Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial

  Publicat: 17 Jul 2019       612 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 14/2019 privind examinarea sesizarii formulata de Curtea de Apel Timisoara - Sectia penala a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 585 din 17.07.2019.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Act adoptat de organele de stat,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act adoptat de organele de stat,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Masura prevazuta in sectiunea I, cap. III, t. III, art. 59, C. pen., partea generala si consta in punerea in libertate a condamnatului inainte de executarea in intregime a pedepsei care i s-a aplicat,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Act adoptat de organele de stat,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Modalitate de stabilire a pedepsei in cazurile in care, dupa condamnarea definitiva a unei persoane, intervine una din urmatoarele situatii:a) cel in cauza este judecat pentru o infractiune concurenta ori se constata ca suferise si o alta condamnare pentru o astfel de infractiune; b) prin savarsirea unei noi infractiuni exista recidiva postcondamnatorie; c) cel condamnat savarseste din nou o infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, si u sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Puteti depune o plangere la Curte daca va considerati victima directa a unei incalcari a drepturilor sau garantiilor prevazute in Conventie sau in protocoalele acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Act adoptat de organele de stat,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act adoptat de organele de stat,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate de stabilire a pedepsei in cazurile in care, dupa condamnarea definitiva a unei persoane, intervine una din urmatoarele situatii:a) cel in cauza este judecat pentru o infractiune concurenta ori se constata ca suferise si o alta condamnare pentru o astfel de infractiune; b) prin savarsirea unei noi infractiuni exista recidiva postcondamnatorie; c) cel condamnat savarseste din nou o infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, si u sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Act adoptat de organele de stat,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act adoptat de organele de stat,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Pedeapsa principala privata de libertate,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act adoptat de organele de stat,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Pedeapsa principala privata de libertate,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

S-a luat in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Timisoara - Sectia penala, prin Incheierea din data de 5 aprilie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 31.874/325/2017, prin care, in temeiul art. 475 din Codul de procedura penala, s-a solicitat pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a urmatoarelor chestiuni de drept:
"Daca dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial sau sunt aplicabile si in ipoteza in care una dintre ele este in concurs si cu cea care atrage starea de recidiva.
In situatia in care infractiunea dedusa judecatii este in stare de recidiva postcondamnatorie, in aplicarea art. 43 alin. (2) din Codul penal se contopesc pedepsele individuale si se adauga restul de pedeapsa neexecutat initial sau se contopeste pedeapsa aplicata in cauza cu ultima pedeapsa rezultanta ca efect al recidivelor succesive."
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedura penala si ale art. 274 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, si potrivit Procesului-verbal din data de 12 iunie 2019 prin care s-a dispus inlocuirea doamnei judecator Anca Madalina Alexandrescu cu doamna judecator Simona Cristina Nenita.
Sedinta a fost prezidata de catre presedintele Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, domnul judecator Daniel Gradinaru.
La sedinta de judecata a participat doamna Oana-Valentina Temerel, magistrat-asistent in cadrul Sectiei penale, desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Judecator-raportor a fost desemnat, conform prevederilor art. 476 alin. (7) din Codul de procedura penala, doamna judecator Mirela Sorina Popescu, judecator in cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de doamna procuror Marinela Minca.
Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, aratand ca au transmis puncte de vedere asupra chestiunilor de drept curtile de apel Alba Iulia, Bacau, Brasov, Bucuresti, Cluj, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Oradea, Pitesti, Suceava si Timisoara, instantele arondate acestora, Directia legislatie, studii, documentare si informatica juridica din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Facultatea de Drept din cadrul Universitatii din Bucuresti, Facultatea de drept din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, precum si Centrul de Cercetari in Stiinte penale din cadrul Facultatii de Drept a Universitatii de Vest din Timisoara.
De asemenea, a invederat ca, la data de 17 mai 2019, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a depus concluzii scrise.
In continuare, a aratat ca a fost depus la dosar raportul intocmit de judecatorul-raportor, care a fost comunicat partilor la data de 20 mai 2019, potrivit dispozitiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedura penala.
Presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, domnul judecator Daniel Gradinaru, constatand ca nu sunt cereri sau exceptii de formulat, a solicitat doamnei procuror Marinela Minca sa sustina punctul de vedere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la problemele supuse dezbaterii in Dosarul nr. 1.086/1/2019.
Reprezentantul Ministerului Public a apreciat ca prima chestiune de drept invocata in cuprinsul incheierii de sesizare este admisibila, intrucat are in vedere stabilirea incidentei art. 43 alin. (2) din Codul penal care reglementeaza tratamentul sanctionator al recidivei postcondamnatorii, in ipoteza in care unele dintre infractiunile concurente cu cea care constituie al doilea termen al recidivei postcondamnatorii sunt concurente si cu infractiunea care reprezinta primul termen al acesteia.
Astfel, a considerat ca se pune problema daca aceste infractiuni vor intra in alcatuirea primului termen al recidivei postcondamnatorii, urmand a se aplica regulile concursului de infractiuni, iar pedeapsa rezultanta ori restul ce a mai ramas de executat din aceasta sa fie cumulat aritmetic cu pedeapsa aplicata pentru infractiunea ce constituie cel de-al doilea termen al recidivei ori, dat fiind faptul ca infractiunile sunt concurente cu cea care constituie al doilea termen al recidivei, sunt incidente dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal.
In continuare, a invederat ca, in doctrina, au fost prezentate doua modalitati de calcul al pedepsei rezultante in ipoteza in care dupa comiterea infractiunii care constituie al doilea termen al recidivei postcondamnatorii s-a descoperit ca inculpatul a mai savarsit infractiuni concurente pentru care a fost condamnat definitiv si care sunt concurente si cu infractiunea care reprezinta primul termen al recidivei.
Intr-o prima varianta de calcul s-a aratat ca se vor contopi, potrivit regulilor de la concursul de infractiuni, pedeapsa aplicata pentru infractiunea care constituie primul termen al recidivei postcondamnatorii si pedepsele pentru infractiunile nou- descoperite, iar apoi la aceasta rezultanta se va adauga pedeapsa stabilita pentru infractiunea care constituie al doilea termen al recidivei.
In doctrina s-a sustinut ca aceasta solutie confera prioritate de aplicare dispozitiilor art. 40 din Codul penal, inculpatul fiind pus in aceeasi situatie in care s-ar fi aflat daca primele infractiuni concurente ar fi fost judecate simultan. Asadar, infractiunea noua va face parte din structura primului termen al recidivei, cu toate ca aceasta este concurenta si cu infractiunea care constituite al doilea termen al recidivei postcondamnatorii.
O alta varianta de calcul al pedepsei rezultante, consacrata in doctrina, are in vedere aplicarea tratamentului sanctionator al recidivei in privinta celor doua infractiuni care constituie termenele acestei pluralitati, pedepsele urmand a fi cumulate aritmetic potrivit art. 43 alin. (1) din Codul penal, dupa care pedeapsa pentru infractiunea concurenta cu ambele fapte se va contopi cu rezultanta stabilita anterior.
Referitor la aceasta formula de calcul, in doctrina s-a argumentat ca ar fi preferabila, intrucat reflecta fidel formele pluralitatii existente intre cele trei infractiuni, respectiv concurs intre infractiuni, doua cate doua, si recidiva postcondamnatorie. De asemenea, s-a mai aratat ca nu se justifica aducerea pedepsei aplicate pentru infractiunea nou-descoperita in structura primului termen al recidivei, intrucat pentru respectiva fapta nu exista o hotarare definitiva de condamnare anterioara savarsirii ultimei infractiuni, care reprezinta al doilea termen al recidivei postcondamnatorii. In situatia in care pentru infractiunea nou-descoperita se pronuntase o hotarare definitiva de condamnare anterior comiterii infractiunii care reprezinta cel de-al doilea termen al recidivei, pedeapsa rezultanta se stabileste potrivit primei variante de calcul prezentate.
Reprezentantul Ministerului Public a subliniat ca cele doua modalitati de calcul al pedepsei nu vizeaza aplicarea prevederilor art. 43 alin. (2) din Codul penal, la care face referire instanta care a sesizat Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala.
In acest sens a sustinut ca art. 43 alin. (2) din Codul penal are ca situatie premisa savarsirea infractiunilor concurente inainte ca pedeapsa anterioara sa fi fost executata ori considerata ca executata, iar aceasta conditie nu este indeplinita in ipoteza in care infractiunea concurenta cu cea care formeaza al doilea termen al recidivei este concurenta si cu infractiunea care constituie primul termen al recidivei.
Asadar, chiar daca art. 43 alin. (2) din Codul penal nu impune ca toate infractiunile concurente sa indeplineasca cerintele specifice celui de-al doilea termen al recidivei, acestea vor trebui sa respecte conditia privind momentul savarsirii lor, respectiv dupa ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a aplicat pedeapsa anterioara, inainte ca aceasta sa fi fost executata ori considerata ca executata.
Prin urmare, nefiind indeplinita aceasta conditie, a apreciat ca nu pot fi incidente dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal.
In ceea ce priveste a doua intrebare formulata in cuprinsul incheierii de sesizare, a sustinut ca aceasta nu indeplineste conditiile de admisibilitate statuate in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept .
Astfel, a apreciat ca, pentru a se raspunde la aceasta intrebare, ar trebui analizata, in concret, situatia juridica a inculpatului, avandu-se in vedere toate hotararile prin care s-a dispus condamnarea acestuia. De asemenea, ar trebui identificate pluralitatile infractionale incidente in cauza, ajungandu-se asadar la rezolvarea concreta a situatiei inculpatului, prin stabilirea pedepsei rezultante.
Pe de alta parte, a invederat ca intrebarea a fost formulata prin raportare la prevederile art. 43 alin. (2) din Codul penal, insa aceste dispozitii legale nu sunt incidente in cauza.
Prin urmare, a solicitat Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala sa dispuna potrivit celor anterior expuse.
Presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a declarat dezbaterile inchise, retinandu-se dosarul in pronuntare.


INALTA CURTE,
Asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:


I. Titularul si obiectul sesizarii
Prin Incheierea de sedinta din data de 5 aprilie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 31.874/325/2017, Curtea de Apel Timisoara - Sectia penala, in temeiul art. 475 din Codul de procedura penala, a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a pronunta o hotarare prealabila in vederea dezlegarii urmatoarelor chestiuni de drept:
"Daca dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial sau sunt aplicabile si in ipoteza in care una dintre ele este in concurs si cu cea care atrage starea de recidiva.
In situatia in care infractiunea dedusa judecatii este in stare de recidiva postcondamnatorie, in aplicarea art. 43 alin. (2) din Codul penal se contopesc pedepsele individuale si se adauga restul de pedeapsa neexecutat initial sau se contopeste pedeapsa aplicata in cauza cu ultima pedeapsa rezultanta ca efect al recidivelor succesive."


II. Expunerea succinta a cauzei
Curtea de Apel Timisoara - Sectia penala a fost sesizata cu apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Timisoara impotriva Sentintei penale nr. 4.670 din 27 septembrie 2018, pronuntata de Judecatoria Timisoara in Dosarul nr. 31.874/325/2017.
Prin Sentinta penala nr. 4.670 din 27 septembrie 2018, pronuntata de Judecatoria Timisoara in Dosarul nr. 31.874/325/2017, s-au dispus urmatoarele:
In baza art. 396 alin. (2) si (10) din Codul de procedura penala, a fost condamnat inculpatul P.C. la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie calificata, in forma continuata (3 acte materiale), prevazuta de art. 233 si art. 234 alin. (1) lit. a) din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) din Codul penal, art. 35 alin. (1) din Codul penal si art. 5 din Codul penal (fapte savarsite la datele de 29 martie 2013 si 30 martie 2013 - persoane vatamate B.C., V.R.M. si P.E.S.).
In baza art. 67 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, s-a interzis, cu titlu de pedeapsa complementara, pe o durata de 3 ani, exercitarea drepturilor prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a) si b) din Codul penal, in conditiile art. 68 alin. (1) lit. c) din Codul penal, iar in baza art. 65 alin. (1) din Codul penal, s-a interzis, cu titlu de pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a) si b) din Codul penal, pe durata si in conditiile prevazute de art. 65 alin. (3) din Codul penal.
S-a constatat ca infractiunea dedusa judecatii se afla in concurs real cu infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentinta penala nr. 1.033 din 12 iulie 2013, pronuntata de Judecatoria Satu Mare, definitiva prin Decizia penala nr. 704/R din 8 octombrie 2013, pronuntata de Curtea de Apel Oradea, cu infractiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentinta penala nr. 257 din 25 februarie 2012, pronuntata de Judecatoria Cluj-Napoca, definitiva prin Decizia penala nr. 665/A din 11 mai 2015, pronuntata de Curtea de Apel Cluj, si cu infractiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentinta penala nr. 3.488 din 22 noiembrie 2017, pronuntata de Judecatoria Baia Mare, definitiva prin Decizia penala nr. 32/A din 10 ianuarie 2018, pronuntata de Curtea de Apel Cluj.
S-a constatat ca infractiunea dedusa judecatii a fost savarsita in termenul de supraveghere al liberarii conditionate, in stare de recidiva postcondamnatorie, raportat la pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare dispusa prin Sentinta penala nr. 4 din 13 ianuarie 2011 a Judecatoriei Cluj-Napoca, definitiva prin neapelare la data de 28 ianuarie 2011, inculpatul fiind liberat conditionat in data de 1 martie 2013, cu un rest de pedeapsa neexecutat de 458 de zile .
S-a retinut ca prin Sentinta penala nr. 257 din 25 februarie 2012, pronuntata de Judecatoria Cluj-Napoca, definitiva prin Decizia penala nr. 665/A din 11 mai 2015, pronuntata de Curtea de Apel Cluj, s-a constatat executata, in perioada 3 decembrie 2010-1 martie 2013, pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare stabilita prin contopirea pedepsei de 2 ani inchisoare aplicate prin Sentinta penala nr. 257 din 25 februarie 2012, pronuntata de Judecatoria Cluj-Napoca, definitiva prin Decizia penala nr. 665/A din 11 mai 2015, pronuntata de Curtea de Apel Cluj, cu pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare aplicata prin Sentinta penala nr. 4 din 13 ianuarie 2011, pronuntata de Judecatoria Cluj-Napoca, definitiva prin neapelare la 28 ianuarie 2011.
S-a descontopit pedeapsa rezultanta de 4 ani si 8 luni inchisoare aplicata inculpatului prin Sentinta penala nr. 1.033 din 12 iulie 2013, pronuntata de Judecatoria Satu Mare, definitiva prin Decizia penala nr. 704/R din 8 octombrie 2013, pronuntata de Curtea de Apel Oradea, in pedepsele componente, care au fost repuse in individualitatea lor, dupa cum urmeaza: pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prevazuta si pedepsita de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e) din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 4 din Codul penal din 1969; pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) din Codul penal din 1969; pedeapsa de 4 ani si 8 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie prevazute si pedepsite de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c), alin. 21 lit. b) din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) din Codul penal din 1969; pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) din Codul penal din 1969; pedeapsa de 4 ani si 8 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie prevazute si pedepsite de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b) si c), alin. 21 lit. a) si b) din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) din Codul penal din 1969; pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) din Codul penal din 1969; pedeapsa de 4 ani si 8 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie prevazute si pedepsite de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b) si c), alin. 21 lit. a) si b) din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) din Codul penal din 1969; pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) din Codul penal din 1969; restul de 458 de zile inchisoare, ramas neexecutat din pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare dispusa prin Sentinta penala nr. 4 din 13 ianuarie 2011 a Judecatoriei Cluj-Napoca, definitiva prin neapelare la 28 ianuarie 2011.
S-a mentinut revocarea beneficiului liberarii conditionate a inculpatului P.C. pentru restul de 458 de zile ramas neexecutat din pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare aplicata prin Sentinta penala nr. 4 din 13 ianuarie 2011 a Judecatoriei Cluj-Napoca, definitiva prin neapelare la 28 ianuarie 2011, masura dispusa prin Sentinta penala nr. 1.033, pronuntata la data de 12 iulie 2013 de Judecatoria Satu Mare, definitiva prin Decizia penala nr. 704/R, pronuntata la 8 octombrie 2013 de Curtea de Apel Oradea.
In baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. 1 lit. b) si art. 61 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 5 din Codul penal si a Deciziei nr. 29 din 19 noiembrie 2015, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 29 din 15 ianuarie 2016), s-a contopit pedeapsa aplicata inculpatului P.C. cu pedepsele aplicate aceluiasi inculpat prin Sentinta penala nr. 1.033, pronuntata la data de 12 iulie 2013 de Judecatoria Satu Mare, definitiva prin Decizia penala nr. 704/R, pronuntata la data de 8 octombrie 2013 de Curtea de Apel Oradea, precum si cu restul de 458 de zile ramas neexecutat din pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare aplicata prin Sentinta penala nr. 4 din 13 ianuarie 2011 a Judecatoriei Cluj-Napoca, definitiva prin neapelare la data de 28 ianuarie 2011, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani si 8 luni inchisoare.
In temeiul art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile ulterioare, raportat la art. 71 alin. 2 din Codul penal din 1969, i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) din Codul penal din 1969 pe durata stabilita de art. 71 alin. 2 din Codul penal din 1969.
In temeiul art. 40 alin. (3) din Codul penal (art. 36 alin. 3 din Codul penal din 1969) s-a dispus scaderea din pedeapsa aplicata a perioadei executate de la 30 aprilie 2013 pana la data de 31 mai 2017 cand a fost liberat conditionat cu un rest ramas de executat de 212 zile .
S-a constatat ca, prin Sentinta penala nr. 3.488 din 22 noiembrie 2017, pronuntata de Judecatoria Baia Mare, definitiva prin Decizia penala nr. 32/A din 10 ianuarie 2018, pronuntata de Curtea de Apel Cluj, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prevazute de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. d), alin. (2) lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) din Codul penal, art. 77 lit. a) din Codul penal, iar in baza art. 104 alin. (2) din Codul penal a fost revocata liberarea conditionata pentru restul de 212 zile inchisoare, ramas neexecutat din pedeapsa de 4 ani si 8 luni inchisoare aplicata prin Sentinta penala nr. 1.033 din 12 iulie 2013, pronuntata de Judecatoria Satu Mare, definitiva prin Decizia penala nr. 704/R din 8 octombrie 2013, pronuntata de Curtea de Apel Oradea, iar in baza art. 43 alin. (1) din Codul penal a fost cumulat restul cu pedeapsa stabilita, inculpatul urmand sa execute 4 ani si 212 zile inchisoare, fiind dedusa perioada retinerii de 24 de ore din 17 august 2017 si a arestarii preventive incepand cu data de 28 august 2017, la zi.
S-a dedus perioada retinerii de 24 de ore din 17 august 2017 si a arestarii preventive incepand cu data de 28 august 2017, la zi.
S-a anulat Mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr. 3.856 din 11 ianuarie 2018 emis in baza Sentintei penale nr. 3.488 din 22 noiembrie 2017, pronuntata de Judecatoria Baia Mare, definitiva prin Decizia penala nr. 32/A din 10 ianuarie 2018, pronuntata de Curtea de Apel Cluj, si s-a dispus emiterea unui nou mandat conform acestei hotarari.
S-a luat act ca persoanele vatamate P.E.S., V.R.M. si B.C. nu s-au constituit parti civile in procesul penal.
In baza art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal s-a dispus luarea masurii de siguranta a confiscarii speciale de la inculpat a sumei de 160 lei (compusa din suma de 40 lei sustrasa de la persoana vatamata B.C. si 120 lei sustrasa de la persoana vatamata P.E.S.).
Impotriva Sentintei penale nr. 4.670 din 27 septembrie 2018 a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Timisoara, criticand-o pentru urmatoarele motive de nelegalitate:
- neanularea liberarii conditionate dispuse la data de 31 mai 2017, cu restul de 212 zile, din executarea pedepsei aplicate prin Sentinta penala nr. 1.033 din 12 iulie 2013 a Judecatoriei Satu Mare;
- neaplicarea Deciziei nr. 7 din 26 aprilie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 548 din 2 iulie 2018), in sensul ca nu s-a facut aplicarea art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, cu modificarile si completarile ulterioare, desi inculpatul, in data de 1 martie 2013, fusese liberat conditionat cu un rest de 458 de zile din pedeapsa aplicata prin Sentinta penala nr. 4 din 13 ianuarie 2011 a Judecatoriei Cluj-Napoca, definitiva la 28 ianuarie 2011, iar acest rest a fost revocat prin Sentinta penala nr. 1.033 din 12 iulie 2013 a Judecatoriei Satu Mare si executat, fara a fi micsorat prin luarea in considerare a zilelor considerate ca executate in conditii necorespunzatoare;
- neaplicarea regulilor concursului de infractiuni intre infractiunea din cauza si infractiunile pentru care a fost condamnat inculpatul prin sentintele penale nr. 1.033 din 12 iulie 2013, nr. 257 din 25 februarie 2012 si nr. 3.488 din 22 noiembrie 2017;
- neaplicarea art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile ulterioare.


III. Punctul de vedere al instantei care a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la chestiunile de drept a caror dezlegare se solicita
Completul de judecata investit cu solutionarea apelului declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Timisoara impotriva Sentintei penale nr. 4.670 din 27 septembrie 2018, pronuntata de Judecatoria Timisoara, a apreciat ca fiind intrunite conditiile de admisibilitate a sesizarii prevazute de art. 475 din Codul de procedura penala, intrucat:
- este investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, calea de atac a apelului declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Timisoara;
- de lamurirea chestiunilor de drept depinde solutionarea pe fond a cauzei deoarece infractiunea dedusa judecatii:
- este concurenta cu infractiunile pentru care inculpatul P.C. a fost condamnat prin sentintele penale nr. 1.033 din 12 iulie 2013, pronuntata de Judecatoria Satu Mare, definitiva prin Decizia penala nr. 704/R din 8 octombrie 2013 a Curtii de Apel Oradea; nr. 257 din 25 februarie 2012, pronuntata de Judecatoria Cluj-Napoca, definitiva prin Decizia penala nr. 665 din 11 mai 2015 a Curtii de Apel Cluj, si nr. 3.488 din 22 noiembrie 2017, pronuntata de Judecatoria Baia Mare, definitiva prin Decizia penala nr. 32/A din 10 ianuarie 2018 a Curtii de Apel Cluj;
- a fost savarsita in termenul de supraveghere al liberarii conditionate, in stare de recidiva postcondamnatorie, raportat la pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare dispusa prin Sentinta penala nr. 4 din 13 ianuarie 2011 a Judecatoriei Cluj-Napoca, definitiva prin neapelare la data de 28 ianuarie 2011, inculpatul fiind liberat conditionat in data de 1 martie 2013 cu un rest de pedeapsa neexecutat de 416 zile (cu 42 de zile considerate executate suplimentar conform Legii nr. 169/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal);
- asupra chestiunilor de drept Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat printr-o hotarare prealabila sau printr-un recurs in interesul legii si nici nu fac obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
Cu privire la fondul chestiunilor de drept, membrii completului de judecata au exprimat opinii diferite.
Referitor la prima chestiune de drept, in opinia unuia dintre membrii completului de judecata s-a apreciat ca aplicarea dispozitiilor art. 43 alin. (2) din Codul penal nu presupune ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial, fiind suficient ca o singura infractiune aflata in concurs sa indeplineasca toate conditiile ce atrag starea de recidiva postcondamnatorie.
In argumentarea acestei opinii, pe de o parte, s-a sustinut ca introducerea sintagmei "dintre care cel putin una se afla in stare de recidiva" in cuprinsul art. 43 alin. (2) din Codul penal a urmarit sa reglementeze si ipoteza in care instanta este sesizata cu judecarea unei infractiuni care se afla in stare de recidiva postcondamnatorie in raport cu o infractiune si in concurs cu o alta infractiune pentru care s-a pronuntat anterior o hotarare de condamnare care la randul sau se afla in concurs si cu infractiunea ce atrage starea de recidiva postcondamnatorie.
Pe de alta parte s-a sustinut ca din interpretarea art. 79 alin. (2) din Codul penal, care stabileste ordinea cauzelor de agravare a raspunderii penale, rezulta ca, in cazul in care infractiunea dedusa judecatii se afla in concurs cu alte infractiuni si in recidiva postcondamnatorie, ii sunt aplicabile cu prioritate regulile concursului de infractiuni si, ulterior, cele ale recidivei postcondamnatorii.
Cu privire la cea de-a doua chestiune de drept, opinia aceluiasi membru al completului de judecata a fost in sensul ca, in situatia in care infractiunea dedusa judecatii este in stare de recidiva postcondamnatorie si concurenta cu infractiuni aflate succesiv in stare de recidiva postcondamnatorie, in aplicarea art. 43 alin. (2) din Codul penal, se contopesc pedepsele individuale si se adauga restul de pedeapsa neexecutat initial.
In argumentarea acestei opinii au fost invocate dispozitiile art. 79 alin. (2) din Codul penal, care reglementeaza ordinea aplicarii cauzelor de agravare a raspunderii penale, respectiv dispozitiile art. 104 alin. (2) din Codul penal referitoare la revocarea liberarii conditionate.
Prin urmare, daca inculpatul a savarsit o infractiune in termenul de supraveghere al liberarii conditionate, descoperita in acest termen, se impun revocarea si executarea restului de pedeapsa care devine astfel primul termen al recidivei postcondamnatorii si pentru celelalte infractiuni .
S-a apreciat ca instanta trebuie sa se raporteze cu prioritate la formele de pluralitate determinate de savarsirea infractiunii cu care este sesizata, rationament la care conduc si dispozitiile art. 43 alin. (6) si art. 40 alin. (1) si (3) din Codul penal.
Cu privire la prima chestiune de drept, celalalt membru al completului de judecata a apreciat ca din interpretarea coroborata a dispozitiilor art. 43 alin. (1), (2), (5) si (6) din Codul penal, precum si din interpretarea gramaticala a prevederilor art. 43 alin. (2) din Codul penal reiese ca aceste din urma dispozitii legale sunt aplicabile in situatia in care exista o condamnare definitiva, iar ulterior acestui moment, insa pana la executarea integrala sau considerarea ca executata a pedepsei, sunt savarsite mai multe infractiuni concurente, dintre care cel putin una in stare de recidiva. Prin alin. (1) al art. 43 din Codul penal legiuitorul a reglementat tratamentul sanctionator al recidivei postcondamnatorii in situatia in care al doilea termen este format dintr-o singura infractiune, iar prin alin. (2) al art. 43 din Codul penal a reglementat regimul sanctionator in situatia in care al doilea termen al recidivei este format dintr-un concurs de infractiuni, insa nu toate aceste infractiuni in concurs indeplinesc conditiile pentru a se retine starea de recidiva postcondamnatorie fata de prima condamnare, unele fiind in stare de pluralitate intermediara fata de aceasta; situatiapremisa in cazul ambelor ipoteze este insa existenta unei condamnari definitive la pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an inchisoare, neexecutata integral, inainte de savarsirea tuturor celorlalte infractiuni .
Aceasta interpretare rezulta si din expunerea de motive privind proiectul legislativ al noului Cod penal, unde s-a prevazut ca, pentru ipoteza in care termenul al doilea al recidivei este alcatuit dintr-un concurs de infractiuni, a fost stabilit un algoritm de aplicare a pedepsei diferit de cel existent anterior, aplicandu-se mai intai dispozitiile referitoare la concurs si apoi cele incidente in cazul recidivei. Acest tratament este aplicabil chiar daca numai una dintre infractiunile concurente se afla in stare de recidiva, restul fiind in pluralitate intermediara, deoarece calitatea de recidivist trebuie sa atraga tratamentul specific acestei forme de pluralitate. In acelasi timp, tratamentul sanctionator propus este mai putin sever decat cel care ar rezulta din aplicarea mai intai a dispozitiilor privind recidiva sau pluralitatea intermediara pentru fiecare infractiune in parte si apoi a regulilor referitoare la concursul de infractiuni .
Cu privire la cea de-a doua chestiune de drept, opinia aceluiasi membru al completului de judecata este in sensul ca, in situatia in care infractiunea dedusa judecatii este in stare de recidiva postcondamnatorie fata de o condamnare definitiva si concurenta cu infractiuni aflate in stare de recidiva postcondamnatorie, unele fata de altele, se contopeste pedeapsa aplicata in cauza cu ultima pedeapsa rezultanta ca efect al recidivelor succesive, atat timp cat respectivele infractiuni, chiar daca sunt concurente cu cea dedusa judecatii, fiind in stare de recidiva postcondamnatorie, in mod succesiv, unele fata de celelalte, nu pot fi repuse in individualitate si contopite toate conform regulilor concursului de infractiuni, intrucat acestea nu au fost savarsite toate inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru una dintre ele, starea de recidiva a unora fata de celelalte fiind retinuta cu autoritate de lucru judecat prin hotararile de condamnare si art. 43 alin. (2) din Codul penal nefiind aplicabil in aceasta situatie; in acelasi timp, daca restul ramas neexecutat, prevazut de art. 104 alin. (2) din Codul penal, a fost inclus in pedeapsa rezultanta, aplicata ca urmare a condamnarii pentru o infractiune aflata la randul ei in stare de recidiva fata de aceasta, pedeapsa din a carei executare s-a dispus anterior liberarea conditionata, iar apoi restul ramas neexecutat din aceasta pedeapsa rezultanta a fost inclus, conform art. 104 alin. (2) din Codul penal, in urmatoarea pedeapsa rezultanta, aplicata ca urmare a condamnarii pentru o noua infractiune aflata la randul ei in stare de recidiva fata de condamnarea anterioara, exista o pedeapsa unica si indivizibila rezultata in urma aplicarii recidivei (care contine implicit si restul neexecutat initial, precum si o pedeapsa aplicata pentru o infractiune concurenta cu cea dedusa judecatii) care nu mai poate fi descontopita si solutia care se impune este aceea a contopirii pedepsei aplicate in cauza cu respectiva pedeapsa rezultanta, conform regulilor concursului de infractiuni .


IV. Punctele de vedere ale procurorului si partilor cu privire la chestiunile de drept a caror dezlegare se solicita
Reprezentantul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara si aparatorul desemnat din oficiu pentru inculpat au opinat in sensul ca dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal sunt aplicabile si in ipoteza in care una dintre infractiunile aflate in concurs cu cea dedusa judecatii este in concurs si cu infractiunea care atrage starea de recidiva postcondamnatorie.
Prevederile legale anterior mentionate sunt aplicabile si in situatia in care infractiunea dedusa judecatii este in stare de recidiva postcondamnatorie, impunandu-se contopirea pedepselor individuale, astfel cum se solicita si prin motivele de apel formulate de parchet.


V. Punctele de vedere exprimate de curtile de apel si instantele din circumscriptiile acestora cu privire la chestiunile de drept a caror dezlegare se solicita
In conformitate cu dispozitiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedura penala, cu referire la art. 473 alin. (5) din acelasi cod, au fost consultate instantele de judecata asupra chestiunilor de drept a caror dezlegare s-a solicitat.
Cu privire la prima chestiune de drept, intr-o opinie, exprimata de Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Brasov, Tribunalul Gorj, Tribunalul Brasov, Tribunalul de Minori si Familie Brasov, Tribunalul Bihor, Tribunalul Galati, Tribunalul Bacau, Tribunalul Bistrita-Nasaud, Tribunalul Maramures, Tribunalul Calarasi, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Caras-Severin, Tribunalul Arad, Judecatoria Tulcea, Judecatoria Babadag, Judecatoria Macin, Judecatoria Vanju Mare, Judecatoria Rupea, Judecatoria Braila, Judecatoria Aiud, Judecatoria Moinesti, Judecatoria Bistrita, Judecatoria Baia Mare, Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, Judecatoria Alexandria, Judecatoria Moldova Noua si Judecatoria Lugoj, s-a sustinut ca dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal sunt incidente si in ipoteza in care nu toate infractiunile concurente sunt savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial.
Referitor la aceeasi chestiune de drept, intr-o alta opinie, exprimata de Curtea de Apel Galati, Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Timisoara, Tribunalul Ialomita, Tribunalul Timis, Judecatoria Carei, Judecatoria Negresti-Oas, Judecatoria Beius, Judecatoria Roman, Judecatoria Simleu Silvaniei, Judecatoria Rosiori de Vede, s-a sustinut ca pentru a fi incidente dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal trebuie ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial.
Cu privire la cea de-a doua chestiune de drept, intr-o opinie, exprimata de Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Brasov, Tribunalul Gorj, Tribunalul Brasov, Tribunalul de Minori si Familie Brasov, Tribunalul Bihor, Tribunalul Bacau, Tribunalul Bistrita-Nasaud, Tribunalul Maramures, Tribunalul Calarasi, Tribunalul Ialomita, Judecatoria Tulcea, Judecatoria Babadag, Judecatoria Macin, Judecatoria Vanju Mare, Judecatoria Carei, Judecatoria Negresti-Oas, Judecatoria Beius, Judecatoria Braila, Judecatoria Roman, Judecatoria Bistrita, Judecatoria Baia Mare, Judecatoria Simleu Silvaniei, Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, Judecatoria Rosiori de Vede, Judecatoria Moldova Noua, Judecatoria Lugoj, s-a sustinut ca in cazul in care infractiunea dedusa judecatii este in stare de recidiva postcondamnatorie si concurenta cu infractiuni aflate succesiv in stare de recidiva postcondamnatorie, in aplicarea dispozitiilor art. 43 alin. (2) din Codul penal, mai intai se contopesc pedepsele pentru infractiunile concurente si apoi se aplica restul de pedeapsa ramas neexecutat.
Referitor la aceeasi chestiune de drept, intr-o alta opinie, exprimata de Curtea de Apel Galati, Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Timisoara, Tribunalul Dolj, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Arad, Tribunalul Timis, Judecatoria Aiud, Judecatoria Moinesti, Judecatoria Onesti, Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, Judecatoria Alexandria, Judecatoria Caransebes, s-a sustinut ca in cazul in care infractiunea dedusa judecatii este in stare de recidiva postcondamnatorie si concurenta cu infractiuni aflate succesiv in stare de recidiva postcondamnatorie, in aplicarea dispozitiilor art. 43 alin. (2) din Codul penal, se contopeste pedeapsa aplicata in cauza cu ultima pedeapsa rezultanta ca efect al recidivelor succesive.


VI. Jurisprudenta nationala in materie
Instantele la care au fost identificate hotarari judecatoresti in aceasta materie sunt: Tribunalul Caras-Severin (Sentinta penala nr. 27 din 26 martie 2019); Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti (Sentinta penala nr. 2.938 din 12 octombrie 2018); Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti (Sentinta penala nr. 2.106 din 9 iulie 2018); Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala (Decizia penala nr. 1.243/A din 11 octombrie 2018); Judecatoria Buftea (Sentinta penala nr. 214 din 31 mai 2018); Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala (Decizia penala nr. 1.452/A din 1 noiembrie 2018); Curtea de Apel Constanta (Decizia penala nr. 326 din 5 martie 2019); Judecatoria Iasi (Sentinta penala nr. 1.434 din 25 mai 2017); Judecatoria Vaslui (Sentinta penala nr. 185 din 1 februarie 2019; Sentinta penala nr. 187 din 1 februarie 2019; Sentinta penala nr. 448 din 28 martie 2018); Judecatoria Aiud (Sentinta penala nr. 1.356 din 18 decembrie 2018); Tribunalul Sibiu (Sentinta penala nr. 21 din 14 februarie 2018); Curtea de Apel Suceava (Decizia penala nr. 473 din 4 mai 2018, Decizia penala nr. 962 din 13 octombrie 2017).


VII. Jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale
Nu a fost identificata jurisprudenta relevanta pentru chestiunile de drept a caror dezlegare se solicita.


VIII. Punctul de vedere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Cu Adresa nr. 865/C/1.140/III-5/2019 din 17 mai 2019, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a inaintat punctul de vedere cu privire la chestiunile de drept a caror dezlegare se solicita.
Astfel, referitor la prima chestiune de drept invocata in cuprinsul incheierii de sesizare s-a apreciat ca aceasta este admisibila, fiind indeplinite toate conditiile prevazute de art. 475 si urmatoarele din Codul de procedura penala.
In ceea ce priveste problema de drept supusa dezlegarii, s-a opinat ca dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial, textul de lege nefiind aplicabil in ipoteza in care una dintre infractiuni este in concurs si cu cea care constituie primul termen al recidivei postcondamnatorii.
In sustinerea acestei solutii s-a subliniat ca art. 43 alin. (2) din Codul penal are ca situatie-premisa savarsirea infractiunilor concurente, inainte ca pedeapsa anterioara sa fi fost executata ori considerata ca executata, or aceasta conditie evident nu este indeplinita in ipoteza in care infractiunea concurenta cu cea care formeaza al doilea termen al recidivei este concurenta si cu infractiunea care constituie primul termen al acesteia.
In acest sens s-a precizat ca, desi art. 43 alin. (2) din Codul penal nu impune ca toate infractiunile concurente sa indeplineasca cerintele specifice celui de-al doilea termen al recidivei, acestea vor trebui sa respecte conditia privind momentul savarsirii lor, si anume dupa ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a aplicat pedeapsa anterioara, respectiv inainte ca aceasta sa fi fost executata ori considerata ca executata.
Prin urmare, conditia anterior mentionata limiteaza sfera de aplicare a art. 43 alin. (2) din Codul penal la recidiva postcondamnatorie cu cel de-al doilea termen multiplu, reprezentat de un concurs de infractiuni ori o pluralitate intermediara, intrucat in acest caz infractiunile sunt savarsite dupa ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a aplicat pedeapsa anterioara.
Totodata, s-a aratat ca procesul de stabilire a sanctiunii reglementat in cuprinsul art. 43 alin. (2) din Codul penal nu este aplicabil in ipoteza prezentata de instanta de sesizare .
In ceea ce priveste a doua chestiune de drept invocata in cuprinsul incheierii de sesizare, s-a sustinut ca aceasta nu indeplineste rigorile de admisibilitate statuate de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin jurisprudenta completurilor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept .
Astfel, s-a apreciat ca instanta de sesizare a urmarit stabilirea mecanismului de determinare a pedepsei rezultante aplicabile inculpatului P.C. raportat la situatia juridica a acestuia, respectiv in conditiile in care infractiunea dedusa judecatii este savarsita in stare de recidiva postcondamnatorie si totodata este concurenta cu alte infractiuni aflate succesiv in stare de recidiva postcondamnatorie.
De asemenea s-a precizat ca solicitarea instantei de sesizare nu are un caracter teoretic, in conditiile in care presupune examinarea situatiei juridice concrete a inculpatului P.C., a succesiunii infractiunilor savarsite de acesta si a condamnarilor suferite, operatiune care depaseste limitele procedurii reglementate de art. 475 din Codul de procedura penala, fiind atributul exclusiv al instantei investite cu judecarea cauzei.
Pe de alta parte, s-a mentionat ca intrebarea a fost formulata prin raportare la prevederile art. 43 alin. (2) din Codul penal, desi acestea nu sunt aplicabile situatiei juridice descrise.


IX. Punctul de vedere al Directiei legislatie, studii, documentare si informatica juridica din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Cu Adresa nr. 414 din 19 aprilie 2019, Directia legislatie, studii, documentare si informatica juridica a inaintat punctul de vedere asupra chestiunilor de drept a caror dezlegare s-a solicitat, apreciind, cu privire la prima intrebare, ca dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa neexecutata sau executata partial.
In argumentarea acestei opinii s-a aratat ca prima teza a art. 43 alin. (2) din Codul penal coroborata cu art. 41 alin. (1) din Codul penal stabileste o conditie comuna pentru infractiunile concurente, si anume ca infractiunile concurente, care alcatuiesc al doilea termen al recidivei, sa fi fost comise dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa privativa de libertate mai mare de 1 an (neexecutata sau executata partial).
A doua teza a art. 43 alin. (2) din Codul penal coroborata cu art. 41 alin. (1) si art. 44 alin. (1) din Codul penal indica faptul ca pentru incidenta art. 43 alin. (2) din Codul penal este suficient ca una dintre infractiunile concurente savarsite dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare sa intruneasca conditiile recidivei prevazute de art. 41 alin. (1) din Codul penal, celelalte infractiuni concurente comise dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare intrunind conditiile pluralitatii intermediare prevazute de art. 44 alin. (1) din Codul penal.
Asadar, infractiunile concurente la care se refera art. 43 alin. (2) din Codul penal sunt, prin ipoteza, savarsite dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa privativa de libertate mai mare de 1 an (neexecutata sau executata partial) si intrunesc cerintele recidivei (minimum una dintre infractiunile concurente) ori ale pluralitatii intermediare.
Opinia exprimata rezulta cu claritate din expunerea de motive a Codului penal, care reflecta vointa legiuitorului, concretizata in art. 43 alin. (2) din Codul penal, de a reglementa ipoteza in care nu toate infractiunile concurente savarsite dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa neexecutata sau executata partial intrunesc conditiile recidivei, cel putin una dintre infractiunile concurente se incadreaza in dispozitiile care definesc recidiva, iar celelalte infractiuni concurente se incadreaza in prevederile care definesc pluralitatea intermediara.
Cu privire la cea de-a doua intrebare s-a opinat in sensul ca, in cazul in care infractiunea dedusa judecatii este concurenta cu infractiuni judecate separat, iar atat infractiunea dedusa judecatii, cat si infractiunile judecate separat se afla in stare de recidiva postcondamnatorie in raport cu aceeasi hotarare definitiva de condamnare la pedeapsa privativa de libertate mai mare de un an, in aplicarea art. 43 alin. (2) din Codul penal, pedepsele stabilite pentru infractiunile concurente se contopesc dupa regulile de la concursul de infractiuni, iar pedeapsa rezultanta se adauga la pedeapsa anterioara neexecutata sau la restul ramas neexecutat din aceasta.
In argumentarea acestei opinii s-a aratat ca atat din continutul art. 43 alin. (2) din Codul penal, cat si din expunerea de motive a Codului penal rezulta ca, in ipoteza in care al doilea termen al recidivei este alcatuit dintr-un concurs de infractiuni, legiuitorul a reglementat ordinea in care se aplica dispozitiile privind formele pluralitatii de infractiuni, stabilind aplicarea prioritara a dispozitiilor referitoare la concursul de infractiuni si aplicarea ulterioara a dispozitiilor referitoare la recidiva postcondamnatorie.
In subsidiar, s-a apreciat ca intrebarile prealabile si modul in care sunt formulate ridica o serie de probleme din perspectiva admisibilitatii sesizarii, in raport cu dispozitiile art. 475 din Codul de procedura penala si cu jurisprudenta Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala.


X. Opinia specialistilor consultati asupra chestiunii de drept ce formeaza obiectul sesizarii
In conformitate cu dispozitiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedura penala raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedura penala, a fost solicitata opinia scrisa a unor specialisti cu privire la chestiunea de drept ce formeaza obiectul sesizarii.
Facultatea de Drept din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara - Centrul de cercetari in stiinte penale a opinat in sensul respingerii, ca inadmisibila, a sesizarii, cu motivarea ca nu este indeplinita cea de-a doua conditie de admisibilitate prevazuta de art. 475 din Codul de procedura penala, potrivit caruia chestiunea de drept supusa dezlegarii trebuie sa conduca la solutionarea pe fond a cauzei, deoarece lipseste premisa pe care ar trebui sa se grefeze dispozitia legala cu privire la care s-a dispus sesizarea instantei supreme, fiind clara si lipsita de echivoc.
In opinia specialistilor, dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal sunt clare, in sensul ca devin incidente doar in ipoteza in care toate infractiunile concurente sunt savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial, constatare fata de care, avand in vedere si jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, interventia instantei supreme nu se justifica. Aceasta interventie poate fi legitima doar in situatia in care s-ar tinde la clarificarea intelesului uneia sau mai multor norme juridice ambigue sau complexe, al caror continut sau a caror succesiune in timp poate da nastere la dificultati rezonabile de interpretare pe cale judecatoreasca, afectand, in final, unicitatea aplicarii lor de catre instantele nationale.
In egala masura, sesizarea nu corespunde exigentelor art. 475 din Codul de procedura penala si din cauza faptului ca ar presupune ca Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin pronuntarea unei hotarari prealabile, sa se substituie judecatorului fondului ce are obligatia de a verifica indeplinirea conditiilor prevazute de dispozitiile legale incidente, ceea ce ar reprezenta o rezolvare in concreto a cauzei de catre instanta suprema, aspect nepermis de lege. Aceasta, intrucat problema de drept a carei dezlegare se solicita ar trebui sa tinda intotdeauna la interpretarea in abstracto a unor dispozitii legale determinate, iar nu la rezolvarea implicita a unor chestiuni ce tin de particularitatile cauzei.
Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Babes-Bolyai a opinat in sensul ca dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial, ele nefiind aplicabile in ipoteza in care una dintre infractiuni este in concurs si cu cea care constituie primul termen al recidivei.
In argumentarea acestei opinii s-a sustinut ca dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal trebuie coroborate cu dispozitiile alin. (1) al art. 43 care, folosind aceeasi formulare - inainte ca pedeapsa anterioara sa fi fost executata sau considerata ca executata, are in vedere, in mod explicit, o infractiune comisa in stare de recidiva, adica o infractiune savarsita dupa ramanerea definitiva a primei hotarari de condamnare. In plus, a fost invocata precizarea din expunerea de motive a Codului penal, potrivit careia: pentru ipoteza in care al doilea termen al recidivei este alcatuit dintr-un concurs de infractiuni, a fost stabilit un algoritm de aplicare a pedepsei diferit de cel existent anterior, aplicandu-se mai intai dispozitiile privitoare la concurs si apoi cele incidente in cazul recidivei. Acest tratament este aplicabil chiar daca numai una dintre infractiunile concurente se afla in stare de recidiva, restul fiind in pluralitate intermediara.
In ce priveste modalitatea de stabilire a pedepsei s-a opinat in sensul ca, in ipoteza in care exista mai multe infractiuni in concurs, care sunt concurente atat cu infractiunea ce constituie primul termen al recidivei, cat si cu cea de la termenul al doilea, se aplica mai intai tratamentul sanctionator al recidivei postcondamnatorii (se adauga la pedeapsa aplicata pentru infractiunea ce constituie termenul al doilea restul neexecutat din prima pedeapsa), iar apoi pedeapsa astfel obtinuta se contopeste potrivit regulilor de la concurs cu pedepsele aplicate pentru infractiunile concurente.
Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti a opinat in sensul ca pentru incidenta dispozitiilor art. 43 alin. (2) din Codul penal toate infractiunile concurente trebuie sa fie savarsite dupa o hotarare de condamnare definitiva si cel putin una dintre aceste infractiuni sa indeplineasca cerintele celui de-al doilea termen al recidivei postcondamnatorii.
In argumentarea acestei opinii s-a sustinut ca prevederile art. 43 alin. (2) din Codul penal sunt clare, de stricta interpretare si nu pot fi extinse la alte situatii pe care nu le-a avut in vedere.
In ce priveste modalitatea de stabilire a pedepsei in situatia in care infractiunea dedusa judecatii este in stare de recidiva postcondamnatorie si concurenta cu infractiuni aflate succesiv in stare de recidiva postcondamnatorie, s-a sustinut ca mai intai se vor contopi pedepsele stabilite pentru infractiunile concurente savarsite ulterior condamnarii si apoi pedeapsa rezultanta se va adauga la pedeapsa anterioara ori la restul ramas neexecutat, dupa caz, iar la final aceasta pedeapsa se va contopi la randul ei cu pedeapsa stabilita pentru infractiunea concurenta cu infractiunea pentru care se pronuntase condamnarea ce formeaza primul termen al recidivei.


XI. Dispozitii legale incidente
Codul penal
Art. 40. - Contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente
(1) Daca infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infractiune concurenta, se aplica dispozitiile art. 39.
(2) Dispozitiile art. 39 se aplica si in cazul in care, dupa ce o hotarare de condamnare a ramas definitiva, se constata ca cel condamnat mai suferise o condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta .
Art. 41. - Recidiva
(1) Exista recidiva cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an si pana la reabilitare sau implinirea termenului de reabilitare, condamnatul savarseste din nou o infractiune cu intentie sau cu intentie depasita, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de un an sau mai mare.
Art. 43. - Pedeapsa in caz de recidiva
(1) Daca inainte ca pedeapsa anterioara sa fi fost executata sau considerata ca executata se savarseste o noua infractiune in stare de recidiva, pedeapsa stabilita pentru aceasta se adauga la pedeapsa anterioara neexecutata ori la restul ramas neexecutat din aceasta.
(2) Cand inainte ca pedeapsa anterioara sa fi fost executata sau considerata ca executata sunt savarsite mai multe infractiuni concurente, dintre care cel putin una se afla in stare de recidiva, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispozitiilor referitoare la concursul de infractiuni, iar pedeapsa rezultata se adauga la pedeapsa anterioara neexecutata ori la restul ramas neexecutat din aceasta.
Art. 44. - Pluralitatea intermediara
(1) Exista pluralitate intermediara de infractiuni cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare si pana la data la care pedeapsa este executata sau considerata ca executata, condamnatul savarseste din nou o infractiune si nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva.
(2) In caz de pluralitate intermediara, pedeapsa pentru noua infractiune si pedeapsa anterioara se contopesc potrivit dispozitiilor de la concursul de infractiuni .


XII. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegarii
Opinia judecatorului-raportor este in sensul ca dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial, nefiind aplicabile in ipoteza in care una dintre infractiuni este in concurs si cu cea care constituie primul termen al recidivei.
De asemenea, in ipoteza in care infractiunea dedusa judecatii este in stare de recidiva postcondamnatorie si concurenta cu infractiuni aflate succesiv in stare de recidiva postcondamnatorie, in aplicarea art. 43 alin. (2) din Codul penal, pedepsele stabilite pentru infractiunile concurente se contopesc potrivit dispozitiilor de la concursul de infractiuni, iar pedeapsa rezultanta se adauga la pedeapsa anterioara neexecutata sau la restul ramas neexecutat din aceasta.


XIII. Inalta Curte de Casatie si Justitie
Examinand sesizarea formulata de Curtea de Apel Timisoara - Sectia penala, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorul-raportor si chestiunile de drept ce se solicita a fi dezlegate, retine urmatoarele:
In conformitate cu dispozitiile art. 475 din Codul de procedura penala, "Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca exista o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective si asupra careia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat printr-o hotarare prealabila sau printr-un recurs in interesul legii si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata".
Astfel, in raport cu textul legal mai sus enuntat, se constata ca admisibilitatea unei sesizari formulate in procedura pronuntarii unei hotarari prealabile este conditionata de indeplinirea, in mod cumulativ, a urmatoarelor trei cerinte:
- instanta care a formulat intrebarea sa fie investita cu solutionarea cauzei in ultima instanta;
- solutionarea pe fond a cauzei sa depinda de lamurirea chestiunii de drept ce formeaza obiectul sesizarii;
- chestiunea de drept supusa analizei sa nu fi primit o rezolvare anterioara printr-o hotarare prealabila sau printr-un recurs in interesul legii si sa nu faca obiectul unui asemenea recurs in curs de solutionare.
In cauza, se constata ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a sesizarii numai in ceea ce priveste prima chestiune de drept a carei dezlegare se solicita, respectiv:
"Daca dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial sau sunt aplicabile si in ipoteza in care una dintre ele este in concurs si cu cea care atrage starea de recidiva."
Potrivit dispozitiilor art. 41 alin. (1) din Codul penal, recidiva postcondamnatorie exista atunci cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, pronuntata pentru o infractiune intentionata sau praeterintentionata, cel condamnat savarseste, inainte de executarea in intregime sau considerarea ca executata a acestei pedepse, o noua infractiune intentionata sau praeterintentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de cel putin un an sau detentiunea pe viata.
Pentru existenta recidivei postcondamnatorii, atat primul, cat si cel de-al doilea termen trebuie sa indeplineasca mai multe conditii .
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca primul termen al recidivei postcondamnatorii sunt: infractorul sa fi comis anterior o infractiune intentionata; pentru infractiunea comisa sa se fi pronuntat o hotarare definitiva de condamnare; pedeapsa aplicata prin hotararea definitiva de condamnare sa fie detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de un an (pedeapsa care poate fi pronuntata pentru o infractiune unica sau pentru o pluralitate de infractiuni).
Cel de-al doilea termen al recidivei postcondamnatorii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: infractiunea sau infractiunile ce constituie al doilea termen sa fie comise cu intentie sau intentie depasita; pentru infractiunea savarsita, legea sa prevada pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii de cel putin un an; infractiunea sa fie comisa inainte de executarea integrala sau considerarea ca executata a pedepsei.
Daca cel de-al doilea termen al recidivei este compus dintr-un concurs de infractiuni, in structura caruia intra infractiuni intentionate si infractiuni din culpa, starea de recidiva se verifica in raport cu fiecare infractiune concurenta in parte si ea poate exista doar in raport cu infractiunile intentionate sau praeterintentionate.
Potrivit dispozitiilor art. 43 alin. (2) din Codul penal, care reglementeaza pedeapsa in caz de recidiva, "Cand inainte ca pedeapsa anterioara sa fi fost executata sau considerata ca executata sunt savarsite mai multe infractiuni concurente, dintre care cel putin una in stare de recidiva, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispozitiilor referitoare la concursul de infractiuni, iar pedeapsa rezultata se adauga la pedeapsa anterioara neexecutata ori la restul ramas neexecutat din aceasta.
Prima parte a dispozitiilor art. 43 alin. (2) din Codul penal, coroborata cu art. 41 alin. (1) din acelasi cod, care defineste recidiva, stabileste o conditie comuna pentru infractiunile concurente, si anume ca infractiunile concurente care alcatuiesc al doilea termen al recidivei sa fie savarsite dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa privativa de libertate mai mare de un an (neexecutata sau executata partial).
A doua parte a art. 43 alin. (2) din Codul penal, coroborata cu art. 41 alin. (1) si art. 44 alin. (1) din Codul penal, referitoare la pluralitatea intermediara, indica faptul ca pentru incidenta art. 43 alin. (2) din Codul penal este suficient ca una dintre infractiunile concurente savarsite dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare sa intruneasca conditiile recidivei postcondamnatorii prevazute in art. 41 alin. (1) din Codul penal (sa fie comisa cu intentie sau cu praeterintentie, iar pedeapsa prevazuta de lege sa fie inchisoarea de un an sau mai mare), celelalte infractiuni concurente comise dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare intrunind conditiile pluralitatii intermediare prevazute in art. 44 alin. (1) din Codul penal.
Din analiza coroborata a dispozitiilor legale anterior mentionate rezulta ca toate infractiunile concurente la care se refera art. 43 alin. (2) din Codul penal sunt savarsite dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an (neexecutata sau partial executata) si intrunesc cerintele recidivei (minimum una dintre ele) ori ale pluralitatii intermediare.
Aceeasi concluzie rezulta si din expunerea de motive a Codului penal, care exprima vointa legiuitorului, concretizata in art. 43 alin. (2) din Codul penal, de a reglementa ipoteza in care nu toate infractiunile concurente savarsite dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa executata partial sau neexecutata intrunesc conditiile recidivei, ci cel putin una dintre infractiunile concurente se incadreaza in prevederile legale care definesc recidiva, iar celelalte infractiuni concurente se incadreaza in dispozitiile care definesc pluralitatea intermediara.
Examinand in continuare admisibilitatea celei de-a doua probleme invocate de Curtea de Apel Timisoara, se constata ca, in jurisprudenta sa, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a statuat ca, "fata de modul in care a fost formulata intrebarea de catre instanta de trimitere, nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a sesizarii intrucat ceea ce se solicita in procedura prevazuta de art. 475 si urmatoarele din Codul de procedura penala nu este dezlegarea cu valoare de principiu a unei chestiuni de drept, respectiv interpretarea unor dispozitii legale in abstracto, ci rezolvarea cauzei cu care Tribunalul Dambovita a fost investit, pe baza tuturor datelor si elementelor din dosar" (Decizia nr. 14 din 18 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 460 din 21 iunie 2016).
In acelasi sens sunt si deciziile prin care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a statuat ca nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de dispozitiile procesual penale pentru pronuntarea unei hotarari prealabile ori de cate ori interpretarea formulata a depasit cadrul unei interpretari in abstracto a dispozitiilor legale. Astfel: prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala nr. 16 din 22 mai 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490 din 3 iulie 2015, sesizarea a fost respinsa, ca inadmisibila, constatandu-se ca prin formularea acesteia se tinde, in realitate, la pronuntarea unei decizii definitive si obligatorii cu privire la o chestiune de fapt, ceea ce excedeaza procedurii prevazute de art. 475 din Codul procedura penala; prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala nr. 28 din 29 octombrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 912 din 9 decembrie 2015, sesizarea a fost respinsa ca inadmisibila, retinandu-se ca este necesar ca sesizarea sa tinda la interpretarea in abstracto a unor dispozitii legale determinate, iar nu la rezolvarea implicita a unor chestiuni ce tin de particularitatile fondului spetei; prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala nr. 31 din 19 noiembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 19 din 11 ianuarie 2016, s-a respins, ca inadmisibila, sesizarea, retinandu-se ca instanta suprema, in unificarea practicii judiciare prin mecanismul hotararii prealabile, vizeaza acele chestiuni de drept ce influenteaza solutia in cauza, insa nu determina baza factuala, caracterizarea in drept si nici legea aplicabila cauzei in ipoteza succesiunii de legi, acestea apartinand exclusiv instantei investite cu solutionarea actiunii penale; prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala nr. 5 din 10 februarie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016, sesizarea a fost respinsa, ca inadmisibila, aratandu-se ca hotararile prealabile trebuie pronuntate numai in interpretarea si aplicarea dispozitiilor legale, constituind o dezlegare de principiu a unei probleme de drept . In egala masura, sesizarea trebuie sa vizeze exclusiv probleme de interpretare a legii, si nu elemente particulare ale cauzei deduse judecatii.
Raportand aceste principii jurisprudentiale la circumstantele prezentei cauze, se constata ca sesizarea Curtii de Apel Timisoara - Sectia penala cu privire la cea de-a doua chestiune de drept nu indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de art. 475 din Codul de procedura penala.
In realitate, instanta de trimitere solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie stabilirea mecanismului de aplicare a pedepsei in cauza pendinte, raportat la ansamblul condamnarilor suferite de inculpatul P.C., la succesiunea acestora si la tipurile pluralitatilor de infractiuni identificate.
In concret se solicita a se preciza daca in procedura de determinare a pedepsei se va avea in vedere pedeapsa rezultanta aplicata definitiv in urma operatiunilor anterioare de contopire, operatiuni care au avut in vedere starea de recidiva, eficientizand-o succesiv la stabilirea pedepsei (beneficiul liberarii conditionate acordat pentru pedepsele care au reprezentat primul termen al fiecarei recidive retinute a fost revocat Sentinta penala nr. 1.033 din 12 iulie 2013 a Judecatoriei Satu Mare, respectiv Sentinta penala nr. 3.488 din 22 noiembrie 2017 a Judecatoriei Baia Mare -, iar restul ramas neexecutat a fost inclus succesiv in pedeapsa rezultanta finala) ori se vor contopi pedepsele repuse in individualitatea lor, urmand a se adauga restul de pedeapsa neexecutat, conform art. 43 alin. (2) din Codul penal.
Suplimentar, se constata ca intrebarea a fost formulata prin raportare la art. 43 alin. (2) din Codul penal, or, in raport cu dezlegarea data primei chestiuni de drept rezulta ca aceasta prevedere legala nu este incidenta in speta dedusa judecatii.
Pentru considerentele expuse, Inalta Curte de Casatie si Justitie va admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Timisoara - Sectia penala in Dosarul nr. 31.874/325/2017, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile, numai in ceea ce priveste dezlegarea de principiu a urmatoarei chestiuni de drept:
"Daca dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial sau sunt aplicabile si in ipoteza in care una dintre ele este in concurs si cu cea care atrage starea de recidiva."
Va stabili ca dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial, acestea nefiind aplicabile in ipoteza in care una dintre infractiuni este in concurs si cu cea care constituie primul termen al recidivei.


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
D E C I D E:


Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Timisoara - Sectia penala in Dosarul nr. 31.874/325/2017, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile, numai in ceea ce priveste dezlegarea de principiu a urmatoarei chestiuni de drept:
"Daca dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial sau sunt aplicabile si in ipoteza in care una dintre ele este in concurs si cu cea care atrage starea de recidiva."


Stabileste ca dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial, acestea nefiind aplicabile in ipoteza in care una dintre infractiuni este in concurs si cu cea care constituie primul termen al recidivei.
Obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala.


Pronuntata in sedinta publica in data de 12 iunie 2019.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    Dezlegarea unei chestiuni de drept    Decizia 14/2019    Codul Penal    Recidiva    Concurs de infractiuni

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Speţe

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Actul de control efectuat de Curtea de Conturi nu marcheaza inceputul termenului de prescriptie a actiunii pentru raspunderea patrimoniala a salariatului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Magistrat. Abatere disciplinara. Manifestari care aduc atingere prestigiului justitiei savarsite in afara exercitarii atributiilor de serivici. Obligatia de rezerva.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: Art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 - entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs semnata pentru ceilalti membri de presedintele completului/instantei nu constituie motiv de contestatie in anulare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Modul de stabilire a nivelului maxim al salariului de baza pentru personalul incadrat in directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului
Sursa:

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor