retine urmatoarele:


Repausul saptamanal.


Art. 132. - (1) Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.


(2) In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.


(3) In situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca .


Sarbatorile legale (perioada decembrie 2008 - aprilie 2011).


Art. 134. - (1) Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:


- 1 si 2 ianuarie;


- prima si a doua zi de Pasti;


- 1 mai;


- prima si a doua zi de Rusalii;


- Adormirea Maicii Domnului;


- 1 decembrie;


- prima si a doua zi de C. ;


- 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.


(2) Acordarea zilelor libere se face de catre angajator .


Potrivit art. 16 si art. 41 lit. c si e din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pentru perioada 2007-2010, incheiat conform art. 10 si art. 11 din legea nr. 130/1996, republicata, inregistrat la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei cu nr. 2895/29.11.2006, se prevede pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele libere si in sarbatori legale se acorda un spor de 100% din salariul de baza .


Potrivit art. 114 din Codul muncii (forma in vigoare in perioada de referinta): "Art. 114. - Programul de munca si modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunostinta salariatilor si sunt afisate la sediul angajatorului. ``


Potrivit art. 63 din Contractul Colectiv de Munca aplicabil la nivel de unitate: In fiecare saptamana salariatul are dreptul, de regula, la 2 zile consecutive de repaus saptamanal .


Repaosul saptamanal se acorda, de regula, sambata si duminica.


In cazul in care activitatea de la locul de munca, in zilele de sambata si duminica nu poate fi intrerupta, prin negociere se vor stabili conditiile in care zilele de repaus saptamanal sa fie acordate si in alte zile ale saptamanii sau cumulat pe o perioada mai mare.


Potrivit art. 64 din Contractul Colectiv de Munca: Sunt zile nelucratoare zilele de repaus saptamanal: zilele de sarbatori legale si religioase dupa cum urmeaza: (...).


In lumina prevederilor legale si contractuale mentionate la care se referea, care reglementeaza durata normala a timpului de munca si munca suplimentara, a termenilor contractuali si a materialului probator administrat, mai multe aspecte au fost retinute de Tribunal in vederea solutionarii cauzei.


Angajatorul nu tine in perioada analizata o evidenta zilnica a orelor lucrate de salariati in sensul intocmirii unor condici de prezenta in care salariatii sa poata semna la sosire si la plecare sau a altor mijloace de evidenta zilnica a orelor de munca efectuate de fiecare salariat, ceea ce contravine obligatiei stabilita in sarcina angajatorului de art. 116 din codul muncii, in forma in vigoare in perioada de referinta (art. 119 din codul muncii republicat), de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului aceasta evidenta organelor abilitate, ori de cate ori este solicitat, astfel incat, lipsa acestor documente ii este imputabila si unitatea nu se poate apara invocand propria culpa, Tribunalul retinand ca unitatea este cea obligata in virtutea prevederilor art. 287 din codul muncii (art. 272 din codul muncii republicat) de a face dovada in orice moment a numarului de ore de munca prestate de fiecare salariat, inclusiv sub aspectul orei de incepere si de terminare a programului de munca, iar semnarea condicii sau registrului de prezenta in fiecare zi de catre salariati are tocmai acest scop.


Astfel, salariatul reclamant era angajat in functia de fochist la centrala termica iar din 01.11.2007, indeplineste functia de sef echipa si sustine ca, impreuna cu ceilalti fochisti, aveau un program de lucru in ture, care implica atat efectuarea de ore de noapte cat si prestarea muncii in zilele de sambata si duminica (repaus saptamanal) sau in zilele de sarbatori legale.


Or, parata neaga aceste imprejurari de fapt si sustine ca reclamantul ar fi avut un program de 8 ore pe zi in ture, ceea ce presupune doar tura de dimineata si de dupa amiaza, fara a recunoaste si tura de noapte sau orele prestate in zilele de repaus saptamanal sau in zile de sarbatori legale. Astfel, in foaia colectiva de prezenta reclamantul figureaza cu un program fix de 8 ore pe zi si 5 zile pe saptamana.


Desi parata neaga aceste imprejurari de fapt, din verificarea actelor dosarului Tribunalul constata ca, in statele de plata a salariilor depuse de parata la dosarul cauzei figureaza incadrati si salarizati pe postul de fochist patru persoane, iar in lunile de vara atributiile acestui post erau indeplinite doar de 3 din acestia, intrucat salariatii incadrati pe acest post efectuau in aceasta perioada concediul de odihna prin rotatie, aspect care rezulta si din declaratia martorului O. S., incadrat pe acelasi post.


Din declaratiile martorilor ascultati in cauza la propunerea partilor, dintre care O. S. figureaza in anumite perioade de referinta ca ocupand postul de fochist in cadrul paratei, rezulta faptul ca programul de lucru al fochistilor era iarna de 24 ore lucrate cu 48 de ore libere, program care incepea la ora 7,00 a. m si se termina a doua zi la aceeasi ora si care le era comunicat inca de la angajare, ca acestia erau planificati in ture iar in perioada de vara se lucra si sambata si duminica, desi nu erau pontati decat 8 ore pe zi si 5 zile pe saptamana, iar in functie de planificare se lucra si in sarbatorile legale, intrucat centrala necesita supravegherea permanenta a fochistilor.


Ambii martori au declarat ca salariatii incadrati in acest post intocmeau un registru/caiet de procese verbale de predare - primire a turei, in care consemnau predarea sau preluarea turei, evenimentele sau incidentele survenite, defectiuni survenite, reparatii, etc.


Este de retinut ca obligatia salariatilor incadrati in postul de fochist de a completa registrul de evidenta este mentionata in fisa postului salariatului, in care se arata ca acesta: "semnaleaza colegilor din celelalte schimburi si consemneaza in registrul de evidenta toate deficientele aparute in schimbul sau, precum si eventualele remedieri efectuate in cazul aparitiei unei defectiuni. ``


De altfel, aceste registre au fost depuse la dosarul cauzei chiar de catre intimata, care le-a si semnat pentru conformitate cu originalul, astfel incat, fiind documente intocmite de salariatii ce ocupau functia de fochist in exercitarea atributiilor de serviciu si regasindu-se in original la societate, aceasta nu poate nega existenta inscrisurilor si nici lipsa lor de pertinenta pe motiv ca nu ar fi fost aprobate sau verificate de angajator, cata vreme exista obligatia intocmirii acestora prin fisa postului si puteau fi verificate de superiorii ierarhici ai salariatilor, iar salariatii le-au intocmit conform turelor in care au fost planificati, astfel incat, angajatorul nu poate pretinde ca salariatii aveau obligatia intocmirii acestora, stabilita prin fisa postului, insa nu ar fi opozabile angajatorului intrucat nu a desemnat o persoana care sa le verifice sau sa le contrasemneze.


Or, asa cum aratam, desi parata neaga programul salariatilor reclamanti, existenta unui program in ture, prestarea muncii in timpul noptii, in zilele libere sau de sarbatori legale, nu a depus la dosar, desi i s-a solicitat, nici planificarea in serviciu a fochistilor in perioada de referinta, nici condica de prezenta semnata de acestia la sosire si la plecare pentru verificarea timpului de munca efectiv prestat, nici vreo alta evidenta din care sa rezulte ora de sosire si ora de plecare, nici vreo dovada din care sa rezulte ca programul de lucru al personalului angajat pe postul de fochist era de doar 8 ore pe zi, cinci zile pe saptamana si ca centrala nu functiona sau era nesupravegheata in restul zilei sau zilelor.


Totodata, se mai retine ca angajatorul nu tinea o evidenta zilnica a orelor lucrate de salariati in sensul unor condici de prezenta in care salariatii sa poata semna la sosire si la plecare sau alte mijloace de evidenta zilnica, respectiv evidente electronice pe baza accesului in unitate, la poarta, etc. existand o persoana care semneaza pontajele lunare, fara insa a exista si documentele in baza carora acestea au fost intocmite, respectiv o evidenta zilnica a orelor de munca efectuate de fiecare salariat, ceea ce contravine obligatiei stabilita in sarcina angajatorului de art. 119 din codul muncii (art. 116 pana la 01. 05. 2011).


Sustinerea paratei ca evidenta se tinea in baza "foilor colective de prezenta``, intocmite de angajator si ca plata orelor efectuate zilnic de salariati se efectua in baza pontajelor intocmite, nu poate fi avuta in vedere de instanta.


Din analiza acestor documente, aflate la filele 67-112 din dosarul cauzei, cat si a statelor de plata a drepturilor pretins intocmite de catre angajator pe baza acestor "evidente``, rezulta ca salariatul reclamant desi a fost platit pentru o norma intreaga, nu ar fi efectuat nici o ora suplimentara si nici nu a lucrat ore de noapte, in zilele libere sau in anumite zile de sarbatoare legala.


In plus, acestea fiind intocmite de angajator in lipsa unei condici zilnice de prezenta sau a altei evidente stricte in care sa se consemneze timpul de munca zilnic efectual de fiecare salariat si care sa le fie opozabila acestora (de exemplu pe baza de cartele electronice de acces care sa poata fi verificate informatic, pe baza de diagrame tahograf in alte cazuri, etc., programul de lucru afisat la sediul angajatorului potrivit art. 114 din Codul muncii), simplele evidente ale angajatorului neinregistrate nicaieri si neavand la baza condica de prezenta nu pot avea natura juridica a evidentelor prevazute de art. 116 din codul muncii (art. 119 din codul muncii republicat).


In acest context, din probele dosarului, din prezumtiile deduse din neprezentarea la cererea instantei a unor inscrisuri pe care angajatorul era obligat sa le intocmeasca si sa le prezinte conform legii, respectiv evidenta orelor lucrate de fiecare salariat, programul de lucru al unitatii, programarea pe ture a salariatilor incadrati in functia de fochist, registrul de evidenta intocmit de fochisti, (in masura in care se neaga ca cel depus chiar de parata in instanta ar fi cel la care acestia erau obligati potrivit fisei postului), rezulta atat faptul ca programul reclamantului se desfasura in ture si pe timp de noapte, peste durata celor 40 de ore saptamanale stabilita contractual, cat si in zilele de repaus saptamanal si in zilele de sarbatori legale si ca exista o solicitare cel putin implicita a angajatorului in sensul prezentei la serviciu a reclamantului, dedusa din modul de desfasurare a activitatii unitatii si a centralei termice si ca aceasta munca efectuata suplimentar peste programul normal de lucru de 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana nu a fost remunerata de angajator, si nici nu a fost compensata prin acordarea de ore libere platite in termen de 30 de zile dupa efectuarea muncii suplimentare (sau 60 de zile calendaristice dupa luna mai 2011, potrivit art. 122 din codul muncii republicat), decat partial, dupa cum nici munca prestata pe timp de noapte, in zilele libere si in sarbatori legale nu a fost compensata corespunzator cu ore libere si platita cu un spor de 100% din salariul de baza .


Este evident ca fata de natura serviciului, angajatorul cunostea despre prestarea activitatii de catre salariati peste programul normal de munca, pe timp de noapte, in zilele libere sau de sarbatoare legala si impunea un astfel de program, fara insa a evidentia in mod separat aceste activitati si fara a organiza turele si programul salariatilor in asa fel incat acestia sa beneficieze de programarea timpului de munca si a timpului de odihna potrivit prevederilor legale si fara a asigura plata sau compensarea orelor suplimentare sau dupa caz plata orelor lucrate in zilele libere sau de sarbatori legale si acordarea de timp liber corespunzator.


Nu poate fi retinuta sustinerea angajatorului ca nu a solicitat efectuarea de ore suplimentare sau in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale, cata vreme chiar organizarea muncii impusa de angajator si specificul activitatii presupune activitate continua, in ture si la sfarsit de saptamana si nu poate pretinde ca salariatul presta aceasta munca suplimentara in ture si pentru asigurarea programului centralei termice din proprie initiativa si in contra deciziilor angajatorului desi exista o interdictie a angajatorului in acest sens.


Simpla imprejurare ca salariatul era de acord cu acest program de munca in ture sau ca ii profita, astfel incat il prefera unui program de 8 ore pe zi de la 8 la 16, nu are nici o relevanta in cauza, cata vreme, angajatorul este cel care organizeaza programul de munca si nu poate pretinde sa nu plateasca munca efectuata suplimentar, pe timp de noapte, sau in zilele libere sau de sarbatori legale, pe motiv ca oricum salariatului ii profita un astfel de program .


Tribunalul nu a putut retine apararea paratei in sensul ca pentru aceste ore efectuate in plus salariatul era platit suplimentar cata vreme acest aspect nu rezulta din statele de plata ale drepturilor salariale intocmite de parata.


Eventuala acordare a unor drepturi salariale majorate prin act aditional pentru o anumita perioada de timp nu are relevanta, intrucat acest salariu apare a fi platit pentru norma de baza . Totodata, Tribunalul retine caracterul obligatoriu al prevederilor art. 120 din codul muncii, (forma in vigoare in perioada de referinta) in conformitatea cu care, in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 119 alin. 1 in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia (art. 122 din codul muncii republicat).


In acest context devin incidente prevederile art. 120 din codul muncii (art. 123 din codul muncii republicat) in conformitate cu care in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia, spor ce se stabileste prin negociere in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza . Potrivit art. 16 si art. 41 lit. c si e din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pentru perioada 2007-2010, incheiat conform art. 10 si art. 11 din legea nr. 130/1996, republicata, inregistrat la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei cu nr. 2895/29.11.2006, se prevede pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele libere si in sarbatori legale se acorda un spor de 100% din salariul de baza .


In aceste conditii, potrivit art. 120 Codul Muncii (art. 123 din codul muncii republicat), in cazul reclamantului, contractul individual de munca al acestuia incetand in cursul anului 2011 iar compensarea nemaifiind posibila, reclamantul are dreptul la un spor la salariu pentru munca suplimentara efectuata in conditiile prevazute de contractul individual de munca .


Tribunalul nu a retinut sustinerea paratei in sensul ca salariatul nu a solicitat compensarea orelor suplimentare efectuate in anii 2008-2011 cu timp liber platit in urmatoarele 30 de zile (60 de zile calendaristice), intrucat, pe de o parte, angajatorului ii revine sarcina de a acorda timpul liber platit in urmatoarele 30 de zile (60 de zile calendaristice) nefiind obligat salariatul sa solicite compensarea.


Cum compensarea orelor suplimentare nu mai este posibila, parata este tinuta de acordarea sporului prevazut de art. 120 din codul muncii (art. 123 din codul muncii republicat).


Raportul de expertiza contabila efectuat in cauza a constatat ca luandu-se in considerare numarul de ore suplimentare neplatite, ore suplimentare ce nu au fost platite sau compensate in termenul prevazut de lege, si anume: orele suplimentare neplatite si efectuate peste timpul normat de munca (de zi, noapte, sambete si duminici, sarbatori legale, pe perioada decembrie 2008 - 2 noiembrie 2011, calculate cu un spor de 100% - orele suplimentare, orele de noapte in cursul saptamanii de lucru cu un spor de 125% iar orele de noapte in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale cu un spor de 225%.


- ore pe timp de noapte


Totodata, pentru munca prestata in timpul noptii, (munca prestata intre orele 22,0 si 6,00 este considerata munca de noapte), conform documentelor existente la dosarul cauzei societatile mai sus mentionate parata nu a acordat sporul de 25% la salariul de baza reclamantilor pentru orele lucrate pe timp de noapte, spor prevazut de art. 41 alin. (3) lit. e) din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pentru anii 2006 - 2010.


- ore lucrate in zilele de repaus saptamanal si in zilele de sarbatori legale,


Pentru orele lucrate in zilele de repaus saptamanal si in zilele de sarbatori legale, parata nu a aplicat reclamantului sporul cuvenit.


Or, Tribunalul reaminteste, in privinta platii orelor lucrate in zilele de repaus saptamanal respectiv orele prestate in zilele de sambata si duminica, prevederile legale de la data efectuarii acestora, respectiv art. 132 alin. 2 si alin. 3 din codul muncii (art. 137 din codul muncii republicat), in conformitate cu care perioada de repaus saptamanal lucrata efectiv NU SE COMPENSEAZA cu timp liber platit, ci, angajatorul este tinut de plata orelor efectuate in aceste zile cu un spor la salariu de 100% si de acordarea in alte zile a repausului saptamanal, astfel incat salariatul care lucreaza in aceste conditii sa beneficieze atat de repausul saptamanal acordat in alte 2 zile consecutive cat si de plata orelor efectuate in zilele de sambata si duminica prin adaugarea sporului prevazut de lege, spre deosebire de restul orelor suplimentare care pot fi compensate cu timp liber platit, acordat in compensare in urmatoarele 30 zile (respectiv 60 de zile calendaristice) dupa efectuarea acestora, potrivit art. 119 Codul Muncii (art. 122 din codul muncii republicat).


In acest context, Tribunalul retine ca si atunci cand, in anumite conditii, repausul saptamanal se poate acorda si in alte zile decat sambata si duminica, acordarea sa este intotdeauna obligatorie.


Totodata, salariatii vor beneficia si de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca .


In acest context, rezulta in mod cert ca acordarea decalata a repausului saptamanal se cumuleaza cu sporurile stabilite potrivit art. 132 alin. (3) si (5) din Cod. Astfel, in aceste situatii sporurile nu reprezinta o alternativa la acordarea efectiva a zilelor de repaus saptamanal .


Sporurile stabilite potrivit art. 132 alin. (3) sunt negociate si stabilite prin contractul colectiv de munca sau daca nu exista contract colectiv la nivel de unitate sunt stabilite in contractul individual de munca .


Insa, daca zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau al reprezentantilor salariatilor, aceasta fiind o situatie de exceptie, salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 120 alin. (2).


Art. 120 alin. (2) prevede ca sporul nu poate fi mai mic de 75% iar contractul colectiv de munca stabileste un spor de 100%.


Tribunalul constata asadar ca parata nu a acordat salariatului reclamant sporul cuvenit in zilele de repaus saptamanal si pentru prestarea muncii in zile de sarbatoare legala.


In acest context, tribunalul nu va retine sustinerea paratei in sensul ca a compensat sau a acordat repaosul saptamanal in alte zile platite, cata vreme, prevederile legale nu prevad "compensarea`` acestor zile cu timp liber platit ci acordarea repausului saptamanal in alte zile decat sambata si duminica, acordare ce este intotdeauna obligatorie, pentru respectarea repausului saptamanal, dar si plata sporului la salariu de 100%.


Cu privire la calculul orelor suplimentare/ore noapte/zile libere/sarbatori legale pentru reclamant a rezultat un numar de 6024 de ore lucrate efectiv de catre reclamant, iar societatea l-a platit pentru un numar de 5880 ore.


Raportul de expertiza contabila efectuat in cauza a constatat, pe perioada decembrie xxxxxxxxxxxxxx11, ca, luandu-se in considerare numarul de ore efectuate zilnic, munca de noapte, in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale, calculate la un spor de 100%, 125% si 225%, rezulta urmatoarele diferente brute de plata la care va obliga parata: - suma bruta de 24. 335,25 lei cu titlu de diferente de drepturi salariale brute pentru orele suplimentare, spor pentru orele lucrate pe timp de noapte si spor pentru orele efectuate de reclamant in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale sume la care angajatorul va calcula retinerile pentru obtinerea sumei nete si va efectua viramentele prevazute de lege.


Totodata, conform art. 55 alin. 2 litera j din Codul Fiscal actualizat, drepturile banesti nete cuvenite reclamantilor urmeaza a fi calculate de parata la data platii acestora:


Astfel potrivit prevederilor art. 55 (1): Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca .


(2) Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplica si urmatoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor:


j) sume reprezentand salarii sau diferente de salarii stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile, precum si actualizarea acestora cu indicele de inflatie;


Cum sumele acordate de instanta au natura juridica a unor diferente de drepturi salariale, parata are obligatia sa vireze contributiile la bugetul asigurarilor sociale de stat, aferente diferentelor de drepturi salariale cuvenite salariatului cu titlu de plata a orelor ne noapte, a orelor efectuate in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale.


Tribunalul constata ca dispozitiile art. 40 alin. 2 litera f din codul muncii instituie printre obligatiile angajatorului si pe aceea de a plati toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si de a retine si a vira la timp contributiile salariatului pentru asigurarile sociale, fond de somaj si celelalte contributii prevazute de lege, calculul si plata contributiei individuale de asigurari sociale datorate de angajati in baza contractului individual de munca se fac lunar de catre angajatori, fiind retinuta integral din salariul sau dupa caz, din venitul brut lunar al asiguratului si se vireaza lunar la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla sediul angajatorului iar angajatorul are obligatia de a calcula retine si vira la bugetul asigurarilor sociale de stat contributiile la asigurarile sociale (inclusiv pentru sanatate si somaj), aferente salariului reclamantului, precum si la virarea contributiilor datorate de angajator .


In acest context, parata urmeaza sa achite reclamantului drepturile salariale nete cuvenite acestuia cu titlul de diferente de drepturi salariale pentru orele efectuate de reclamant in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale, ocazie cu care va retine si vira contributiile datorate bugetelor de stat atat de catre salariat cat si de catre angajator, cat si sa efectueze calculul contributiilor si impozitelor lunare datorate de angajator si de salariat pe perioada decembrie 2008 - 02.11.2011 dar si completarea stagiului de cotizare, prin declaratii lunare rectificative pentru asigurarile sociale, pentru contributia la fondul de somaj si pentru asigurarile sociale de sanatate, conform programelor informatice puse la dispozitie de Casa de Asigurari Sociale, Casa de Asigurari de Sanatate si Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca .


Tribunalul a indepartat si sustinerea reclamantului in sensul ca ar fi efectuat 856 de ore in plus decat cele pontate de parata, calculul acestuia fiind eronat intrucat nu tine cont de efectuarea concediului de odihna (712 ore concediu de odihna) si 80 de ore de concediu medical, acesta scazand din orele efectiv lucrate de 6024 ore, orele efectiv prestate, respectiv 5168 ore, rezultand un numar eronat de 856 ore, (6024 - 5168 = 856 ore) fara a lua in considerare aspectul ca acesta a fost platit si pentru orele de concediu de odihna si orele de concediu medical, pe care nu le-a adaugat la numarul orelor platite. In realitate, din 6024 ore cate rezulta din verificarea inscrisurilor se scad 5880 ore platite, rezultand un numar de 144 ore lucrate in plus si necompensate si fara aplicarea sporurilor prevazute de lege. Calculul reclamantului fiind eronat va fi indepartate de instanta si nu a fost avut in vedere la pronuntarea solutiei instantei.


Impotriva acestei hotarari a declarat apel, recalificat ca fiind recurs, parata >


A fost criticata hotararea instantei de fond sub urmatoarele aspecte:


I). Hotararea primei instantei este nemotivata si netemeinica intrucat nu a analizat pe fond speta supusa judecatii, desi a administrat probe concrete, pe de o parte, iar pe de alta parte, nu a analizat cauza in raport de probele administrate, solutionand astfel pricina fara a intra in judecata pe fond si fara a analiza probele.


Sustine recurenta ca hotararea judecatoreasca atacata nu atinge standardele de motivare stabilite de jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv de cea impusa de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.


II). Solutionarea gresita a cauzei de catre instanta de fond este cauzata de retinerea eronata a situatiei de fapt referitoare la puterea probanta a registrului de evidenta, astfel cum s-a facut proba, fara dubiu, atat prin depozitia martorului, cat si prin recunoasterea efectiva a reclamantului cat si din registrul efectiv - acest registru de evidenta nu poate fi opozabil societatii intrucat nu a fost completat/incheiat cu cunostinta societatii, el emanand de la insasi partea care isi intemeiaza pretentiile pe acest document.


Procesele verbale care stau la baza pretentiilor reclamantului si in baza carora s-a dispus calculul efectuat in expertiza, nu sunt emise de societate, nu sunt recunoscute de societate, nu sunt asumate de societate .


Aceste procese verbale sunt completate si semnate de catre insusi reclamant in intelegere cu colegii sai, ajungandu-se astfel in situatia absurda atat logic cat si juridic ca o persoana sa emita pretentii intemeiate pe un document al carei emitent este insasi partea care emite pretentii in baza acestui act. Asadar, considera ca ele au un con tinut eronat si fals nu numai prin prisma faptului ca sunt completate de insasi reclamant, dar insusi reclamantul recunoaste, fara echivoc, ca au un continut eronat. Astfel, reclamantul in cererea sa precizatoare a cererii de chemare in judecata ca: "in perioada mai-octombrie programul de lucru al subsemnatului se desfasura numai ziua, dar pentru ca era necesara asigurarea apei calde".


Astfel, pe o perioada de 6 luni mai octombrie - in fiecare an, reclamantul recunoaste si indica ca nu lucra noaptea. Cu toate acestea in procesele verbale completate de insusi reclamant, acesta a completat ca lucra inclusiv in aceasta perioada si noaptea.


Or, in conditiile in care se stie, fara echivoc, si se recunoaste de reclamant ca in privinta orelor de noapte procesele verbale contin indicatii eronate, ce putere probatorie mai au aceste documente?


Se invoca si prezumtia daca nu era necesar a asigura caldura pe perioada mai - octombrie, de ce ar fi fost necesar sa lucreze cineva noaptea? Prezumtia simpla va arata ca NU era necesar si ca reclamantul are dreptate cand indica ca NU lucra noaptea pe perioada mai - octombrie, astfel mentiunile din procesele verbale sunt eronate.


Tot prezumtie simpla care atesta faptul ca aceste procese verbale au un continut eronat, se poate concluziona si din faptul ca reclamantul a sustras unul dintre aceste procese verbale astfel incat se probeaza faptul ca a existat o actiune premeditata de constituire a unor probe false, de sustragerea lor si de folosire apoi pentru a-si sustine actiunea abuziva.


- Retinerea eronata privitor la orele lucrate, intrucat reclamantul nu lucra noaptea decat jumatate din an, pentru restul de 6 luni - mai -octombrie nefiind necesar sa functioneze centrala noaptea.


Este cert ca reclamantul a lucrat numai jumatate din orele de noapte rezultate in raportul de expertiza, raport ce a luat in considerare acele ore din procesele-verbale recunoscute ca false.


Nu se putea, sustine recurenta, lucra efectiv si obiectiv, decat jumatate din orele de noapte, rezultate din expertiza, deoarece in perioada mai - octombrie nu se lucra noaptea.


Calculul din expertiza este eronat nu numai in privinta orelor de noapte, sustine recurenta, dar si sub aspectul orelor suplimentare stabilite pentru aceeasi perioada de timp care este influentat de faptul ca nu se lucra noaptea.


Orele suplimentare pe perioada mai -octombrie erau reduse la jumatate si, in consecinta, se reduc orele lucrate in zilele libere si sarbatori legale cu un sfert.


III. In ceea ce priveste culpa societatii, recurenta-parata sustine ca programul invocat de intimatul-reclamant, de 24 ore lucrate cu 72 ore libere, este stabilit fara cunostinta sa, nefiind un program impus, ci, dimpotriva, cand societatea a aflat si a procedat la schimbarea programului reclamantul a demisionat, aratand ca nu vrea sa lucreze 8 ore ziua de luni pana vineri.


Intimatul-reclamant nu a formulat intampinare ci doar concluzii scrise prin care solicita respingerea recursului.


Prin precizarile depuse, ca urmare a recalificarii caii de atac, recurenta-parata arata ca solicita, in principal, sa se dispuna casarea cu trimitere spre rejudecare pentru necesitatea completarii probatoriului cu o noua expertiza avand ca obiectiv stabilirea pretentiilor corecte cu titlu de contravaloare ore suplimentare in raport cu aspectele urmatoare:


1. Daca in perioada mai-octombrie a anilor 2008-2011 nu s-ar fi lucrat noaptea;


2. Daca nu s-a lucrat noaptea in perioada mai-octombrie a anilor 2008-2011, cum se reflecta acest fapt in cuantumul orelor suplimentare, al orelor de noapte si in munca si in zilele libere si in timpul sarbatorilor legale si, in subsidiar, ca instanta sa dispuna modificarea hotararii recurate in sensul respingerii actiunii precizate sau admiterea numai in parte a actiunii, astfel cum a fost formulata.


Examinand recursul de fata raportat la criticile aduse de recurenta si vazand duspozitiileart. 304 ind. 1 din Cod de procedura civila de la 1865 Curtea constata recursul intemeiat pentru cele ce vor fi expuse in continuare:


Privitor la primul motiv de recurs, Curtea nu-l poate retine ca fiind intemeiat deoarece instanta de fond, asa cum rezulta din prezentarea de mai sus, a efectuat o ampla motivare in fapt si in drept a solutiei pe care a dat-o.


Privitor insa la aprecierea probelor si la stabilirea situatiei de fapt este cert ca instanta de fond a ignorat inclusiv cele aratate de intimatul-reclamant prin cererea precizatoare la actiunea principala, respectiv ca: in perioada mai-octombrie programul de lucru se desfasura numai ziua, pentru ca era necesara asigurarea de apa calda, aspect ce a fost recunoscut si in recurs, aspect ce poate fi de altfel constatat si pe baza unei prezumtii simple.


Instanta de fond a omologat concluziile raportului de expertiza retinand sporul de noapte pentru intreaga perioada si sporul pentru orele suplimentare precum si orele lucrate in zilele libere si sarbatori legale in mod corespunzator, pronuntand astfel peste recunoasterea tacita a reclamantului o solutie nelegala si fara o cercetare a fondului, impusa de precizarile reclamantului.


Pentru cele constatate, fata de dispozitiile art. 312 pct. 5 Cod de procedura civila, Curtea avand in vedere si disp. art. 305 Cod de procedura civila, privind interdictia de a se face probe noi in recurs, cu exceptia inscrisurilor, va admite recursul, va casa hotararea pronuntata de prima instanta si va trimite cauza spre rejudecare instantei de fond pentru refacerea raportului de expertiza, in sensul de a se concluziona cuantumul pretentiilor reclamantului, reprezentand ore de noapte, ore suplimentare si munca in zilele libere si de sarbatori legale pentru perioada anilor 2008 - 2011 in situatia in care in perioada mai-octombrie nu se lucra noaptea, urmand ca in solutia ce se va pronunta instanta de fond sa aprecieze si asupra culpei angajatorului, in raport si de apararile facute de acesta, sub acest aspect, in calea de atac a recursului.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Admite recursul declarat de parata S. C. S. S. A., cu sediul procesual ales la S. C. P. A.,,R. si Asociatiia€™a€™ din Bucuresti, sector 3, . 16,, , impotriva sentintei civile nr. 6208 din data de 11. 06. 2015, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a Civila - Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu reclamantul A. V., cu domiciliul in Bucuresti, sector 3, nr. 1,, > Caseaza hotararea recurata si trimite cauza spre rejudecare la instanta de fond pentru refacerea expertizei.


Irevocabila.


Pronuntata in sedinta publica din data de 30 Iunie 2016.



Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 307 din 30.06.2016


Citeşte mai multe despre:    drepturi banesti    spor munca suplimentara    contract colectiv de munca    raport de expertiza    indeplinirea sarcinilor de munca



Comentează: Plata datorata pentru orele suplimentare efectuate de catre salariat
Alte Speţe

Inexistenta premisei producerii prejudiciului solicitat de salariat. Nedovedirea legaturii de cauzalitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze prinvind Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 3080

Obligarea angajatorului la plata orelor suplimentare si a concediului de odihna neefectuat de catre salariat
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr 1224/2016 din 30.05.2016

Decizie de concediere a salariatilor in baza unor criterii de discriminare. Reorganizare fictiva a societatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal, Sentinta nr. 100 din 19.01.2016

Acordarea drepturilor cuvenite dupa incetarea motivelor de suspendare a contractului de munca. Recalcularea salariului in conformitate cu vechimea in munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Harghita, Sectia Civila, Sentinta civila nr. 934 din 09.06.2016

Posibilitatea aplicarii de catre angajator a unei alte sanctiuni disciplinare decat cea propusa de comisia de disciplina. Legalitatea deciziei de sanctionare disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 3925 din 12.07.2016

Nulitatea deciziei de sanctionare disciplinara a salariatului. Descrierea insuficienta a faptei care constituie abatere disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta, Sectia I Civila, Complet specializat pentru cauze privind conflictele de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 117/CM din 23.02.2016

Angajarea raspunderii contractuale a angajatorului. Nedovedirea legaturii de cauzalitate intre fapta si prejudiciu
Pronuntaţă de: Tribunalul Dambovita, Sectia I Civila, Complet specializat in solutionarea litigiilor de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1152 din 28.06.2016

Plata indemnizatiei concediului de odihna neefectuat
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna, Sectia Civila, Sentinta civila nr. 271 din 17.03.2016

Compensarea in bani a orelor suplimentare. Cumul cu indemnizatie de conducere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizie nr. 3371/2016 din 28.05.2016



Articole Juridice

Legea salarizarii unice nu instituie o procedura prealabila in litigiile privind stabilirea si plata drepturilor salariale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Procedura insolventei - Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor
Sursa: Monica Stoian

Salariat decedat. Drepturi banesti acordate urmasilor
Sursa: Autor: Ana Cioriciu Stefanescu

Titlurile de creanta fiscala implicite
Sursa: EuroAvocatura