Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Dovada intervalului de timp lucrat. Neimplicarea salariatilor de catre angajator in atestarea nemijlocita a timpului de lucru

Dovada intervalului de timp lucrat. Neimplicarea salariatilor de catre angajator in atestarea nemijlocita a timpului de lucru

  Publicat: 09 Apr 2021       309 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pe rol, solutionarea apelului formulat de apelanta N.M.P.S.R.L. impotriva Sentintei civile nr. 181 din data de 09.04.2019, pronuntata de Tribunalul Teleorman - Sectia conflicte de munca, asigurari sociale si contencios administrativ si fiscal in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul L.P_- D., cauza avand ca obiect „drepturi banesti”.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Parte dintr-un proces
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Concept folosit in C. proc. pen., prin el intelegandu-se situatia,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Incetarea investirii unui organ de urmarire penala
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Titlu translativ de proprietate , vanzare-cumparare, donatie, schimb etc, care, desi nu indeplineste conditiile de valabilitate, de exemplu, actul de vanzare incheiat intr-o alta forma decat era prevazuta de lege ori de vanzatorul care nu este proprietar,
Parte dintr-un proces
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Dovada scrisa prin care
Dovada scrisa prin care
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Parte dintr-un proces
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Parte dintr-un proces
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Stare legala care indreptateste o persoana fizica sau juridica sa exercite in mod independent si in interes propriu folosinta, supravegherea si controlul asupra unui lucru sau animal.
Concept folosit in C. proc. pen., prin el intelegandu-se situatia,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Prin cererea de apel, inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti la data de 18.06.2019, apelanta N.M.P. S.R.L. a criticat Sentinta civila nr. 181/9.04.2019, indreptata prin incheierea din data de 10.05.2019, pronuntata in Dosarul nr. x, sustinand faptul ca ``la data de 13.11.2015, a incheiat, cu numitul L.P.- D., contractul individual de munca nr. 695/13.11.2015, contract care a incetat la data de 13.06.2017, prin emiterea deciziei de concediere nr. 408/13.06.2017, intemeiata pe dispozitiile art. 61 lit. a) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ca urmare a abaterilor disciplinare repetate ale fostului salariat .


Decizia de desfacere a contractului individual de munca nu a survenit din motive imputabile angajatorului, ci aceasta a fost determinata exclusiv de absentele nemotivate si repetate ale intimatului care a si fost notificat in acest sens, dar care, cu toate acestea, a continuat sa nu se prezinte la locul de munca .


Astfel, pentru aproximativ doua luni, societatea a inregistrat pagube semnificative si a intampinat dificultati in ceea ce privea suplinirea unui angajat caruia ii erau achitate drepturile salariate si sporurile, conform prevederilor contractuale, dar care a continuat sa nu se mai prezinte la locul de munca .


Or _a sustinut apelanta. , in prezenta cauza, este incidenta tocmai situatia in care a fost obligata prin sentinta atacata, de catre de Tribunalul Teleorman, la plata unor drepturi salariale care deja au fost platite fostului salariat, pe intreaga perioada contractuala, astfel ca, la momentul incetarii raporturilor de munca, prin emiterea deciziei de concediere nr. 40S/13.06.2017, nu mai subzista nicio obligatie salariala fata de numitul L.P_- D., aspect confirmat si de continutul adeverintei nr. 407/13.06.2017 in cadrul careia insusi intimatul a recunoscut ca a beneficiat, in integralitate, de drepturile salariale prevazute prin contract si, pe de alta parte, ca a beneficiat si de sporurile cuvenite.


In ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea la plata drepturilor salariale in cuantum de 1500 lei, corespunzator orelor de noapte lucrate in perioada 14.11. x17, in cadrul considerentelor sentintei, instanta a retinut urmatoarele: ``avand in vedere ca activitatea desfasurata de reclamantul L.P.se incadreaza in dispozitiile legale anterior mentionate, Tribunalul va obliga parata sa plateasca acestuia drepturile salariale aferente sporului de 25% pentru munca desfasurata in timpul noptii in cuantum de1576 lei (800 ore *1, 97 lei) ``, dar instanta a inteles, in mod arbitrar, sa se raporteze la un numar de 800 de ore lucrate pe timp de noapte, in conditiile in care aceasta constatase anterior faptul ca, din cadrul foilor colective de prezenta, rezulta ca paratul efectuase numai un numar de 40 ore noapte, in acest sens retinand urmatoarele: ``desi din foile colective de prezenta rezulta ca reclamantul a efectua cate 40 ore noapte doar in lunile decembrie 2015, respectiv ianuarie 2016, parata nu a prezentat motive credibile pentru ca, in restul perioadei, reclamantul L.P.nu a mai desfasurat activitate de paza si in timpul noptii, Tribunalul retinand ca aceste documente au fost emise formal pentru a se evita plata sporului de 25%, prevazut in contractul individual de munca nr. 635/13.11.2015.``


Cele 80 de ore noapte efectuate de catre intimat rezulta nu numai din foile colective de prezenta, ci si din statele de plata, insusite de catre numitul L.P., prin semnare si despre care instanta a retinut in cadrul considerentelor ca: ``Tribunalul nu a considerat necesara efectuarea acestei expertize deoarece semnatura anterior mentionata este identica cu semnaturile de pe celelalte state de plata, aflate in copie la filele 27- 45, formand convingerea instantei ca cesta a primit salariu l pe luna aprilie 2017.``


Instanta, in mod netemeinic si cu depasirea competentelor legale, a dispus obligarea la plata nejustificata a contravalorii unui numar de 800 ore noapte, numar de ore nejustificat de mare si care nu reiese din niciun inscris din cele ce se regasesc la dosarul cauzei, in circumstantele in care din statele de plata si din fisele colective de prezenta reiese, in mod expres, faptul ca acesta a efectuat numai 80 de ore noapte, iar instanta a ignorat si faptul ca toate aceste sporuri de 25% au fost deja acordate, aspect evidentiat chiar in cuprinsul statelor de plata anterior mentionate.


Asa cum s-a precizat si in cadrul Notelor scrise, ce se regasesc la dosarul cauzei, ulterior lunii februarie 2016, conform indicatiilor oferite de catre ITM Bucuresti, sporurile pentru munca suplimentara, zile libere sau de noapte au fost incluse la categoria sporurilor permanente, fapt pentru care acestea nu se mai regasesc la rubrica ore suplimentare din statele de plata .


Or se poate cu usurinta constata faptul ca intimatul a beneficiat, lunar, din februarie 2016- aprilie 2017, de un spor in cuantum de 70 lei, astfel ca, pentru 15 luni, acesta a incasat in plus fata de salariul convenit suma de 1.050 lei, suma ce nu a fost luata in considerare si nici depusa (sublinierea Curtii: nu rezulta sensul acestei exprimari, cu toata scrierea sa, in cererea de apel, in mijlocul frazei, cu majuscule. aceasta particularitate a scrierii cu majuscule, in interiorul frazelor/propozitiilor, regasindu-se in cuprinsul intregii cereri de apel, fiind corectata de catre Curte, in cea mi mare parte a pasajelor scrise in aceasta maniera., de vreme ce instanta de fond nu a depus nimic in cauza, ci a dispus in cauza, ceea ce inseamna cu totul altceva) de catre instanta de judecata .


In ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea la plata contravalorii concediului de odihna neefectuat, apelanta a aratat ca intimatul-reclamant a solicitat, prin cererea-modificatoare din data de 09.11.2017, drepturile salariale in cuantum de 1500 lei, corespunzatoare concediului de odihna neefectuat in perioada 14.11. x17.


In aceasta privinta, instanta de fond, in mod nelegal, a retinut in cadrul considerentelor urmatoarele: ``Tribunalul constata ca parata, N.M_) PROIECT S. R. L, nu a facut nicio referire la plata indemnizatiei de concediu solicitata de reclamant, rezultand astfel ca aceasta nu a fost acordata, sens in care a dat aplicabilitate dispozitiilor art. 146 alin. (1) si (4) din CM, potrivit carora concediul de odihna se efectueaza in fiecare an, iar compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca .``


Ceea ce instanta nu a luat in considerare a fost tocmai faptul ca, pentru a putea fi incidente dispozitiile art. 146 alin. (4) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ar fi trebuit sa fie vorba despre un concediu de odihna neefectuat, or reiese in mod vadit atat din cadrul foilor colective de prezenta, dar si a statelor de plata ce se regasesc la dosarul prezentei cauze faptul ca intimatul a efectuat concediul de odihna in lunile decembrie 2015, decembrie 2016, ianuarie 2017, iunie 2017.


Acest aspect, neluat in calcul, de catre instanta de judecat a fost precizat de catre si in cadrul Notelor Scrise, comunicate prin e-mail, la d ata de 21.01.2019.


Pentru anul 2015, intimatul a beneficiat de 3 zile de concediu de odihna, in luna decembrie a anului 2015.


Or, in circumstantele in care contractul individual de munca nr. 695 a fost incheiat la data de 13.11.2015 si activitatea fostului salariat nu a fost integrala pe tot parcursul anului 2015, efectuarea concediului a fost una proportionala cu durata activitatii profesionale, pro rata temporis.


In acest conditii, pentru o durata de 48 de zile, cuprinse intre data de 13.11. x15, puteau fi acordate numai 3 zile de concediu de odihna, astfel cum au fost si acordate.


Pentru anul 2016, intimatul a beneficiat de 20 zile de concediu de odihna, in luna decembrie a anului 2016, in conformitate cu prevederile legale aplicabile in materie, iar, pentru anul 2017, acesta a beneficiat de 2 zile de concediu de odihna, in lunile ianuarie si iunie ale anului 2017.


Astfel, pentru perioada cuprinsa intre 01.01. x17, subzista un numar de 163 de zile carora le este proportionala o perioada de efectuare a concediului de odihna de 9 zile .


Insa, astfel cum reiese si din foile colective de prezenta, aferente lunilor mai si iunie 2017, reiese in mod vadit faptul ca intimatul a absentat pentru 31 de zile, astfel ca, pentru restul de 132, este proportionala o perioada de efectuare a concediului de odihna de 7 zile, dintre care doua zile au fost efectuate, astfel ca ramane un rest de 5 zile de concediu neefectuat.


Or, avandu-se in vedere cele anterior mentionate, urmeaza sa se constate ca intimatului i se cuvine, cel mult, contravaloarea a 5 zile de concediu de odihna neefectuat.``


In ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea la plata drepturilor salariale, in cuantum de 1500 lei, corespunzator orelor efectuate in zilele de sarbatori legale, astfel cum a retinut instanta de fond in dispozitivul sentintei nr. 181, pronuntate la data de 09.04.2019, apelanta a aratat urmatoarele:


``Potrivit dispozitiilor art. 139 alin. (1) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt: 1 si 2 ianuarie, prima si a doua zi de Pasti, 1 mai, prima si a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie - Sfantul A. A. cel Intai Chemat, Ocrotitorul Romaniei, 1 decembrie, prima si a doua zi de C., acordarea zilelor libere facandu-se de catre angajator .


Instanta, in mod netemeinic, a retinut, in cadrul considerentelor, faptul ca intimatul a efectuat un numar de 150 ore in zilele de sarbatori legale, aspect ce a rezultat din foile colective de prezenta, in conditiile in care, din acestea, rezulta un numar de aproximativ de 72 ore efectuate in zilele de sarbatori legale.


In acest sens, instanta nu numai ca a considerat ca intimatul a lucrat in toate zilele de sarbatori legale dintr-un an, ci si ca acesta a lucrat in mai multe zile de sarbatori legale, decat cele prevazute de lege pe intreaga sa perioada contractuala, numarul de ore retinut de catre instanta, cu titlu de sarbatori legale, fiind in numar de 19 zile, cu mult peste numarul de zile de sarbatori legale existente pentru perioada 14.11. x17, respectiv intr-o perioada de 17 luni, in circumstantele in care, in 24 de luni, pot subzista avea un numar maxim de zile de sarbatoare legala egal cu 18.


Or chestiunea ce prezinta relevanta in prezenta cauza nu o constituie cea a numarul orelor lucrate in zilele de sarbatoare legala, astfel cum instanta in mod netemeinic a retinut, din statele de plata nerezultand ca angajatorul N.M.Proiect S.R.L. a evidentiat si platit sporurile prevazute de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) pentru activitatea desfasurata in zilele de repaus saptamanal si zilele de sarbatoare legala, ci aplicabilitatea dispozitiilor art. 142 alin. (2) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora, in cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.


Astfel, prevederile legale anterior mentionate statueaza regula potrivit careia consecinta prestarii muncii in zilele de sarbatoare legala consta in compensarea cu timp liber corespunzator celui lucrat in urmatoarele 30 de zile (de la desfasurarea activitatii in acele zile).


Atunci cand compensarea nu este posibila, se acorda sporul de cel putin 100% (stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil sau contractul individual de munca).


Insa, in prezenta cauza, instanta nu numai ca a stabilit o valoare excesiva a orelor efectuate in zilele de sarbatori legale, prin raportare la timpul efectiv lucrat, respectiv aproximativ 70 ore, dar nici nu a dat aplicabilitate prevederilor legale incidente in materie, aplicand cu titlu de regula, O NORMA SUBSIDIARA, IN DETRIMENTUL CELEI PRINCIPALE, CARE CONSTITUIE REGULA, obligand la plata contravalorii drepturilor salariate aferente sporului de 100% pentru munca desfasurata in zilele de sarbatori legale, in conditiile in care intimatul a beneficiat, pe tot parcursul raportului contractual, de zile libere, astfel cum reiese din fisele de pontai.


In drept, apelanta a invocat dispozitiile art. 470 si urm. Cod procedura civila, art. 142 alin. 2 si art. 146 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Intimatul L.P_- D. a formulat intampinare, la data de 07.08.2019, solicitand respingere apelului ca nefondat.


Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Teleorman, sub numarul x, reclamantul L.P.D., in contradictoriu cu parata . bucuresti, a solicitat instantei sa fie obligata parata la plata orelor suplimentare lucrate de la angajare si pana la incetarea raporturilor de munca, plata orelor de noapte cat si a perioadelor lucrate in cadrul sarbatorilor legale, respectiv zilele de sambata si duminica, cu cheltuieli de judecata .


Prin Sentinta civila nr. 181/09.04.2019, Tribunalul Teleorman - Sectia conflicte de munca, asigurari sociale si contencios administrativ si fiscal a admis, in parte, actiunea, astfel cum a fost completata, obligand-o pe parata sa plateasca reclamantului suma de 4944 lei, reprezentand contravaloarea unui nr. de 1648 ore de noapte, contravaloarea CO neefectuat pe o perioada de 17 luni, in cuantum de 1500 lei, si contravaloarea a 150 ore efectuate in zilele de sarbatori legale, in suma de 1500 lei, respingand restul pretentiil or ca nefondat.


Ulterior, prin incheierea pronuntat a data de 10.05.2019, practic, judecatorul fondului, urmare a unei cereri de indreptare a erorii materiale pe care si-a adresat-o siesi, desi in preambulul cererii, judecatorul fondului se adreseaza ``Doamnei presedinte`` care nu are nicio legatura cu solutionarea dosarului, nefiind repartizat spre judecata acesteia (de vreme ce competenta de indreptare, din oficiu, e eventualelor erori materiale apartine instantei, respectiv completului de judecata care a pronuntat respectiva hotarare), a fost modificat dispozitivul sentintei, in sensul micsorarii sumelor pe care parata apelanta a fost obligata sa le plateasca reclamantului intimat, de la 4944 ron la 3894 ron, fara insa ca reclamantul sa declare apel imp otriva incheierii mai sus amintite.


Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:


``Reclamantul L.P. a fost salariatul paratei N.M.P. S.R.L. conform contractului individual de munca, inregistrat sub nr 635/13 11 2015, in functia de agent de securitate, in perioada 14.11. x17.


Parata N.M.P. S.R.L. a emis decizia de concediere nr. 408/13.06.2017 a reclamantului L.P.D., incetand contractul individual de munca nr. 635/13 11 2015 in temeiul art. 61 alin. 1 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Prin prezenta actiune, asa cum a fost completata, reclamantul L.P.D.sustine ca nu i-au fost achitate drepturile salariale aferente lunii aprilie 2017, sporul de noapte, orele lucrate in timpul sarbatorilor legale, zilele de sambata si duminica si indemnizatia de concediu de odihna pe intreaga perioada in care a fost salariatul paratei N.M.P. S.R.L., defalcate astfel: 9280 lei _ore suplimentare, 4944 lei _ore de noapte, 1500 de lei.concediu de odihna si 1500 de lei ore efectuate in timpul sarbatorilor legale.


Referitor la neplata drepturilor salariale aferente lunii aprilie 2017, potrivit copiei statului de plata aferent luni aprilie 2017, reclamantul L.Pantil ie D. a incasat drepturile salariale aferente acestei lunii in cuantum de 1113 lei.


Conform art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.


Reclamantul L.P.D. a sustinut, in fata instantei, ca semnatura de pe acest stat de plata nu-i apartine, solicitand efectuarea unei expertize grafologice (sublinierea Curtii: este vorba, de fapt, despre o expertiza grafoscopica, obiectul de analiza a grafologiei privind examinarea caracterului/personalitatii unui individ prin raportare la felul acestuia particular de a scrie de mana, iar nu analiza stiintifica a elementelor de detaliu ale scrisului pentru a decide daca scrisul sau semnatura apartin unei anumite persoane).


Nu s-a considerat necesara efectuarea acestei expertize deoarece semnatura anterior mentionata este identica cu semnaturile de pe celelalte state de plata, aflate in copie la filele 27- 45, formandu-se convingerea instantei ca acesta a primit salariul pe luna aprilie 2017.


Referitor la neplata drepturilor salariale, in cuantum de 9280 lei, aferente orelor suplimentare efectuate in perioada 14.11. x17, potrivit art. 120- 122 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara si se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectua rea acesteia.


In aceste conditii, salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.


Din dispozitiile legale prezentate mai sus rezulta ca efectuarea de ore suplimentare nu este interzisa, insa acest tip de munca este permis doar in anumite conditii restrictive, atat din punct de vedere al duratei cat si din punct de vedere al modalitatii de recompensare.


Acelasi Cod al Muncii reglementeaza si modul de recompensare al orelor efectuate suplimentar de catre angajati cu respectarea limitelor legale.


Astfel, prima optiune a angajatorului oferita de legiuitor este compensarea orelor suplimentare cu timp liber .


Este adevarat ca, potrivit art. 123 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila, in termenul prevazut de art. 122 alin. (1), in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia, care se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca si care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .


Din probatoriul administrat in cauza, se constata ca nu exista nicio cerere semnata de reclamant prin care sa solicite, motivat, plata unor ore suplimentare care sa serveasca drept indiciu al efectuarii orelor si al neplatii acestora.


Reclamantul L.P. avea obligatia de a solicita angajatorului, in cazul in care efectua ore suplimentare, compensarea prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acestora.


Pentru aceste considerente, va fi respinsa cererea reclamantului L.P.privind plata drepturilor salariale in cuantum de 9280 lei aferente orelor suplimentare efectuate in perioada 14.11. x17 ca neintemeiata.


Referitor la neplata drepturilor salariale, in cuantum de 4944 lei, corespunzator orelor de noapte lucrate in perioada 14.11. x17, potrivit clauzelor din contractul individual de munca, reclamantul L.P. a fost incadrat, de catre parata, in functia de agent de securitate, acesta urmand sa desfasoare activitatea de paza la locurile de munca organizate ale angajatorului.


Din foile colective de prezenta si statele de plata depuse la dosarul cauzei de parata, rezulta ca reclamantul L.P. a efectuat activitate si in program de noapte, respectiv 80 ore.


Desi din foile colective de prezenta rezulta ca paratul a efectuat cate 40 ore noapte doar in lunile decembrie 2015, respectiv ianuarie 2016, parata nu a prezentat motive credibile pentru care, in restul perioadei, reclamantul L.P.nu a mai desfasurat activitate de paza si in timpul noptii, aceste documente fiind emise formal pentru a se evita plata sporului de 25%, prevazut in contractul individual de munca nr. 635/13.11.2015.


Potrivit de art. 125 alin. 1 si 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro):


, (1) Munca prestata intre orele 22, 00 - 6, 00 este considerata munca de noapte.


(2) Salariatul de noapte reprezinta, dupa caz:


a) salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru;


b) salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru,


Conform art. 126 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatii de noapte beneficiaza de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.


Potrivit situatiei intocmite de catre parata si aflata la filele 27- 27, dosar Curtea de apel Bucuresti, parata .nu a platit reclamantului L.P.sporul de 25 % prevazut de art. 126 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Avand in vedere ca activitatea desfasurata de reclamantul L.P.se incadreaza in dispozitiile legale anterior mentionate, va fi obligata parata .sa plateasca acestuia drepturile salariale aferente sporului de 25 % pentru munca desfasurata in timpul noptii, in cuantum de 1576 lei (800 ore *1, 97 lei).


Pentru a stabili aceasta suma, se are in vedere un salariu mediu de baza de 1300 lei, un numar mediu de 165 ore/luna, 7, 87 lei/ora, rezultand un cuantum mediu al sporului de 1, 97 lei pe ora de munca noaptea.


Cererea reclamantului L.P.de a-i fi platit acest spor si pentru diferenta de 898 ore suplimentare lucrate noaptea (800 + 898 = 1698 ore) nu poate fi primita pentru considerentele prezentate anterior, in sensul compensarii cu timp liber .


Referitor la neplata drepturilor salariale, in cuantum de 1500 lei, corespunzator orelor efectuate in zilele de sarbatori legale in perioada 14.11. x17, avandu-se in vedere mentiunile din foile colective de prezenta si zilele de sarbatoare legala prevazute de art. 139 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), se constata ca, in perioada 14.11. x17, reclamantul L.P. a efectuat un numar de 104 ore in zilele de sarbatori legale, diferenta solicitata de acesta de 46 ore fiind aferenta orelor suplimentare si pentru care se aplica considerentele prezentate in cele ce succed.


Din statele de plata nu rezulta ca angajatorul . a evidentiat si platit sporurile prevazute de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) pentru activitatea desfasurata in zilele de repaus saptamanal si zilele de sarbatoare legala.


Din contractul individual de munca rezulta ca a fost stabilit, intre salariat si angajator, plata unui spor de 100 % pentru sarbatorile legale si un spor de 1% pentru zilele de repaus saptamanal .


Avand in vedere ca activitatea desfasurata de reclamantul L.P.se incadreaza in dispozitiile contractului individual de munca si ale art. 142 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), va fi obligata parata .sa plateasca acestuia drepturile salariale aferente sporului de 100 % pentru munca desfasurata in zilele de sarbatori legale in cuantum de 818 lei (104 ore *7, 87 lei).


Pentru a stabili aceasta suma, se are in vedere un salariu mediu de baza de 1300 lei, un numar mediu de 165 ore/luna, 7, 87 lei/ora, rezultand un cuantum mediu al sporului de 100% de 7, 87 lei pe ora de munca, in zilele de sarbatori legale.


Referitor la neplata drepturilor salariale, in cuantum de 1500 lei, corespunzator concediului de odihna neefectuat perioada 14.11. x17, se constata ca parata .nu a facut nicio referire la plata indemnizatiei de concediu solicitata de reclamant, rezultand, astfel, ca acesta nu a fost acordata.


In conformitate cu dispozitiile art. 272 CM, sarcina probei in conflictele de munca revenind angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.


In conformitate cu dispozitiile art. 146 (1) (4) din CM, concediul de odihna se efectueaza in fiecare an, iar compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca .


Reclamantul a sustinut ca nu a efectuat concediul de odihna pe perioada lucrata, cuantificand aceste drepturi salariale la suma de 1500 de lei.


Avand in vedere ca parata .nu a contestat cuantumul pretentiilor, va fi obligata parata .sa plateasca reclamantului L.P.suma de 1500 lei, reprezentand indemnizatie de concediu neefectuat perioada 14.11. x17 ``.


Asupra apelului, Curtea retine urmatoarele:


Referitor la criticile privind suma reprezentand contravaloarea orelor de noapte, respectiv critica privitoare la suma de 1500 ron, se observa ca semnatura salariatului pe statele de plata depuse de catre parata apelanta, prin incalcarea dispozitiilor art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare), cu mult dupa consumarea primei zile de infatisare in fata Tribunalului Teleorman, respectiv la primul termen de judecata acordat de catre Tribunalul Teleorman in primul ciclu procesual (aceste inscrisuri, constand in state de plata si fise pontaj, nu au fost depuse alaturat intampinarii formulate in primul ciclu procesual, in dosarul Tribunalului Teleorman, ci au fost depuse abia in dosarul Curtii de Apel Bucuresti care, prin decizia civila nr. 2571/7.06.2018, a casat prima sentinta pronuntata in cauza, retinand nelegala citare pentru termenele de judecata a paratei, aceasta din urma, practic, asteptand pasiv sa se produca desesizarea instantei de fond prin pronuntarea hotararii, in conditiile in care, depunand intampinare la dosar, a avut cunostinta despre existenta procesului, termenele de judecata fiind accesibile partilor prin simpla accesare a portalului www. just . ro) atesta ceea ce acesta a primit, iar nu si ceea ce reclamantul a pretins ca nu a primit, respectiv contravaloarea orelor de noapte prestate.


In cel de-al doilea ciclu procesual, in dosarul Tribunalului Teleorman, au fost depuse, din nou, aceleasi state de plata si fise de pontaj, precum si doua Acte Aditionale incheiate la contractul individual de munca din care rezulta ca salariul reclamantului intimat a crescut, de la data de 1.05.2016, la suma de 1250 ron brut (fara a se preciza, in mod expres, componenta acestui salariu brut. a se vedea Actul Aditional nr. 1/1.05.2016, fila 28, dosarul Tribunalului Teleorman, in rejudecare) si, de la 1.02.2017, la suma de 1450 ron brut (fara a se preciza, in mod expres, componenta acestui salariu brut. a se vedea Actul Aditional nr. 3/1.02.2017, fila 28 verso, dosarul Tribunalului Teleorman, in rejudecare).


Acesta a fost si motivul pentru care, in scopul verificarii componentei salariului incasat de catre reclamant aferent lunii aprilie 2017, judecatorul fondului, in etapa rejudecarii, a solicitat paratei sa prezinte `` elementele componente ale drepturilor salariale, precum si daca reclamantul a primit sporul de noapte si sporul pentru zilele lucrate in cadrul sarbatorilor legale, precum si in zilele de sambata si duminica.``


Acestei solicitari parata a raspuns prin depunerea unui inscris intitulat ``Note scrise`` prin care a reiterat continutul unor Note scrise, depuse anterior pentru termenul de judecata din 26.02.2019, sustinand ca, ulterior lunii februarie 2016, a procedat la includerea sporurilor pentru munca suplimentara, zile libere sau de noapte in categoria sporurilor permanente, motiv pentru care acestea nu s-ar mai regasi diferentiat evidentiate la rubrica ore suplimentare din cadrul statelor de plata .


Daca aceste sustineri ale apelantei ar fi reale, nu rezulta de ce, cu toate ca ar fi inclus in categoria sporurilor permanente, acest spor pentru munca de noapte, a fost mentinuta, in rubricatia statelor de plata, create de catre apelanta, in mod distinct, rubrica ``Ore de noapte``.


De altfel, introducerea acestui spor pentru munca in timpul noptii in cadrul sporurilor permanente nu reprezinta deloc un argument, caci, permanent sau nu, acesta trebuia evidentiat, ca suma, atat in rubrica ore de noapte sau macar intr-o rubrica distincta intitulata sporuri permanente pentru a cunoaste ponderea sa in cuantumul drepturilor salariale, precum si acordarea sa.


Deosebit de sugestiv apare si faptul ca, desi a depus Note scrise, parata, practic, nu a raspuns solicitarii punctuale a instantei de judecata care a dorit sa cunoasca, in concret, din ce a fost compus salariul reclamantului, cu titlu de exemplu, in luna aprilie 2017, in conditiile in care, din cele doua Acte Aditionale, nu rezulta ca acest tip de spor.ca, de altfel, niciun alt tip de spor, ar fi fost inclus in salariul brut marit.


Foile de pontaj nu fac dovada absoluta a intervalului de timp in care reclamantul a prestat efectiv orele de munca, fiind un document intern al angajatorului intocmit de acesta si in legatura cu care angajatii nu au niciun fel de participare, nici macar prin aplicarea unei semnaturi in dreptul orelor care le-au fost retinute ca fiind prestate in decurs de o luna.


De altfel, fata de specificul activitatii depuse de catre reclamant, aceea de agent de paza, relevante ar fi fost depunerea unor copii de pe condica de prezenta la serviciu(sau vreo alta forma de pontaj in format informatizat) sau o copie de pe condica/registrul de predare-primire a serviciului de paza de la obiectivul in care reclamantul a asigurat serviciul de paza, acolo unde, cel mai probabile, este inscrisa ora la car reclamantul si-a inceput activitatea, respectiv serviciul de paza si ora predarii serviciului de paza, adica ora finalizarii activitatii remunerate.


Astfel de documente, desi, cu siguranta, ele ar trebui sa existe si in ele sa figureze semnaturile reclamantului, nu au fost depuse nici macar in dosarul Curtii de Apel Bucuresti, in cel de-al doilea ciclu procesual, in acest din urma dosar apelanta depunand, din nou, statele de plata, fisele de pontaj (acestea din urma sunt acte contabile interne care nu poarta semnatura salariatului si care sunt intocmite sau ar trebui sa fie intocmite pe baza evidentei de la punctele de lucru ale societatii, adica acele registre de prezenta sau de predare-primire a serviciului de paza despre care s-a amintit in cele ce preced sau cartele de pontaj), cele doua Acte Aditionale, deja existente in dosarul de fond, si o adeverinta prin care _sustine apelanta. reclamantul ar recunoaste aspecte legale de corectitudinea platii drepturilor salariale ce i se cuveneau.


Cu privire la aceasta din urma sustinere, Curtea observa ca este lipsita de logica pentru ca, din nou, adeverinta este un act care provine de la angajator, salariatul neavand nicio contribuie la intocmirea acestuia, angajatorul putand inscrie orice date doreste, fara insa ca aceste mentiuni sa nu poata fi combatute in cadrul unui proces.


Inscrisul sub semnatura privata face deplina dovada impotriva adversarului procesual in cazul in care inscrisul sub semnatura privata provine de la acesta din urma sau are mentiuni de recunoastere a celor inscrise (iar nu in legatura cu aspectele care nu au fost inscrise, cum este cazul nementionarii orelor de noapte sau a zilelor de sarbatoare declarate nelucratoare si a zilelor de sambata si de duminica lucrate) in respectivele inscrisuri, mentiuni realizate de catre adversar pe amintitele inscrisuri .


In mod similar, nici documentul intern intitulat Situatie salariati nu poate constitui o dovada pe care societatea sa o foloseasca in prezenta cauza caci este un act care provine de la ea si care nu a fost asumat, in niciun fel, de catre reclamant.


Ca si in cazul orelor suplimentare, si pentru orele lucrate in intervalul zilelor declarate ca zile de sarbatoare nelucratoare sau a zilelor nelucratoare obisnuite (sambete si duminici), inexistenta prestarii acestora si, mai precis, numarul exact de sarbatori legale, de alte zile declarate nelucratoare prin Hotarari de Guvern, precum si zilele de sambata si duminica pe care reclamantul le-a petrecut (sau nu) in serviciul de paza putea fi lesne demonstrat prin depunerea unor copii de pe cartelele de pontaj, registrele de prezenta sau de predare-primire a serviciului de paza de la punctul de lucru la care si-a desfasurat activitatea reclamantul, toate acestea sau, dupa caz, fiecare dintre acestea continand data si ora preluarii, respectiv predarii serviciului de paza, context in care ar fi reprezentat o mostra de probatoriu perfect, de neinlaturat, pentru probarea numarului efectiv de ore lucrat (sau nu), de catre reclamant, in intervalele temporale mai sus amintite.


Aceste registre, in copie sau eventualele cartele de pontaj nu au fost depuse, asa cum ar fi fost procedural, odata cu intampinarea, in fata Tribunalului Teleorman si nici nu au fost atasate dosarului de apel, desi apelanta a dispus de serviciile unui aparator ales, in masura sa isi configureze strategia procesuala menita sa ii probeze sustinerile si criticile din cererea de apel.


Pe cale de consecinta, fata de specificul activitatii reclamantului ce presupune desfasurarea activitatii non stop, in mod corect prima instanta a apreciat asupra cuantumului orelor de noapte si a orelor lucrate in timpul sarbatorilor legale sau zilelor declarate nelucratoare prin Hotarari de Guvern, precum si in timpul sambetelor si duminicilor, inscrisurile depuse de catre apelanta neputand proba, cu certitudine, sustinerile acesteia din cererea de apel.


In ceea ce priveste contravaloarea concediului de odihna, apelanta a sustinut ca datoreaza cel mult contravaloarea a cinci zile lucratoare reclamantului, ca urmare a faptului ca acesta a efectuat o parte din concediul de odihna, asa cum rezulta din fisele de pontaj, iar, pentru doua luni din anul 2017, nu ar avea dreptul la concediul de odihna pentru ca ar fi absentat nemotivat.


Din nou, Curtea subliniaza ca foile de pontaj sunt documente contabile care sunt alcatuite in baza altor documente primare, cum este, pentru ipoteza concediilor de odihna, cazul cererilor de acordare a concediului de odihna, semnate de catre reclamantul intimat si aprobate spre efectuare in natura de catre reprezentatul societatii.


Niciun astfel de document nu se regaseste in dosarul cauzei, in niciuna dintre etapele procesuale parcurse, desi apelanta a beneficiat, in acest apel, de serviciile unui aparator ales care este prezumat a cunoaste care este valoare probatorie a unui inscris care provine de la partea care il invoca drept dovada a sustinerilor sale si care nu a fost asumat in niciun fel_cm a fost cazul amintitei adeverinte eliberate de catre angajator la momentul incetarii raporturilor de munca .de catre partea adversa care poate fi inclusiv destinatarul sau beneficiarul respectivului act.


Prestarea muncii in timpul noptii, a activitati in zilele de sarbatoare (sau in zilelor din proximitatea zilelor de sarbatoare legale stabilite, prin hotarari de guvern, a fi nelucratoare), in zilele de sambata si duminica, precum si efectuarea, in natura, a concediului de odihna sunt, toate, imprejurari faptice de natura a fi probate prin inscrisuri pe care, din perspectiva mentiunilor pe care le contin (iar nu si din perspectiva neconsemnarii unor drepturi, cum a fost cazul drepturilor pretinse de catre reclamantul intimat si admise prin hotararea primei instante), arata, fara echivoc, ca partea adversa a subscris, intr-un fel sau altul, celor consemnate in actele interne pe care angajatorul le intocmeste ulterior, cum este cazul foilor de pontaj si a statelor de plata care au fost sau ar fi trebuit intocmite pe baza unei evidente primare, nemijlocite, a atestarii, chiar de catre reclamantul salariat, a datei si duratei prezentei sale la locul de munca .


Or aceasta prezenta, din perspectiva intervalului de timp lucrat si a zilelor de lucru, putea fi probata prin depunerea desfasuratorului de pe cartele de pontaj, registrului (condicii) de prezenta sau a registrului de efectuare a serviciului de paza, in masura in care, desigur, asemenea documente exista, iar, in ipoteza in care acestea nu exista, fata de specificul activitatii _cel de paza ., o atare imprejurare nu poate fi in mod rational considerata decat ca un indiciu clar al faptului ca parata nu a dorit sa isi implice direct salariatii in atestarea nemijlocita a timpului de lucru tocmai pentru ca ii folosea si in afara intervalului de opt ore din timpul zilei, prevazut in contractul individual de munca, fara sa si procedeze la plata muncii desfasurata pe parcursul noptii sau in zilele de sarbatoare ori in zilele declarate ca nelucratoare, precum si sambata si duminica, mergand pe ideea potrivit careia ``ceea ce nu e consemnat de angajator nu exista``.


Daca toate aceste mentiuni ar fi fost, in primul rand, consemnate de catre salariat, sub supravegherea angajatorului, apelanta putea sustine ca evidenta sa interna cu privire la modalitatea in care isi desfasoara agenti de paza activitate a fost corespunzator intocmita.


Avand in vedere considerentele ce preced, Curtea, in baza art. 480 alin. 1 Cod ProCod civila, va respinge apelul ca nefondat si, in baza art. 453 Cod ProCod civila, o va obliga pe apelanta sa plateasca suma de 500 ron cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand contravaloare onorariu aparator, in etapa procesuala a celui de-al doilea apel.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII,


DECIDE:


Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelanta N.M.P.S.R.L., inregistrata la Oficiul N. al Registrului Comertului sub nr. J40/x/2014, C.x, cu sediul in Bucuresti, sector 1, si cu sediul procesual ales la C. Av. ``D.G.`` din Bucuresti, 1, sector 1, impotriva Sentintei civile nr. 181 din data de 09.04.2019, pronuntata de Tribunalul Teleorman - Sectia conflicte de munca, asigurari sociale si contencios administrativ si fiscal in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul L.P_- D., cu domiciliul in comuna F., ul Teleorman.


O obliga pe apelanta sa plateasca suma de 500 ron, cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand cheltuieli de judecata efectuate in etapa apelului.


Definitiva.


Pronuntata astazi, 23.12.2019, si pusa la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 6084 din data de 23.12.2019


Citeşte mai multe despre:    neplata drepturi salariale    munca suplimentara    munca de noapte    ore prestate in zile de sarbatoare legala    compensarea in bani a concediului de odihna doar in cazul incetarii contractului individual de munca    sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020

Trimiterea unei cereri de incetare a contractului de munca prin acord nu justifica absentele de la locul de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 619 din data de 14 mai 2019

Neplata orelor suplimentare. Incalcarea art. 159 din Codul muncii si a contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila 257/2020

Necontestarea de catre angajator a drepturilor salariale pretinse de salariat. Sarcina probei in conflictele de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Hunedoara - Sentinta civila nr. 1377 din data de 08 Septembrie 2020

Nedepunerea dovezilor privind plata drepturilor salariale face admisibila pierderea procesului de catre angajator. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Tribunalul Tulcea - Sentinta civila nr. 65 din data de 23 Ianuarie 2019

Dovada orelor suplimentare. Refuzul angajatorului de a prezenta inscrisuri doveditoare.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti - Decizia civila nr. 1714 din data de 5 iunie 2019

Elementele ce caracterizeaza un raport de munca. Prestarea muncii, subordonarea salariatului, organizarea si disciplina muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 364 din data de 2 aprilie 2019

Flexibilitatea programului prin prisma functiei. Solicitarea implicita de prestare a orelor suplimentare
Pronuntaţă de: Tribunalul Neamt - Sentinta civila nr. 148/2019

Repartizarea inegala a timpului de munca. Plata orelor suplimentare si a sporului de noapte
Pronuntaţă de: Tribunalul Brasov – Sentinta civila nr. 642/25.09.2019



Articole Juridice

Pastrati-va si protejati-va salariatii! Veti avea din nou nevoie de ei!
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Deplasarile in interes de serviciu. Timpul de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Compensarea muncii suplimentare cu zile libere
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Compensarea orelor suplimentare si a orelor de munca efectuate in zile de sarbatoare legala
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Compensarea orelor de munca suplimentara
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Munca suplimentara
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Efectuarea orelor de munca suplimentara. Acordul salariatului
Sursa: MCP Cabinet avocati