din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1454 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Repartizarea inegala a timpului de munca. Plata orelor suplimentare si a sporului de noapte

Repartizarea inegala a timpului de munca. Plata orelor suplimentare si a sporului de noapte

  Publicat: 02 Apr 2021       1873 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Tribunalul
Deliberand asupra litigiului de munca in cauza, instanta constata ca:
Prin cererea de chemare in judecata formulata si inregistrata pe rolul Tribunalului B.la data de 11.03.2019 sub nr. x reclamantul V. a. O., in contradictoriu cu parata, a solicitat obligarea acesteia din urma la plata urmatoarelor drepturi salariale restante: suma de 356 lei reprezentand contravaloarea a 40 de ore de munca suplimentara; 331, 50 lei reprezentand contravaloarea a 112 ore de noapte si suma de 1424 lei reprezentand contravaloarea a 120 de ore de munca prestata in zile de sarbatoare legala, cu cheltuieli de judecata .


Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Rezultat al masurilor de protectie a muncii si al acelor masuri care urmaresc asigurarea confortului fizic, psihic si social al omului in procesul muncii.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Diferenta pozitiva intre valoarea elementelor care constituie garantia unui credit si valoarea creditului, constata de catre banci cu ocazia verificarii garantiilor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Rezultat al masurilor de protectie a muncii si al acelor masuri care urmaresc asigurarea confortului fizic, psihic si social al omului in procesul muncii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

In motivarea cererii reclamantul a aratat ca a prestat orele evidentiate in petitul cererii de chemare in judecata in lunile noiembrie si decembrie 2018, respectiv: in luna noiembrie 2018 a efectuat 40 de ore suplimentare, 64 de ore de noapte si 48 de ore sambata si duminica, in luna decembrie 2018 a efectuat 48 de ore de noapte, 72 ore sambata si duminica.


A mai aratat reclamantul ca munca suplimentara prestata nu se incadreaza in dispozitiile art. 120 alin 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si art. H pct2 lit. c din contractul individual de munca, nefiind prestat in caz de ``forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident ``.


In drept au fost invocate disp. art. 112, 120- 124, art. 270 C muncii.


Parata a formulat intampinare (f.21, 22) prin care a solicitat respingerea cererii ca fiind neintemeiata


S-a aratat in cuprinsul intampinarii ca reclamantul a fost angajatul paratei, conform contractului individual de munca inregistrat sub nr. 1439/22.10.2018, pentru o perioada nedeterminata, incepand cu data de 23.10.2018, in meseria de agent de securitate . Raportul de munca a incetat incepand cu data de 24.12.2018, ca urmare a lipsei la program a acestuia. Conform contractului individual de munca si contractului colectiv de munca la nivelul angajatorului, programul de lucru era inegal, tip post C si se realiza in ture in raport de specificul obiectivului, ziua de plata a salariului fiind 25 ale lunii.


Parata a mai aratat ca in perioada noiembrie-decembrie 2018 s-au realizat platile salariale pentru reclamant, acesta aflandu-se in eroare privind solicitarea unor drepturi ramase restante. Astfel, asa cum reiese din foaia colectiva de prezenta si din statul de salarii, pentru luna noiembrie reclamantul a primit plata pentru cele 168 de ore efectiv, fiind evident o eroare din partea acestuia sa solicite plata a 152 ore in plus . Cele 4 ore lucrate peste norma de 8 ore/zi nu sunt ore suplimentare.


A mai precizat parata ca plata orelor suplimentare si a orelor de noapte s-a efectuat conform dispozitiilor cap J pct. 2 lit. a din contractul individual de munca .


In drept au fost invocate disp. art. 68 alin 1 coroborate cu art. 271 alin 1 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), contractul colectiv de munca .


Instanta a incuviintat si administrat in cauza proba cu inscrisuri, fiind respinse celelalte probe ca nefiind utile si pertinente solutionari i cauzei.


Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:


Reclamantul V. a. O. a fost angajat al societatii parate .conform contractului individual de munca inregistrat sub nr. 1439/22.10.2018, pe perioada nedeterminata, incepand cu data de 23.10.2018, in meseria de agent de securitate ., raportul de munca incetand incepand cu data de 24.12.2018.


Conform contractului individual de munca cap. H pct. 1 durata timpului de lucru a fost stabilita ca fiind de 8 ore/zi, 40 ore/saptamana, prevazandu-se insa la lit. a ca repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: program de lucru inegal, tip post C, conform contractului colectiv de munca la nivelul angajatorului.


Sporul de noapte, sporurile pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele de sarbatori legale au fost prevazute la cap J din contractul individual de munca .


Potrivit art. 112 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana``.


Art.113 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca ``repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus .


(2) In functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.


art. 120 alin 1 din Codul munc ii prevede ca ``munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara iar art. 122 alin din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se prevede ca:


``(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.


(2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.


(3) In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni ``.


Art.116 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca ``(1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal in cadrul saptamanii de lucru de 40 de ore, precum si in cadrul saptamanii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului sau, in absenta acestuia, va fi prevazut in regulamentul intern.


(2) Programul de lucru inegal poate functiona numai daca este specificat expres in contractul individual de munca``.


Potrivit art. 123 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``(1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.


Munca de noapte reprezinta potrivit art. 125 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro) ``munca prestata intre orele 22, 00 - 6, 00 iar potrivit art. 126 salariatii de noapte beneficiaza: a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza; b) fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.


art. 142 alin 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca `` in cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru ``.


In speta, in luna noiembrie 2018 reclamantul a lucrat efectiv 164 ore, iar in luna decembrie 2018 a lucrat 120 de ore, asa cum rezulta din statele de plata depuse la filele 22, 23 din dosar, durata timpului de lucru fiind de 12 ore, insa, asa cum s-a mentionat in cuprinsul contractului individual de munca, partile au optat pentru o repartizare inegala a timpului de munca .


In mod normal, timpul de lucru este de 8 ore in fiecare din cele 5 zile lucratoare ale saptamanii, celelalte 2 fiind zile de odihna (sambata si duminica).


Repartizarea inegala a timpului de munca presupune ca in unele zile programul de lucru sa depaseasca 8 ore, iar in altele sa fie sub 8 ore, dar pe total saptamana sa se respecte durata normala de 40 de ore.


Este posibil, atunci cand se lucreaza in tura, ca in unele zile ale saptamanii sa se lucreze mai mult de 8 ore, iar altele sa reprezinte timp liber corespunzator pentru munca prestata anterior intr-un program, de exemplu, de 12 ore.


Verificand daca durat a normala a timpului de munca de 40 de ore a fost respecta ta, instanta retine ca aceasta a fost depasita doar in saptamana 3- 9 decembrie 2018, insa in saptamanile urmatoare au fost acordate zile libere, ceea ce inseamna ca prevederile legale referitoare la orele suplimentare au fost respectate, pretentiile reclamantului privind plata orelor suplimentare fiind deci neintemeiate.


Referitor la pretentiile reclamantului privind suma de 1424 lei reprezentand contravaloarea a 120 de ore de munca prestata in zile de sarbatoare legala, instanta retine ca sunt de asemenea neintemeiate, deoarece in z ilele de sarbatoare legala - 30 noi embrie 2018 Sfantul a. si 1 decembrie 2018, acesta nu a lucrat.


Pentru toate acestea, in temeiul art. 266 si urm. din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cererea urmeaza a fi respinsa ca neintemeiata.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Respinge cererea formulata de reclamantul V. a. O., domiciliata in mun. F., 1, jud. B., cu domiciliul procesual ales la sediul reprezentantului conventional av. Toanchina M.G., in mun. F., b. dul Unirii, in contradictoriu cu parata, cu sediul in mun. B., jud. B., cod fiscal R17047865, inregistrata la ORC sub nr. J08/2982/16.12.2004, prin r.l. administrator R.P.D.


Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare .


Cererea de apel se depune la Tribunalul B.


Pronuntata azi, 25.09.2019, prin punerea solutiei la dispozitia partilor, prin mijlocirea grefei instantei.




Pronuntata de: Tribunalul Brasov � Sentinta civila nr. 642/25.09.2019


Citeşte mai multe despre:    drepturi salariale restante    sporul de noapte    sporurile pentru orele suplimentare    spor ore lucrate in zilele de sarbatori legale    repartizarea inegala a timpului de munca
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Rambursarea retroactiva a somajului eronat de catre autoritatea publica
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale restante si a dobanzii legale aferente acestora
Pronuntaţă de: Tribunalul BUZAU - Sentinta civila nr. 4471/08.08.2019

Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019

Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3376 din data de 24 Iunie 2019

Sarcina probei privind achitarea drepturilor salariale si a altor beneficii revine angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 1829/2019 din 28.03.2019

Tranzactia incheiata intre salariat si angajator priveste raporturi juridice de dreptul muncii. Aceasta prevede modul in care se vor stinge datoriile existente, derivate din contractul individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Sentinta civila nr. 9 din data de 04 Februarie 2019

Termenul in care se poate contesta in instanta decizia de sanctionare disciplinara. Tardivitatea formularii contestatiei.
Pronuntaţă de: Tribunalul OLT - Sentinta nr. 640/04.11.2020

Neachitarea drepturilor salariale poate fi justificata de catre angajator doar in situatia neprestarii muncii
Pronuntaţă de: Tribunalul Giurgiu - Sentinta civila nr. 75 din data de 19 Martie 2019

Lipsa resurselor financiare nu poate constitui o cauza exoneratoare de la plata salariului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 575 din data de 04 Februarie 2019

Plata drepturilor salariale restante. Sarcina probei revine angajatorului.
Pronuntaţă de: Tribunalul Neamt, Sentinta civila nr. 312/2020 din 30 iunie 2020



Articole Juridice

Neacordarea concediului de odihna si a sporurilor
Sursa: MCP Cabinet avocati