Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Posibilitatea aplicarii de catre angajator a unei alte sanctiuni disciplinare decat cea propusa de comisia de disciplina. Legalitatea deciziei de sanctionare disciplinara

Posibilitatea aplicarii de catre angajator a unei alte sanctiuni disciplinare decat cea propusa de comisia de disciplina. Legalitatea deciziei de sanctionare disciplinara

  Publicat: 21 Mar 2017       413 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin sentinta civila nr. 222/03. 02. 2016, pronuntata de Tribunalul I. Sectia Civila, in dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, a fost admisa, in parte, actiunea formulata de reclamanta C. M., in contradictoriu cu parata C. de A. R. a Salariatilor din R. A. T. B IFN. A fost transformata sanctiunea desfacerii disciplinare a contractului de munca in sanctiunea reducerii salariului de baza cu 10% pentru 3 luni, s-a dispus reincadrarea reclamantei pe postul si functia detinute anterior concedierii si a fost obligata parata la plata catre reclamanta a unei despagubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate si actualizate si cu celelalte drepturi ce i s-ar fi cuvenit acesteia, dupa aplicarea sanctiunii conform prezentei hotarari.

A fost promulgat la 11.09.1865
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Caracteristica a unui bun mobil sau imobil care nu poate fi impartit,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta, cu privire la contestatia formulata impotriva deciziei de concediere, a retinut ca prin Decizia 32/27.10.2014 a fost desfacut contractul de munca al reclamantei in temeiul art. 247, 248 alin 1 lit. e si 250 Codul muncii, retinandu-se in sarcina acesteia savarsirea unei serii de abateri disciplinare printre care utilizarea frecventa a timpului de lucru in scopuri personale, comportament necorespunzator fata de colegi si superiori ierarhici, frecvente greseli de inregistrare a borderourilor de plata in sistemul informatic.


In drept tribunalul retine dispozitiile art. 252 Codul muncii, potrivit carora: "Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei .


2) Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:


a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;


b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat;


c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;


d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;


e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;


f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata``


Analizand decizia de concediere contestata prin prisma dispozitiilor legale mai sus enuntate precum si a criticilor formulate de reclamanta tribunalul observa ca aceasta cuprinde toate mentiunile prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 252 alin 2 Codul muncii.


Tribunalul nu poate retine criticile formulate de reclamanta sub aspectul legalitatii deciziei de concediere, acestea fiind lipsite de temei legal.


Astfel, in ce priveste critica referitoare la imprejurarea ca in cuprinsul deciziei de concediere sunt descrise fapte ce nu au fost prezentate in convocarea la cercetarea disciplinara tribunalul observa ca, intr-adevar, in cuprinsul deciziei se mentioneaza ca salariata a dat dovada de persistenta in savarsirea abaterilor disciplinare, fiind indicate sub acest aspect trei situatii ulterioare efectuarii cercetarii disciplinare.


Cu toate acestea, tribunalul retine ca aceste trei situatii (care, este adevarat, nu au fost cuprinse in convocarea la cercetarea disciplinara) au fost indicate doar pentru a proba punctul de vedere al comisiei de cercetare disciplinara asupra conduitei dezinteresate a reclamantei care, chiar aflandu-se in procedura de cercetare disciplinara, nu a inteles sa analizeze cu atentia cuvenita documentele de credit pe care le verifica si semna.


D. urmare, observand ca aceste situatii nu au fost avute in vedere la descrierea faptelor ce constituie abateri disciplinare ci doar in analiza conduitei generale a salariatului tribunalul apreciaza critica reclamantei ca nefondata sub acest aspect si urmeaza a o indeparta.


In ce priveste critica referitoare la limitarea dreptului de a se adresa instantei de judecata tribunalul observa ca in decizia atacata este indicata instanta competenta ca fiind aceea in raza careia reclamanta isi are domiciliul.


O astfel de mentiune in cuprinsul deciziei de concediere nu poate fi insa inteleasa in sensul propus de reclamanta, cata vreme reclamanta are posibilitatea de a uza de dreptul ei de alegere intre instantele deopotriva competente conform art. 210 din Legea 62/2011, indiferent de cuprinsul deciziei de concediere contestate. Aceasta deoarece normele de competenta sunt prevazute in mod expres de lege, mentiunile inscrise in decizia de concediere nefiind de natura a le modifica si/sau limita.


In fine, in ce priveste critica referitoare la imprejurarea ca decizia de concediere nu a fost semnata de organele de conducere special abilitate in acest sens tribunalul retine ca potrivit art. 10 alin 7 lit. i din Statutul CARS din R. A. T. B - IFN institutia este reprezentata in raporturile cu tertii de catre presedinte si Directorul Economic astfel incat in mod corect decizia de concediere poarta semnaturile acestor doua persoane iar nu ale intreg Consiliului Director (astfel cum reclamanta apreciaza ca s-ar fi impus)


In ce priveste criticile referitoare la desfasurarea cercetarii prealabile tribunalul retine ca potrivit art. 251 Codul muncii: "Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.


2) In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.


3) Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute la alin. (2) fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.


4) In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un avocat sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este``


D. analiza inscrisurilor aflate la dispozitia sa tribunalul retine ca prin Hotararea Consiliului Director din 29.09.2014 (fila 84 dosar) a fost numita comisia de cercetare disciplinara, fiind emisa Decizia 28/30.09.2014


Imprejurarea ca nota de convocare la cercetare disciplinara (fila 32 dosar) a fost semnata exclusiv de presedintele comisiei de cercetare disciplinara nu este de natura sa atraga nulitatea procedurii, cata vreme prevederile art. 251 Codul muncii nu impun semnarea convocarii de toti membrii comisiei, sintagma "de catre persoana imputernicita de angajator sa efectueze cercetarea disciplinara`` fiind respectata si in cazul semnarii convocatorului de catre presedintele comisiei de cercetare.


Chiar altfel stand lucrurile insa tribunalul retine ca o astfel de omisiune ar putea atrage, eventual, exclusiv nulitatea relativa a procedurii, nulitate conditionata insa de producerea unui prejudiciu in patrimoniul salariatului, prejudiciu ce nu ar putea fi reparat decat prin anularea actului intocmit cu neobservarea dispozitiilor legale.


De altfel, din nici declaratiile martorilor audiati in cauza cu privire la modul de desfasurare al cercetarii prealabile disciplinare nu au rezultat aspecte care sa confirme sustinerea reclamantei privind nelegalitatea acesteia.


In cauza tribunalul observa ca reclamanta nu a invocat si nu a probat un astfel de prejudiciu astfel incat si aceasta sustinere se dovedeste ca nefondata si va fi inlaturata.


Retinand asadar ca nu au fost identificate aspecte care sa atraga nulitatea deciziei de concediere contestate tribunalul urmeaza a analiza temeinicia acesteia.


Sub acest aspect tribunalul retine ca din cuprinsul notei de relatii date de catre reclamanta cu ocazia cercetarii prealabile tribunalul retine ca aceasta a confirmat imprejurarea ca obisnuieste sa paraseasca locul de munca in scopuri personale (masa, vorbit la telefon, etc) in timpul programului de lucru, aceasta motivand atitudinea prin aceea ca programul de lucru este de opt ore conform Contractului Colectiv de Munca si, cum ea lucreaza de la 8 la 17, apreciaza ca i se cuvin aceste pauze. (fila 60 dosar). A apreciat reclamanta ca nu se poate sta in fata calculatorului 8 ore/zi non stop iar durata pauzelor pe care le ia nu este mai mare de 60 minute cumulat.


Tribunalul retine, sub acest aspect, ca potrivit Contractului Colectiv de Munca la nivel de unitate (art. 19, fila 205 dosar) orarul de lucru este zilnic intre orele 8-16 sau 9-17, cu pauza prin rotatie intre colegi.


Potrivit art. 20 lit. b din CCM la nivel de unitate pauza de masa nu este inclusa in durata normala a timpului de munca .


D. cuprinsul declaratiilor date de colegele de serviciu/ghiseu ale reclamantei (fila 238 dosar - A. C., fila 240 -C. G. I. ) tribunalul retine ca reclamanta se afla adesea in curte in timpul programului de lucru, chiar in perioade in care la ghiseu era aglomeratie. De asemenea, acestea au aratat ca directorul institutiei a atras atentia in numeroase randuri sa nu ramana la serviciu dupa ora 16 decat salariatii care au optat pentru program de lucru 9. 00-17. 00.


Tribunalul retine, de asemenea, ca din cuprinsul declaratiilor date de colegii de serviciu si de superiorii ierarhici ai reclamantei rezulta conduita necorespunzatoare a reclamantei fata de colegi si superiori, aceasta obisnuind sa raspunda solicitarilor adresate in legatura cu desfasurarea activitatii pe un ton ridicat, agresiv uneori.


In ce priveste neinsusirea procedurilor de lucru cu bancile partenere tribunalul observa ca din declaratiile date de colegele de serviciu ascultate cu ocazia cercetarii disciplinare rezulta ca s-a procedat la instruirea acesteia cu privire la modul de lucru insa aceasta nu le efectueaza singura deoarece nu si le-a insusit.


Dna D. T., de care chiar reclamanta a aratat ca a fost asistata (precizare din cuprinsul actiunii formulate) a aratat in mod expres ca ea insasi s-a ocupat de instruirea reclamantei insa, avand in vedere ca aceasta nu a manifestat interes in a-si insusi aceste proceduri, s-a renuntat la instruirea pe mai departe a acesteia. (fila 249 dosar). Tot dna D. precizeaza ca reclamanta are o atitudine foarte recalcitranta in raport cu colegii, in special cu sefii (fila 250 dosar).


In fine, din cuprinsul cererii de imprumut 6864/12.09.2014 (fila 96-98 dosar) tribunalul retine ca reclamanta a semnat ea insasi aceasta cerere in numele solicitantului de imprumut (fila 97 dosar), eroare ce este de natura sa probeze un oarecare dezinteres al reclamantei fata de corecta indeplinire a atributiilor de serviciu


Tribunalul constata, asadar, ca nu pot fi retinute apararile reclamantei conform cu care nu ar fi fost probata existenta abaterilor disciplinare retinute in sarcina reclamantei, tribunalul apreciind de aceea ca decizia de sanctionare disciplinara este temeinica si legala sub acest aspect.


In fine, in ceea ce priveste sanctiunea disciplinara aplicata, tribunalul retine ca potrivit art. 250 Codul muncii: "Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele:


a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita;


b) gradul de vinovatie a salariatului;


c) consecintele abaterii disciplinare;


d) comportarea generala in serviciu a salariatului;


e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta``


In cauza tribunalul observa ca prin Procesul verbal de cercetare disciplinara 492/15.10.2014 (fila 108-201 dosar atasat) Comisia de cercetare disciplinara a propus sanctionarea reclamantei cu reducerea salariului de baza pe o perioada de 3 luni cu 10%.


Fara a nega dreptul conducerii unitatii de a aplica o alta sanctiune disciplinara fata de cea propusa de Comisia de cercetare disciplinara prealabila tribunalul retine insa ca sanctiunea aplicata nu poate fi arbitrara, ea fiind necesar a fi individualizata prin raportare la criteriile avute in vedere de art. 250 Codul muncii.


Ori in cauza angajatorul nu a prezentat nicio justificare pentru care sanctiunea propusa de Comisia de cercetare disciplinara a fost considerata neindestulatoare, decizia de sanctionare emisa avand un continut identic cu raportul comisiei de cercetare, mai putin in ceea ce priveste sanctiunea dispusa.


In aceste conditii, avand in vedere ca din cuprinsul deciziei de sanctionare disciplinara nu rezulta, in concret, care au fost temeiurile care au justificat aplicarea unei sanctiuni mai grave decat cele propuse de comisia de cercetare disciplinara tribunalul, admitand sub acest aspect actiunea, a inlocuit sanctiunea concedierii cu cea a reducerii salariului de baza cu 10% pentru 3 luni.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat, parata C. de A. R. a Salariatilor din R. A. T. B - IFN.


In motivarea apelului, apelanta a aratat ca sentinta atacata este nelegala intrucat nu este motivata in drept . Instanta de fond nu a indicat temeiul legal in baza caruia este interzis de lege organului de conducere sa aplice alta sanctiune decat sanctiunea propusa de comisia de disciplina prin raportare la aceleasi aspecte avute in vedere de art. 250 Codul muncii.


De asemenea instanta de fond nu tine cont de inscrisurile depuse la dosar caci in nici un caz nu se poate retine ca decizia organului de conduce al societatii este arbitrara, atata timp cat prin Decizia de concediere (act emanat de la organul de conducere) au fost detaliate toate aspectele avute in vedere de art. 250 Codul muncii.


Sentinta adauga la lege si este contradictorie. Singura motivare a instantei de fond care a dus la transformarea sanctiunii disciplinare este ca "angajatorul nu a prezentat o justificare pentru care sanctiunea propusa de comisia de cercetare disciplinara a fost considerata neindestulatoare. "


Aceasta motivare insa ar atrage sanctiunea nulitatii deciziei de concediere, nu a transformarii sanctiunii in conditiile mentinerii ca valabila a deciziei de concediere .


Solutia de a mentine ca valabila decizia de concediere si, in acelasi timp, de a transforma sanctiunea disciplinara este contradictorie, intrucat nu se poate schimba sanctiunea, daca decizia e legala si continua sa existe in forma in care a fost emisa.


Considera ca singura ipoteza in care instanta poate schimba sanctiunea dispusa de organul de conducere al unitatii subscrise este situatia in care ar fi anulat decizia de concediere si ar fi facut o proprie individualizare a criteriilor stabilite de art. 250 din Codul muncii. Acest lucru nu s-a intamplat in speta de fata, instanta de fond transformand sanctiunea fara o proprie individualizare a criteriilor de la art. 250 din Codul muncii, ceea ce lasa loc arbitrariului.


Sustine apelanta si ca sentinta atacata incalca dispozitiile art. 247 alin 1 din Codul muncii.


Desi instanta de fond afirma ca nu doreste sa nege dreptul conducerii unitatii de a aplica o alta sanctiune disciplinara fata de cea propusa de comisia de cercetare disciplinara, prin motivarea pe care o da exact la aceasta finalitate se ajunge. Organul de conducere al subscrisei nu trebuie sa aduca alte justificari noi, ci, daca nu mai exista justificari noi, organul de conducere va face o apreciere proprie a acelorasi criterii reglementate de art. 250 din Codul muncii detaliate in decizia de concediere si retinute si de comisia de disciplina.


In speta de fata, intrucat au existat nenumaratele abateri disciplinare grave savarsite de salariat, organul de conducere al unitatii, in baza proprii judecati, a considerat ca sanctiunea pe care o considera adecvata in raport de toate faptele savarsite de catre parata, este desfacerea disciplinara a contractului de munca .


Instanta de fond a nesocotit dispozitiile art. 247 alin 1 Codul muncii care prevad ca angajatorul este cel care, constatand vinovatia salariatului, stabileste sanctiunea disciplinara si o individualizeaza dupa criteriile prevazute de art. 250 din codul muncii, respectiv: imprejurarile in care fapta a fost savarsita, gradul de vinovatie a salariatului, consecintele abaterii disciplinare, comportarea generala la serviciu, eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior.


Propunerea comisiei de disciplina are doar valoare consultativa. Angajatorul este reprezentat si emite judecati proprii prin organul de conducere care nu este tinut de propunerea de sanctionare formulata de comisia de disciplina.


Prin intampinare intimata-contestatoare a solicitat respingerea apelului ca nefondat.


Se sustine in intampinare ca decizia astfel pronuntata este pe deplin legala si temeinica.


Cu privire la nemotivarea in drept a Sentintei civile, arata ca aceasta chestiune a fost pe deplin lamurita la momentul la care Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat Decizia nr. 11/2013 in interpretarea si aplicarea art. 252 alin. 5 raportat la art. 250 din Codul muncii, statuand: "instanta competenta sa solutioneze contestatia salariatului `impotriva sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator, constatand ca aceasta este gresit individualizata, o poate inlocui cu o alta sanctiune disciplinara``.


Cu privire la sustinerea ca instanta nu a tinut cont de inscrisurile depuse la dosar, apelanta nu indica care anume inscrisuri nu ar fi fost luate in considerare la momentul deliberarii. D. contra, in mod temeinic instanta de fond a analizat toate motivele contestatiei formulate de salariata impotriva Deciziei de sanctionare disciplinara, luand in considerare intregul material probator administrat: interogatoriu, inscrisuri si martori .


Tribunalul, in motivarea Deciziei pronuntate, a facut o analiza atat in ceea ce priveste legalitatea Deciziei de sanctionare disciplinara, cat si sub aspectul temeiniciei masurii dispuse de angajator .


Daca in ceea ce priveste legalitatea procedurii privind aplicarea sanctiunii disciplinare, Tribunalul a considerat ca s-a respectat procedura impusa de art. 251 din Codul muncii, in ceea ce priveste temeinicia, in mod corect, a constatat faptul ca, la aplicarea sanctiunii disciplinare, "angajatorul nu a prezentat nicio justificare pentru care sanctiunea propusa de Comisia de cercetare disciplinara a fost considerata neindestulatoare, Decizia de sanctionare emisa avand un continut identic cu raportul Comisiei de cercetare, mai putin in ceea ce priveste sanctiunea dispusa. "


Pentru ca o sanctiune disciplinara sa fie intemeiata, este necesar a se avea in vedere criteriile de stabilire a acesteia, asa cum sunt reliefate in art. 250 din Codul muncii.


Neindividualizarea faptei a condus astfel la aplicarea unei sanctiuni disciplinare neintemeiate si, in consecinta, a determinat inlocuirea acesteia cu o alta sanctiune, mai putin severa, luandu-se in considerare modul in care angajatorul a inteles sa efectueze cercetarea disciplinara (neindicarea faptelor in cuprinsul convocarii, cercetari ale Comisiei cu privire si la alte fapte decat cele retinute in Convocator, precum si cuprinderea in Decizia de sanctionare disciplinara a unor fapte ulterioare, care nu au fost avute in vedere la momentul efectuarii cercetarii disciplinare prealabile).


Apelanta considera, in mod gresit, ca instanta ar fi realizat o proprie individualizare a faptei .


Nu instanta a reanalizat criteriile de stabilire a sanctiunii disciplinara, ci insasi Comisia de cercetare disciplinara desemnata de catre angajator .


Fara nicio justificare, la momentul aplicarii sanctiunii disciplinare nu s-a aratat in niciun fel vreun motiv pentru care salariatei sa-i fie aplicata sanctiunea disciplinara cu incetarea Contractului individual de munca in conditiile in care Comisia de cercetare disciplinara a propus Consiliului Director "sanctionarea d-nei. Clinei M. cu sanctiunea reducerii salariului de baza pe o perioada de 3 luni cu 10%. "


Astfel, Tribunalul, in conditiile in care i s-a solicitat inlocuirea sanctiunii disciplinare, a retinut ca, "angajatorul nu a prezentat nicio justificare pentru care sanctiunea propusa de Comisia de cercetare disciplinara a fost considerata neindestulatoare, Decizia de sanctionare emisa avand un continut identic cu Raportul Comisiei de cercetare, mai putin in ceea ce priveste sanctiunea dispusa. "


In mod gresit apelanta considera ca "organul de conducere al subscrisei nu trebuie sa aduca alte justificari noi" la momentul la care aplica o sanctiune disciplinara. Ar fi corect un astfel de rationament, in conditiile in care angajatorul ar prelua o analiza a Comisiei de cercetare disciplinara, impreuna cu sanctiunea propusa. Insa, in situatia in care, pe baza aceleiasi motivari, angajatorul dispune o alta sanctiune disciplinara, este firesc sa argumenteze de ce considera necesar a se aplica o sanctiune disciplinara mai grava, evitandu-se astfel aplicarea de catre angajator a unei sanctiuni arbitrare.


Analizand apelul declarat, potrivit dispozitiilor art. 476 C. pr. civ., in raport de actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:


Potrivit dispozitiilor art. 477 C. :


(1) Instanta de apel va proceda la rejudecarea fondului in limitele stabilite, expres sau implicit, de catre apelant, precum si cu privire la solutiile care sunt dependente de partea din hotarare care a fost atacata.


(2) Devolutiunea va opera cu privire la intreaga cauza atunci cand apelul nu este limitat la anumite solutii din dispozitiv ori atunci cand se tinde la anularea hotararii sau daca obiectul litigiului este indivizibil.


In cauza de fata instanta de fond, investita cu contestatia impotriva deciziei de sanctionare disciplinara a reclamantei si ci cereri avand ca obiect plata de drepturi banesti, a constatat legalitatea deciziei de sanctionare, imprejurarea ca angajatorul nu a justificat aplicarea unei sanctiuni mai grave decat cea propusa de comisia de cercetare disciplinara, inlocuind sanctiunea concedierii disciplinare cu cea a reducerii salariului de baza, precum si netemeinicia celorlalte capete de cerere .


Contestatoarea nu a formulat apel impotriva sentintei de fond, motiv pentru care au dobandit caracter definitiv si au intrat in putere de lucru judecat considerentele instantei de fond privind legalitatea deciziei de sanctionare disciplinara, faptul ca faptele imputate au fost savarsite de contestatoare, cu vinovatie . Tribunalul a constatat ca nu pot fi retinute apararile reclamantei conform cu care nu ar fi fost probata existenta abaterilor disciplinare retinute in sarcina reclamantei, tribunalul apreciind de aceea ca decizia de sanctionare disciplinara este temeinica si legala sub acest aspect.


Pe cale de consecinta aceste aspecte nu vor face obiectul analizei instantei de apel, aceasta fiind investita doar cu apelul declarat de parata impotriva sentintei de fond, care vizeaza exclusiv solutia de inlocuire a sanctiunii dispusa prin decizia contestata, cu una mai putin grava.


Este adevarat, astfel cum invoca intimata contestatoare, ca Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat Decizia nr. 11/2013 in interpretarea si aplicarea art. 252 alin. 5 raportat la art. 250 din Codul muncii, statuand: "instanta competenta sa solutioneze contestatia salariatului `impotriva sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator, constatand ca aceasta este gresit individualizata, o poate inlocui cu o alta sanctiune disciplinara``.


A retinut Inalta Curte de Casatie si Justitie in considerentele acestei decizii ca, din moment ce, conform dispozitiilor art. 252 alin. (5) din Codul muncii, decizia poate fi contestata de catre salariat, jurisdictia muncii nu se poate rezuma in acest caz doar la verificarea aspectelor formale ale actului unilateral al angajatorului si la respectarea procedurii disciplinare, de esenta controlului de legalitate fiind tocmai analiza modului de individualizare a masurii disciplinare.


Prin urmare instanta de fond, constatand ca faptele imputate reclamantei constituie abateri disciplinare si au fost savarsite de aceasta angajata cu vinovatie, avea posibilitatea de a inlocui sanctiunea concedierii disciplinare cu reducerea salariului de baza, daca aprecia ca individualizarea sanctiunii disciplinare nu a fost corect facuta de angajator .


In cauza de fata insa, instanta de fond nu a facut o analiza a criteriilor de individualizare a sanctiunii disciplinare, pentru a concluziona ca aceste criterii nu au fost avute in vedere de angajator in mod corect in raport cu circumstantele particulare ale pricinii, si ca, pe cale de consecinta, se impune inlocuirea sanctiunii aplicata de apelanta-parata salariatei sale.


Solutia de inlocuire a sanctiunii disciplinare se intemeiaza exclusiv pe faptul ca angajatorul nu a argumentat ratiunea pentru care a aplicat salariatei o alta sanctiune decat cea propusa de comisia de cercetare disciplinara.


D. aceasta perspectiva lipsa temeiului de drept al sentintei, la care face referire apelanta, reprezinta invocarea faptului ca nu exista in temei legal care sa impuna angajatorului sa justifice aceasta masura


Curtea constata ca nu exista temei legal care sa impuna mentionarea in decizia de sanctionare disciplinara a ratiunilor pentru care angajatorul a aplicat salariatei o alta sanctiune decat cea propusa de comisia de cercetare disciplinara. Potrivit dispozitiilor art. 252 Codul muncii o decizie de sanctionare disciplinara nu trebuie sa contina o asemenea explicatie . De altfel instanta de fond a constatat ca decizia atacata intruneste din punct de vedere formal exigentele legale in materie .


Prin urmare lipsa unei asemenea justificari nu poate constitui viciu de forma al deciziei de sanctionare disciplinara .


Potrivit dispozitiilor art. 247 alin 1 Codul muncii angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.


Rezulta ca angajatorul este cel care aplica sanctiunea disciplinara . In mod evident un angajator persoana juridica nu poate actiona in mod legal pentru aplicarea sanctiunii disciplinare decat prin organele sale de conducere, cum de altfel s-a procedat in cauza de fata.


Cercetarea disciplinara prealabila emiterii deciziei de sanctionare este obligatorie, potrivit art. 251 Codul muncii, insa nu exista niciun temei legal pentru a se aprecia ca propunerile facute de comisie de cercetare disciplinara cu privire la sanctiunea ce ar trebui aplicata salariatului cercetat ar fi obligatorie pentru reprezentantii legali ai angajatorului .


Cum prerogativa sanctionarii disciplinare apartine angajatorului, este evident ca acesta are dreptul si obligatia de a aplica o sanctiune disciplinara conform criteriilor de individualizare prevazute de Codul muncii .


Astfel, potrivit dispozitiilor art. 250 din Codul muncii, angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele:


a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita;


b) gradul de vinovatie a salariatului;


c) consecintele abaterii disciplinare;


d) comportarea generala in serviciu a salariatului;


e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.


In raport cu aceste criterii, Curtea constata ca apelanta-parata, in calitate de angajator, a procedat la o corecta individualizare a sanctiunii disciplinare aplicata intimatei-contestatoare.


Astfel, sanctiunea cea mai grava prevazuta de Codul muncii, respectiv concedierea disciplinara a salariatei, este justificata de numarul mare de abateri disciplinare savarsite de intimata, cu vinovatie, precum si de comportarea generala in serviciu a salariatului.


S-a retinut de catre angajator in decizia de sanctionare utilizarea frecventa de catre salariata a timpului de lucru in scopuri personale, comportament necorespunzator fata de colegi si superiori ierarhici, frecvente greseli de inregistrare a borderourilor de plata in sistemul informatic.


Instanta de fond a constatat, la randul ei, ca din cuprinsul declaratiilor date de colegele de serviciu/ghiseu ale reclamantei rezulta ca aceasta se afla adesea in curte in timpul programului de lucru, chiar in perioade in care la ghiseu era aglomeratie ;din cuprinsul declaratiilor date de colegii de serviciu si de superiorii ierarhici ai reclamantei rezulta conduita necorespunzatoare a reclamantei fata de colegi si superiori, aceasta obisnuind sa raspunda solicitarilor adresate in legatura cu desfasurarea activitatii pe un ton ridicat, agresiv uneori. In ce priveste neinsusirea procedurilor de lucru cu bancile partenere tribunalul a constatat ca din declaratiile date de colegele de serviciu ascultate cu ocazia cercetarii disciplinare rezulta ca s-a procedat la instruirea acesteia cu privire la modul de lucru insa aceasta nu le efectueaza singura deoarece nu si le-a insusit. Martora D. T. a aratat in mod expres ca ea insasi s-a ocupat de instruirea reclamantei insa, avand in vedere ca aceasta nu a manifestat interes in a-si insusi aceste proceduri, s-a renuntat la instruirea pe mai departe a acesteia. Tot dna D. a precizat ca reclamanta are o atitudine foarte recalcitranta in raport cu colegii, in special cu sefii. D. cuprinsul cererii de imprumut 6864/12.09.2014 tribunalul a retinut ca reclamanta a semnat ea insasi aceasta cerere in numele solicitantului de imprumut, eroare ce este de natura sa probeze un oarecare dezinteres al reclamantei fata de corecta indeplinire a atributiilor de serviciu .


Prin urmare nu suntem in prezenta unor abateri disciplinare izolate, savarsite din culpa de salariata, ci s-a retinut cu putere de lucru judecat de catre instanta de fond ca intimata-reclamanta avea in general un comportament neadecvat fata de superiori si colegi, manifesta dezinteres pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu, lipsea frecvent de la programul de lucru s. a. m. d.


In atare situatie Curtea concluzioneaza in sensul ca sanctiunea concedierii disciplinare a intimatei este pe deplin justificata de savarsirea cu vinovatie a abaterilor retinute de angajator in sarcina ei, iar individualizarea aplicarii acestei sanctiuni s-a facut in conformitate cu dispozitiile art. 250 Codul Muncii .


Pentru aceste considerente, in temeiul dispozitiilor art. 480 C., Curtea va admite apelul declarat de parata C. de A. R. a Salariatilor din R. - IFN si va schimba in tot sentinta apelata, in sensul ca va respinge actiunea ca neintemeiata.


In temeiul dispozitiilor art. 453 C., aplicabile si in etapa procesuala a apelului conform art. 482 C., Curtea va obliga intimata sa plateasca apelantei suma de 1000 lei, cheltuieli de judecata efectuate in apel, reprezentand onorariu de avocat, dovedit cu factura MTCA nr. 20/19 02 2016 si extrasul de cont din 29 02 2016 ( filele75-76 dosar apel), potrivi cu care apelanta a platit avocatului care a formulat in numele ei cererea de apel si a reprezentat-o in aceasta etapa procesuala suma de 2500 lei . In raport cu munca depusa efectiv de avocat in aceasta etapa procesuala, retinand si faptul ca nu s-a repus in discutie legalitatea si temeinicia deciziei de sanctionare disciplinara ci doar solutia de inlocuire a sanctiunii aplicate, Curtea apreciaza ca se impune, potrivit dispozitiilor art. 451 alin 2 C., cenzurarea cuantumului acestui onorariu de avocat, suma de 1000 lei fiind conforma activitatii avocatului si complexitati reduse a cauzei.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Admite apelul declarat de parata C. de A. R. a Salariatilor din R. - IFN, cu sediul procesual ales la av. M. T. din Bucuresti, sector 4, nr. 16-18, civile nr. 222 din data de 03. 02. 2016, pronuntata de Tribunalul I. - Sectia Civila, in dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu reclamanta C. M., cu domiciliul procesual ales la av. P. M. -C., din Bucuresti, sector 3, . 2,, .


Schimba in tot sentinta apelata, in sensul ca:


Respinge actiunea ca neintemeiata.



Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 3925 din 12.07.2016


Citeşte mai multe despre:    desfacerea disciplinara a contractului de munca    abatere disciplinara    cercetare disciplinara prealabila    gradul de vinovatie    individualizarea sanctiunii disciplinare    comisia de disciplina



Comentează: Posibilitatea aplicarii de catre angajator a unei alte sanctiuni disciplinare decat cea propusa de comisia de disciplina. Legalitatea deciziei de sanctionare disciplinara
Alte Speţe

Inexistenta premisei producerii prejudiciului solicitat de salariat. Nedovedirea legaturii de cauzalitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze prinvind Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 3080

Nulitatea deciziei de sanctionare a salariatului. Lipsa descrierii faptei care constituie abatere disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizie nr. 546/2016 din 21.06.2016

Desfacerea disciplinara a contractului de munca pentru lipsa nejustificata de la serviciu
Pronuntaţă de: Curtea de Apel C, Sectia I Civila, Decizia nr. 275 CM din 30.05.2016

Obligarea salariatului la plata prejudiciului cauzat angajatorului. Abatere disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj, Sectia I Civila, Decizia nr. 367/A/2016 din 10.02.2016

Anularea deciziei de sanctionare. Lipsa dovezilor de neindeplinire a atributiilor de serviciu
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 2585 din 08.03.2016

Nelegalitatea si netemeinicia deciziei de sanctionare a salariatului. Restituirea drepturilor salariale retinute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti, Sectia I Civila, Decizia nr. 1166/2016 din 11.05.2016

Concedierea pentru motive ce tin de persoana salariatului. Acte de violenta asupra superiorului
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges, Sectia Conflicte de munca si Asigurari sociale, Sentinta Civila nr. 1693/2016 din 21.06.2016

Anularea deciziei de sanctionare disciplinara. Nelegalitate
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 3535 din 05.04.2016

Anularea de catre instanta a deciziei de sanctionare. Exceptia tardivitatii emiterii deciziei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel G, Sectia Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 237/2016

Sanctionarea abuziva a salariatului pentru fapte ce nu tin de atributiile de serviciu
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Targu-Jiu, Decizia nr. 3086 din 09.06.2016



Articole Juridice

[Av. muncii] Procedura cercetarii disciplinare prealabile
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Sesizarea savarsirii unei abateri disciplinare de catre un alt salariat
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Instruirea salariatilor in domeniul sanatatii si securitatii in munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Stabilirea perioadei de proba prin contractual individual de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Nerespectarea termenului de preaviz in cazul demisiei
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Cercetarea disciplinara prealabila
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. Neefectuarea cercetarii disciplinare prealabile
Sursa: MCP Cabinet avocati